Sa zice e-a fost odata un om ~-a avut un baiat.

Omu iera
mai pu~in staruit, nu prlj) sarae, da n'ise d'intra ai boga~.
Cresein eopilu mare, I-a dat Ia ~eoala, a faeut patru clase
primare. Pa urma, sa-n~aIlj)jeeu so~ia:
\ - Tu ! Ar fi bin' e ea baiatu nost - inva~a fQrt'e bin' e -
sa-I put'em da la 0 ~eQIa d'e meserii, sau eomerciala, sa
invlj)~abaiatu seva mai mult, PQt'e Ia batrin'lj)~a noi nu prea
avem averi eu cit satraim, ~i n'e folosim noi d'e dupa iel,
n' e mai da iel ban'i, ma~ avem seva ~i noi ~-o sa traim mai
bin'e!
Zise:
- Da - n'evasta - daea n-am k'eltui a~a mult, put'em
sa-l dam.
Sa duse batrinu eu baiatu sa-I duea Ia ora~ la ~eQliL
Atuns nu iera pa timpu asta trenuri, n'is-el n-avlj) earu~a.
I~ i~ d'isajii eu mineare ~i pleaea eu iel sa mearga pa jos pan
la ora~. Ora~u iera seva eam d' epart' e d' e satu Iui, trabui~
sa treaea drumu ~i pintr-o padure, eam vo ei~va kilometri -
padurea euprind' ~_vo doi tri kilometri. Mergin omu eu baiatu
pa drum, iaea d'in padure ias-on domn in ealea Iui,
intreaba:
- Buna zua,' unk'ia~uIe !
- Sa trai~, domle !
- Vn'e t'educi eu baiatu?
- Vreau sa-I due, domnule, Ia ~eQliL
Zise ea:
'- Vit' e, ieu k'iar sunt profesor d' e ~eoaia ~-am d' estui
bailj)~ais Ia ~eQIa.
 Omu ~t'i~ ca-n padurea asta nu iera ~coli, mai trecuse
leI p-acolo d'e mult'e uori.
- Da un'e-i ~coala dumn'eavQsta?
Zise:
- Uit' e-ais.
. Mersa vo ci~va pa~i, sa facu 0 poiana frumoasa, 0 ~cQla
acolo ca on palat, plin d' e baiet acol imbracat frumos baieti
, '"
frumo~. Ziee:
- Uit'e-~ plase-ais?
- Plase fQrt'e bin' e.
- No uit'e, la~ baiatu la min'e la ~cQla, nu t'e-nteresez
d'e ban'i, nu d'e nimica, nu d'e hain'e, numa la anu, cin sa-
mplin'e~t'e anu, sa vin'i la min'e cu-o suta d'e arjin~, atita-i
tQta tacsa, inscri~rea ~i plata lui tQta.
Sa gind'e~t'e omu:
« Da, ii cam mult, da PQt'e mai vind ~i ieu un porc,
mai oaie, mai yon vi~al ~i fac 0 suta d'e zlo~ d'e-arjint ~i
baiatu sa-nv~~e >).
Da tot i-iera gindu ca ori cum ~coala asta cin s-o facut
acolo, iel nu ~t'i~ d' e ~coala asta. I~ lasa baiatu, mai sta si
iel pana spre sara. Pa orma, i~ i~ ramas bun d'i la profesor~,
d'i la baiat ~i pleaca. Se sa gind'e~t'e iel, la un moment dupa
se facu ci~va pa~: .
« Mai, cum s-a facut ~cQla asta ~i ieu nu ~t'iu? Sa ma-n
torc napo~ sa vad mai vad inc-odata ~coala asta? >)
Cin intoarse napoi, se sa vez? Acolo numa codru, padure,
nu mai iera n'is poiana, n'is ~cQala,n'is bai~~, n'imic.
« Vai d'e min'e! - zise - poat'e nu fu ais? >)
Mai sa ocol~~t'e incol, incoas, numai padlire, nis poveste
d'e ~cQla sau urma. d'e Qmen'i umblata p-acolo! Sa duse
bietu om suparat acasa, nu-ndrazn'e~t'e sa spuna so~iii lui
n'imic se s-a-ntimplat, sa mai faca sa boseasca ~ii~. L-intreaba
sotiia:
, - Cu:r;nai aranjat?
- Bin'e, I-am aranjat acol la ~cQ)a plat'im 0 suta d'e
zlo~ la anu ~i copilu-i a~ezat -bin'e.. Da iel iera tot trist ~i tot
nacajit *). Omu fin trist ~i nacajit tot timpu, la anu i~ prega-
t'~~t'e ban'ii, 0 suta d'e zlo~, ~i pleaca cu gindu ca nu ~t'i
daca mai gasa~t'e copilu sau nu-l mai gas~~t'e. Cin s-apropie
iara~ d'e locu ala la padure, iar apare poiana ~i iaca-i apare
~i'copilu-n calea lui ~i-i spun'e cit'eva cuvint'e num-atita:
- Tata ! - zise - inva~aioriu spun' e ca sa ma me la~
~i p-anu vitoril) ~i dumn'eta fa cum po~ sa spun'i ca ma mai
la~ inc-on an ca sa-nva~ ieu mai bin'e, ca alcumva d'e-aie
numa ieu daca ma poei scapa, dumn'eta nu ma mai po~ lua.
;>i piere copilu d'in calea lui, nu-i mai spun' e absolut
n'imic. In timpu asta, inva~atoriu nu ~t'i~ d'e baiat cum a
ven'it sa spuna lu tat-so - ca d'e ~ti~, nu-l mai ... egzista
pa lume. ;>-atuns. sa duse batrinu, sa cam gind'~ iel ca se
~cQlatraba sa fie asta ~i ca, baiatu, cum i spusasa iel, in~ale-
s~se iel ca se ~cQalaare sa fie asta. Jar apare ~cQla,cin 0 ved'e
cum iera atuns cin a intrat copilu la ~cQala. Inva~atoriu iese
colo, pa coridor:
- Ai ven'it, bad'e Petre?
- Ven'it, domnule!
- No bun!
- Cum t'e lauz cu copilu? - l-intreaba batrinu.
- FQrt'e bin'e, are-un baiat a~a d'e bun cum nu mai
inva~a al~i n'ime ca ieI.
Ii da batrinu, sCQt'e ban'ii ~i-i numara 0 suta d'e ariint.
Sa bucura inva~atoriu ~ipa urma-i spun'e:
- Uit'e se spunieu: dumn'eta sa mai la~ copilu inc-on
an d'e zile sa-nve~e bin'e ~i ca fQrt'e bin'e-nva~a.
;>i batrinu sa cam tinguie ca nu ar pr~ put~ fase ban'ii.
- Nu, fas dumneta cum po~ ~i sa la~ baiatu:
No, sa-nvoi~~t'e batrinu - finca-i spusasa copilu. Rami-
n'e copilu inca mai d'epart'e p-on an. Pleaca batrinu ~i pa
urma iara sa fase ca-ntoarse sa vada daca pot'e num-atuns
pieri ~cQla ~-in anu intii, da acu PQt'e sa ramina acolo. D'e
un'e, tot la fel, padure la fel cum 0 fost naint'e, nu mai ieste

~cQala! Sa duse omu acasa iara nacajit, amarit ~i nu spun'e
n'is atuns sotii ca cum s-a-ntimplat. Spun'e ca baiatu-i la
~cQla, da la ora~, a~a cred'e soWa ca-i cum 0 spus batrinu.
Mai fac iei rost d'e ban'i, i~ mai vind, 0 av~ ~i iei 0 vaca, vind
~i p-asta, mai vind' e se PQat'e ~i iel ~i fase incasuta d' e zlot.
Cin ii anu a doilea, merje iara la copil. Copilu iara-apare-n
calea lui ~ispun'e:
- Tata ! cum i put'~ sa mai fa~ inca d'e-o suta d'e zlot,
sa mai la~ on an d'e zile, ca n-am putut sa-mvat cum ca sa
ma pociu scapa ni~ acu d'e-nvatiHoriu asta, inca sa mai fac
un an.
~-atunsea umbla batrinu, sa-l mai-ntrebe ca se ~cQala-i
se-nvatatoriu, da copilu spun' e:
- N-am timp n'imic.
~i pieri d'in ealea lui. Sa duse nacajit omu. ~cQla iar
apare-n calea lui acol la poiana. invatatoriu-l-ntreaba
cum sa afla. Spun' e batrinu:
- Sanatos. Da baiatu cumu-i?
- invata fQrt'e bin'e, da uit'e sa-l mai la~ ine-on an d'e
zile.
Da iel av~ gind sa-l lase tot an'ii eit trai~ copilu-acolo.
~-atunsea batrinu sa earn tinguie ea n-ar mai put'ea av~ ban'i
s-invatatoriu nu, starui~st' e:
, - Sa fa~ cum pot, ~ai vinz pamint se ai ~i sa la~ baiatu
aisea, ea-nvata fQrt'e bin'e *).
II lasa ~i pa anu trei. Sa naeaja~t'e bietu om, i~ vind'e
tot ee mai av~ - putin mai ramasasa la iel acasa - ~i
face inca-o suta d' e arjint. ~-atunci sa otara~t e sa nu mai
lase pa eopil, da ~i copilu nu vr~ sa mai ramin~, ea-nvatasa
tQt'e me~t'e~ugurile pa care Ie dad'~sa profesoru lui. ~i cin
Sa duse eu ban'ii, iara iese eopilu-n ealea lui, fiira sa ~t'ie
profesoru, ~i-i spun' e:
- Tata ! Acum sa· fi otarit ea nu ma mai pot sa ma la~,
c-acuma pot ieu sa ma scap d'e-ais !
Sa:duse batrinu mai vesel ~-intreaba pa profesor cum invata
baiatu.
--'-FQrt'e bin'e! Da ~t'i se zie ieu - zise - sa-l mai 'la~
inc-on an.
- Domnule profesor, nu mai am ban'i, am terminat tot
s-am
, vindut si, pamintu si , se-am tot si , n-am cu se sa mai
plat' esc.
. Asta a~t'epta ~i profesoru: sa n-aiba cu se mai plat'i .
omu, sa ramina. eopilu tot aeolo. ~i pa urma zise:
- leu sunt ~ibatrin ~i sotiia m~, ~i traba sa-Iluam acasa.
Daca n-am put~ fase alseva cu iel, sa treaca funetionar seva,
pai tot il pun'em la munca, sa n'e mai d~ iel nQa se n'e traba
acu, ca noi nu mai put'em ca~t'iga.
~i pleaca fara voia invatatorului eu copilu. Da-nvata-
toriu i spun' e, zise:
- Lasa, coosa vina iel iara la min' e daca-l iei fara voia m~.
iar
Sa duse batrinu. Cin plecara d' e-aco16, intreaba pa
baiat:
- Ma baiatule se ~cQal-ai avut tu aisea, se profesor i
asta, ca io m-am uitat d'e eit'e ori am ven'it aisa-ndarat ~i
nu mai iera il'is ~cQala, n'is profesor, n'is n'imie.
F,;, atuns-i spun'e baiatu:
- Tata, asta-i ~coala drasilor ais. Profesoru asta a fost
k'iar tartaonu-al batrin - zise - asta n'e-a-nvatat pa noi.
- S-apoi
, se-ai invatat
, tu d'i la asta? - Sa sparia bietu
batrin cin ii spun'e baiatu ea se-i. Zise:
- Noi am invatat cum sa n'e fasem tot feliu d'e jigaran'ii
siilbat'ice, sau musca, sau paianjen, sau vultur, sau tot feliu
d' e, d' e lucruri pa care Ie fase ~i diavolu.
Bietu om, ii ven'ea mai ea n'is sanu mearga cu baiatu-
acasa ein ii spun'e ca se s-a-ntimplat eu iel.
Dara se sa vez? Baiatu l-intreaba:
.- Dumn' eata acas mai ai seva?
- Nu mai am d'eeit pisiea ~i cit'eva gain'i, nu mai avem
n'imie, tot am vindut, ea tu ~t'i bin' e ca noi n-am avut n'is
naint' e atit' ea vit' e ~i lucruri.
 _ E - zi$e - nu-i n'imica, acu sa ~t'i, tata, ca, mergin
noi pa drum cata casa, intiln'im on boier c-o trasura cu patru
cai - cum sa purta boierii pa timpurl-~lea, mer~ un singur
om c-o caruta cu patru cal, numa iel ~i birjariu - zise - ~i
ieu ma fac on ca~alu~ tot d'e aur ~i - c-on lan~ d'e aur la
git. $i boieru, cin ma v~d' e, opre~t' e caru~a ~i spun' e ca vr~
sa ma cumpere d'i la dumn'eta. Dumn'eta sa ma dai cu cit
t' e pot torrin'i cu iel, da seri on pre~ bun, ca boieru ala-~ da.
Sa pomen'e~t'e cu baiatu ca-~ da-n cap in urma lui, sa
facu on catalu~ d'e aur, d'e-i iera mai mare dragu la ta-so
d'e iel, i-iera-n gind n'is sa nu sa mai faca baiat, cit il ved'~
d'e frumos ! $i-i da lantu-n mina ~imere cu iel dupa iel,p-asiia.
laca la vo jumata d'e kilometru,~i apare caru~a boierului cu
patru cai. Sa f~re omu la 0 part' e cu ca~alu~u. Cin il ved' e
boieru, fase samn la birjar *).
- 11 vind, maria-ta.
Da atu'nsa sa gind' e~t'e se sa seara, n'is iel nu ~t'i~ sa
seara-ati~a ban'i cit facea on ca~alu~ tot d'e aur.
- Ho, ma, se-m seri pa iel?
- Ai, se sa ser? 0 mie d'e zlo~, maria-ta.
.0, bucuros i d'ed~, scoasa asta ban'ii d'in portofel, i
d'ed'e-o mie d'e zlo~,lua ca~alu~u cu lantu ~-il pusa-n trasura
linga iel, prinsa-a-l n'et'eza pa par frumos. Omu sa dusea
vesel c-o suta d' e zlo~, i sa par~ lui minun' e mare c-are 0 suta
d'e zlot la iel se nu mai avus~sa d'e cind il facusa ma-sa!
Pa ur~a, omu ·sa duse vesel n'is nu sa mai gind'~ la baiat,
sa gind'~:
{< D'e mai vin'e, d'enu mai vin'e, am 0 mie de zlo~ ~i pot
sa-m fac ieu d'e-aisea sa-m iau boi, sa-m fac ~i ieu 0 tira
gospodarie ~i... »
Mai merje ci~va kilometri boieru cu ca~alu~u. Sa pome-
n'est'e cu catalusu ca sa-mfQie odata si sare sus, sa fase-on
vultur ~-o i~-~ zb~r, du-t'e!Ramasa boi~ru cu buzale umflat'e
uitinu-sa-n sus dupa ie1. Sa sparifiJ,da sa gin'i:
{< E, se-ti, asta fu k'iar dracu, nu fu alseva. 1m pare bin'e
ca scapai d' e iel, d' e nn mai facu ~-alceva cu min' e ! »
Nu sa mai gin'i la om sa mai seara mia d'e zlot indarat.
Omu sa dusa acasa, baiatu mint'en'i l-azunsa pa drum.
- Ei, tata n-ajunsa~ acasa?
- $e nu tata ! Apai tu vin'i?
- Apai doara io n-am vrut sa stau la boieriu asta, am
spus numa ca sa iei ban'ii d'i la iel - ice - c-asta are ban'i
d'estui.
M~re vesel acasa, da tot" i-iera lui frica d'e baiat, cred'~
ca-i k'iar intr-ad'evar ~i iel d'iavolu. Azunsara acasa, i~
facura iei cu mia asta d'e zlo~, mai cumparara 0 vaca batrinu,
mai luara ~i iei porc se traM, mai k'efui~, mai trai~ bin'e,
baiatu nu-i d'ad'~ sa lucre, ca iel n'i~ n-o-nvatat sa lucre, da
n'i~ nu aVli)d'e gind sa lucre. Dupa se sa stricara ban'ii
~i a~t'ia in casa asi to~, iel ii spun'e la tata-so, - s-apropia
atuns on bils, on tirg mare..:- cum ii spun'em noi - d'e tara.
- Tata! - zise - la tirgu astamare, ieu ma fac on ca
to d'e aur ~i mn'eta meri cu min'e la tirg ~i daca-ntr~aba -
ca multa lume-ntreaba cit i pretti - sa spui ca pretu num-a~a
cintarit in ,ban'i, in arjin'tnumarat numa cit traje calu, atita
sa puna ~i ban'i la cintar, ca n-o sa aiba sin'e sa t'e cumpere,
d'ecit numa stapinu mn'eu care m-o-nvatat la ~coala, asta
vin'e cu ban'ii CR sa ma cumpere.
E, a~a cin fu la 0 saptamina aproape' tirgu, atunsea-~
da copilu pasta cap, sa fase on cal d'e aur, cum nu sa mai
vazusa n'i~-in pove~t'i. II i~ omu· d'e capastru ~i pleaca
cu iel la tirg. On intra-n tirg, stau Qmen'ii cu gura cascata
uitinu-sa dupa ie1.Intreaba:
-' Basule, se seri pa calu asta?
- Domn'ilor, pre~u lui sa-l cintarim cu bani.
- Ei, mo~ule, ii cam scump a~a, sin' e are ban'i ati~a.
- Daca nu ave~ ban'i, nu avet n'is cal !
leI m~re mindru pin tirg cu calu, tQata lumea-~ lasa tot
~i sa uita dupa calu lui, cind incolo, apare-on. boier' c-o
burta mare:
 - Se seri, basule, pacalu asta?
- Domnule, sa-l cintare~t'i cu arjint !
- Da, sa pgt'e.
Atun§ea adusa-un cintar mare asi cu cumpana, il pusa
in miljocu tirgului *).
Pa urma, i spun' e hoieru:
- Aduset cintariu ais.
Adusara cintariu-I pusara-n mijlocu tirgului, porunsi la unu:
- Du-t'e, ma, ~i ada caruta aia cu ban'i !
Mint'en'i ven'i unu c-o caruta plina d'e ban'i d:e -arjint.
Pusara calu p-o cumpana ~i ala prinsa-a-ncarcq. cu Iopata
la, Ia arjint pa cumpana d'incolo. Incarca, incarca, nu ajuns~
o caruta, mai nu traj~ balanta n'is atuns.
- Du-t'e, ma, mai ada 0 caruta - striga pa unu.
Mai vin'e unu cu-o caruta cu arjint, mai pusara ~i d'in
aia se pusara. Prinsa asa balanta atuns ca sa rid'ice cumpana
in cumpana cu calu. Cin vazu ca traje Ia cintar calu cu arjinti,
atuns iel ii tipa capastru-n cap ~i sare pa iel ~i il prind'e.
Batrinu ramasa cu ban'ii ~i stapinu asta, boieriu, sa sui
pa cal ~-o Iua in zbor cu iel pasta tirg~ Tgta Iumea sa uita
cum zbura cu iel pa sus. Calu sa dus~, sa dus~ cu ieI, iel
n-apuca sa puna bin' e friu-n cap Ia iel ~i d' e Ia on timp 0 sarit
d'i pa cal jos. Dupa se sare jos - (iel ~t'i~ ca sin'e-i ~i calu,
~i calu iara sin'e-istapinu, iei sa cuno~t'~u unu pa altu) -
iel i~ da pasta cap ~i sa fase-on vultur. Calu-~ da pasta cap,
sa fase-on, on porumb to d'e aur ~-o i~-n zbor, vulturu dupa
porumb.
Sa to duc, sa to duc, pan-ajung Ia on ora~ care iera capi-
tala tarii, acolo iera ~-imparat. In ora~u asta, iera on castel
frumos un'e ~ed'~ domn'ita, 0 fata-a-mparatului ~i ~ad'~ Ia
aieru d'e vara acolo ~i petres~ aco-n castel. Ferestrele iera
.
d' esk'ise. Porumbu cin vazu ferestrele d' esk'isa , 0 st' earsa
tomna spre castel ~i sa baga-nluntru. Fata cin vazu po-
rumbh a~a frumos, d'e auI', ink'isa fereasta dupa iel ~i vulturu
ramasa-afara singur.
- E, da - zise vulturu atunsea - tot it ~t'iu ca un' e t-i
sala~u tau, acuma am ieu d' e un' e sa t' e caut.
$i iel 0 ~terje napoi, vulturu. Vin'e iar Ia tirg, sa prefase
iara-n boier. $i asta ~-a~aza acoI6, sa duse dup-on dulap ~i
dupa se sa baga su dulap, fata cauta dupa iel - nu mai vazusa
i~ porumb d'e aur, nu mai vazusa n'ime pin-atuns. leI s-o
facut on paianjen mie ~-o apucat pa dupa dulap in sUS.Cauta
fata, fase, rostoluie~t'e p-acolo tot, da ~i dulapu jos: nu-i,
nu-i n'i~ porumb, nu-i n'imic.
« E, - sa gin' ~ - se trebuie sa fie asta ? Poat' e-am visat,
da n-am visat, ca dQra-I vazuiu. Nu-i n'imic. »
. leI sta paianjen acolo, facut dupa dulap. Cin vin'e sarvi-
tQrea cu mincarea Ia domn'ita, Ia fata-mparatului, iel sa scgla
d'i coI? frumu~al, in k'ip d'e om - da fara sa-I vada fata -
~i s-apuca ~i minca cu i~ Ia mas a acolo. I~ ved'e numa ca
i sa gata mincarea ~i i~ nu-i satula. Spun'e Ia servitQre:
- Tu nu m-ai adus mincare d'e-ajuns.
- Ba da, coconita - zise - atit-,am adus ~i pin-acu.
- Da cum dracu, acu nu nia saturai - zise - ~i pin-acu
m-am saturat. Du-t'e mai ada 0 portie.
Adusara ~i aia, iel minca ~i d'intr-aia, d'e-abia sa saturase
eu dQa, cu dQa portii, findca una 0 min,ca iel. 0 stat iel tainuit
a~a, ascuns acolo vreo dga saptamin'i *).
La dQa saptamin'i, sa prefase-ntr-on flacau frumos, cu
paru d'e aur ~i ~ad'e cu domnita Ia masa mincin. Cin i1 ved'e,
i~ -nlemn'e~t'e. $-atuns i spun'e:
- Vit'e, nu t'e speria, domn'ita - zise - ieu sint
porumbu d'e aur care-am intrat acu-s dQa saptamin'i in casa.
Tot cu t'in'e am stat ais la masiJ.,d'e aia ti sa sfir~~ mincarea
fara sa ~t'i tu ca d'e se-i gata, io mincam cu t'in'e-mpreuna.
. Sa bucura i~ ~-i1intreba sin'e-i, ielu-i spun'e:
- Sunt ~i io on baiat d'e, Mol' d'e-mparat ~i sunt fugarit
d'e-on zmeu, ,d'e-aia am ven'it aisea. Vulturu ala care cur~
dupa min'e, iera on zmeu ~i ieu m-am aflat adapost ais la
 t'in' e ~i, uit' e, daea vrei sa n' e easatorim amindoi - zi€le-
ieu sunt, ~i ieu baiat d'e-mparat ~i. ...
Iera a~a de frumos ea on Fat- Frumos. Fata cum sa nu,
sa-nvoie~t'e, spun'e la tata-so, vin'e ~i tat-so ~-il vlild'e ~i-~
fae logodna lor. . dai tu eu d'e vatra, atitaeueuruz,
Dupa aia, pa urma, fiesaza zua cin sa fie nunta. leI spun'e
ea parin\; nu are, finca parin\;i lui iera omori\; d'e zmeuala
care eota sa-l rapeasea ~i pe iel. ~i dupa €le-~fae nunta, cin
is fae nunta aduna d'in tara tot €le-imai bun'i muziean\;. Le
. einta muziea aeolo, sa' pomen' ese numa ea la .fereastra
apare 0 muziea mai speciala d'eeit tQt'e muzi€lile. leI ein
da eu uok'ii s-aud'e muziea, da eu uok'ii, iaea ved'e ea-i sta-
pinu lui, ~afd eare-l inva\;asa pa iel, ieI'iera eu muziea ~i eu
muzican\;i lui. I spun'e la fata €leva-n ~Qpt'e a~a zi€le:
- Gn s-o sfir~i nunta nQsta d'e-ai€la, tu sa nu t'e spari
€le-amsa fae ieu - zi€le- muziea aia d'i la jeam care nu
vrlil sf! intra-n casa - ea-i poft'e~t'e-mparatu ~i pa iel ---:-~i
iei spun ea iei einta la jeam pina sa termina tQta nunta far a
sa €lietomn'it eu-mparatu ea cita plata vreau sa seara.
Nunta 0 \;inut earn vo ze€lezile. Plat'e~t'e-mparatu la muzi-
ean\;i eare-i aduslilsa iel, sa due to\;, impara\;i ve€lin'i ~i to\;
ginaralii, eurt'en'ii-mparatului care iera la nunta, muzica d'i
la jeam einta-n eontinuare, nu aVliliei treaba eu n'imie. Pa
urma, imparatu, dupa €lesa sfir~e~t'e nunta, mere la iei.
- Domnule - eata ~efu muzi€lii, - dumn' eavQsta - a\;
ven'it nu v-a\; tomn'it eu n'ime, eit vi-i plata, sa va plat'ese
ieu - zi€le- ca s-a terminat aeuma nunta f\lt'ii.
Atun€lea ~afu muzi€lii zise:
- Da, maria-ta imparat'e - zise - noi am ven'it n'epof-
t'i\; d'e dumn'eavoasta ~i v-am eintat ~i n'is plata n-o sa
va serem - zise - noi n'e tirguim eu plata eu mn'ireasa, eu
domn'i\;a.
Atunsea, baiatu-i spun'e la fata:
- Uit'e tu! 10 maprefae intr-on in'el ~i ma pui tu pa
d'ejatu tau ~i iei n-o sa seara d'i la t'in'e alta plata d'ecit
n'elu asta d'i pa d'ejatu tau. Tu sa spun'i ea orse Ie pHit'e~t'i,
da in'elu nu po\; sa-l dai~i pa-urma iei spun ea numa in'elu
d'in d'ejet Ie traM. Tu t'e faci c~ t'e superi, iei in'elu d'in
d'ejet ~i dai euield'epamint~-atuns 0 sa vez ea €Iesa-ntim-
pIa. Pa urma - zise - sa vez ea daea sa fase pa vatra, ein
ea cin ver~ on sac d'e
eucuruz, d'e porumb, cum sa spun'e *). ~-atunsea, dupa €Ie
cad' e eucuruzu asta pa jos, tu sa iei, ein nu t' e ved' e n'ime,
vo tri boabe ~i sa Ie \;ii in mina. Pina la urma, ai sa vez ea
sa fase ~afu muzisii on coeo~ ~i prind'e-a aduna eueuruzu
tot siH mininse. Cin vez ea iel tot aduna la eueuruz acolo ~i
aproape sa termina eueuruzu, \;ipi \lIe tri boabe d'e eueuruz
in spat' ele lui ~-atunsea - zise - ai sa vez 0 minun' e.
A~a fase fata. leI i~ da pasta cap, sa fase in'el, i\l~lpun'e-n.
d'ejat ~t spun'e:
- No €Iepof.~i\; dumn'evQasta daea zise\; ea .eu min'e-
aye\; d'e tirguit?
- Domn'i\;a - zise - numa d'e poft'im in'elu d'i pa
d'ejatu dumn'etale d'in mina dreapta - ea ~afu ast-a
muzisii ~t'i\l tot rostu ea sin'e-i in'elu, sin'e iera mirele, sin'e
iera tot.
I\l spun'e:
- Uit'e, alseva nu vre\; voi d'i la min'e, numa in'elu
asta k'iar?
- Numa in'elu, - zise - numa asta n'e trabiL
- Asta nu pot sa vi-l dau.
- Ba, ea nQa asta n'e traba. Daea nu, nu n'e dusem· d'e-
ais pana nu n' e dai asta.
Atuns i\l sa fase ea-l sCQt'e ~i zvir! eu iel d'e vatra. Cin
da, sa fase pa vatra tot boab'e d'e eucuruz ea ein gole~t'i
on sac d' e cueuruz. Atunsea ~afu muzisii i~ dad' e pasta cap,
sa facu on coeo~ ~i prinsa a-aduna la eueuruz. Aduna a~a eu
gramada, gin'eai ea tot sa-l minse. Feti\;a ilil tri boabe-n
mina fara sa Ie vada eoeo~u, ~i pa cin sa termina eucuruzu
d'e-adunat d'e coeo~, i\l Ie \;ipa-n spat'e la eoco~. Atuns, sa
prefase on vulpoi ~i i~ rupe gitu la coco~, odata-i rupe gitu
~i-l sfarima.
- No, acuma n'e-am scapat - zise - d'e asta, mai
mult nu avem d' e-a fase cu iel.
Pa urma, a trait cu fata.
~i d'e n-or fi murit, ~-astaz traiesc. S-a terminat.

Inf.: Poanta Nieolaie zis Podlitu; Cerisor-Hunedoara; culeg.: O.B. in 29, dee,
1950; transc. de pe eilindri de fonograf de O.B.; durata: 21'; A.I.F., i. 11.290.

PO(J. 0 !jtie « d/i Ia un munsitor, c!n Iucram io Ia Goviijd'ia, acum 26

d'e an'i, CriiCiun Ben'i d'in Zla~t'i .>.
Ai mai spus-o'? « Am spus-o d'e cit'eva uori, da biiietl n-o prins-o .•>
Al[ii 0 mai !jtiu? « nu cred, n-o mai ~t'ie nime ').

Basmul este destul de frecvent Ia noi, fiind atestat In toate provinciile

In 30 variante. Tipul este destul de unitar, cu toate cii rv.etamorfozele
slnt adesea felurite (biiiatul se preface ~i In ,pe~te, iepure, ciiprioarii,
~oarece); In chip exceptional, 0 variantii e contaminatii cu A. Th.
313. In unele variante, mai ales moldovene~ti, diavolul e numit Oftea
sau Of. Schullerus, Ia nr. 325, citeazii 9 variante.
St. Thompson, In Folktale, p. 69-, arata ca tipul este originar din India-
Benfey, apoi Cosquin I-au Iuat ca exemplu In a demonstra peregri-
narea pove~tilor din aceasta tara spre apus ~ fiind unul dintre cele
mai frecvente In Europa. De asemeriea, e cunoscut In Asia sud-esticii,
Africa nordica ~i sporadic prin America.