Depresia postpartum pare sa fie determinata de modificari hormonale bruste care apar

dupa nastere. Aceste modificari hormonale pot determina depresie postpartum cand sunt
asociate cu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara (inclusiv tulburarea bipolara),
absenta sprijinului din partea partenerului, prietenilor si a familiei sau un stres excesiv.
Atat avortul spontan cat si nasterea cu fat mort pot determina aceleasi modificari
hormonale care pot duce la depresie postpartum.
Simptome
Tristetea postpartum
Un anume grad de insomnie, iritabilitate, plans, sentimente de coplesire si modificari de
dispozitie sunt normale in primele zile dupa nastere. Aceste stari, de obicei ating un
maxim in ziua a patra si dispar in mai putin de 2 saptamani, cand modificarile hormonale
se atenueaza. Starea este comuna, jumatate din femei au temporar depresie medie
alternand cu stari de fericire dupa nastere.
Aceste stari este bine sa fie impartasite cu personalul medical pentru a putea fi urmarite.
Depresia postpartum
Simptomele depresiei postpartum pot fi o continuare sau o agravare a tristetii postpartum
sau pot apare mai tarziu dupa nastere sau pierderea sarcinii. In unele cazuri, simptomele
pot atinge un varf dupa o crestere continua de 3-4 luni. Posibilele simptome de depresie
postpartumnecesita o evaluare medicala.
Depresia postpartum se caracterizeazaprin 5 sau mai multe simptome depresive (inclusiv
una din primele doua din cele de mai jos), in majoritatea timpului in ultimele doua
saptamani:
- dispozitie depresiva-plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior, asociat sau
nu cu anxietate severa
- absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice
- modificari in apetit sau greutate - de obicei o scaderea apetitului si a greutatii, mai rar o
crestere
- probleme de somn - de obicei nu poate dormi chiar si atunci cand copilul doarme
- modificari in felul de a vorbi si a merge - de obicei neliniste, dar uneori si incetineala
- oboseala extrema sau pierdere a energiei
- sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie, fara o cauza aparenta
- dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii
- ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri
infricosatoare ca isi vor rani bebelusul; acestea par sa fie mai degraba temeri decat
dorinte de a face rau.
Tratamentul timpuriu al depresiei postpartum este important atat pentru mama cat si
pentru copil. Poate fi de folos intocmirea unei liste de simptome ale depresiei postpartum
care sa fie prezentata personalului medical.
Psihoza postpartum

Aceasta conditie severa afecteaza in special femeile cu tulburare bipolara sau istoric
depsihoza postpartum.
Simptomele, care de obicei se dezvolta de-a lungul primelor 3 saptamani dupa nastere
(cel mai devreme la 1-2 zile dupa nastere), includ:
- sentimentul de indepartare de copil, alti oameni si mediul inconjurator (depersonalizare)
- somn intrerupt, chiar si atunci cand copilul doarme
- gandire confuza si dezorganizata, care creste riscul de autoranire, ranire a copilului sau
a altor persoane
- modificari drastice ale dispozitiei si comportament bizar
- halucinatii, care implica vazul, mirosul si atingerea
- gandire deliranta care nu se bazeaza pe realitate.
Psihoza postpartum este considerata o urgenta, necesitand tratament medical imediat. In
cazul aparitiei simptomelor psihotice, este necesara interventia medicala de urgenta. Pana
la initierea tratamentului exista riscul sa fie raniti atat mama cat si copilul.
Mecanism fiziopatologic
Mai mult de jumatate din femei au simptome legate de dispozitie in primele doua
saptamani dupa nastere. In cazul majoritatii femeilor cu tristete postpartum, schimbarile
de dispozitie, insomnia, sentimentul de coplesire si agitatia dispar in urmatoarele doua
saptamani. Totusi 1 din 8 femei dezvolta depresie postpartum de lunga durata in
saptamanile si lunile de dupa nastere. Modificarile hormonale si durerea cauzata de
avortul spontan sau nasterea de fat mort, de asemenea pot declansa depresie postpartum
la multe femei.
Depresia postpartum face dificila functionarea femeii, inclusiv afecteaza ingrijirea
copilului si formarea atasamentului cu acesta. Bebelusii mamelor depresive tind sa fie
putin atasati de mamele lor si sa fie mai inceti in comportament, limbaj si dezvoltarea
mentala.
Fara tratament, depresia post partum poate dura aproximativ 7 luni si poate continua
peste un an. Tratamentul prompt este important atat pentru mama cat si pentru copil. Cu
cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat recuperarea este mai rapida, scazand
sansele de repetare a depresiei si dezvoltarea copilului este mai putin afectata de boala
mamei.
In cazuri rare (1 din 500) simptome periculoase ale psihozei postpartum - cum ar fi
comportament bizar, halucinatii vizuale, legate de miros si de atingere, sentimentul de a fi
detasat de ceilalti si de realitate si impulsul de a-si face rau precumsi celorlalti - se pot
dezvolta brusc in primele 3 saptamani postpartum, cel mai devreme in prima sau a doua
zi dupa nastere. Aceste simptome tind sa fie mai severe decat cele ale psihozelor nelegate
de nastere si pot declansa comportamente amenintatoare de viata, imprevizibile. Psihoza
postpartum afecteaza mai frecvent femeile care sufera de tulburare bipolara sau care au
antecedente de psihoza postpartum. Aceasta afectiune este considerata o urgenta si
necesita tratament medical imediat si ingrijire continua. Deseori, simptomele psihotice
care au fost tratate cu succes sunt urmate de simptome ale depresiei postpartum care
necesita tratament aditional.

Factori de riscSus
Fiecare femeie are risc de tristete postpartum in primele doua saptamani dupa nastere,
datorita modificarilor homonale bruste si a solicitarii determinate de ingrijirea nounascutului. Femeile care au avut un avort spontan sau o nastere cu fat mort, au de
asemeni un risc. In total, 20% din femeile cu tristete postpartum vor suferi de depresie
postpartum.
Totusi, sunt cunoscuti cativa factori care cresc riscul de depresie pe termen lung dupa
sarcina. Daca femeia a avut depresie postpartum la o sarcina anterioara, exista un risc
crescut de a face din nou. Aproximativ 50% din femeile cu istoric de depresie postpartum
vor avea aceasta afectiune si dupa urmatoarea sarcina. Alti factori de risc includ:
- absenta sprijinului din partea familiei, partenerului sau a prietenilor
- stres aditional cum ar fi probleme financiare, nou-nascut bolnav sau probleme de
familie
- prima sarcina
- depresia in timpul sarcinii actuale; 75% din femeile care sunt depresive in timpul
sarcinii vor avea depresie postpartum
- depresie inainte de sarcina; 25% din femeile care au avut un episod depresiv de-a lungul
vietii vor avea depresie postpartum
- tulburarea bipolara, cunoscuta si ca boala maniaco-depresiva, poate de asemeni creste
riscul de comportament psihotic dupa nastere
- istoric familial de depresie sau tulburare bipolara
- tulburare disforica premenstruala anterioara sarcinii, tipul sever de sindrom
premenstrual.
Factorii de risc pentru psihoza postpartum includ:
- istoric personal sau familial de tulburare bipolara. Femeile cu acest factor de risc sunt de
3 ori mai predispuse la psihoza postpartum decat cele fara acest istoric
- psihoza postpartum in antecedente.
In cazul in care femeia a avut psihoza postpartum la o sarcina anterioara, este necesara
supravegherea medicala, in special daca apare o noua sarcina.
Consultul de specialitateSus
Se apeleza serviciul de urgenta daca femeia se teme sa nu se raneasca pe sine, sa raneasca
copilul sau pe cei din jur.
Consultarea imediata a personalului medical in cazul:
- aparitiei halucinatiilor care implica mirosul, atingerea, auzul sau vazul sau a gandurilor
care nu au baza in realitate (delir). Exemple de delir ar fi teama de supraveghere, de a nu
fi furata sau de citire a mintii
- mentinerii simptomelor de depresie mai mult de 2 saptamani. Nu este necesara prezenta
tuturor simptomelor de depresie posibile pentru a avea aceasta afectiune. Se recomanda
consultul cat mai precoce, inainte ca boala sa se agraveze.
Simptomele depresiei postpartum includ:
- dispozitie depresiva - plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior, asociat sau
nu cu anxietate severa

- absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice

- modificari in apetit sau greutate - de obicei o scaderea apetitului si a greutatii, mai rar o
crestere
- probleme de somn - de obicei nu poate dormi chiar si atunci cand copilul doarme
- modificari in felul de a vorbi si a merge - de obicei neliniste, dar uneori si incetineala
- oboseala extrema sau pierdere a energiei
- sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie, fara o cauza aparenta
- dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii
- ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri
infricosatoare ca isi vor rani bebelusul; acestea par sa fie mai degraba temeri decat
dorinte de a face rau.
Expectativa vigilentaSus
In cazul in care nu apar ganduri de autoranire sau de ranire a altora, halucinatii, idei
delirante, se poate astepta 2 saptamani in speranta ca simptomele depresive vor dispare.
Dupa acest interval, totusi, este importanta consultarea medicului. Cu cat tratamentul este
mai precoce, cu atat recuperarea este mai rapida si afectarea dezvoltarii copilului mai
limitata.
Medici specialisti recomandatiSus
Medicul obstetrician poate fi primul profesionist care sa observe si sa puna diagnosticul
de depresie postpartum. De aceea este important controlul medical la 3 si la 6 saptamani
de la nastere. Tratamentul depresiei postpartum include medicatie si o forma de
consiliere. Pentru tratarea eficienta a depresiei este necesara o buna relatie terapeutica
intre pacienta si consilier.
Diagnosticul si conducerea tratamentului pentru depresia postpartum pot fi oferite de :
- medicul de familie
- psihiatrul
Consilierea profesionista poate fi oferita de:
- psiholog
- asistent social
- consilier licentiat
- psihiatru (prescrie medicatia si poate oferi consilierea).
InvestigatiiSus
Depresia postpartum este o conditie medicala care necesita tratament. Nu este
intotdeauna evidenta pentru observator si nu exista teste de laborator pentru depresie. De
aceea este importanta comunicarea simptomelor catre medic.
Poate fi folositoare alcatuirea unei liste cu simptomele depresiei care sa fie aratata
medicului. Nu este nevoie ca toate simptomele de depresie sa fie prezente. Indiferent de
cate simptome sunt prezente este important consultul medical inainte sa se agraveze.
Medicul va diagnostica si prescrie tratament pentru depresie postpartum, daca pacienta
prezinta cinci sau mai multe din urmatoarele simptome (inclusiv una din primele doua),

petrecute in fiecare zi din ultimele doua luni:

- dispozitie depresiva - plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior, asociat sau
nu cu anxietate severa
- absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice
- modificari in apetit sau greutate - de obicei scaderea apetitului si a greutatii, mai rar o
crestere
- probleme de somn - de obicei nu poate dormi chiar si atunci cand copilul doarme
- modificari in felul de a vorbi si a merge - de obicei neliniste, dar uneori si incetineala
- oboseala extrema sau pierdere a energiei
- sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie, fara o cauza aparenta
- dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii
- ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri
infricosatoare ca isi vor rani bebelusul; acestea par sa fie mai degraba temeri decat
dorinte de a face rau.
Desi simptomele cele mai importante sunt mai dificil de comunicat este importanta
implicarea medicului mai ales in cazul prezentei impulsului de a-i rani pe ceilalti si pe
copil.
In afara de a cauta simptomele pentru depresie, medicul poate testa nivelul de hormon
stimulator al tiroidei (TSH) pentru a se asigura ca o problema a tiroidei nu contribuie la
aceste simptome.
Diagnostic precoceSus
Daca pacienta a avut, depresie, depresie postpartum sau psihoza postpartum in
antecedente, prezinta depresie in timpul sarcinii actuale sau sufera de tulburare bipolara,
este necesar ca medicul sau familia sa urmareasca cu atentie pacienta. Unii experti
sugereaza ca femeile cu risc ar trebui sa se prezinte la control la 3-4 saptamani dupa
nastere si nu dupa 6 saptamani.
Tratament - GeneralitatiSus
Tratamentul precoce al depresiei postpartum este important pentru mama, copil si restul
familiei. Cu cat tratamentul este mai precoce, revenirea este mai rapida iar depresia va
afecta mai putin bebelusul. Bebelusii mamelor depresive pot fi mai putin atasati de
mamele lor, pot ramane in urma in dezvoltarea comportamentului si a abilitatilor mentale.
Consultarea medicului pentru acest tip de simptome duce la alegerea unui tratament
potrivit. Medicatia antidepresiva si terapia cognitiv - comportamentala s-au dovedit la fel
de eficiente pentru multe femei. Consilierea si terapia suportiva sunt considerate
tratament de prima linie pentru depresia postpartum de la usoara la severa. Femeile cu
depresie usoara beneficiaza mai mult de pe urma consilierii decat cele cu depresie
moderata sau severa la care se combina consilierea cu tratamentul antidepresiv.
Variantele de tratament pentru depresia postpartum, includ:
- consilierea pentru pacienta si partenerul ei. Consilierea s-a dovedit a fi la fel de eficienta
ca si medicatia pentru depresia usoara. Terapia cognitiv-comportamentala si consilierea
interpersonala sunt tratamente bine cunoscute pentru depresia postpartum. Terapia

cognitiv comportamentala o ajuta pe pacienta sa-si schimbe felul de a gandi si a simti,

oferind de asemeni o relatie suportiva. Consilierea interpersonala (care se concentreaza
pe relatie si pe adaptarile necesare conditiei de a avea un nou-nascut) ofera suport
emotional si asistenta pentru rezolvarea problemelor si stabilirea unor scopuri
-medicatie antidepresiva, care efectiv indeparteaza simptomele depresiei postpartum
pentru majoritatea femeilor. Pentru femeile care alapteaza, expertii recomanda anumiti
inhibitori ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau antidepresive triciclice, care sunt
considerate relativ sigure in timpul alaptarii.
Durata tratamentului
Antidepresivele se administreza de obicei cel putin 6 luni, mai intai pentru tratarea
depresiei postpartum si apoi pentru prevenirea recaderilor. Pentru prevenirea recaderilor,
medicul poate recomanda continuarea tratamentului timp de un an, inainte de a considera
intreruperea acestuia. Expertii recomanda tratament antidepresiv pe termen lung pentru
femeile care au avut trei sau mai multe episoade depresive in trecut.
ProfilaxieSus
Desi nu pot fi prevenite modificarile hormonale care determina tristetea postpartum,
exista cativa pasi pentru prevenirea aparitiei depresiei postpartum. In cazul existentei
unui istoric de depresie sau de depresie postpartum, exista cateva optiuni de preventie
aditionale care pot fi luate in considerare.
PrevenireSus
Pentru minimalizarea efectelor schimbarilor hormonale postpartum si a stresului, este
importanta mentinerea unui echilibru al mintii si al corpului:
- solicitarea ajutorului din partea celor din jur, astfel incat femeia sa doarma destul, sa
manance sanatos, sa faca exercitii fizice si sa obtina cat mai mult sprijin
- evitarea alcoolului, a cofeinei sau a altor droguri si medicamente, daca nu au fost
prescrise de medic
- monitorizarea stricta este importanta. Daca femeia este ingrijorata de aparitia depresiei
postpartum, este bine ca primul control dupa nastere sa fie dupa 3-4 saptamani si nu dupa
6 saptamani.
Masuri preventive pentru femeile cu risc crescut
Daca exista un istoric de depresie sau depresie postpartum, medicul poate planifica
masuri de preventie pentru aparitia depresiei postpartum. Se pot lua in cosiderare
urmatoarele optiuni, daca:
- exista un istoric de depresie. Se recomanda expectativa vigilenta daca pacienta nu a
prezentat simptome depresive la sfarsitul primei sarcini. Totusi, daca exista un istoric de
depresie severa unii experti recomanda consilierea si terapia suportiva inainte de nastere.
Se poate incepe un tratament antidepresiv dupa nastere, pentru prevenirea depresiei
postpartum in special daca pacienta a avut aceasta afectiune si inainte

- un istoric de depresie postpartum. Dupa nastere, se recomanda sa nu se astepte pana la

aparitia simptomelor, ci sa se inceapa consilierea si terapia suportiva (unele femei incep
consilierea cu cateva luni inainte de nastere). De asemeni se poate alege, impreuna cu
medicul, o combinatie de consiliere si tratament antidepresiv
- depresie in timpul sarcinii. In cazul administrarii unui tratament antidepresiv in timpul
sarcinii, administrarea va continua si in perioada postpartum pentru a reduce riscul de
depresie postpartum.
Tratament ambulatoriuSus
Depresia postpartum este o conditie medicala nu un semn de slabiciune. Este bine ca
femeia sa fie sincera si sa comunice cu cei din jur simptomele pe care le prezinta. Astfel
se poate forma o echipa impreuna cu medicul, prietenii si familia pentru tratarea
simptomelor acestei afectiuni.
- programarea de vizite si iesiri cu prietenii si familia, care pot suna regulat pacienta
pentru a-i oferi sprijin. Izolarea hraneste depresia mai ales cand se asociaza cu stresul
ingrijirii unui nou-nascut
- dieta echilibrata. Daca apetitul este redus, se recomanda mai multe gustari de-a lungul
unei zile. Folosirea unor suplimente nutritionale sunt de ajutor pentru mentinerea energiei
- exercitii fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos. Miscarea imbunatateste dispozitia
- profitarea de razele solare cat mai mult timp posibil - mentinerea draperiilor deschise si
iesirea in aer liber cat mai des
- solicitarea ajutorului pentru prepararea hranei si realizarea altor sarcini in casa. Familia
si prietenii sunt deseori fericiti sa ajute o mama cu un nou-nascut
- evitarea alcoolului si a cofeinei. Evitarea alcoolului si a altor droguri pentru
imbunatatirea starii (automedicatie). Solicitarea ajutorului medical in cazul aparitiei
simptomelor ce necesita tratament medical
- evitarea suprasolicitarii; se recomanda cat mai multa odihna si somn. Oboseala poate
creste depresia
- participare la un grup de suport pentru proaspete mamici. Nimeni nu poate intelege mai
bine si oferi suport decat alte femei care trec prin aceleasi incercari.
Potentialul pentru violenta domestica poate creste in timpul sarcinii sau in timpul
adaptarii cuplului la nou-nascut. Daca partenerul este violent sau abuziv emotional,
mama si copilul prezinta un risc fizic, crescand astfel si riscul pentru depresie
postpartum. In aceste conditii este cruciala protejarea mamei si a copilului prin solicitarea
de ajutor si sprijin.
Tratament medicamentosSus
Antidepresivele sunt folosite in mod curent pentru tratarea depresiei postpartum, de
obicei in combinatie cu consilierea si terapia suportiva:
- pentru depresia moderata si severa expertii recomanda un antidepresiv combinat cu
terapie suportiva si consiliere
- unii experti recomanda tratament antidepresiv pentru profilaxie, dar pana acum studiile
nu au aratat ca aceste lucru ar fi eficient.

Alaptarea la san ofera multe beneficii emotionale si fizice, atat pentru mama cat si pentru
copil. Pentru acest motiv, expertii au studiat cu grija si au identificat antidepresivele
sigure in timpul alaptarii. Astfel, nu este necesara intreruperea alaptarii in timpul
tratamentului cu antidepresive pentru depresia postpartum.
Indiferent daca femeia alaptaza sau nu, cel mai probabil medicul va recomanda un
inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei; aceasta clasa de medicamente s-a dovedit a fi
foarte eficienta la femei si cu efecte secundare minime. Majoritatea antidepresivelor
triciclice pot fi folosite in timpul alaptarii cu risc minim, dar tind sa aiba mai multe efecte
secundare.
Deoarece dupa nastere femeia pare sa aiba o sensibilitate crescuta la efectele secundare
ale medicamentelor, medicul va incepe tratamentul cu o doza redusa.
Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sunt medicatia de prima alegere pentru
tratamentul depresiei postpartum. De obicei necesita intre 4 si 8 saptamani pentru a
imbunatati depresia, desi unele femei se simt mai bine mai repede. Inhibitorii selectivi ai
recaptarii serotoninei sunt considerati relativ siguri in timpul alaptarii deoarece in general
ei trec in lapte intr-un grad mic (cu exceptia fluoxetinei care a fost gasita in laptele
matren in doze mari).
Antidepresivele triciclice nu a determinat probleme cunoscute la copiii alaptati, deoarece
nu trece la copil in doze masurabile (cu exceptia doxepinului care nu este considerat sigur
in timpul alaptarii). Triciclicele pot necesita intre 4 si 8 saptamani pentru imbunatatirea
depresiei.
De retinut!
Antidepresivele sunt de obicei folosite pentru cel putin 6 luni, mai intai pentru tratarea
depresiei postpartum si apoi pentru prevenirea recaderilor. Pentru prevenirea recaderilor
medicul poate recomanada continuarea tratamentului pana la un an inainte de
intreruperea acestuia. Expertii recomanda tratament antidepresiv pe termen lung la
femeile care au avut 3 sau mai multe episoade depresive in trecut.
Tratamentul cu inhibitori selectivi a recaptarii serotoninei NU se intrerupe brusc. Acesta
se reduce treptat si numai sub suprevegherea medicului. Intreruperea brusca a
tratamentului poate determina simptome asemanatoare gripei, cefalee, nervozitate,
anxietate sau insomnie.
Femeia care alapteaza si ia un antidepresiv sau un alt tip de medicatie, trebuie sa
informeze pediatrul despre acest lucru.
- administrarea unui tratament care a fost luat si inainte. Dupa nastere este necesara
consultarea medicului inainte de administrarea oricarui medicament, mai ales in cazul
alaptarii. Femeia poate fi mai sensibila la efectele secundare ale medicamentelor in
perioada de dupa nastere, necesitand astfel scaderea dozelor. Unele medicamente sunt
considerate mai sigure decat altele in timpul alaptarii
- terapie hormonala. Tratamentul cu estrogeni pentru depresia postpartum a fost putin
studiata. Unele femei care luau estrogeni au prezentat imbunatatiri ale starii de sanatate,
totusi o parte din ele luau in acelasi timp si un antidepresiv astfel ca este greu de stiut
daca efectul se datora estrogenilor. Terapia cu estrogeni este putin probabil sa devina un
tratament comun pentru depresia postpartum, deoarece creste riscul de cheaguri de sange

(tromboza venoasa profunda) si de cancer al mucoasei uterine (endometru). Adaugarea de

progesteron elimina riscul de cancer endometrial al estrogenilor, dar este cunoscut ca
factor declansator pentru depresia postpartum daca este administrata dupa nastere.
Administratia pentrualimentati simedicamente din Statele Unite ale Americii au sfatuit
pacientii, familiile si medicii sa monitorizeze adultii si copii care iau antidepresive pentru
semne de suicid. Acest lucru este important la inceputul tratamentului si la schimbarea
dozelor.
Aceeasi administratie recomanda ca pacientii sa fie supravegheati pentru aparitia si
agravarea anxietatii, atacurilor de panica, agitatiei, iritabilitatii, insomniei, impulsivitatii,
ostilitatii si maniei. Este importanta observarea acestor comportamente la copii care sunt
mai putin capabili sa-si controleze impulsivitatea decat adultii si de aceea pot avea un risc
mai mare pentru impulsuri suicidare. Administratia pentru hrana si medicamente nu
recomanda oprirea tratamentului antidepresiv, ci doar monitorizarea atenta a celor care il
iau si consultarea medicului in cazul aparitiei de noi simptome.
Tratamente alternativeSus
Sprijinul familial si social slab si stresul ridicat, cresc riscul pentru depresia postpartum.
Pentru acest motiv sprijinul din partea familiei si al prietenilor este una dintre cele mai
importante masuri de preventie si tratament pentru fiecare femeie cu un nou-nascut.
Oferirea de ingrijire si sprijin va fi de folos indiferent de incercarile emotionale si fizice
ale perioadei postpartum.
Masurile formale de tratament si preventie ale depresiei postpartum includ terapia
cognitiv-comportamentala si consilierea interpersonala. Terapia prin lumina s-a aratat
promitatoare ca tratament nemedicamentos al depresiei, iar antrenamentul parintilor si
masajul copilului pot imbogatii relatia dintre mama si copil.
Alte tratamenteSus
Consilierea
Consilierea s-a dovedit de ajutor pentru preventia si tratamentul depresiei in timpul
sarcinii si dupa nastere. Expertii recomanda ca ambii parinti sa participe pentru
imbunatatirea succesului tratamentului. Terapia cognitiv-comportamentala si consilierea
interpersonala s-au dovedit eficiente in tratamentul depresiei postpartum. Intr-un studiu,
terapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit la fel de eficienta ca si medicatia in
tratamentul depresiei postpartum usoare:
- terapia cognitiv-comportamentala ajuta pacienta sa aiba control asupra felului in care
simte si gandeste, oferind in acelasi timp o relatie suportiva. Intr-un studiu, femeile cu
depresie postpartum s-au ameliorat dupa o singura sedinta de terapie cognitivcomportamentala si au aratat o imbunatatira semnificativa dupa 6 sedinte.
- consilierea interpersonala (se axeaza pe relatiile clientei si pe adaptarea personalade a
avea un nou-nascut) ofera suport emotional si asistenta pentru rezolvarea problemelor si
stabilirea de scopuri. Intr-un studiu, procentul femeilor cu revenire dupa 12 sedinte de
consiliere interpersonala a fost mai mare decat cel al femeilor care nu au beneficiat de
terapie.

Terapii alternative
- terapia prin lumina foloseste expunerea la lumina stralucitoare (nu tot spectrul luminii
care include si raze ultraviolete). In mod obisnuit o persoana care urmeaza terapia prin
lumina va sta in fata unei lampi fluorescente cu intensitate mare (intre 2500 si 10000
lucsi), crescand gradat intervalul de expunere pana la 1-2 ore, in fiecare dimineata. Desi
terapia prin lumina pentru depresia postpartum nu a fost inca suficient studiata, aceasta sa dovedit benefica pentru femeile insarcinate si pentru depresia din timpul iernii
(tulburare afectiva sezoniera), fara efecte secundare severe
- antrenamentul parintilor ofera atat educatie cat si sprijin pentru ingrijirea si rezolvarea
problemelor bebelusului, la fel ca si sprijinul in tranzitia cuplului spre a fi parinti
- orele de masaj a copilului ofera abilitati de legare fizica si emotionala cu copilul si sansa
de a petrece timp cu alte mame.
De retinut!
Consilierea si terapia suportiva sunt tratamente de prima linie pentru depresia postpartum
de la usoara la severa. Femeile cu depresie usoara pot beneficia numai din urma
consilierii; cele cu depresie moderata sau severa sunt sfatuite sa combine consilierea cu
medicatia antidepresiva.
sursa :sfatul medicului.ro

Suntei mam!! Bucuriile vieii alturi de un bebelu sunt multiple! Dar, alturi de
bucurii, apar i o multitudine de responsabiliti, poate chiar ngrijorri financiare, nopi
nedormite, griji pentru sntatea copilului i ntrebri despre capacitatea de a fi printe.
Fii binevenit ntre realitile vieii de printe.
n timp ce Tristeea Postnatal este comun dup natere acele sentimente de copleire
de-a lungul primelor sptmni acas alte forme de depresie sunt mult mai serioase.
Urmtoarea list identific ceea ce este specific pentru diferitele nivele de emotivitate.
TRISTETEA POSTNATALA
- Incidenta de 25 85%
- Apare la 2 4 zile de la natere
- Dureaz 1 2 sptmni
Simptome:
- Plngcioas, sentimente de depresie
- Insecuritate, iritabilitate
- Apetit sczut
- Simminte de neadaptabilitate Suntei mam!! Bucuriile vieii alturi de un bebelu
sunt multiple! Dar, alturi de
DEPRESIA POSTPARTUM
- Inciden de 10 25%

- Apare n decurs de 1 an de la natere

- Dureaz 2 sau mai multe sptmni
Simtome:
- Confuzie
- Plns
- Lips de memorie
- Apetit sczut
- Sentiment de lips de speran
- Sentimente de izolare
- Dorina de a-i face ru
PSIHOZ POSTPARTUM
- Inciden 1 pn la 3 cazuri din 1.000
- Apare fie n mai puin de 3 zile dup natere, fie dup maximum 3 luni
- Durata este variabil
Simptome:
- Insomnie, anxietate
- Halucinaii
- Paranoia, deziluzie
- Lipsa simului realitii
- Gndul de a rni bebeluul sau pe sine
SINDROM DE ANXIETATE POSTPARTUM
- Incidena nu a fost nc studiat
- Apare n decurs de 1 an dup natere
- Durata depinde de fiecare situai particular
Simptome:
- Anxietate, panic
- Rata crescut a btilor inimii senzaia c inima o ia la goan
- Furnicturi n membre
- Gnduri obsesive
Dr. Oana MELINTE-MORARU, EPC LAMAZE, contact 0728 143 218 sau
lamazeromania@yahoo.com si alte informatii www.lamaze.ro

Schimbarile de dispozitie sunt frecvente dupa nastere?

Dupa nastere, multe femei au schimbari bruste de dispozitie. Intr-un moment sunt cele
mai fericite de pe papmant, iar in celalalt minut incep sa planga. Se pot simti usor
deprimate, se concentreaza cu dificultate, isi pierd apetitul sau descopera ca nu se pot
odihni deloc, chiar daca bebelusul doarme. Aceste simptome isi fac aparitia, de obicei, la
3 - 4 zile dupa nastere si pot dura cateva zile.

Daca sunteti proaspata mamica si va regasiti in una din situatiile descrise mai sus, atunci
se cheama ca aveti ceea ce se numeste tristetea de dupa nastere. Tristetea dupa nastere
este considerata o etapa normala a matriarhatului timpuriu si dispare, de obicei, dupa 10
zile. Insa, unele femei acuza simptome mai severe sau care dureaza mai mult decat cateva
zile. Aceasta este depresia postnatala.
Ce este tristetea de dupa nastere?
Tristetea dupa nastere apare, de obicei, la 1 - 2 zile dupa ce mamica a nascut si poate dura
maxim trei saptamani. Este atat de cunoscuta printre mamici, incat a ajuns sa fie
considerata o normalitate, desi o femeie care sufera de tristetea de dupa nastere nu se
simte chiar bine. Se poate simti perfect in regula intr-un minut, ca in celalalt minut sa
izbucneasca in lacrimi. Se poate simti iritata si deprimata in general. Alte simptome
includ:

lipsa energiei
incapacitatea de a dormi
lipsa apetitului
stare de oboseala chiar si dupa somn
anxietate
ingrijorare excesiva
confuzie
ingrijorare excesiva asupra schimbarilor fizice
lipsa increderii
tristete
stare de coplesire

Desi suparatoare si neplacuta, tristetea de dupa nastere este combatuta, de obicei, de

odihna, o dieta buna si suport moral din partea apropiatilor.
Ce este depresia postnatala?
Depresia postnatala este o afectiune, la fel ca diabetul sau bolile de inima. Poate fi tratata
prin terapie, organizatii care ofera suport moral si prin medicamentatie cu antidepresive.
Simptomele depresiei postnatale includ:

o stare generala proasta, o stare de tristete

stari frecvente de plans
neliniste, anxietate, iritabilitate
lipsa interesului sau a placerii de a trai viata
lipsa apetitului
lipsa energiei si a motivatiunii de a face anumite lucruri
dificultati in a dormi, incluzand probleme cu adormitul, mentinerea somnului sau
dormitul mai mult decat de obicei
stari de vina, lipsa de speranta
crestere sau scadere inexplicabila in greutate

o stare ca viata nu merita traita

interes scazut fata de copil

Desi multe femei devin depresive dupa nasterea bebelusului, unele dintre proaspetele
mamici acuza aparitia simptomelor de depresie dupa cateva saptamani sau luni. Depresia
instalata in primele 6 luni de la nastere poate fi considerata depresie postnatala.
In cazuri rare, o femeie poate dezvolta psihoza postpartum (postnatala, dupa nastere).
Aceasta este o boala serioasa care include toate simptomele depresiei postnatale, la care
se adauga ganduri de automutilare sau de a provoca rau copilului. Daca aveti unul din
aceste simptome, este imperios necesar sa luati legatura cu medicul dvs.
Cine face depresie postnatala?
Depresia postnatala este mai probabil sa apara la mamicile care au au experimentat:

depresie postanatala la sarcina anterioara

o depresie care nu a avut legatura cu sarcina
sindrom premenstrual acut
o relatie sau casnicie dificila sau stresanta
putini prieteni sau membrii ai familiei cu care sa discute
evenimente stresante in timpul sarcinii sau dupa nastere (cum ar fi o boala
serioasa in timpul sarcinii, nastere prematura sau dificila)

De ce fac femeile depresie postnatala?

Cauza exacta a depresiei postnatale este necunoscuta. Nivelul de hormoni se schimba in
timpul sarcinii si imediat dupa nastere. Aceste schimbari ale nivelului de hormoni pot
determina reactii chimice la nivelul creierului, reactii ce joaca un rol important in aparitia
depresiei.
Faptul ca va simtiti deprimate nu inseamna ca sunteti o persoana/mama rea, ca ati facut
ceva nepotrivit care sa va aduca in aceasta stare.
Cat dureaza depresia postnatala?
Durata varieaza de la mamica la mamica. Unele femei se simt bine dupa cateva
saptamani, insa altele se simt prost sau de parca n-ar fi in firea lor pentru multe luni de
zile. In cazul femeilor care prezinta simptome mai severe de depresie sau care au mai
avut depresii in trecut, recuperearea poate dura mai mult. Trebuie doar sa-si aminteasca
ca pot primi ajutor si ca se pot vindeca.
Ce fel de tratament ajuta in cazul depresiei postnatale?

Depresia postnatala se trateaza ca orice alta depresie. Suportul, sfatuirea (terapie prin
vorba) si medicatia pot ajuta. Luati legatura cu medicul dvs. pentru a va indica
tratamentul potrivit.
Daca alaptez, pot lua un antidepresiv?
Daca luati un medicament antidepresiv, acesta va ajunge in laptele dvs. Vorbiti cu
medicul dvs. despre riscul administrarii unui antidepresiv in timp ce alaptati. Doctorul
dvs. poate decide ce medicament puteti folosi in timp ce va alaptati bebelusul.
Ce pot face pentru a-mi reveni?
Daca ati nascut de curand si va simtiti trista, anxioasa, iritata, obosita sau prezentati orice
alt simptom specific depresiei postnatale, amintiti-va ca nu sunteti singura in aceasta
situatie si ca multe alte mamici au trait exact aceeasi experienta. Nu va pierdeti mintile
si nici nu innebuniti. Iata cateva lucuri pe care le puteti face si pe care alte mamici le-au
gasit folositoare in lupta cu depresia postnatala:

gasiti pe cineva cu care sa vorbiti si caruia sa-i impartasiti sentimentele dvs

luati legatura cu cineva care va poate ajuta sa ingrijiti bebelusul, cu intretinerea
casei si alte treburi administrative. Acest sprijin binevenit ca poate ajuta sa gasiti
ragaz pentru dvs. si sa va odihniti
gasiti timp sa faceti ceva pentru dvs., chiar daca asta inseamna nu mai mult de 15
minute zilnic.
Incercati sa cititi, sa faceti cateva exercitii fizice (plimbarile sunt perfecte pentru
sanatatea dvs. si sunt usor de facut), faceti o baie relaxanta sau meditati
tineti un jurnal. In fiecare zi, notati-va sentimentele si trairile. Este un mod de a va
destainui si elibera gandurile si frustrarile. Odata ce incepeti sa va simtiti mai
bine, va puteti intoarce sa cititi ce ati scris mai la inceput. Acest lucru va va ajuta
sa va dati seama cat de mult ati progresat si cat de bine va simtiti
chiar daca reusiti sa faceti doar un singur lucru de-a lungul unei zile, amintiti-va
ca acesta este un pas mare in directia corecta. Vor fi zile cand o sa simtiti ca n-ati
reusit sa faceti nimic, insa incercati sa nu va infuriati pe propria persoana cand
acest lucru se intampla
nu este nicio problema in a va simti coplesita. Nasterea aduce multe schimbari, iar
ingrijirea bebelusului presupune multe responsabilitati. Iar cand nu te simti tu
insuti, e normal ca toate aceste lucruri noi sa ti se para ca si cum ar fi mult prea
mult
nimeni nu asteapta de la dvs. sa fiti o supermamica. Fiti sincera in legatura cu
cat de mult puteti face, cere-ti ajutorul oamenilor din jurul dvs. atunci cand aveti
nevoie
discutati cu doctorul in legatura cu starea dvs. Va poate oferi atat un sfat bun, cat
si medicamente pentru a va ameliora situatia in care va aflati

http://www.emedonline.ro/sanatate/view.article.php?4
dr Roxana Rosca medic ginecolog
:
1.
2.
3.
4.
5.

Ce este depresia postpartum?

Care sunt riscurile depresiei postpartum?
Semne si simptome
Care sunt cauzele depresiei postpartum?
Ce tip de tratament ajuta in cazul DPP ?

Dupa ce au nascut, aproximativ 70-80% din femei sufera un episod de depresie, furie,
anxietate si vinovatie care dureaza cateva zile. Pentru o clipa se simt fericite si apoi
imediat incep sa planga.
S-ar putea sa simta putina depresie, sa aiba o putere de concentrare mai mica, sa-si piarda
apetitul sau chiar sa gaseasca dificil sa adoarma chiar si atunci cand copilul doarme.
Aceste simptome incep de obicei la 3-4 zile dupa nastere si s-ar putea sa dureze cateva
zile. La aproximativ 10% din noile mamici aceasta poate degenera intr-o severa depresie
postpartum (numita si depresie postnatala), o forma de depresie majora care necesita
tratament.
Experimentarea unei astfel de depresii nu reprezinta un semn de slabiciune. Pentru
majoritatea femeilor acest lucru face parte din procesul nasterii. Vestea buna pentru
aceasta situatie o reprezinta faptul ca intr-o combinatie de tratament, medicamente si
ingrijire personala aceste simptome se pot inlatura
Depresia postpartum (DPP) afecteaza femei de orice varsta, de orice statut financiar si de
orice rasa.
Fiecare femeie care este insarcinata, care a avut un copil cu cateva luni in urma sau care a
pierdut o sarcina sau care tocmai a terminat de alaptat un copil poate suferi de DPP.
Numarul de copii pe care o femeie ii are nu schimba cu nimic posibilitatea de a dezvolta
DPP. Noile mamici si femeile cu mai mult de un copil care au suferit de depresie prezinta
un risc si mai crescut de DPP fata de femeile care nu au suferit niciodata de depresie.

Semnele si simptomele depresiei dupa nasterea unui copil variaza in functie de forma
depresiei. Semnele si simptomele generale includ :

nervozitate
un sentiment de inutilitate, esec sau vinovatie
reprize de plans
iritabilitate si nerabdare
neliniste
tristete
oboseala, imposibilitatea de a adormi (insomnie) sau ambele
schimbari de stare emotionala

In cazul DPP asemenea semne si simptome sunt mult mai intense si de durata mai mare.
Acestea pot interfera cu abilitatea de a functiona si pot sa includa si:

un sentiment de incatusare
teama de a nu te rani pe tine sau pe copil
capacitate de concentrare scazuta
lipsa de pofta de viata
un interes scazut pentru sex
o grija diminuata sau exagerata fata de copil
o pierdere sau crestere in greutate semnificativa
o retragere din viata sociala, fata de prieteni sau familie
DPP se poate instala dupa cateva zile sau chiar luni dupa nastere. DPP poate apare
dupa nasterea fiecarui copil, nu numai dupa prima nastere. DPP poate impiedica o
femeie sa-si exercite activitatea zilnica. Cand abilitatea unei femei de a functiona
este afectata aceasta reprezinta sigur un semn ca trebuie sa aiba in vedere propria
sanatate cat mai curand. Daca o femeie nu primeste tratament pentru DPP
simptomele se pot agrava si pot dura chiar si un an.
Desi DPP este o problema serioasa aceasta poate fi tratata cu medicamente si
consiliere.

In cazul psihozei postpartum, care este extrem de rara, semnele si simptomele sunt chiar
mai severe si de obicei apar mai devreme. Acestea includ :

nervozitate si agitatie
confuzie si dezorientare
ganduri de ranire proprie sau a copilului
halucinatii si delir
paranoia
ganduri si declaratii ciudate

Psihoza postpartum reprezinta o afectiune mentala serioasa care poate afecta noile
mamici. Aceasta afectiune poate apare foarte repede, in general dupa primele 3 luni dupa
nastere. Femeile pot pierde deseori contactul cu realitatea, cu aparitia halucinatiilor
auditive ( perceperea unor sunete care in realitate nu exista, cum ar fi o persoana care
vorbeste ) si delir (observarea lucrurilor sub alte forme decat sunt ). Halucinatiile vizuale
(observarea unor lucruri care de fapt nu exista) sunt mai putin frecvente. Alte simptome

includ insomnia (imposibilitatea de a adormi), agitatia, sentimente si comportament

ciudate. Femeile care sufera de psihoza postpartum necesita tratament de urgenta si in
majoritatea cazurilor este nevoie de medicamente. Unele femei sunt uneori internate in
spital deoarece reprezinta un risc pentru siguranta lor si a persoanelor din jur.
Care sunt cauzele depresiei postpartum?
Nu exista o cauza clara a DPP. Este posibil ca factorii emotionali si cotidieni sa joace toti
un rol. DPP pare a fi corelata cu modificarile nivelelor hormonale care au loc dupa
nastere. Aceste schimbari hormonale tind parca sa conduca la DPP in cazul in care
persoana respectiva a mai suferit de de depresie inainte, daca are un sprijin insuficient din
partea partenerului sau a familiei sau daca este sub foarte mult stress.
Fiecare femeie prezinta un risc de DPP dupa primele cateva luni dupa nastere, avort sau
in timpul sarcinii. Femeile cu antecedente de depresie sau DPP prezinta un risc mai
crescut. Antecedente familiale sau personale de tulburare bipolara cunoscuta sub
denumirea de boala maniaco-depresiva cresc riscul de psihoza postpartum.
Schimbari fizice
Dupa nastere organismul trece printr-o serie de schimbari fizice care pot conduce la
depresie. Imediat dupa nastere nivelele hormonale variaza. De exemplu nivelele de
estrogen si progesteron - care cresc in timpul sarcinii - scad dramatic. Aceasta schimbare
brusca determina depresia, asa cum o schimbare minora a nivelelor hormonale poate
conduce la o schimbare de stare de spirit inainte de menstruatie. Hormonii produsi de
glanda tiroida pot scadea de asemenea radical. Aceasta glanda localizata la baza gatului
ajuta la reglarea metabolismului - modul in care este folosita si pastrata energia provenita
din alimente. Daca tiroida nu produce destui hormoni exista posibilitatea sa te simti
obosit, epuizat sau deprimat. O simpla analiza a tiroidei poate determina daca DPP este
cauzata de aceasta. In paralel cu schimbarile nivelelor hormonale, cantitatea de sange din
organism, presiunea sangelui, sistemul imunitar si metabolismul, toate se schimba dupa
nastere. Aceste schimbari pot influenta modul in care te simti fizic si emotional
determinand aparitia oboselii si a schimbarilor emotionale.
Factori emotionali
Daca te odihnesti foarte putin si te simti depasita de atributiile de a avea un nou nascut,
problemele minore pot parea imense. Executarea cu dificultate a unor actiuni care inainte
pareau simple poate duce la frustari sau depresie. Alte influente emotionale care pot
contribui la depresie includ :

un sentiment al identitatii pierdute - cine erai inainte de nasterea copilului

o experienta a nasterii nesatisfacatoare, cum ar fi lipsa partenerului sau
experimentarea unor complicatii mediclae care sa te faca sa-ti fie greu sa ai grija
de copil

anxietate, dubii sau asteptari nerealiste in legatura cu viitoarea calitate de mama

perfecta sau de copil perfect
sentimentul de a te simti mai putin atragatoare
sentimentul de ca ai mai putin control asupra vietii tale

Influentele modului de viata

Factori din modul de viata pot conduce de asemenea la depresie. De exemplu :

un copil cu un nivel ridicat de nevoi

epuizarea datorata purtarii de grija unui nou copil sau a mai multor copii
probleme financiare
lipsa sustinerii din partea partenerului, familiei sau prietenilor
durere dupa nastere sau complicatii la nastere
probleme in relatie

Ce tip de tratament ajuta in cazul DPP ?

DPP se trateaza ca si orice tip de depresie cu sustinere, consiliere si medicatie. E
important de stiut ca DPP se trateaza si dispare. Durata tratamentului depinde de cat de
sever se manifesta DPP. Aceasta se poate trata cu antidepresive si psihoterapie. Femeile
cu DPP sunt sfatuite sa se alature unor grupuri formate din alte femei care sufera de
acelasi lucru si sa discute cu acestea. Daca o femeie alapteaza, trebuie sa-si consulte
medicul inainte de a lua antidepresive. Unele din astfel de medicamente ajung in laptele
matern si nu ar trebuie folosite.
Care sunt riscurile netratarii DPP?
Daca ai nascut recent si te simti trista, anxioasa, irascibila, obosita sau ai vreun simptom
mentionat trebuie sa-ti amintesti ca si alte femei au suferit de acest lucru. Nu esti in
situatia de a-ti pierde mintile sau de a innebuni si nu ar trebuie sa simti ca trebuie sa
suferi. Iata cateva lucruri pe care le poti face si care le-au ajutat pe alte femei :

Gaseste o persoana cu care sa poti vorbi si careia sa-i impartasesti sentimentele

tale. Nu petrece prea mult timp singura. Imbraca-te si fa o plimbare scurta.
Ia legatura cu persoanele care te pot ajuta la ingrijirea copilului si la treburile
casnice.
Gaseste timp sa faci ceva si pentru tine. Chiar daca este doar pentru 15 minute pe
zi. Incearca sa citesti, sa faci exercitii (mersul pe jos este benefic si usor de facut),
sa faci o baie sau sa meditezi.
Pastreaza un jurnal. In fiecare zi noteaza sentimentele si emotiile pe care le traiesti
ca o modalitate de a te elibera de ele. Odata ce ai inceput sa te simti mai bine poti
incepe sa recitesti jurnalul - asta te va ajuta sa realizezi cat de mult te simti mai
bine.

Chiar daca intr-o zi reusesti sa faci un singur lucru asta reprezinta un pas inainte.
Vor fi si zile in care nu vei putea sa faci nimic. Incearca sa nu te enervezi cand se
va intampla asta.
Este normal sa te simti coplesita. Nasterea aduce multe schimbari iar rolul de
parinte este provocator. Cand nu te simti in apele tale aceste schimbari s-ar putea
sa-ti para prea mult. Inceteaza sa te mai obligi sa faci tu totul. Realizeaza atat cat
poti si restul lasa-l la o parte. Cere ajutor pentru treburile casei si hranirile de
noapte.
Nimeni nu se asteapta sa fi o Supermama . Fi sincera cu capacitatile tale si cere
ajutor si celor din jur.
Discuta cu doctorul despre ceea ce simti. Acesta poate oferi consiliere si/sau
medicamente care te pot ajuta. Nu te jena in a spune ceea ce te preocupa. Nu toate
cadrele mediclae iti pot spune daca suferi de DPP. Cere referinte pentru o
persoana profesionista care este specializata in tratarea depresiilor.
Odihneste-te din plin. Incearca sa te odihnesti de fiecare data cand copilul
doarme.
Discuta cu sotul, partenerul, familia si cu prietenii tai despre cum te simti.
Petrece o parte din timp numai cu sotul sau cu partenerul tau.
Discuta si cu alte mame astfel incat sa poti invata si din experienta acestora.

Psihoza post-partum (PPP)

Tulburare emotionala relativ rara, PPP nu survine decat intr-un caz sau doua din 1000
nasteri (0,1 sau 0,2%). Totodata, psihoza post-partum este mult mai grava decat primele
doua forme de depresie si necesita tratament si evaluare psihiatrica.

Simptomele psihozei apar in primele 4 saptamani dupa nastere si constau in: stari de
confuzie si dezorientare, incoerenta, agitatie psihomotorie, schimbari bruste de dispozitie,
sentimente de deznadejde si culpabilitate, halucinatii si delir.

Strategii de prevenire a tulburarilor emotionale postpartum la tinerele mame

Cele 40 de saptamani de sarcina, nasterea si mai ales saptamanile care urmeaza sunt
extrem de solicitante pentru tanara mamica, atat fizic, dar si psihologic.

Iata cateva sfaturi pentru a traversa mai usor aceasta perioada:

Nu trebuie sa ai asteptari prea mari. Exista multe mituri legate de instinctul matern,
care te pot face sa ai asteptari irealiste fata de tine si de ce poti face. Ingrijirea unui nounascut si calitatile de mama nu sunt innascute; toate acestea se invata! De aceea, este
foarte important sa participi la cursuri prenatale si sa te informezi cat mai mult in timpul
sarcinii (cu ajutorul medicului de familie, ginecolog sau obstetrician, dar si al lecturilor).
Pe parcursul primelor saptamani petrecute cu copilul tau, vei invata foarte multe si vei
deveni mai competenta in calitate de mama. Astfel, te vei simti mai implinita in noul rol
de mamica. Acelasi fenomen se produce si la sotul tau, care trebuie sa participe zilnic la
ingrijirea copilului.

Un alt mit legat de maternitate, pretinde ca dragostea pentru copil este neconditionata
inca de la nastere. Dar, ca majoritatea proaspetelor mamici, esti atat de obosita de
programul de hranire al bebelusului si de lipsa de somn, incat este normal sa iti pierzi
uneori rabdarea si sa te simti neputincioasa in fata copilului care plange intruna. Acest
lucru nu inseamna ca nu iti iubesti copilul.

Invata sa ceri ajutorul sotului, parintilor, prietenelor, sau chiar grupurilor de consiliere
si suport pentru tinerele mame.

Tine legatura cu alte mame tinere. Astfel, vei profita de experienta lor si iti vei da
seama ca nu esti singura in aceasta situatie.

Nu pierde timpul cu lucruri lipsite de importanta. Mai mult decat oricand, trebuie sati stabilesti prioritatile. De exemplu, nu se intampla nimic daca nu faci curatenia de
primavara anul acesta. Invata de asemenea sa imparti grijile si responsabilitatile cu sotul
tau. Pe cat posibil, redu factorii de stres legati de mediul de viata. De exemplu, nu este
recomandat sa iti schimbi locuinta imediat dupa nasterea copilului. Asteapta intai sa se
creeze o anumita obisnuinta.

Odihneste-te cat mai mult. Ai de recuperat multe ore de somn. Decat sa faci curatenie
in casa sau sa speli in timpul siestelor copilului, mai bine dormi cateva ore.

Impartaseste grijile si preocuparile cu sotul, cu o prietena buna sau cu un membru al

familiei. Foarte des, simplul fapt ca vorbesti despre problemele tale te face sa te simti mai
bine.

Nu renunta complet la momentele tale de relaxare. Poti sa imparti grijile, sa reduci

responsabilitatile si sa-ti reorganizati programul in asa fel incat sa poti iesi din cand in
cand din casa.

Nu ezita sa lasi copilul in grija familiei din cand in cand. Bunicii vor fi incantati sa
aiba grija de copil, iar tu ai nevoie de cateva momente doar pentru tine sau impreuna cu
sotul tau.

Baby blues
Se estimeaza ca intre 50 si 80% din proaspetele mamici sufera de baby blues.
Simptomele isi fac aparitia in general intre a 2-a si a 10-a saptamana dupa nastere si se
intensifica in a 3-a zi post-partum. Acest tip de depresie pasagera nu dureaza decat 2-3
zile si dispare de la sine.

Cauze
Cauzele acestor tulburari emotionale sunt legate de dificultatile de adaptare psihologica si
sociala la noul rol de mama, de modificarile hormonale, de oboseala si de senzatia de
singuratate.

Semne si simptome
Principalele simptome sunt tulburarile somnului (insomnii), tulburari ale apetitului
(anorexie), crize de plans incontrolabil, modificari de dispozitie, iritabilitate,
hipersensibilitate emotionala, tulburari cognitive (pierderea memoriei, dificultati de
concentrare), sentimente de incompetenta, de vina si de oboseala extrema.

Prevenire si tratament
Familia si prietenii tinerei mame trebuie sa o sprijine, asigurand-o ca nu este decat o stare
trecatoare.

Depresia post-partum (DPP)

Depresia care survine la cateva saptamani dupa nastere se numeste depresie post-partum.

DPP este mai severa decat baby blues si afecteaza o femeie din 6. Primele manifestari
ale acestui tip de depresie apar in a 3-a saptamana post-partum si se intensifica in
saptamanile 7 sau 8. Depresia post-partum este mai putin cunoscuta si nu este intotdeauna
identificata si tratata, deoarece multe din modificarile normale asociate sarcinii provoaca
simptome similare in acelasi interval de timp.

Oboseala, tulburarile somnului, reactiile emotionale puternice si modificarea greutatii

corporale se pot produce in timpul sarcinii sau dupa nastere. Dar aceste simptome pot fi si
semne ale depresiei.

Astfel, numeroase femei nu sunt constiente de instalarea depresiei. DPP afecteaza in mod
negativ nou-nascutul, dar si mama, deoarece compromite stabilirea unei bune relatii intre
cei doi si impiedica dezvoltarea psihologica si generala a copilului.
Din pacate, chiar daca depresia post-partum este mai frecventa decat diabetul gestational
sau decat nasterea prematura, ea nu beneficiaza de aceeasi atentie din partea studiilor
medicale recente.

Cauze
Conform cercetarilor recente, cauzele DPP sunt multiple si includ factori biologici,
psihologici si sociali.

Semne si simptome

Simptomele pot fi prezente timp de cateva saptamani sau chiar luni. Doar 4% din cazurile
de DPP persista mai mult de 12 luni.
Simptomele cazurilor usoare de DPP sunt similare celor ale baby blues-ului, dar sunt
prezente mai mult timp (peste 2 saptamani). In cazul unei DPP severe, simptomele sunt
identice unei depresii grave: tristete, pierderea interesului, dificultati de concentrare,
agitatie sau lentoare psihomotorie, senzatie de oboseala exagerata, tulburari ale apetitului
(anorexie sau bulimie), tulburari ale somnului (insomnii), scaderea libidoului,
ganduri de sinucidere, sentimente de culpabilitate legate incapacitatea de a avea grija de
copil si o anxietate excesiva in legatura cu starea de sanatate a copilului.

Prevenire si tratament
Ca si in cazul depresiilor grave, este importanta recunoasterea precoce a simptomelor si
obtinerea unui ajutor de specialitate. Tratamentul depresiei post-partum este
medicamentos, psihoterapeutic sau ambele.
Sursa : http://www.romedic.ro/firme.php
Ghid medical online

Mmicilor li se spune c trebuie s fie fericite n timpul sarcinii i, cu att mai mult, dup
ce au adus pe lume copilaul, dar nu li se spune c aceste perioade sunt perioade de risc
pentru sntatea mental a femeii. De ce? Pe lng depresie, pot apare concomitent cu
perioada de sarcin, alte tulburri psihiatrice: starea de stres urmnd travaliului, BabyBlues (stare de plns nejustificat, labilitate emoional, ngrijorare cu privire la
capacitatea matern), psihoza puerperal (halucinaii i idei delirante) i depresia postpartum.
Atitudinea practicienilor, a specialitilor a fost una de neglijen, limitare sau banalizare a
suferinei reale a femeii nsrcinate i a mamei, nu de puine ori atitudinea lor constituind
un factor agravant, cu urmri dezastruoase.
Depresia gravidei este o tulburare depresiv major, care debuteaz n perioada dintre
concepie i natere, survine primul trimestru de sarcin; n literatura psihiatric se
noteaz c una din apte femei nsrcinate sufer de depresia antinatal. Vorbim de o
femeie care nainte de a rmne nsrcinat NU a fost deprimat, nu a fost diagnosticat
cu depresie.

Tratamentul medicamentos pune problema stabilirii unui compromis ntre sntatea

mamei i cea a ftului, deoarece substanele administrate mamei trec n circulaia fetal,
putnd pune n pericol dezvoltarea ftului. Toate medicaiile psihotrope ajung la ft
putnd cauza malformaii (teratogenitate), sechele n dezvoltarea copilului(inteligen,
comportament), sindrom perinatal la nou-nscut. Antidepresivele au ca efecte secundare
sindromul de sevraj a noului nscut la triciclice: plns anxios, iritabilitate, chiar convulsii,
retenie urinar, obstrucie intestinal. Neurolepticele, antiemeticele administrate pentru a
suprima strile de vom, antreneaz o cretere semnificativ a riscului de malformaii ale
ftului. Benzodiazepinele, fac parte din clasa sedativelor,anxioliticelor, repspectiv:
diazepamul i alprazolamul, cresc riscul de despicturi labio-palatine:buza de iepure,
sindrom neonatal: hipotonie muscular, dificultate n reglarea temperaturii corporale,
stopuri respiratorii, iar mai trziu se pot constata ntrzieri n dezvoltarea copilului.
De cele mai multe ori, citim sau ni se spune c nu se cunosc sau nu sunt bine cunoscute
efectele acestor medicamente asupra femeii nsrcinate i a ftului, deoarece sunt
interzise cercetrile, experimentrile asupra femeii nsrcinate, iar rezultatele se obin din
cazuri izolate.
Rog mmicile s urmeze cu reponsabilitate indicaiile medicului i s evite
medicamentaiile, s recurg la psihoterapie, cosiderat chiar de psihiatrii ca fiind : cea
mai sigur form de tratament la femeia nsrcinat ( vezi DSM IV i Psihiatria
femeii-I.O.GODFROID, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2006 etc.).
Depresia post-partum se instaleaz lent, insiduos, constituie rar obiectul unei instruiri n
cadrul pregtirii universitare a medicilor, ceea ce duce la nedepistarea sa i continua
suferin a luzei.
DPP poate apare ntre a doua i a opta sptmn postnatal, este multifactorial,
corespunde modelului bio-psiho-social. Factorii biologici : scderea concentraiei
plasmatice a beta-endorfinelor, dereglarea hormonal prin scderea progesteronului,
estradiolului, cortizolului, prezena anticorpilor tiroidieni; vrsta mamei etc. Factori
psihici: probleme de cuplu, a fost neglijat de prini sau orfan, doliul, divorul ,
celibatul pot fi considerai factori precipitani; sarcina multipl, malformaia ftului,
toxicomania, travaliul prelungit, cezariana, folosirea forcepsului etc.Factori intrapsifici:
imaturitatea afectiv mamei, restructurarea personalitii prin asumarea rolului de mam;
o femeie devenit mam fr a dori aceasta, o va face s gndeasc iraional, s fac
evaluri negative la adresa sa n termeni de autodepreciere, imcompeten, percepia
negativ a imaginii corporale. Factori sociali: mediul defavorizat din care provine, suport
afectiv inadecvat din partea familiei.
Cum i poi da seama dac suferi de DPP?
Simptome:

Insomnie, incapacitate de adormire

Tristee care persist de-a lungul zilei

Interes sczut fa de orice activitate

Dificulti de concentrare
Modificri de apetit
Anxietate
Irascibilitate
Sentiment de vinovaie, autoblamare
Atacuri de panic
Tendina de suicid

DPP se caracterizeaz prin autodepreciere i sentimente profunde de incapacitate de a

rspunde nevoilor coplilului, anxietate. Te simi iritat de strigtele bebeluului, neglijezi
alptarea, anxietatea ta fa de copil fiind un semn important, apar tulburri de somn,
dificulti de adormire dei te simi epuizat fizic.
De ce s iei urgent msuri?
Pentru c suferi, iar n suferina ta nelegi greit bebeluul, te compori iritat i , la
rndul lui, bebeluul va fi iritat, apare cercul vicios care v va marca pe amndoi.
Pe termen lung, copilul poate prezenta ntrzieri n limbaj, retardare mental, tulburri de
comportament, unii pot deveni copiii btui de ali copii.
F diferena ntre schimbrile emoionale specifice perioadei de dup natere i DPP. E
normal s ai stri de anxietate, dar cnd ai atacuri de panic i plngi fr vreun motiv
ntemeiat i te autoblamezi, caut un psihoterapeut, caut s nu fugi de situaiile de care
te temi, ai curajul s le nfruni i garantez c nimic din ceea ce gndeti c vei pi nu se
va ntmpla! Curajul de a nfrunta situaia te vindec!
DPP poate afecta orice femeie dup ce a nscut sau la cteva luni dupa natere. Soul,
soacra, prinii luzei, din netiin, o privesc pe proaspta mam ca pe un bolnav psihic,
ca pe o mam rea, incapabil, judecnd-o dup emoiile ei negative disfuncionale: furie,
fric, anxietate, autodepreciere constant, considernd c acestea nu pot surveni n
maternitate. Prin comportamentul lor ofer dovezi luzei c nu se comport normal, c
este incapabil s fie mam, astfel, suferina atinge cote maxime i poate apare riscul
suicidului matern.
Bebeluul e al tu, nu are acum importan dac l-ai dorit sau nu, el este parte din trupul
tu i are imprimat vocea ta n sufletului lui, e al tu , pur i simplu. Cum nimic nu e
ntmpltor pe lume, bebeluul are va mbogi prin prezena i sufletul lui viaa ta.
UIT-TE CUM TE PRIVETE bebeluul tu i primete PRIMA LECIE DE
EDUCAIE MENTAL: aa cum te privete el, AA S TE PRIVETI I TU PE
TINE NSI! E dragoste, acceptare necondiionat, colaborare, empatie,
congruen!

EL e primul tu terapeut i i vrea binele, te vede frumoas, puternic emoional,

iubitoare, vede ceea ce tu, acum, nu vezi: puterea sufletului de a hrni o alt via,
VEDE iubirea din tine!
Sfaturi la ceas de depresie post-partum:
nainte de toate eti femeie, aa c rsfa-te cu lucruri feminine, ungei corpul cu creme
hidratante i plcut mirositoate, ngrijete-te de faa ta, de prul tu.
Alege culori deschise i evit negrul atunci cnd te mbraci. Kilogramele n plus nu sunt
eticheta unui desfru alimentar sau a unei tulburri de conduit alimentar, ci urmarea
unui act de creaie: ai dat via unui suflet. Vei reveni la greutatea la care te simi tu
bine dac te priveti cu dragoste i dai comenzile raionale creierului tu.
F plimbri scurte cu bebeluul i dormi odat cu el. D-le celor din jurul tu ocazia
s-i asume din responsabilitile tale, nu f totul singur! Nu scrie nicieri c eti la
dipoziia tuturor sau c nu eti o persoan bun dac nu redevi fntna dorinelor
ceorlali!!!Nu eti fntna dorinelor sau eternul maestru de ceremonii!
Respect-te i vei fii respectat! Ia-i o or doar pentru tine!
Nimeni nu a reuit vreodat s fac totul perfect, aa c ar fi de preferat s nu te
apuce acum dorina de perfeciune, deoarece nici mentalul tu, nici corpul tu nu sunt
la cotele lor performante, mai mult, nici dac ar fi la cote perfomante, n-ai reui s faci
totul perfect!
Caut s rzi ct mai des, s te bucuri de orice fir de soare, de orice lucru. Ia exemplu
de la flori, de la copaci, de la animale, cum triesc nflorirea, maternitatea. Cnd cineva
vrea s-i spun ceva de ru, refuz s asculi, n-ai motive s primeti vibraii negative
n sufletul i trupul tu!
Combate gndurile care-i provoac furie i depresie, ntrebndu-te: m ajut s
gndesc aa?
Vorbete frumos cu tine mai ales cnd i-e greu sau nu ai reuit s faci un anumit
lucru! NU poi spune c eti proast, slab, incompetent ori alte etichete prosteti,
deoarece asta ar nsemna c de cnd te-ai nscut pn vei muri nu ai fost i nu vei fi nici o
fraciune de secund deteapt, competent, puternic, ceea ce nu exist!
Ai dreptul s te susi cnd greeti sau te-ai comportat prostete! REPET: nimeni nu e
perfect, nici mcar cei care i dau sfaturi sau te judec!
Rsul face bine sntii, alege s rzi n loc s plngi. Cnd rzi, scade hormonul
stresului -cortizolul-, se produc endorfinele care i ntresc sistemul imunitar, dispar
durerile, activezi resursele tale interne. n Elveia se in seminarii pe aceast tem:
terapia prin rs, vindecnd persoanele cu dureri articulare, stri depresive i tulburri de

somn, se mbuntete memoria. Pe ua fiecrui cabinet din Elveia st posterul care ne

arat un tip murind de rs, inndu-se cu minile de burt; sub imagine scrie cu litere
de-o chioap:Rsul face bine sntii!
Indiferent cum e situaia n care eti, nu e cel mai ru lucru care i se poate ntmpla,
aa c nu o catastrofa, poi s o supori, s faci ceva s o schimbi, nu depinde de nimeni
s fii fericit, puterea e a ta. E o veste super, nu-i aa?
Nu te compara cu alte femei, bebeluul tu te vrea pe tine, aa cum eti tu:
frumoas, delicat, sensibil, puternic, curajoas! El e sigur c eti aa i tocmai a
venit din tine: are dovezi pe care tu nu le-ai contientizat sau nu i vine s crezi!
Alege culoarea galben, portocalie sau verde n dormitor i n camera copilului,
acestea vor trata nelinitea, frica, te vor ajuta s te mpaci cu tine nsi, s fii cald i
relaxat.
nva s ceri ceea ce doreti, nu f presupuneri i scenarii n legtur cu ce ar putea
rspunde sau cum s-ar comporta persoana solicitat. Folosete un ton calm, natural,
nu unul afectat, agresiv sau plngcios! Ai un timbru al vocii unic, plcut, verific-l,
ascult-te vorbind calm i vei redescoperi ct de plcut e vocea ta!
Alege starea de bine, de siguran, indiferent de atitudinea celorlali, deoarece tu nu
eti o frunz n vnt s te miti, s suferi sau s te bucuri n funcie de atitudinile
celorlali!
Aeaz-i sub pern un scule cu levnic, vei fi mai relaxat i vei adormi uor.
Privete-i copilul n ochi i zmbete-i! Va tii c ai gsit drumul spre tine nsi. Va
tii c te-ai hotrt s iubeti ceea ce el iubete att de mult: pe TINE!
Primul pas spre sntate, pas pe care poi s-l faci uor, const n enumerarea,
scrierea lucrurilor i a evenimentelor care te-au bucurat n via i pentru care poi
mulumi c au existat! Starea de mulumire te echilibreaz, te vindec. Privete,
caut lucrurile care i plac sau te bucur, ele exist, sunt acolo i ateapt s le
observi! Observ tot ce i aduce un surs pe fa i spune n gnd: mulumesc. Vor
apare tot mai multe bucurii n fiecare zi dac faci primul pas i te vei ncuraja s-i
faci pe urmtorii! Verific! Menine sursul pe buze!
ine un jurnal n care s-i monitorizezi activitile zilnice, lsnd loc i
neprevzutului; noteaz numele persoanelor importante pentru tine care fac parte
din viaa ta i enumer ce-i place la ele, care sunt calitile lor observate la tine i
cum doreti ca ele s se comporte cu tine! Nu scrie ce nu doreti, ce nu i place la
ele, cum nu doreti s se comporte! Axndu-te pe calitile lor, pe ce i place din
comportamentul lor, vei observa mai des aceste lucruri, vei transmite o vibraie
pozitiv i aceste persoane vor veni spre tine cu deschidere, cu bucurie. Oare de ce
vor face astfel? Rspunsul e simplu: nu exist om care s nu fie amabil i deschis cu

o persoan care le observ sufletul, partea frumoas, care printr-un cuvnt sau
zmbet le spune c sunt apreciate, simpatizate, practic c au valoare!

Sursa : http://www.psihora.ro/2009/08/28/depresia-post-partum-post-natala/
Psiholog Ramona Pencea , Cabinet individual de psihologie.

Desi nasterea unui copil este un motiv de fericire, bucurie, implinire pentru mama lui,
totusi uneori apar si probleme (si nu ne referim aici la cele strict medicale).
Cine si-ar imagina ca imediat dupa aducerea pe lume a unui bebelus frumos si sanatos, o
tanara mamica a carei nastere a decurs in bune conditii, care si-a dorit copilul, care este
inconjurata de familie ar putea plange cu lacrimi amare, ar putea fi cuprinsa de vinovatie,
tristete sau chiar stari de panica?
Vorbim astazi despre aceste stari psihologice negative care apar dupa nastere, in perioada
post-natala.
Prima dintre ele si cea mai putin grava este cunoscuta "stare de baby blues", ce se face
simtita cam din a treia zi consecutiva nasterii. Ea este determinata de modificarile majore
aparute in viata femeii atat sub aspect biologic cat si sub aspect psihologic.
Poate fi recunoscuta usor dupa lacrimile care curg "fara motiv", tristete chiar parere de
rau dupa burtica "pierduta".
Mamicile se sperie la gandul ca aceasta stare se va agrava, ca n-au motive sa o aiba, ca
"ceva nu e in regula". Insa starea dispare spontan in cateva zile, astfel incat in afara de
cateva vorbe bune si putina odihna in plus nu e nevoie de altceva!
Din punct de vedere psihologic aparitia acestei stari este momentul cand femeia
"realizeaza" pasul facut, avand ragazul sa se uite in jurul sa vada ca viata lor s-a
schimbat, ca bebelusul care era pana nu demult ascuns in burtica isi face mereu simtita
prezenta si nevoile.
Urmatoarea, in ordinea gravitatii, este "depresia post-natala sau post-partum". Ea
apare in primul an dupa nasterea copilului si nu dispare de la sine.
Este o forma mai serioasa de depresie dominata de sentimente de vinovatie, senzatia
mamei ca este incapabila sa se ocupe in mod corespunzator de bebelus, tristete, cosmaruri
si pierderea interesului. Uneori, femeia traieste o senzatie acuta de vid, dorinta sexuala se

reduce considerabil si pot apare chiar crize de panica.

Ajutorul unui specialist este necesar atat pentru diagnostic cat si pentru un ajutor
terapeutic. Dat fiind faptul ca este perioada alaptarii, tratamentul medicamentos este
exclus.
Ce ramane de facut dupa ce constatam ca starea persista chiar dupa ce familia si prietenii
au incercat cu vorbe bune, incurajari, plimbari, glume sau surprize placute!
In acest moment este clar ca in interiorul femeii, in psihicul ei se petrece ceva, "ceva"
despre care uneori simte nevoia sa vorbeasca, "ceva" care nu e tocmai vesel sau placut,
ganduri, stari care o framanta, pe care a incercat sa le dea la o parte, sa le ascunda
considerand ca va scapa de ele cu timpul.
A pune in cuvinte ceea ce simte, asa cum simte, cu cuvintele care ii vin in mod liber
poate fi foarte util, adica a da o forma "ceva-ului" dinauntrul ei, pe care il percepe
bulversat, rascolit, speriat.
Forma cea mai grava dar si cea mai rara este "psihoza post-partum" care se face simtita
in primele 2 saptamani dupa nastere. Este o stare patologica severa in care femeia pierde
contactul cu realitatea.
Pot aparea idei delirante, hiperactivitate extrema, inchidere in sine, ambivalenta fata de
copil sau chiar idei de suicid sau infanticid. in aceste cazuri mama este cel mai adesea
separata de copil si tratata intr-un serviciu de psihiatrie pentru a nu pune in pericol viata
acestuia si pentru ca nu poate sa-i acorde ingrijirile necesare.
Efectele negative ale depresiei post-natale asupra dezvoltarii bebelusului. In cazul in care
nu este vorba despre ceva trecator si mama trece intr-adevar printr-o perioada grea din
punct de vedere psihologic, copilul este afectat in privinta dezvoltarii afective.
Atasamentul care se formeaza in primele luni de viata, relatia emotionala cu mama,
schimbul afectiv dintre cei doi are de suferit in conditiile in care mama este deprimata,
trista, lipsita de interes sau de energie. La bebelusii a caror mame sufera de depresie se
constata mai des tulburari somatice de tipul insomniilor, colicilor, vomei si psihologice
(plans, agitatie, lipsa zambetului, a ganguritului etc).
Ce e de facut? Primul lucru ar fi depistarea cat mai timpurie a acestei stari. Atunci cand
femeia isi da seama ca "ceva nu e in regula", cand apar primele cosmaruri, stari de
neliniste, anxietate, tristete sa poata consulta un specialist, intreba despre ce i se intampla,
despre ce este cu ea.
In momentul cand depresia este diagnosticata, urmeaza alegerea unei variante terapeutice,
adica modul in care femeia poate beneficia de ajutor din partea unui psihoterapeut.
Atunci cand ea se poate deplasa de la domiciliu si accepta sa vina la cabinet, variamta cea
mai buna este cea a unei terapii "in diada", adica impreuna cu bebelusul ei.

In acest mod, femeia nu resimte ca o neglijenta sau ca o parasire absenta ei de langa copil
pentru a merge la psiholog. In plus, bebelusul chiar foarte mic "beneficiaza" si el de
ameliorarea starii mamei, de vorbele ei, de caldura din bratele ei.
In conditiile in care femeia nu poate veni la psiholog, exista si varianta unei interventii
psihologice, de tipul consilierii la ea acasa sau prin variante indirecte de tip "mail" sau
"online".

Sursa : articol publicat de Psiholog Anca Munteanu