Mini-calzone cu ricotta si salam

Despre calzone stim deja ca e o pizza inchisa, care contine ingredientele specifice pizzei in general,
dar noi o sa facem azi un alt fel de calzone: cu ricotta si salam uscat
- 180ml apa calduta
- 4 linguri ulei de masline
- 400g faina
- o lingurita sare
- o lingurita zahar
- 20g drojdie proaspata sau o lingurita drojdie uscata
Ingrediente:
- 250g ricotta
- 200g salam uscat taiat cubulete
- 50g parmesan dat pe razatoare
- busuioc (proaspat sau uscat)
- o lingura ulei de masline + ulei pentru uns
- sare, piper
Trecem ricotta prin sita si o punem intr-un bol, o amestecam cu o lingura de ulei de masline, sare,
piper si busuioc dupa gust. Punem salamul, parmesanul si amestecam bine bine. Intindem aluatul in
foaie subtire (1/2 cm pentru ca va mai creste) si taiem cercuri de aluat folosind un bol.

Ungem fiecare bucata de aluat cu putin ulei de masline, punem o lingura buna de umplutura si
inchidem pizza bine-bine, cu degetele umede.
Asezam mini-calzone in tava, pe hartie de copt si le lasam sa dospeasca alte 20-30 minute. Intre
timp, incingem cuptorul la 220 C si coacem pizza 15-20 minute sau pana se rumeneste frumos.
Inainte de a le da la cuptor, putem ungem fiecare calzone cu galbenus de ou amestecat cu putina
apa sau cu un amestec de 4 lingurite ulei de masline, 4 lingurite apa si un praf de sare

http://www.teoskitchen.ro/2012/04/mini-calzone-cu-ricotta-si-salam.html

Pizza facuta in casa

Ingrediente pentru 2 blaturi de pizza cu diametrul de 35cm:
- 3 cani faina (350g)
- un pliculet drojdie uscata (7g)
- 240ml apa calduta
- o lingurita sare
- 2 lingurite zahar
- 2 linguri ulei de masline

ai intai amestecam drojdia, apa calduta si zaharul si le lasam 10-15 minute sa se odihneasca.
Veti vedea ca amestecul incepe sa faca bulbuci, asta e perfect! Inseamna ca drojdia e buna.
Daca nuo luam de la capat! Drojdia uscata nu e neaparat sa fie amestecata cu apa, poate fi
direct amestecata cu faina, dar aceasta e metoda pe care eu o folosesc de fiecare data si da
rezultate, deci e neaparat sa o incercati.
In vasul robotului de bucatarie punem faina, sarea si uleiul de masline si le amestecam cateva
secunde, pentru a fi bine omogenizate.
Turnam apoi amestecul cu drojdie, pornim robotul de bucatarie si il lasam sa isi faca magia :)
Aluatul e gata cand e omogen, elastic si de desprinde de peretii vasului.
Nu va faceti griji daca e inca lipicios cand il tineti intre degete, exact asta urmarim! Asta
inseamna ca nu am pus prea multa faina si ca aluatul nu va fi prea tare. Oricum, dupa ce sta la
dospit si il intindem pe masa tapetata cu faina, veti vedea ca e foarte usor de lucrat cu el, nu se
lipeste si se modeleaza usor.
Mutam aluatul intr-un bol curat, uns cu putin ulei de masline, il acoperim si il lasam la dospit 2
ore intr-un loc caldut. De obicei eu il pun in cuptor, unde pornesc doar lumina. Dospeste
minunatla bec :)
Lasam aluatul sa dospeasca pana isi dubleaza volumul. Desigur, puteti s ail folositi imediat insa,
dupa luna mea experienta ca pizzer-la-mine-acasa, am observat ca blatul iese mult mai bine
daca las aluatul peste noapte in frigider, unde continua sa dospeasca in lumea lui si e fericit :)
Coacem pizza 4-5 minute, in cuptorul incins la 220C sau pe o treapta foarte inalta la cuptoarele
pe gaz.
http://www.teoskitchen.ro/2015/04/pizza-facuta-in-casa-haisamancamimpreuna.html

Pizza cu blat super pufos

- 1 pachet drojdie uscata
- 1 cana (250 ml) apa calda
- 1 cana apa rece

- 1 lingura cu varf de zahar

- 1 lingura rasa de sare
- cca 800 gr de faina
- 2-3 linguri ulei de masline
- 3 linguri malai

Lahmacun pizza turceasca

Ingrediente pentru blat (12 bucati)

- 350g faina
- 2 lingurite drojdie uscata
- 2 lingurite sare
- 2 lingurite zahar
- 250ml apa calduta
Le amestecam toate, framantam un aluat elastic, pana nu se mai lipeste de maini si e bine legat,
apoi formam o bila, pe care o mutam intr-un bol curat, uns cu putin ulei, il acoperim cu un prosop
curat si il lasam sa dospeasca timp de o ora, timp in care noi pregatim amestecul pentru carne
tocata.
Ingrediente pentru amestecul de carne tocata:
- 400g carne tocata de vita
- o ceapa mare data pe razatoare
- 2 rosii mari, date pe razatoare
- o legatura de patrunjel verde, tocat marunt
- 3 catei de usturoi dati pe razatoare

- 2 ardei iuti tocati marunt

- 2 lingurite pasta de tomate
- 2 lingurite pasta de ardei
- 2 lingurite fulgi de ardei
- 1 lingurita sare
- 1 lingurita piper
- 100ml apa
Le amestecam bine bine toate si lasam amestecul cel putin o ora la frigiderinainte de a-l folosi. Dupa
ce aluatul a dospit timp de o ora, il impartim in 10 parti egale, din care modelam 10 bile, pe care le
intindem pe masa pudrata cu faina, in cercuri de cca 15-20cm diametru si foarte subtiri. Pregatim
o tigaie pe care o incingem bine. Pe fiecare disc de aluat punem 2-3 linguri din amestecul de carne
tocata si le intindem foarte bine. Prajim lahmacun 2-3 minute in tigaie sau pe plita incinsa, fara
adaos de ulei, pana e rumenit pe margini si carnea e facuta. Pe masura ce le coacem, le acoperim
cu folie, dar asta numai daca dorim sa se inmoaie placintelele, ca sa le putem rula. Daca dorim sa
fie foarte crocante, le scoatem pe farfurii individuale.

Cam atat

Destul de simplu si foarte aromat, noua ne-a placut mult pizza turceasca si am mancat-

o cu iaurt natur si ezme salata turceasca de rosii reteta pentru ea urmeaza in zilele urmatoare pe
blog

Sa va fi de cel mai bine si, cu mare dor de Istanbul in suflet, va spun pofta mare! Si, daca va

e pofta de ceva bun bun, incercati cu incredere si reteta de SIMIT covrig turcesc, care, nu ca l-am
facut eu sau ceva, dar a iesit absolut minunat!
http://www.teoskitchen.ro/2015/08/lahmacun-pizza-turceasca.html

Simit covrig turcesc

Ce este special la acest covrig? Crusta foarte crocanta si groasa de pekmez si susan (uneori
poate fi si cu mac sau seminte de floarea soarelui, in). Spre deosebire de covrigii cu care suntem noi
obisnuiti, simit nu se fierbe inainte de coacere si asta il face foarte crocant la exterior si moale la
interior. Pekmez cel prin care se da covrigul inainte de a fi dat prin susan este un sirop care
seamana foarte mult cu melasa si e facut din suc/must de fructe (struguri, fructe de padure,
smochine). Simit-ul este cunoscut in bucatariile tarilor care au facut parte din Imperiul Otoman si
peste tot in Orientul Mijlociu, insa este preparat sub diverse forme, chiar si in Turcia. De exemplu, in
Izmir, covrigul este cunoscut sub numele de GEVREK si seamana foarte mult cu cel traditional din
Istanbul, insa in Ankara simit-ul este diferit mult mai mic ca dimensiune si mult mai crocant.
Ingrediente pentru 10 covrigi:
- o lingurita drojdie uscata (un pliculet de 7g)
- 500g faina
- 2 lingurite sare
- 350ml apa
- 100ml pekmez (melasa)
- o cana seminte de susan

PEKMEZ poate fi inlocuit cu melasa de rodie, pe care o gasiti la magazinele de condimente si la

magazinele cu specific arabesc dar si in hypermarket la sectiunea de produse internationale, acolo
unde gasiti de obicei si tahini, pasta de susan. Bun, acum ca am stabilit si asta, sa trecem la
reteta
Amestecam drojdia, zaharul sarea si apa, apoi punem si faina, cernuta si amestecam totul 4-5
minute, cu mixerul cu accesoriul pentru framantat sau framantam de mana, pana avem un aluat
uniform si elastic, pe care il mutam intr-un bol uns cu putin ulei, il acoperim cu un prosop de
bucatarie curat si il lasam la dospit o ora si jumatate sau pana isi mareste volumul. Scoatem apoi
aluatul din bol, il framantam de mana cateva minute, pe planseta pudrata cu faina, apoi il impartim in
10 parti egale. Din fiecare parte de aluat framantam bile, pe care le modelam apoi ca o funie de cca
10cm lungime, pe care o indoim astfel incat capetele sa se atinga.
Rasucim funia de aluat in directia opusa, pentru a crea modelul impletit specific covrigului turcesc.
Sigilam bine covrigii, apoi ii dam pe fiecare prin pekmez (pe care il amestecam cu 60ml apa) apoi
prin susan si asezam covrigii in tava tapetata cu hartie de copt. Lasam covrigii sa mai dospeasa o
jumatate de ora in tava, timp in care noi incingem cuptorul la 200C. Covrigii se coc 13-15 min sau
pana sunt aurii si susanul este rumenit.

Noi i-am mancat asa, simpli, alaturi de un pahar de ayran (reteta de ayran vine si ea zilele astea) dar
si a doua zi, la micul dejun, umpluti cu cascaval, salata, rosii si sucuk prajit. Un deliciu care m-a dus
cu gandul la Istanbul, un oras pe care il iubesc si in care sper sa ajung din nou, cat de repede!