1.

Elementele zonei de sprijin maxilare sunt:

a. Crestele edentate;
b. Bolta palatin;
c. Linia median;
d. Exostoze;
e. TuberozitTile maxilare .
2. Elementele cmpului protetic mandibular sunt:
a. TuberozitTile maxilare;
b. Tuberculul piriform;
c. Torusul palatin;
d. Crestele edentate;
e. Bolta palatin .
3. Zona Ah este:
a. O zon funcTional maxilar;
b. O zon funcTional mandibular;
c. Este situat la limita posterioar a campului protetic mandibular;
d. Este situat la limita anterioar a campului protetic mandibular;
e. Este situat la limita posterioar a campului protetic maxilar .
4. La maxilar se folieaz urmtoarele zone de despovrare:
a. Exostozele;
b. zona Ah;
c. torusul palatin;
d. sutura intermaxilar;
e. papila incisive
5. n cadrul obiectivului menTinerii igienei, macheta definitiv trebuie s prezinte;
a. SuprafeTe netede;
b. SuprafeTe plane;
c. SuprafeTe rugoase;
d. SpaTii retentive;
e. Zone fr spaTii retentive, mai ales la nivelul papilelor interdentare

6. Timpii obTinerii unui tipar sunt:

a. Ambalarea machetei;
b. Ineprtarea cerii;
c. Izolarea ;
d. Introducerea acrilatului in tipar;
e. Dezambalarea .

7. Conectorii principali:
a) se numesc si conectori majori
b) unesc seile protezei intre ele
c) se numesc si conectori minori
d) unesc seile de elementele de menTinere, sprijin si stabilizare
e) nu unesc seile protezei intre ele

8. Caracteristicile comune conectorilor principali sunt:

a) elasticitatea
b) rigiditatea
c) profilaxia Tesuturilor campului protetic
d) produc leziuni Tesuturilor parodontale sau mucoasei
e) confortul pacientului

9. .*Rolurile crosetului continuu sunt urmtoarele, cu excepTia:

a) contribuie la sprijinul parodontal al protezei
b) este un element antibasculant
c) mobilizeaz dinTii restanTi
d) stabilizeaz proteza in sens disto-mezial
e) solidarizeaz dinTii restanTi

10. Crosetele turnate se clasific astfel:

a) crosete de sarm
b) crosete circulare
c) crosete divizate Roach
d) crosete Ney
e) crosete mixte
11 Macheta componentei metalice a protezei scheletizate
a) este realizat din elemente preformate
b) este realizat din elemente modelate din cear
c) se obTine pe modelul de lucru
d) se obTine pe modelul duplicat
e) niciun rspuns nu este correct

12. Deretentivizarea dinTilor restanTi sau a altor zone:

a) faciliteaz glisarea la inserTia si dezinserTia protezei parTiale scheletate
b) este procesul de gratare a modelului
c) este de 3 feluri: paralel, modelat si arbritar
d) este necesar pentru echilibrarea presiunilor ocluzale
e) scade rezistenTa mecanic a conectorului principal

13. Arcadele dentare artificiale:

a) inlocuiesc dinTii naturali pierduTi
b) reprezint componenta care se vede
c) reprezint componenta care nu se vede
d) asigur o masticaTie eficient
e) asigur o fonetic corespunztoare

14. . * Avantajele crosetului continuu sunt, cu excepTia:

a) menTinerea indirect a protezei
b) pe termen lung nu conserv dinTii restanTi
c) stabilizarea suplimentar a protezei
d) faciliteaz autocurTarea
e) pe termen lung conserv mai bine dinTii restanTi
15. Proteza parTial acrilic este indicat n urmtoarele situaTii clinice, cu
excepTia:
a) edentaTii subtotale
b) edentaTii biterminale extinse
c) edentaTii totale
d) edentaTii mixte
e) edentaTii de hemiarcad
16. Avantajele protezelor parTiale acrilice sunt:
a) sunt ieftine
b) au preT de cost ridicat
c) pot fi modificate si optimizate usor
d) nu pot fi optimizate
e) se preteaz la restaurri protetice pentru orice varst
17. Crestele alveolare pot fi:
a) voluminoase
b) atrofiate
c) sterse
d) reduse, aproape la orizontal
e) toate rspunsurile sunt corecte
18 .Obiectivele cptusirii sunt:
a) adaptarea intim a protezei pe campul protetic, cu imbuntTirea menTinerii
b) stabilizarea protezei pe campul protetic prin impiedicarea deplasrilor
orizontale
c) redistribuirea neechilibrat a forTelor ocluzale pe dinTii restanTi
d) realizarea unui sprijin echilibrat dento-parodontal si muco-osos
e) redistribuirea echilibrat a forTelor ocluzale pe dinTii restanTi

19 NotaTi doar caracterele morfologice coronare comune dinTilor frontali

inferiori.
a. Din punct de vedere al dimensiunilor, sunt cei mai mici dinTi de pe ambele arcade.
b. La nivelul feTelor orale nu prezint elemente morfologice bine exprimate, ca cingulum
si creste de smalT.
c. Din punct de vedere al formei, feTele vestibulare si orale sunt mai mult inguste decat
inalte, fcand s apar alungite asemntoare unei dlTi.
d. Prezint unghiurile incizale foarte bine exprimate.
e. Canalele radiculare prezint dimensiuni reduse

20 Caracteristici ce favorizeaz identificarea caninilor superiori:

a. Coroana este voluminoas.
b. Prezint marginea incizal sub form unghiular.
c. FaTa palatinal este dominat de cingulum din care pornesc crestele de smalT.

d. FeTele proximale prezint un relief concav.

e. Versantul distal al marginii incizale este mai mic decat cel mezial.
21 BifaTi caracterele morfologice coronare ale dinTilor laterali:
a. DinTii laterali prezint coroane cu forme paralelipipedice la care se descriu 5 feTe, 4
laterale si una ocluzal.
b. DinTii laterali sunt monoradiculari prezentand o rdcin si un canal radicular.
c. FeTele coroanelor se inscriu intr-un patrulater.
d. FeTele ocluzale sunt multireliefate datorit cuspizilor, sanTurilor si fosetelor.
e. Fiecare coroana este rezultatul fuziunii mai multor lobi dentari care sunt separaTi de
sanTuri si uniTi prin creste de smalT
22. MenTionaTi care din urmtoarele fraze este adevrat, n cazul premolarului
doi
superior:
a. FaTa vestibular are trei margini.
b. Relieful feTei vestibulare este convex in dublu sens.
c. FeTele proximale sunt mai late decat inalte.
d. FaTa ocluzal prezint trei cuspizi, doi vestibulari si unul palatinal.
e. Rdcina este in general unic, dar poate prezenta si dou rdcini
23.* Adncimea medie a sanTului gingival este de:
A. 1 mm
B. 1,5 mm
C. 1,6 mm
D. 1,8 mm
E. 3 mm
24.*Precizai topografia dentar a lcaelor incizale: ,
a) feele vestibulare ale dinilor frontali inferiori
b) feele orale ale dinilor frontali inferiori
c) feele proximale ale dinilor frontali inferiori
d) supracingular pe dinii frontali inferiori
e) la nivelul marginilor incizale ntre dinii frontali inferior

25.* Onlay-ul 3/4 se indica:

A. pe dinti laterali cu fata vestibulara integra
B. pe dinti frontali cu fata vestibulara integra
C. pe dinti cu leziuni coronare intinse in suprafata si profunzime
D. Pe premolarii voluminosi
E. Pe dintii ce pot fi corect tratati endodontic
26 *Diagrama dinamic urmrete:
A.punerea n valoare a capacitii suportului muco-osos de a suporta solicitri
B. sumeaz mai nti coeficienii de masticaie ai dinilor absenti , dup Duchange
C.utilizarea indicilor lui Watt, Ante, etc. care evealueaz suprafeele membranei
desmodontale, ceea ce reprezint de fapt expresia forei de rezistenta de solicitare a
cmpului protetic.
D.Se sumeaz apoi coeficienii dinilor restani limitrofi edentaiei i ai celor ce ar putea
fi necesari n sprijinul i stabilizarea aparatelor gnatoprotetice, ceea ce reprezint
valoarea forei active
E. Compararea forei active (Fa) i a forei de rezisten (Fr), verific valabilitatea
relaiei Fa - Fr. Dac aceast relaie nu este satisfcut, se adaug dini suport ai cror
coeficieni mresc valoarea polinomului Fr fa
27. *eile mixte n protezarea EPI
A. Debuteaz din conectorul principal, la baza versantului oral al crestei edentate,
printr-o treapt de 1mm pe ambele fee..
B. Fora ocuzal se va transmite strict la nivelul zonei din a asupra creia acioneaz,
fiind amortizat de ctre conectorul secundar
C. Prezint avantajul unei rezistene crescute dar nu pot fi retuate i nici cptuite.
D. Pot fi realizate prin tanarea unor folii metalice cu grosime 0,3 mm sau prin turnare
n folii de 0,4-0,6 mm
E. Atunci cnd eaua este terminal va fi prevzut la nivelul molarului 1 cu un buton de
distanare ce va fi n contact cu mucoasa crestei
28. .In protezarea conjunct plural, reperele necesare refacerii funciei fizionomice
sunt:
a)forma dinilor;
b)poziia dinilor
(c)dimensiunea dinilor (diametrul mezio-distal, vestibulo-oral);
d))culoarea, nuana, saturaia, strlucirea dinilor
e)curba sagitala de ocluzie.
29. In edentaiile pariale reduse frontale maxilare corpul de punte:
a) reface integral funcia fizionomic i fonetic;
b)prezint un raport n semiea cu creasta edentat ;
c)reface ghidajul anterior n micrile mandibulei cu contact dentar;
d)poate fi total sau parial fizionomie ;
e)asigur o igien maxim la nivelul contactului su cu creasta edentat.

30. Corpul de punte cu contact punctiform cu creasta edentat :

a)ete indicat la mandibul n zona lateral ;
b)infrastructura metalic are form de caset/semicaset ;

c)este un corp de punte total fizionomie ;

d)este indicat n zona lateral maxilar ;
e)feele vestibular, oral i proximale a fiecrui intermediar converg ctre polul
mucozal.
31. . Mezializarea protezelor scheletate mandibulare este oprit de
a) prezena dinilor restani frontali
b) tuberozitile maxilare bine reprezentate
c) croetul continuu
d) tuberculul piriform
e)conectorul principal dento-mucozal.
32 Parodoniul definete ansamblul morfologic constituit din:
a)cementul radicular;
b)osul alveolar;
c)desmodoniu;
d)odoniu;
e)mucoasa gingival.
33. Cauzele ocluziei instabile sunt:
a)edentaii pariale ntinse;
b)prezena long centricului,
c)bruxism;
d)migrri ale dinilor restani;
e)poziia de RC se nregistreaz cu greutate
34. In cursul micrii de lateralitate pot intervenii urmtoarele tipuri de ghidaj
a)ghidaj canin;
b)ghidaj incisiv;
c)ghidaj anterior;
d)ghidaj de grup;
e)ghidaj molar.
35. Orientarea planului de ocluzie n edentaia total :
a)n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebral
b)n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia bipupilar
c)n regiunea lateral este orientat n raport cu planul de referin al lui Frankfurt
d))n regiunea lateral este orientat n raport cu planul situat ntre spina nazal
anterioar i centrul conductului auditiv extern- planul lui Camper
e)dup Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare
36. Care sunt liniile ce se traseaz pe valurile de ocluzie ale celor dou abloane pentru
verificarea determinrii corecte a poziiei de relaie centric:
a)linia median
b)linia Ophriac
c)linia sursului
d)linia orbital
e )liniile caninilor

37. . Pintenii ocluzali se aplic pe :

a) incisivi centrali
b) incisivi laterali
c) canini
d) premolari
e) molari.
38. .Ligamentele dento-alveolare sunt formate din:
a)celule osteoblaste, cementoblati, osteoclati;
b)plexuri vasculare, filamente nervoase mielinice i amielinice;
c)fibre traseptale;
d)fibre intraalveolare;
e)fibre marginale oblice
39 Rapoartele dento-dentare interarcadice n plan vertical se caracterizeaz prin
urmtoarele:
a)arcada maxilar circumscrie arcada mandibular;
b)lingual, arcada mandibular circumscrie arcada maxilar;
c)cuspizii vestibulari maxilari depesc i acoper cuspizii mandibulari:
d)cuspizii linguali acoper cuspizii palatinali;
e)gradul de acoperire descrete de la mezial spre distal.
40. .Linia coletelor. n ansamblul arcadelor, prezint urmtoarele caracteristici:
a)sinuozitatea liniei coletului scade spre distal;
b)curbura de pe faa mezial a unui dinte este mai exprimat dect curbura de pe
faa distal a dintelui vecin:
c)este reprezentat de o linie dreapt:
d)curbura de pe faa mezial a unui dinte este cu lmm mai accentuat dect pe
faa lui distal;
e)forma sa este o adaptare compensatorie la nclinrile dinilor.
41 Coroanele de nveli acrilice:
a) sunt utilizate doar ca restaurri provizorii;
b) sunt bine tolerate de parodoniul marginal;
c)sufer n timp modificri cromatice;
d) pstreaz relativ bine stopurile ocluzale;
e)se decimenteaz cu uurin de pe bont
42. Scurtarea excesiv a bontului i/sau crearea unei convergene ocluzale exagerate a
pereilor axiali au urmtoarele consecine:
a)reduc stabilitatea;
b)scad rezistena structural;
c)reduc retenia;
d)determin necroza pulpar;
e)afecteaz integritatea marginal.
43. . Cauzele fracturrii protezei totale sunt:
a) existena unui torus palatin proeminent;
b)atrofia inegal a cmpului protetic;
c)existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe;
d) montarea dinilor n afara crestei;
e) nerespectarea regulilor de igienizare.

44. Reconstituirile corono-radiculare metalice turnate ndeplinesc urmtoarele cerine:

a)reconstituirea coronar i cea radicular sunt din acelai material, formnd o
pies protetic unic;
b)aliajul dentar utilizat asigur rezistena mecanic la solicitrile funcionale;
c) pot avea o culoare ct mai apropiat de a dinilor naturali;
d)sunt realizate din materiale inerte din punct de vedere electrochimie, evitnduse coroziunea;
e)forma i dimensiunile pivotului asigur o retenie i o rezisten optim
construciei protetice.
45 *Folierea modelului pentru confecionarea camerelor de vid se face (n medie) cu folii
de plumb de:
a 0,5 mm;
b 0,8 mm;
c 0,2 mm;
d 1,5 cm;
e 3 mm.

a)
b)
c)
d)
e)

46. Clasificarea punctilor in functie de sistemul de fixare se face in:

Punti fixateprin cimentare
Punti tranzitorii
Punti stabilizatoare
Punte fixate prin colaRE( ADEZIVE)
Punti prin frictiune(mobilizabile

a)
b)
c)
d)
e)

47. Simulatoarele mecanice cuprind:

Ocluzoare
Articulatoare neprogramabile
Mentinatoare de spatiu
Articulatoare partial programabile
Articulatoare in intregime programabile
48. Din categoria elementelor de agregare fac parte urmatoarele:

a)
b)
c)
d)
e)

Coroana semifizionomica sau total fizionomica

Corpul de punte in cupa
Corpul de punte in caseta
Coronae 3/4, 4/5(onlay incrustatie extratisulara)
Corpul de punte in contact semis sa cu creasta edentate

a)
b)
c)
d)
e)

49 In cazul conceptului ocl;uzie natural contactele dento-dentare se asigura prin:

Contact cuspid fosa
Contact cuspid ambrazura
Contact cuspid cuspid
Contact margine incizala suprafata palatinala
Contact cuspid suprafata vestibulara

50* Morfologia dintilor permanenti la grupul incisiv central superior prezinta pe

fetele vestibulare trei lobuli in ordine descrescatoare:
a)
b)
c)
d)
e)

MEZIAL CENTRAL DISTAL

cENTRAL MEZIAL DISTAL
CENTRAL DISTAL MEZIAL
DISTAL MEZIAL CENTRAlN
MEZIAL CENTRAL DISTAL

a)
b)
c)
d)
e)

51 Fetele orale ale incisivilor mandibulari comparativ cu incisivii maxilari prezinta:

Elemente morfologice bine reprezentate
Elemente morfologice nu atat de bine rep[rezentate
Foramen caecum
Nu prezinta foramen caecum
Trei lobuli

a)
b)
c)
d)
e)

52. Marginile proximale a le caninului mandibular comparativ cu ale caninului

maxilar:
Divergente spre colet
Convergente spre colet
Mai putin convergente spre colet
Marginea distala mai scurta si mai convexa
Marginea distala mult mai scurta si mai convexa

a)
b)
c)
d)
e)

53. Alegeti afirmatile corecte privind arhitectura arcadelor dento alveolare:

Este determinate genetic
Este influentata de fortele solicitare
Definitivarea structurii arhitectonice parcurge mai multe etape
Structura arhitectonica a arcadei este determinata in etapa preeruptiva a dintilor
Structura arhitectonica a aracadei ramane neschimbata pe durata vietii
54 . * Metoda de montare a dinilor artificiali a lui Gysi se mai numete:

a)principiul helicoidului
b)ocIuzia unilateral echilibrat
c)ocluzia bilateral echilibrat
d)ocluzia linear
e)montare monoplan
55.
Printre avantajele incrustaiei ceramice se numr:
a)estetica deosebit;
b) rezistena la uzur;
.c)meninerea sntii parodontale;
d) timp de lucru suficient;
e)uzura arcadei antagoniste.

56. Coroanele turnate cu grosime total se caracterizeaz prin urmtoarele:

a) au pereii laterali de grosime constant;

b)au feele interioare n contact cu bontul dentar;
c)variaiile de temperatur sunt transmise n totalitate bontului;
d ) ndeprtarea coroanei se efectueaz cu dificultate;
e) ntre suprafeele bontului i feele interne ale coroanei apare friciune.

VARIANTE CORECTE:
1 abe; 2 bd; 3 ae; 4 acde; 5 abe; 6 abc; 7 abd; 8 bce; 9 c; 10 bcd; 11 abd; 12 ac; 13
abde; 14 e; 15 c; 16 ace; 17 e; 18 abde; 19 abcd; 20 abc; 21 acde; 22 bce; 23 d; 24 e;
25 b ; 26 e; 27 a; 28 abcd; 29 abcd; 30ae; 31 ace; 32 abce; 33acd; 34 ad; 35bd; 36 ace;
37 de; 38cde; 39 cde; 40 abde; 41 ace; 42 ac; 43 abc; 44abe; 45 c; 46ae; 47abde;
48ad; 49abd; 50 d; 51bde; 52 ce; 53 abc; 54c ; 55 abc; 56 bcde;