STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII

Organizarea si functionarea intreprinderii este orientata catre realizarea obiectivelor sale, fiecare
componenta organizatorica trebuind sa contribuie la realizarea unor obiective derivate din finalitatile
generale ale intreprinderii.
Sistemul de management al firmei consta in totalitatea elementelor componente si a relatiilor dintre
acestea in care se desfasoara procese de conducere ale activitatii. Sistemul de management este alcatuit
din urmatoarele subsisteme componente:
- subsistemul decizional (conducator) - cuprinde functiile de management;
- subsistemul operational (condus) - cuprinde functiile de executie;
- subsistemul informational (de legatura).
Organizarea poate fi:
-

formala - bazata pe acte normative, documente oficiale sau dispozitii manageriale interne:

organizare procesuala, prin care se delimiteaza functiunile intreprinderii;

organizare structurala, prin care se asigura coordonarea diferitelor subdiviziuni organizatorice;

informala (neoficiala).

Obs.: Structura organizatorica reflecta "anatomia intreprinderii".

Definitie: structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si a
relatiilor dintre acestea, orientate catre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii.
Privita ca sistem, structura organizatorica cuprinde:
1). Principalele componente organizatorice
2). Relatiile organizatorice
3). Ordinea componentelor organizatorice
4). Sistemul de obiective
1). Principalele componente organizatorice
Acestea sunt postul, functia si compartimentul de munca.
a) Postul de munca reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica, fiind definit ca ansamblul
obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin spre exercitare, in mod regulat, unei
persoane angajate in intreprindere.
Obs.: obiectivele individuale ale postului justifica ratiunea infiintarii si functionarii lui. Pentru realizarea
lor, titularului postului ii sunt conferite sarcini si responsabilitati adecvate.
Trasaturile obligatorii ale unui post de munca:

autoritatea formala (competentele) - exprima limitele intre care titularul postului are dreptul de a
actiona pentru realizarea obiectivelor individuale;
- competenta profesionala, exprimata prin nivelul de pregatire, experienta, prestigiul profesional s.a.;
- responsabilitatea - aceasta reprezinta raspunderea titularului (disciplinara, materiala, penala) de a-si
indeplini sarcinile si atributiile derivate din obiectivele individuale ale postului.
Conexiunile dintre sarcini, competente si responsabilitati in cadrul obiectivelor postului sunt
exprimate in literatura de specialitate prin "triunghiul de aur" al organizarii:
sarcini - competente - responsabilitati
(sa vrei)

(sa stii)

(sa poti)

Totalitatea posturilor definite prin aceleasi caracteristici principale formeaza o functie.

b) Functia reprezinta ansamblul atributiilor si sarcinilor, omogene din punct de vedere al naturii si
complexitatii lor, desemnate in mod regulat unui angajat din intreprindere.
Clasificarea functiilor dupa natura competentelor si a responsabilitatilor pe care le presupun:
functii de management, caracterizate prin sarcini, competente si responsabilitati din domenii mai
largi de activitate, implicand atributii de coordonare a unui numar de subordonati;
functii de executie, caracterizate prin obiective individuale limitate, insotite de competente si
responsabilitati mai reduse; ele au menirea punerii in practica a deciziilor titularilor posturilor de
conducere.
c) Compartimentul de munca reprezinta o unitate organizatorica cu o structura mai complexa, reunind
sub aceeasi autoritate ierarhica un anumit numar de persoane, carora le revin permanent spre exercitare
sarcini bine precizate.
Clasificarea compartimentelor dupa modul de participare la realizarea obiectivelor firmei:
operationale - contribuie direct la realizarea obiectivelor firmei, ca de exemplu sectii de productie,
ateliere service, serviciu comercial,., care se afla sub autoritatea ierarhica a unui conducator;
functionale - participa la fundamentarea strategiilor si politicilor firmei, ca de exemplu
departamente de cercetare-dezvoltare, financiar-contabile s.a.; acestea se afla in structura de management
a firmei.
Clasificarea compartimentelor dupa volumul si natura atributiilor si nivelul de delegare a
autoritatii:
compartimente de baza (elementare), specializate in executarea unor activitati omogene,
cuprinzand, de regula, doua niveluri ierarhice;
compartimente de ansamblu (complexe) care grupeaza sub o autoritate unica mai multe
compartimente elementare si executanti.
2). Relatiile organizatorice

Releva raporturile instituite intre componentele organizatorice prin reglementari oficiale. In

functie de natura si modul de manifestare a competentelor si responsabilitatilor se disting mai multe tipuri
de relatii:
A. Relatiile de autoritate, instituite prin reglementari oficiale, a caror manifestare este deci obligatorie,
respectiv:
a). relatii ierarhice, exprima raporturile dintre titularii posturilor de conducere si titularii posturilor de
executie;
b). relatii functionale, reprezinta expresia exercitarii autoritatii functionale de catre compartimente
specializate, care pot emite indicatii metodologice, recomandari, studii,.;
c). relatii de stat major, ce pot lua nastere ca urmare a delegarii unor sarcini, competente si responsabilitati
de catre conducere unor persoane specializate in vederea solutionarii unor probleme complexe.
B. Relatiile de cooperare, ce se stabilesc intre titularii unor posturi situate pe acelasi nivel ierarhic, din
compartimente diferite, in vederea realizarii in comun a anumitor obiective.
C. Relatiile de control, ce se asociaza, de regula, relatiilor ierarhice, stabilindu-se intre titularii unor
posturi aflate pe niveluri ierarhice diferite.
C. Relatiile de reprezentare reprezentate de legaturile dintre reprezentantii imputerniciti ai intreprinderii
si reprezentantii organizatiilor profesionale, sindicale etc