Curs 6 MEMBRELE

MEMBRUL SUPERIOR
Din punct de vedere topografic
membrul toracic se imparte in sase
segmente: umar, brat, cot, antebrat,
gatul mainii si mana.

I. Umarul
Cuprinde trei regiuni: deltoidiana, scapulara si axilara
Regiunea deltoidiana
Este regiunea laterala a umarului, care corespunde in general muschiului
deltoid.
Stratigrafie :
piele
plan subcutanat
fascia deltoidiana
plan profund:

muschi deltoid
strat celular subdeltoidian
strat tendinos profund

plan articular:

articulatia umarului
articulatia acromioclaviculara

Importanta clinica: fiind o regiune proeminenta, este expusa frecvent

traumatismelor care intereseaza in special elementele osteo-articulare, sub
forma luxatiilor scapulo-humerale si a fracturilor colului chirurgical al
humerusului. Ambele produc modificari de forma ale regiunii (umar in epolet).
Paralizia nervului axilar, consecutiva fracturii colului humeral, duce la atrofia
deltoidului si impotenta lui functionala.

I. Umarul
Regiunea scapulara

Ocupa partea posterioara a umarului, este reprezentata de totalitatea partilor moi situate pe
fata dorsala a scapulei si dubleaza peretele posterior al axilei.
Stratigrafie:

Piele

Planul subcutanat

Planul profund cuprinde doua fose osoase, despartite prin spina scapulei: fosa
supraspinoasa si fosa infraspinoasa, care contin muschi, fascii si elemente vasculo-nervoase.

Regiunea axilara
Reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala (supero-lateral),
fata laterala a toracelui (medial) si scapula (posterior). Este foarte importanta din punct de
vedere clinic deoarece este complexa anatomic, poate fi sediul unor leziuni diverse si aici se
pot practica multiple interventii chirurgicale. Are forma unei piramide cu patru pereti, cu axul
oblic, indreptat in jos si spre lateral.
Cavitatea axilara contine:

O cantitate mare de tesut celulo-adipos

Manunchiul vasculo-nervos al axilei (vasele axilare si plexul brahial)
Ramurile colaterale ale vaselor axilare
Vase limfatice si ganglioni axilari

Importanta practica a regiunii axilare este multipla. Limfonodulii axilari pot fi implicati in
neoplasme mamare (sediul metastazelor), procese inflamatorii (limfadenite) date de plagi
sau infectii ale membrului superior sau ale glandei mamare. Prezenta foliculilor pilosi si a
numeroaselor glande sebacee si sudoripare reprezinta conditii favorabile aparitiei de
furuncule sau hidrosadenite.
Scheletul si articulatiile umarului

Cuprind treimea laterala a claviculei, scapula, epifiza proximala a humerusului si articulatiile

dintre acestea.

II. Bratul
Cuprinde doua regiuni: regiunea brahiala anterioara si posterioara.
Regiunea brahiala anterioara
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat:

vena cefalica
vena bazilica
nervul cutanat medial al bratului
nervul cutanat medial al antebratului
limfatice superficiale

fascia brahiala
planul profund dispus in doua straturi: stratul superficial cuprinde
doi muschi si stratul profund ce cuprinde doi muschi si manunchiul
vasculo-nervos al bratului
Importanta clinica: in aceasta regiune in portiunea mijlocie se
masoara in mod curent tensiunea arteriala, prin aplicare
mansonului tensiometrului, cu implicarea pulsatiilor arterei
brahiale.

II. Bratul
Regiunea brahiala posterioara
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat:

Nervul cutanat brahial lateral superior

Nervul cutanat brahial lateral inferior
Nervul cutanat brahial posterior
Vene superficiale

Planul fascial
Planul profund:
Tricepsul brahial
Manunchiul vasculo-nervos

Scheletul bratului cuprinde diafiza humerala

III. Cotul
Cuprinde doua regiuni formate de planul frontal ce trece prin epicondilii humerali:
regiunea cubitala anterioara si posterioara.
Regiunea cubitala anterioara (regiunea plicei cotului)
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat:

Vena cefalica
Vena bazilica
Anastomoza intre precedentele: vena intermediara a cotului
Vena intermediara a antebratului
Vena cefalica accesorie
Venele intermediara cefalica si intermediara bazilica, ce se varsa in cefalica si bazilica,
realizand M-ul venos al plicei cotului.

Planul fascial fascia cotului cu aponevroza bicipitala

Planul profund, muscular, format din trei grupuri de muschi: mijlociu, medial si
lateral
In acest plan gasim si elemente vasculo-nervoase importante cum sunt:

Artera brahiala cu ultima ei colaterala: artera colaterala ulnara inferioara si bifurcatia

brahialei in arterele ulnara si radiala.
Venele omonime
Nervul median si nervul radial

Importanta medicala se datoreaza prezentei venelor superficiale, usor vizibile prin

transparenta tegumentului, in care se realizeaza punctiile venoase in scopul
recoltarii probelor de sange sau al efectuarii injectiilor intravenoase. In anumite
imprejurari se poate executa descoperirea lor chirurgicala (exemplu: creearea de
fistule arterio-venoase in vederea efectuarii hemodializei).

III. Cotul
Regiunea cubitala posterioara (regiunea olecraniana)
Formata din trei proeminente osoase: olecranul si cei doi epicondili
humerali, formand un triunghi cu varful in jos.
Stratigrafie:
Piele
Plan subcutanat care contine o bursa seroasa subcutanata
Fascia
Planul profund format din:
Trei grupuri de muschi: mijlociu, lateral si medial
Reteaua arteriala a cotului

Importanta practica consta in faptul ca olecranul poate fi sediul

frecvent al unor fracturi sau se pot produce luxatii ale articulatiilor
cotului in urma caderilor pe cot, care pot leza usor nervul ulnar.

Oasele si articulatiile cotului cuprind:

Epifiza distala a humerusului
Epifizele proximale ale oaselor antebratului
Articulatia cotului

IV. Antebratul
Regiunea antebrahiala anterioara
Stratigrafie:

Piele

Plan subcutanat:
Vena cefalica
Vena bazilica
Vena intermediara a antebratului
Nervii superficiali

Fascia antebrahiala

Planul profund:
Cuprinde 11 muschi, dispusi in doua grupuri: lateral (format din trei muschi) si anterior propriu-zis
(format din 8 muschi)
Elemente vasculo-nervoase: nervul median, manunchiul vasculo-nervos radial, manunchiul
vasculo-nervos ulnar).
Regiunea antebrahiala posterioara
Stratigrafie:

Pielea

Plan subcutanat: vene, limfatice, nervi (superficiale)

Fascia antebrahiala

Plan profund contine 7 muschi, dispusi in doua straturi.

Scheletul antebratului cuprinde:

Corpul ulnei
Diafiza radiala
Membrana inter-osoasa

V. Gatul mainii
Regiunea anterioara a gatului mainii
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat cuprinde elementele vasculo-nervoase superficiale
Planul fascial cuprinde retinaculul flexorilor
Planul profund, musculo-tendinos, dispus in patru straturi

Regiunea posterioara a gatului mainii

Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat elemente vasculo-nervoase superficiale, cele mai importante
fiind originea venelor cefalica si bazilica
Planul fascial cuprinde retinaculul extensorilor
Planul profund este format din tendoane

Intre tendoanele lungului adbuctor al policelui, scurtului extensor al policelui si lungului

extensor al policelui se delimiteaza o depresiune numita tabachera anatomica
Reteaua arteriala dorsala, reteaua venoasa, limfatice.

Importanta clinica: tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor si extensorilor gatului mainii
pot fi sediul frecvent al unor chiste sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau
inflamatorii.

Scheletul si articulatiile gatului mainii cuprind: epifizele distale ale oaselor antebrahiale,
randul proximal al oaselor carpiene si articulatiile dintre acestea.
Importanta clinica: extremitatile distale ale oaselor antebratului si mai ales cea a
radiusului sunt sediul frecvent al fracturilor. In cazul afectarii radiusului, datorita
deplasarii fragmentelor osoase, se produce deformarea denumita in dos de
furculita, cu ascensiunea procesului stiloidian radial, care ajunge la acelasi nivel cu
cel ulnar.

VI. Mana
Reprezinta una dintre caracteristicile specific umane si poate fi sediul frecvent al unor
traumatisme sau al unor procese supurative.

Regiunea palmara prezinta o depresiune centrala delimitata intre eminenta tenara si

cea hipotenara iar distal prezinta patru proeminente la nivelul carora se pot
dezvolta clavusuri (bataturi) la muncitorii manuali.
Stratigrafie:
Piele
Planul subcutanat
Planul fascial reprezentat de fascia palmara superficiala, cu portiunea ei mijocie
aponevroza palmara
Planul profund subfascial format din doua straturi:

Strat musculo-tendinos
Strat muscular interosos

Regiunea dorsala a mainii

Stratigrafie:
Piele
Plan subcutanat contine reteaua venoasa dorsala a mainii, limfatice, nervi
Plan fascial: fascia dorsala a mainii
Plan profund tendinos, format din tendoanele care traverseaza gatul mainii
Importanta clinica: mana este sediul frecvent al unor traumatisme sau plagi, care se
pot infecta, dand nastere la supuratii, ce se pot propaga spre regiunile proximale
ale membrelor. Pe de alta parte, numeroasele anastomoze arteriale de la nivelul
mainii fac posibila refacerea circulatiei in conditii bune dupa ligaturile arteriale. De
asemenea abordul venos al retelei superficiale este facil si des utilizat pentru
cateterizari si tratamente sistemice.

VI. Mana
Degetele
Reprezinta cinci apendice terminale ale
mainii, cu rol important in diverse activitati,
prehensiune, pipait. Au o forma aproape
cilindrica iar anatomic li se descriu cate o
regiune palmara si una dorsala. Degetele
pot fi sediul unor leziuni, care se pot
complica cu supuratii, dand nastere
panaritiilor. Supuratiile au tendinta de a
difuza in profunzime amenintand periostul,
osul si teaca sinoviala. Ele se pot extinde
proximal spre palma, mai ales in cazul
tenosinovitelor degetelor I si V, deoarece
tecile sinoviale ale tendoanelor acestor
degete se continua in regiunea palmara,
pana in canalul carpian.

MEMBRUL INFERIOR

Din punct de vedere topographic

membrul inferior cuprinde sase
segmente: regiunea gluteala, coapsa,
genunchiul, gamba, gatul piciorului si
piciorul. Membrele pelvine sunt
adaptate pentru statiunea bipeda si
pentru locomotie.

I. Regiunea gluteala (Regiunea

fesiera)

Muschii puternici pe care ii cuprinde servesc la locomotie,

ortostatism si de asemenea la pozitia sezanda.
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat
Fascia gluteala in partea infero-laterala ea adera la
tegumente formand santul gluteal
Planul profund, subfascial, format din mai multe
straturi:
Stratul muscular superficial: muschiul gluteu mare
Stratul celulo-adipos subgluteal
Stratul muscular mijlociu format din sase muschi si
elementele vasculo-nervoase si limfatice ale regiunii
Stratul muscular profund format in principal de muschiul
gluteu mic

Planul osteoarticular cuprinde: coxalul, marele

trohanter, colul femural, articulatiile sacro-iliaca si coxofemurala.

In practica medicala prezinta o reala

importanta proiectarea la suprafata
regiunii gluteale a elementelor vasculonervoase din stratul muscular mijlociu.
Astfel se vor repera prin palpare:
SIPS (spina iliaca antero-superioara)
TI (tuberozitatea ischiadica)
TM (trohanterul mare)

Liniile conventionale care unesc cele trei

puncte delimiteaza un triunghi. Se vor
repera:
Mijlocul liniei spino-tuberale; putin lateral
de acest punct se proiecteaza spatiul
infrapiriform, prin care trec elementele
vasculo-nervoase din zona (punctul 1 pe
desen)
Unirea 1/3 superioara cu 2/3 inferioare pe
linia spino-trohanteriana imediat sub
acest reper se proiecteaza spatiul
suprapiriform (punctul 2 pe desen)
La unirea 1/2 mediala cu 2/3 laterale pe
linia tubero-trohanteriana se fac infiltratiile
pentru anestezia nervului sciatic (punctul 3
pe desen)

De asemenea, injectiile intramusculare se

fac in masa muschilor gluteu mijlociu si
mic, deasupra liniei spino-trohanteriene.
Dupa alt procedeu, regiunea gluteala se
imparte in 4 cadrane iar injectiile se fac in
cadranul superolateral.

II. Coapsa
Regiunea anterioara a coapsei
Abductorul lung, croitorul si plica inghinala delimiteaza triunghiul
femural Scarpa, care contine formatiuni anatomice
importante.
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat contine:
Artere (ramuri ale femuralei)
Vena safena mare care la nivelul triunghiului Scarpa se varsa in
vena femurala
Vena safena accesorie
Vene omonime ale arterelor
Trunchiurile colectoare limfatice
Limfonoduli inghinali superficiali
Nervi superficiali

Fascia lata inveleste coapsa in intregime

Planul profund format din trei straturi musculare (superficial,
mijlociu si profund) ce cuprinde si elemente vasculonervoase
multiple.

II. Coapsa
O importanta practica deosebita o au limfonodulii inghinali
superficiali din aria triunghiului femural, care primesc
limfa de la tot membrul inferior, regiunea perineala,
organele genitale, anus si zona subombilicala a
peretelui abdominal. Importanta clinica a regiunii consta
in prezenta celor doua zone herniare pe care le contine:
canalul femural si canalul obturator.
Nodurile limfatice inghinale superficiale sunt destul de
frecvent sediul adenitelor inghinale. Muschiul
cvadriceps reprezinta, datorita volumului sau mare al
doilea loc de electie, dupa regiunea gluteala, pentru
injectiile intramusculare. Artera femurala este situata
relativ superficial in lacuna vasculara, repauzand pe
planul osos al coxalului, prin urmare aici se poate lua
pulsul arterial sau se poate comprima vasul pentru
hemostaza provozorie. De asemenea, imediat sub
ligamentul inghinal se pot efectua punctii sau injectii
intraarteriale, precum si descoperirea chirurgicala
pentru ligatura.

II. Coapsa
Regiunea posterioara a coapsei
Stratigrafie:
Pielea
Plan subcutanat cel mai important
component este nervul cutanat femural
posterior
Plan fascial: fascia lata
Plan profund:

Strat muscular superficial

Strat muscular profund
Elemente vasculo-nervoase
Limfatice

Scheletul coapsei: diafiza femurului

III. Genunchiul

Regiunea este dominata (ca importanta clinica) de prezenta

articulatiei genunchiului. Aceasta este co-interesata in
numeroase afectiuni, fiind foarte expusa, prin pozitia sa, la
traumatisme, procese inflamatorii sau degenerative. Rolul sau
in locomotie si in ortostatism este foarte mare astfel incat
anchiloza articulatiei reduce mult locomotia.

Regiunea anterioara a genunchiului (regiunea patelara sau

rotuliana)
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat contine bursa seroasa prepatelara
Fascia de invelis
Planul profund cuprinde portiunea terminala a cvadricepsului,
complexul tendinos si elemente vasculo-nervoase.

III. Genunchiul
Regiunea posterioara a genunchiului (regiunea poplitee)
Stratigrafie:
Pielea
Planul subcutanat pe aici urca vena safena mare (spre medial)
impreuna cu nervul safen si vasele limfatice superficiale
Fascia genunchiului
Planul profund (fosa poplitee) traversat de:

Nervul ischiadic (sciatic), cu ramurile sale terminale: nervul peronier comun si

nervul tibial
Artera poplitee
Vena poplitee
Vena safena mica
Ganglioni popliteali superficiali si profunzi

Scheletul si articulatiile genunchiului cuprind: extremitatea distala a

femurului, extremitatile proximale ale tibiei si fibulei, patela,
articultia genunchiului si articulatia tibio-fibulara proximala.
Importanta clinica a regiunii:
Lezarea nervului peronier comun prin fracturi sau prinderea lui intr-un calus
duce la paralizii cu tulburari de mers
Lezarea oricarui element din fosa poplitee este grava, necesitand interventii
chirurgicale de urgenta
Ligamentul patelar contine proprioceptori, dand reflexul patelar la percutarea
sa cu ciocanul de reflexe (extensia gambei)

IV. Gamba
Regiunea anterioara a gambei
Stratigrafie:
Piele
Plan subcutanat
Plan fascial fascia crurala
Plan profund impartit in doua loji: mediala si laterala. Aici gasim si
elemente vasculo-nervoase
Regiunea posterioara a gambei
Stratigrafie:
Piele
Plan subcutanat ce contine:

Vena safena mare

Vena safena mica
Nervii safen si cunat sural medial
Vase limfatice superficiale

Fascia crurala
Planul profund musculo-fascial, format din doua straturi musculare
(superficial si profund) si manunchiul vasculo-nervos al regiunii gambiere
posterioare precum si vase limfatice profunde.

Scheletul gambei este alcatuit din diafizele tibiala si fibulara, legate

intre ele prin membrana interosoasa.

V. Gatul piciorului
Are o importanta clinica deosebita deoarece entorsele, luxatiile, fracturile,
hematoamele pot interesa sau chiar imobiliza articulatiile, ducand la dificultati
de locomotie.

Regiunea anterioara a gatului piciorului

Cuprinde pe partile laterale proeminentele celor doua maleole si doua santuri premaleolare care se sterg in edeme ale regiunii si in colectii intra-articulare.
Stratigrafie:
Piele

Plan subcutanat ce contine vena safena mare

Plan fascial fascia crurala
Plan profund tendinos

Regiunea posterioara a gatului piciorului

Cuprinde toate partile moi care se gasesc inapoia articulatiei talo-crurale si a
calcaiului.
Stratigrafie:
Piele

Plan subcutanat ce contine vena safena mica

Plan fascial continuarea fasciei crurale
Plan profund tendinos, formand trei loji: mediana (posterioara, ce contine tendonul lui
Ahile), laterala si mediala.

Scheletul si articulatia gatului piciorului contine: epifizele inferioare ale oaselor

gambei, talusul, calcaneul si articulatiile dintre aceste oase.

VI. Piciorul
Regiunea dorsala a piciorului
Stratigrafie:
Piele
Plan subcutanat ce contine arcada venoasa superficiala
Fascia dorsala a piciorului
Planul profund ce cuprinde:

Strat
Strat
Strat
Strat

tendinos
fascial subtire
muscular
fascial profund

Regiunea plantara
Stratigrafie:
Piele
Plan subcutanat ce cuprinde reteaua venoasa plantara
Fascia superficiala plantara
Planul profund ce cuprinde:
Strat musculo-tendinos
Strat musculo-fascial profund
Artere, vene, nervi, limfatice

VII.Degetele piciorului
Sunt de forma aproximativ cilindrica, prezentand o regiune
dorsala si alta plantara. Contactul si frecarea
tegumentului de incaltaminte pot determina la nivelul
degetelor aparitia unor excoriatii care prin
suprainfectare sunt susceptibile sa se complice cu
limfangite, adenite si flegmoane, uneori grave. De
asemenea, incaltamintea poate produce aparitia
bataturilor (clavus) care produc disconfort in timpul
locomotiei, prin presiunea dureroasa asupra papilelor
dermice. La nivelul piciorului sunt relativ frecvente
plagile, mai ales cele prin zdrobire, necesitand uneori:
interventii chirurgicale, aplicare de aparate gipsate sau
amputatii.

SINDROMUL DE
COMPARTIMENT
- cresterea pres. tisulare intr-un spatiu anat.
inchis compromite circulatia
Cauze: hemoragie in sp. anat. inchis
traumatisme, terapie anticoagulanta
pansament strins, fasciorafie strinsa
dupa repermeabilizarea arterelor
Apare la extremitati antebrat/ gamba
- hiperperfuzie tis. si edem iterst.si celular

SINDROMUL DE
COMPARTIMENT
CLINICA:
- durere si impotenta functionala
- tulb. ale nervilor aferentigamba/antebrat
- durere la mobilizare pasiva picior/mina
- obiectiv-tumefierea compart.
- puls periferic absent
- paralizia segm.= stad. avansat

SINDROMUL DE
COMPARTIMENT
Impotant: examen clinic repetat
sindr. apare in prmele 48-72 ore
Paraclinic: monitorizarea pres. Intracompart
TRATAMENT: fasciotomie gambiera , antebrat, picior, mina
- se lasa deschisa sutura
intirziata/grefa