Efectul MUM se refera la constatarea faptului ca oamenii sunt reticenti in a impartasi

vestile proaste. Motivele pentru acest MUM effect sunt legate de faptul ca oamenii se gandesc
la perceptia asupra propriei personae, dar si de sensibilitatea la afectivitatea receptorului.
Fiecare individ , la un moment dat in viata, se va afla intr-o situatie in care trebuie sa
impartaseasca niste informatii negative altei persoane. Intr-un cuvant, acest lucru se refera la
impartasirea vestilor proaste.
S-a observat ca, in general ,indivizii afiseaza niste grade de ezitare in a face acest lucru.
Rosen and Teser (1972) denumesc aceasta ezitare, retinere ca fiind efectul MUM ( keeping
MUM about undesirable messages). De exemplu, angajatilor unei agentii de ajutorare a
persoanelor cu handicap le luau mai mult timp sa comunice agentiei daca o decizie era de
respingere a ajutorului, decat daca ajutorul era acordat.
In literatura de specialitate se gasesc doua explicatii plauzibile pentru acest efect. Primul
sustine ca oamenii sunt reticenti (potrivnici) in a transmite vestile proaste deoarece anticipeaza
discomfortul psihologic pe care vestea proasta il are asupra receptorului. Celalalt motiv sustine
ca oamenii ezita in a impartasi vestile proaste nu din motive prosociale, ci pentru ca se tem de
faptul ca receptorul va avea o parere nefavorabila despre ei. (teama de evaluare negative).
Mai multe studii si-au asumat sarcina de a evalua validitatea ambelor explicatii, iar
rezultatele lor au fost, in general, in concordant cu cea de-a doua explicatie: ca reticenta in a
transmite o veste proasta este motivata de frica de a fi evaluat negativ.
Ne-am putea intreba daca aceasta reticenta in a transmite vesti proaste dispare daca
acestea sunt transmise unui individ cunoscut, cum ar fi un prieten apropiat. Este rezonabil sa
credem ca ambele explicatii ar putea functiona la moment diferite, in functie de situatie. Grija
despre impresia asupra propriei persoane poate fi mai proeminenta cu persoanele straine, in timp
ce grija pentru celalalt(receptor) poate fi mai proeminenta in cazul in care interactionam cu
persoane apropiate(prieteni).
Au fost efectuate mai multe studii pentru a determina care dintre cele doua explicatii
pentru efectul MUM este mai relevanta in tendinta unui individ de a ezita sa impartaseasca vesti
proaste cu un prieten apropiat.
Conform primei explicatii, indivizii sunt reticenti in a transmite vesti proaste deoarece
empatizeaza cu receptorul si nu doresc sa evoce efecte negative acestuia.
Acest fapt este caracterizat ca ipoteza emotionala a destinatarului. In esenta, aceasta
ipoteza implica faptul ca oamenii presupun ca indivizii cred ca vestile bune au un efect pozitiv
asupra celuilalt, si ca vestile proaste au un efect negative asupra receptorului.
Emitatorii prefera sa nu puna receptorii intr-o stare/situatie afectiva negativa, de aceea, in
mod evident, prefera sa comunice o veste buna decat una rea. De exemplu, in general, emitatorul
se simte prost avand in vedere suferinta receptorului. Intr-un cuvant, oamenii se simt prost(rau)
atunci cand vine vorba de a provoca efecte negative celorlalti, si, in consecinta, oamenii ezita
atunci cand trebuie sa impartaseasca o veste rea.