ERGONOMIA ÎN RELAŢIE CU NOILE TEHNOLOGII

INFORMAŢIONALE
■ Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor
■ Unul din cele mai importante înnoirii în societatea noastră îl constituie
pătrunderea calculatorului în cele mai variate domenii ale vieţii economice
şi sociale, culturale şi manageriale. Prin apariţia şi prin răspândirea
sistemelor multimedia (care îmbină telecomunicaţiile, tehnica electronică
de calcul şi audiovizualul), prelucrarea automată a informaţiei capătă noi
dimensiuni. Prin intermediul sistemelor moderne de tele-comunicaţii,
informaţia digitală a pătruns în activitatea profesională a foarte multor
utilizatori de tehnică de calcul, de la unităţi de informatică organizate la
nivel de instituţie, de întreprinderi sau de judeţe către publicul larg, de la
specialiştii în informatică spre utilizatorii de informatică.

■
Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi
numărul de ore pe zi de utilizare a
terminalului video sunt factori importanţi în
determinarea nivelului problemelor cauzate
de această activitate. Problemele ochilor sunt
cele mai obişnuite pentru utilizatorii
calculatoarelor. Din nefericire nu există prea
multe informaţii legate de computer şi de
stresul vizual. Lipsesc, de asemenea, sursele
de informaţii pentru publicul larg în legătură
cu această problemă
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ În afara simptomelor directe apar unele indirecte
cum ar fi: încordare şi durere în ceafă şi în umeri;
dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate
excesivă; dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri;
nervozitate crescută; eficienţă vizuală scăzută şi
erori mai frecvente. În special operatorii dau
dovadă de o scădere generală a productivităţii,
inclusiv erori frecvente şi viteză redusă în timpul
desfăşurării activităţii.
 Stresul vizual indus de
utilizarea calculatoarelor
■ În SUA s-a trecut de la societatea industrială la cea
informaţională în numai douăzeci de ani, în timp ce
trecerea de la societatea agrară la cea industrială a
durat mai mult de 200 de ani. Odată cu acest fenomen
a devenit necesară folosirea ochilor în activităţi de
precizie. Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru
vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu poate să
facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în
mod natural. Adaptarea trebuie să fie activă, prin
modificarea mediului nostru de lucru şi a
comportamentului specific activităţii depuse .
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ Stresul vizual reprezintă o problemă îngrijorătoare, totuşi studiile existente în
acest domeniu nu sunt bazate pe o cercetare aprofundată, multe din
simptomele de disconfort al ochiului fiind similare cu ale celor care lucrează în
alte domenii ce necesită vederea de aproape. Ambiguitatea cunoştinţelor a dus
la consensul că nu există factori de pericol în utilizarea displayului.
■ Cercetătorul canadian Bob Dematteo a studiat în cartea sa Terminal Shock
tratamentul consecinţelor utilizării terminalelor. El a observat că, din păcate,
dovezile asupra nocivităţii locului de muncă au fost furnizate de utilizatori, nu
de cei care trebuie să reglementeze activităţile respective.
■ În privinţa terminalelor video s-au efectuat studii mai riguroase referitoare la
efectul acestora asupra operatorilor. Rezultatele obţinute sunt folosite pentru
dezvoltarea politicii legislative de muncă.
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ În multe state din SUA există o legislaţie pentru protecţia
utilizatorilor de TVD (terminale video-display). Ba chiar au
fost emise reglementări cu privire la designul locurilor de
muncă, la pregătirea personalului şi la asistenţa medicală a
angajaţilor. Costurile suplimentare datorate aplicării acestor
legi sunt mult mai mici decât daunele provocate de
accidentele din la locul de muncări, care au crescut
spectaculos. Din 1992 statele din Uniunea Europeană au
promulgat legi naţionale referitoare la designul punctelor de
lucru, la activităţile curente şi la sănătatea şi la protecţia
lucrătorului, cu prevederi pentru protejarea vederii
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ Pentru sporirea confortului utilizatorilor de unităţi video,
în prezent se face apel la ergonomie şi la optometrie.
Ergonomia, aşa cum arătam, studiază impactul mediului
unde se desfăşoară activitatea asupra muncii depuse de
om. Scopul ei este creşterea confortului, a siguranţei şi
productivităţii lucrătorului. Optometria se concentrează
asupra îmbunătăţirii capacităţii vizuale. În optometria
comportamentală vederea este privită ca un proces
complex ce include învăţarea şi poate fi modificat şi
îmbunătăţit corespunzător prin: proceduri de antrenare a
vederii, dietă, organizarea muncii şi educaţie.
Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ De aceea este necesar să se găsească
modalităţile prin care să se facă faţă efectelor
pe care le are folosirea lor îndelungată
asupra sănătăţii operatorilor.
■ Problema cea mai frecventă o constituie
disconfortul vizual. Acesta poate duce la
scăderea productivităţii muncii, poate afecta
concentrarea şi capacitatea de a înţelege
ceea ce trebuie învăţat. Organismul uman are
tendinţa de a se adapta la stres, de multe ori
fiind nişte adaptări defectuoase
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
■ - tensiune la nivelul ochilor;
■ - dureri de cap;
■ - dificultăţi de focalizare;
■ - miopie;
■ - dublarea imaginii;
■ - modificări în percepţia culorilor.
■ Simptomele indirecte pot include:
■ - dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate,
încheietura mâinii);
■ - oboseală fizică excesivă;
■ - eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a
terminalului video pe săptămână şi problemele de
sănătate apărute
■ (după Resko & Mansfield)

■ Simptome <15 h 15-30 h >30 h

■ Tensiune ochi 33% 37% 63%
■ Dureri de cap 20% 27% 47%
■ Ameţeli 4% 6% 5%
■ Tulburări somn 13% 11% 11%
■ Dureri de spate 23% 26% 40%
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
■ Cercetările asupra capacităţii de focalizare a ochilor au dus la
descoperirea fenomenului numit “LAG” (rămânere în urmă).
Iată o definiţie simplistă a acestui termen: “LAG” reprezintă
“diferenţa între distanţa la care se află obiectul privit şi distanţa
normală, naturală de focalizare a privitorului”.
■ Un alt concept, înrudit cu acesta, este RPA (“punctul de
relaxare şi de acomodare”), reprezentând “punctul în care îşi
focalizează privirea o persoană atunci când priveşte într-un
câmp vizual gol, lipsit de elemente care să concentreze
atenţia”. Acest punct de relaxare variază de la un individ la
altul. RPA reprezintă un indice al oboselii vederii.
 Stresul vizual indus de utilizarea
calculatoarelor
Gerald Murch a măsurat distanţa focală a ochilor ce urmăresc ecranul
displayului cu ajutorul laserului. Astfel, a descoperit că ochiul nu se
poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu
aceeaşi precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite.
Dacă terminalul video este folosit mai mult timp, punctul de focalizare
al ochiului trece dincolo de ecran şi se apropie de punctul de
relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe
ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali
prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea vizuală).
■ Datorită schimbării focalizării între ecran, materialele cu care se
lucrează şi mediul înconjurător se produce adaptarea incorectă a
văzului cu consecinţe asupra vitezei şi a capacităţii de înţelegere în
timpul lucrului cu terminalul video.
 Miopia

■ Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a

activităţii (lumină insuficientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe
prea mici ce determină apariţia stresului) sau este o moştenire
genetică. Aceste două variante sunt acum în discuţia
specialiştilor. În era computerelor miopia ar putea constitui o
formă de adaptare a sistemului vizual la vederea de aproape. S-
au făcut studii asupra studenţilor care au demonstrat că miopia lor
a crescut pe parcursul anului şcolar şi a scăzut pe perioada verii.
 Cooperatia agricola a Marii
Britanii

■ este legata mai ales de momentele active si post productive din

agricultura, in special in activitatile cu caracter zootehnic si aproape
deloc in cele cu caracter vegetal.
■ Cooperativele agricole engleze, nu se integreaza in procesul productiv
propriu-zis, preferand sa ajute cultivatorii in activitatile din amonte si
din avalul agriculturii.
■ JOINTOWNERSCHIP (comunioni) si PARTNERSCHIP (societate de persoane) -acelasi nucleu
familial
■ (Machinery Syndicates) sau de comercializarea produselor agricole (Marketing Boards).
 4.2 Integrarea
agroindustriala

■ Integrarea orizontala-Se organizeaza fie prin separarea diverselor

etape ale realizarii produselor alimentare de catre grupuri diferite
(asociatii, societati, cooperative) fie prin utilizarea in comun a
masinilor si utilajelor.
■ Integrarea verticala -cooperarea exploataţii agricolelor individuale cu
industriile si comertul, fie existenta mai multor cooperative care au
interese si obiective comune, dar efectueaza activitati diferite.
■ Pentru adaptarea rapida a agriculturii la exigentele pietei este
necesara cooperarea producatorilor mai ales in domeniile
aprovizionarii si comercializarii produselor
 4.2 Integrarea
agroindustriala
■ Dupa Malasiss si Gheresi, economia agroalimentara
cuprinde 7 sectoare: agricultura, industriile agricole si
alimentare; distributia produselor agricole si
agroalimentare; restaurantele; industriile si serviciile care
furnizeaza echipamentele necesare functionarii acestora :
comertul international; unitati socio-economice de consum.
■ Agribusnesssul este o forma a integrarii verticale care consta
intr-o forma de cooperare comerciala, avand drept scop
introducerea unei metode sistematice de aprovizionare a pietei
cu unul sau mai multe produse. Principiul fundamental al
agribusinessul consta in crearea de legaturi intre cerere si oferta
de produse agoalimentare.
4.2.2.Avantajele integrarii
✦ )Garantarea valorificarii produselor, a
securitatii si stabilitatii veniturilor;
✦ )adancirea specializarii;

✦ )simplificarea sistemului tehnologic;

✦ )reducerea costurilor;

✦ )organizarea unui sistem eficient de

creditare;
 4.2.3.Dezavantaje

dependenta producatorului fata de

integrator;
reducerea liberei initiative a spiritului
intreprinzator;
reducerea elasticitatii exploataţii agricolelor
agricole si a adoptarii ei la situatii de criza.
 4.3. Legislatia privind infiintarea
exploataţii agricolelor si cooperarea
■ interesul asocierii este reprezentat de realizarea efectiva a activitatilor
de exploatatie agricola, formele cele mai indicate de asociere sunt
asocierile de familii si societatea civila. .
■ Daca asociatii au in vedere promovarea solidaritatii sociale,
cooperarea permanenta ca modalitate de atingere a scopului colectiv,
reprezentat de organizarea unei exploatatii agricole eficiente, forma
cea mai indicata de asociere este societatea agricola.
■ Atunci cand asociatii sunt interesati in a folosi capitalul social pentru
obtinerea de beneficii, prin realizarea de operatiuni comerciale in
legatura cu exploatatia agricola, forma de asociere cea mai indicata
este societatea comerciala.
 4.4. Cumpararea si
arendarea pamantului

Pozitia capitalului exploataţiei agricole va fi influentat de:

■ pretul platit si marimea amortizarii (securitatea imprumuturilor ptr
proprietar)
■ proprietatea versus arendarea
■ costurile
■ Pretul pietei pentru pamant
■ Pretul maxim oferit luand in considerare profitabilitatea
■ Fezabilitatea (pretul oferit sa nu fie mai mare decat suma
imprumutata)