Sunteți pe pagina 1din 71

CURS 1: APARIIA I EVOLUIA CONCEPTULUI DE

MONUMENT ISTORIC (I)


PROTO-ISTORIA MONUMENTULUI ISTORIC I A PROTECIEI SALE
(Istoria atitudinii societii fa de monumente din antichitate pn n sec. XIX)
Antichitatea romana:
Primul mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.

AUGUSTUS
Primul moment il putem consemna in perioada Imperiului Roman ,
acum 2010 ani , cand constatam pentru prima data ca exista un interes pentru
ceea ce facusera inaintea lor , grecii . Primul dintre cei care e interesat de
acest lucru este Augustus , apoi Hadrian . Acestia gasesc in arta greceasca
modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar trebui sa fie arta timpului lor . De
aceea , exista si o sintagma exemplaria graeca folosita de Hadrian in sensul
in care ceea ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit din punct de vedere
politic si militar Grecia si a preluat si o serie de bunuri artistice ), e considerat
nu o prada de razboi (lucru comun in perioada aceea ) ci ca un exemplu
despre tintele care trebuie atinse. De altfel , Hadrian , in vila sa de la Tripoli ( si
pt Palatul lui Diocletian de la Spalato) foloseste statui luate din Grecia, din
sanctuarul de la Delphi. In opinia lui (fusese si opinia lui Augustus) - grecii erau
cei care stabilisera niste standarde artistice la un moment dat.
In sec 4-5 , Imperiul Roman decade , este atacat din exterior de barbari , se
divide in Imperiul Roman de Rasarit cu capitala la Constantinopol si in Imperiul
Roman de Apus cu capitala intai la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest
proces istoric avem de a face cu 2 momente :
1. Consemnat in secolul IV cand se constata un apetit pt colectia
obiectelor de arta si acest apetit , considerat prima epoca a
colectionarilor ni-l explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum era
cazul la Adrian produse exemplare ale artei ) ci e vb de o tezaurizare
. In aceasta perioada economia Imperiul Roman decazuse , nu mai era
economia unui schimb monetar , oamenii descopera pentru prima
data ca arta poate sa fie si un mijloc de a tezauriza de a tine niste
valori . Intr-o perioada in care banii nu mai aveau forta lor de
dinainte , cand atacurile erau din ce in ce mai dese avem de a face cu
o moda a colectionarii.

Edict al mpratului Maioranus (458 AD): protejarea edificiilor din


respect fa de "structura magnific a vechilor edificii"

EVUL MEDIU TIMPURIU - TEODORIC


2. Teodoric (455-526), mprat ntre 471-526
La incep secolului al VI lea , in mod paradoxal este legat de figura unui
barbar (daca prima daca era vorba de 2 imparati romani) . Acum e vb
de un conducator militar si politic de provenienta barbara , Teodoric
,care la inceputul secolului al VI lea cucereste Roma, Imperiul Roman
de Apus . In genere , cand cineva facea cuceriri , atunci continua
operatiunea militara prin distrugerea a tot ce se gasea la fata locului

Preocupat de pstrarea mreiei Romei i de aprarea operelor


de art clasice greceti i romane.

Numete pe Cassiodorus - Custode al Monumentelor Romane (curator


statuarum - nsrcinat cu protejarea statuilor Romei)

Gasim intr-o serie de documente emise de Teodoric, lucruri foarte


interesante . Spune intr-una din scrisorile trimise ctre Argolius : ()
toate construciile ruinate din Roma s fie reparate. n Roma,
binecuvantat ntre oraele lumii nu trebuie s se gseasc nimic sordid
sau mediocru.

Dupa ce tocmai a intrat ca si cuceritor , repara constructiile, palatele si


fortificatiile Romei . Mai spune ca este important s pstrezi ct i s creezi.
Suntem ntr-adevr interesai a pstra zidurile Romei n bun stare, i de aceea am
ordonat portului Lucrino s furnizeze 25.000 igle anual pentru acest scop. Vezi ca
acest lucru s se mplineasc, gurile care au aprut prin cderea pietrelor s fie
acoperite de igle pentru a fi astfel protejate, nct s meritm mulumirile trecuilor
regi, a cror oper noi le-am dat nemuritoare tineree.
Teodoric ctre Sabinus

Teodoric si-a dat seama ca daca a putut castiga militar , era mai greu sa
guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea nici legitimitatea dinastica , nu
era descendentul unuia dintre fostii regi sau imparati , nu avea nici
legimititatea a cetateanului roman , el venea din afara imperiului si nici nu
avea nici legimitatea unei caste princiare .
Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric pentru prima data un
interes foarte concret pe care de a se raporta intr-un anumit fel fata
de operele trecutului . Adrianus si Augusut aveau o perspectiva
culturala fata de arta grecilor , Teodiric nu avea o astfel
de
perspectiva ,era eminamente politica pentru a-si gasi o legitimitate,
facand lucruri pe care in civilizatia romana nu le faceau decat
mostenitorii .

Termenul de patrimoniu este un termen latin care defineste relatia


juridica intre mostenitor si parintele sau , iar patrimoniul era in esenta
aceasta relatie de primire a bunurilor de la parinte , dar si de ingrijire
a lor , legand 2 generatii, una trecuta si una prezenta. In legislatia
romana , atunci cand preluai mostenirea , o preluai bune si cu rele
luai si datoriile , obligatiile ; patrimoniul , mostenirea este o chestie
care nu poate fi refuzata , se putea vinde dar aceasta instrainare
inseamna ca am intrat in posesie. Teodoric considera ca : aratand ca
ingrijesc palatele , oamenii se vor uita ca la un mostenitor , ceea ce
ii dadea o legitimitate .
Pt prima data cand putem constata ca cineva se intereseaza de
ceea ce au facut alte generatii in sesnsul protejarii acestor artefacte
interes politic , interesant de remarcat . Incat sa meritam .. ,
termenul de nemuritoare tinerete. Daca privim cu mintea si ochii de
astazi , vedem in sec 6 o gandire similara cu ceea ce gandim noi in
prezent referitor la protejarea patrimoniului, a monumentelor istorice,
a capodoperelor artei. Noi nu ne-am propus sa pastram Venus din Milo
doar pana in 2010, sau pana la o anumita data, atunci cand clasam si
protejam ca monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani , este pt
totdeauna. Teoretic ne asteptam ca un monument istoric protejat sa
se duca in timp atat cat lumea va exista .
Aceasta idee o vedem pt prima data in aceasta expresie .
nemuritoare ,,
Ceea ce a cerut Teodoric constituie o exceptie (reconstruire). Regula
evului mediu timpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat timp cat
foloseau la ceva ; a folosi la ceva incadra o paleta larga : ca material de
constructie - lua zidaria de piatra , la a-ti folosi ca fundatie si desigur pana la
a-ti fol ca atare in scopurile, utilizarile sale proprii .

Papa Gregoriu cel Mare (590-604), preocupare de ntreinere a vestigiilor


Transformarea Panteonului n biseric (608) "Sf Maria Martira"
*Aici imaginea Pantheonului din Roma este una sugestiva pentru ca spre
deosebire de alte temple ale Romei , ne-a parvenit relativ intact , pt ca la un
moment dat la inceputul secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica
crestina . Spatiul interior a fost considerat a fi potrivit ; daca intrati acum se
poate citit la intrare ca intrati in Biserica Santa Maria Martira . Asa au scapat in
Roma si o serie de statui , pentru ca au fost confundate cu statuile unor sfinti
sau cu statuia imparatului Constantin care fusese sanctiificat pentru ca daduse
libertate bisericii si cultului crestin . In rest , constructiile pe parcursul evului

mediu nu erau protejate ci erau folosite material , locul lor pe care il ocupau
in cetate, in oras .
CAROL CEL MARE
Carol cel Mare
Pe acest fondul al acestui tip de relatie foarte pragmatic , lipsita de
scrupule avem din cand in cand niste repetari ale momentului Teodoric cu
aproape aceleasi motivatii . Avem momentul Carol cel Mare care politic dorea o
reconstituire a Imperiului Roman . Proiectul sau politic era sa readuca sub
sceptrul sau Imperiul Roman si atunci in Capela Palatina de la Athena reia un
model spatial care in opinia sa il leaga cel mai bine de Imperiul Roman , reia
modelul spatial de la San Vitale de la Ravenna ,transfer statuia lui Teodoric
precum i alte piese de mozaic, marmur i coloane de la Ravenna la Aachen.
Vrea sa spuna ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este
arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici acest lucru da
legitimizare proiectelor mele .
Lafel ca si Teodoric, Carol cel Mare , Numete pe Eginhard superintendent al construciilor publice, este primul ministru al
constructiilor publice de care avem cunoastere in Europa . Spuneam ,
regula este folosim ce se poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de
trecut sau fata de obiectele trecutului .
COLUMNA LUI TRAIAN
In 1162 - Senatul Romei declar Columna lui Traian obiect protejat.
astfel nct s nu fie nicicnd distrus sau mutilat, ci pstrat pentru
onoarea poporului Roman, att timp ct lumea va exista.1 decide ca sa
protejeze Columna lui Traian de orice posibila distrugere , degradare si sa
pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si confiscarea averii, orice
atac la adresa acestui edificiu .
Explicatia : in conflictul intre imparat si papa in care imparatul la vremea
respective era Frederic al II-lea de Barbarosa , Roma , a tinut partea
imparatului pentru ca doreau sa obtina la fel ca si comunele din Flandra
statutul de oras liber , supus numai autoritatii imparatului . Roma tine parte
imparatului , care castiga . In 1153, ca urmare a acestui deznodamant ,
Roma devine cetate libera , nu mai depindea de ierarhia nobiliara si politic
era doar supusa imparatului , era o comuna libera . Frederic Barbarossa (Sec
XIII) decide restaurarea palatului carolingian de la Aachen (Gesta Friderici).

Decretul stabilea pedeapsa cu moartea pentru cei ce-l incalcau, precum si confiscarea de catre trezorierie a averilor lor
- F.A.Gregorovius, History of the City of Rome in the Middle Ages, AMS Press, New York, 1967, vol IV, pp 685-6

Aceasta noua realitate ii face pe cei din senatul Romei , sa gaseasca si o


modalitate de a reprezenta acest lucru. Au inceput sa se gandeasca cum pot
arata concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta situatie
politica era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei parea sa fi fost perioada
Imperiului Roman , in care Roma era cetatea princeps a lumii . Se indreapta
catre ceva ce poate sa le lege existenta din 1153 si ceea ce se intamplase cu
1000 de ani inainte ; dintre toate constructiile care ramasesera in picioare la
acel moment, una din cele 2 columne din Roma lui Marc Aurelius si Traian;
Columna lui Marc Aureliu (ca i cea a lui Traian) erau concesionate pentru a fi folosite
ca puncte de belvedere de ctre pelerini

Gasesc ca aceasta columna asezata in cel mai important ansamblu civic


al antichitatii romane-Forul lui Traian , cel mai amplu ansamblu de piete
civice , ei considera ca spre deosebire de Columna lui Marc Aurelius , Columna
lui Traian este mai bine folosita ca simbol al libertatii si al autonomiei pe care o
cucerisera , vorbeste despre aceleasi libertati pe care romanii de acum 1000
de ani le aveau . In decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie
nicicand distrusa sau mutilita si pastrata pt onoarea poporului roman , atat
timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de protectie , idea care ramane
valabila pana astazi . (aminteste de Teodoric nemuritoare tinerete) .
!!!!!!!!!!!!
Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de atitudini . Este un
interes foarte precis pt un singur element. In rest, peste Forul lui Augustus se
construieste logia Cavalerilor de Malta, in Rimini Arcul lui Traian e folosit pt
intarirea unei porti , in Orasul Luca pe intreg amfiteatrul a fost construita o
piata ovala pt simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe gradenele
amfiteatrului. Colloseumul a folosit pentru materialul de constructie, travertinul
starea este datorata imprumutarii materialului de constructie din acest
edificiu pentru toate constructiile Romei.

Colosseum: fortificaie a fam. Frangipani (mijl. sec. XIII)

Mausoleul lui Hadrian - Castelul San Angelo

CURS 2
Renaterea:
Pe acest fond ajungem in perioada renasterii (= R )unde lucrurile incep
sa se schimbe intr-un mod semnificativ. Spre deosebire de evul mediu se

observa o generalizare a interesului fata de constructiile si operele de arta ale


trecutului , nu mai era doar interesul unei persoane sau numai interesul
exprimarii unui statut politic. R rupe cu o intreaga perioada in care creatia
trecutului nu era decat o:

Sursa de legitimitate/ doreau


proiecte( Teodoric/ Carol cel Mare)

Sursa de inspiratie,

Simbol pt o situatie- ex 1962 apare idea de a proteja columna


lui Traian

sa-si

legitimeze

anumite

R aduce creatia epocilor trecute in fata tuturor oamenilor, arta nu mai e


adresata doar capeteniilor. Artistii renasterii gasesc in studierea monum.
antichitatii o sursa de placere intelectuala si o forma de veneratie; dar odata
obiectele masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu mai prezentau
vreun interes. Avem aceasta schizofrenie intre un interes foarte intens pentru a
descoperi , pt a gasi noi inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura
constructiile , pentru a intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de interes pt
protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte .
Asa incat in renastere constatam o importanta pierdere de patrimoniu
antic prin folosirea intensiva a locului , a materialelor din care erau facute
acestea . Poate ca cel mai bun exemplu este felul in care a fost tratata Basilica
Paleocrestina Sfantul Petru care a fost demolata. Nici chiar elemente care tin
de cultul relicvelor nu impiedicau o distrugere , inlocuire a constructiilor vechi
cu altele noi .
Monumentul este cercetat, descris, relevat, interpretat teoretic i artistic
dar nu este protejat
- Colosseum-ul devine cariera de piatra pentru palatele Romei 2
- Teatrul lui Marcellus transformat n palat resedinta nobiliara
- Perioada renasterii este cea care incearca la fel ca si perioada
anterioara sa foloseasca locurile monumentelor antice sau
monumentele in masura in care acestea permiteau . Exemple :
Templul Athenei si Faustinei , sunt constr care sunt fol in fel si chip :
- transformari ale unor constructii in spatii de productie : Coloseumul
proiect de tesatorie , alte spatii ale forurilor imperial abatoare ,
macelarii .
- Basilica paleocrestina a Sf. Petru - demolata 1506, Papa Iulius II pentru ca pe
locul ei sa fie ridicata Catedrala Sfantul Petru
2

Palazzo Barberini (Bernini) este ridicat cu piatr din Colosseum ("Quodnon fecerunt
Barbari fecerunt Barberini").

Monumentul trebuie cunoscut nu att pentru a fi protejat ct pentru a fi


ntrecut.3
Antichitatea clasic greco-roman este singura perioada considerat a fi
produs valori autentice.
Rafael: plan al monumentelor antice din Roma n vederea cercetrii lor
arheologice.
Leon X l numete pe Rafael inspector al monumentelor antice (Commissario delle
Antichita) i scrie despre activitatea sa :
a studiat ruinele minuios i le-a msurat cu competen. A citit despre ele din
autorii antici i a comparat ce a citit cu ce a putut vedea rmas. Mare i-a fost
durerea cnd a vzut cadavrul acestui nobil ora [Roma], care fusese cndva
regina lumii, astzi att de desfigurat.

Rafael despre vestigiile Romei Antice (Scrisoarea ctre Leon X):


Cci, atunci cnd contemplez vestigiile (...) i cnd examinez raiunea divin a
anticilor, deseori mi explic de ce multe lucruri care lor le erau facile nou ni se
par imposibile.
(...) am deprins o anumit cunoatere a arhitecturii antice. Pe de o parte acest
lucru mi provoac o imens plcere prin cunoaterea a att de multe lucrri
excelente, dar pe de alt parte ncerc o imens durere atunci cnd vd, asemeni
unui cadavru, aceast nobil cetate ce a fost regin a lumii i care este n mod
lamentabil ruinat i vandalizat.

Rafael despre sensul monumentelor i proteciei lor (Scrisoarea ctre Leon


X):
Este o datorie pentru oriicine s i iubeasc patria i prinii, astfel nct m
simt dator s folosesc toate forele mele cele slabe pentru a conserva, att ct
este posibil, o form de via imaginii sau mai degrab umbrei acestui ora care
este de fapt patria tuturor cretinilor, i care a fost cndva att de puternic nct
oamenii ncepuser s cread c ea singur fusese plasat sub nalturi deasupra
soartei i c, n contra legilor naturii, ea a fost extras morii i promis
eternitii. Dar se pare c timpul, invidios n faa gloriei umane, i prea puin
ncreztor n propria sa putere s-a asociat cu soarta dar mai ales cu barbarii
ignorani pentru a distruge aceast mndr cetate.

Rafael este insarcinat de papalitate sa se ocupe de bunul mers al


lucrarilor la catedrala Sfantu Petru , in acelasi timp , sa aibe grija de statuile
3

Exceptie constituie restaurarea bisericilor din Ravenna, inlaturand efectul apelor freatice prin suprainaltare.

antice existente in Roma . Intr-un raport pe care Rafael il scrie In 1525 lui Papei
Leon al X lea si insista ca acesta sa ia masurile cuvenite pentru a impiedica
distrugerile la care era supus patrimoniul antichitatii Romei . Materialul de
constructie era foarte la indemana , era o perioada de boom al constructiilor ,
structurile , marmura din care erau facute erau un bun material pt a fi ars si de
a obtine varul si pe acest fond, distrugerile erau foarte importante . Prin
aceasta scrisoare, Rafael Sanzio aduce o serie de argumente care apar pentru
prima data in aceasta incercare de a vedea cum a evoluat relatia dintre
civilizatia europeana si lucrurile facute de inaintasi . El vine si arata ca
respectul pt operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritul crestin
si respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt relicvele sfintilor ,
pt tara si locul in care traiesc . Este pentru prima data cand nu mai exista un
interes pragmatic , de legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare
ceva cu adevarat cultural . Este pentru prima data cand cineva incearca sa
motiveze de ce este important sa pastram ceea ce au facut altii nu prin prisma
unor interese meschine , ci din perspectiva unor valori culturale ingemanate
cu aceste obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a
protejarii pentru todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce natura si timpul nu a
fost in stare sa distruga , o fac cu mare succes oamenii in cazul Romei si spune
ca reusesc sa distruga o cetate ce, in contra legilor naturii parea a fi extrasa
mortii si promisa eternitatii . In aceasta epistola , dincolo de aceste aspecte
morale de etica crestina , ce se bazau pe un cult al relicvelor ce fusese bine
dezv In timp , Rafael mai aduce niste argumente . El spune ca nu a putut
invata mai mult si mai bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut
decat din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi . Spune ca ceea ce lor le
parea foarte simplu , noua astazi ne pare imposibil . La fel , aduce acest spirit
al renasterii care cauta secretul proceselor , frumusetii . mai spune ceva f
important pt ca a ramas in filozofia europeana . Astazi spunem legat de un
monument in stare precara de conservare : asa ceva nu mai poate fi facut
(decoratii , tehnici , oamenii cababili sa le reia) . Aceasta idee a unor lucruri
stapanite de trecut , dar pe care astazi noi nu mai stim cum sa le facem apare
in acest moment si este marturisita de Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X
lea: si cand examinez ratiunea. lor le erau facile , noua ni se par
imposibile . Deci vine cu o serie de argumente bazate pe etica crestina ,
argumente care pleaca de la rolul educativ si formativ al studierii
monumentelor pentru ca la un moment dat sa evoce si aceasta apropiere pe
care el o vede intre grija si dragostea pentru ceea ce au facut inaintasii si
pentru grija si dragostea pe care biserica o propavaduia pentru familia si
pentru patria crestinatatii.
Aceasta interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al Xlea si apoi si altii
sa emita o serie de decrete papale prin care pedepseau distrugerea
monumentelor si a statuilor antichitatii . Sunt vreo 40 de decrete papale.

Relatia cu constructiile trecutului este si teoretizata . Alberti in Zece


carti despre arhitectura observa ca exista 2 tipuri de greseli care pot fi
observate la constructiile vechi , aceste greseli
justificand interventia
arhitectului contemporan ; corectarea greselilor era un lucru firesc de
acceptat . Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de conceptie care
justifica o interventie mai aplecata a arhitectului . In randul acestor greseli
mentale este si compozitia specific medievala care nu corespundea principiilor
renasterii .
Ex de interventii pe strucruri medieval ale lui Alberti :
*Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga camasa de
arhitectura in spiritul renasterii cu arcade , iar in spatele ei se vede structura
veche , de caramida a unei biserici medievale
*Santa Maria Novella , Florenta , structura medievala pe care Alberti o
placheaza cu aceasta fatada de piatra , realizata in principiile renasterii
Alte interventii la Pantheon , Templul Agripa ; Palladio Basilica din
Vicenza , imbraca cu un vesmant pe care poate practica principiile stilistice ale
renasterii ; Santa Maria degli Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra
interiorului decat cu cateva decoratii ;

Papa Nicolae V(1447-55): proiecte ambiioase de asanare i reconstruire a


Romei
Sixtus al IV lea (1471-1484): fondatorul primului muzeu public, M. Capitolin,
i al bibliotecii Vaticanului.
Domenico Fontana i Sixtus al V lea (1585-90): reorganizarea Romei 4, (cca
20 puncte de veneraie).
Primele iniiative de protecie:
1452: Edict privitor la amendarea (10 galbeni) celor care arunc gunoi peste
edificiile antice din Piaa Navona
1462: Edictul lui Pius al II lea prin care se interzice demolarea construciilor
antice din Roma i mprejurimi
ntre 1624 i 1685, decrete interzicnd exportul de obiecte de art i
spturile neautorizate.
Inscrierea antichitilor i a mrturiilor arheologice ntr-o formul legal de
protecie Suedia
4

Proiect de refolosire a Colosseumului n manufactur de ln (parterul utilizat pentru


prelucrarea lnii iar etajele superioare folosite pentru cazarea muncitorilor.

Secolul XVII - Apariia categoriei monument istoric:

Momentul din jumatatea sec 16 cand in Franta avem pentru prima data
apare ideea pe care azi am numi-o zona de protectie a unui mom .
Francisc I ntlnete pe Clement VII la Marsilia (1533) i viziteaz Nmes,
dnd ordine guvernatorului orasului ca Maison Carre s fie degajat de
construcii i pus mai bine n valoare sa nu ii stirbeasca perceperea
realizeaza zonele de prot ale mon . Acesta in memoriu vb despre acest
monum si consecintele sale .
Moda coleciilor : sec 18
mbogirea repertoriului artistic antic cu piese exotice
spargerea monopolului antic asupra valorilor culturale
prin marile descoperiri geografice , avem de a face in sec 17 , cu precadere
sec 18 , cu ceea ce am putea sa spune o noua moda a colectiei de arta si o
spargere a monopolului pe care il exercita arta antichitatii in interesul pub.
Lumea devine mai mare prin desc geo , nu mai consta doar in lumea si in
arta europeana . In sec 17 avem de-a face cu constituirea unui muzeu in
sensul in care noi astazi consideram muzeu ca institutie - .. Museum in
Oxford , o institutie care aduna , conserva si cerceteaza bunurile artistice .
Pe fondul acestui interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate , din
locuri in care exploratorii ajungeau din ce in ce mai departe , avem de-a face
si cu un eveniment foarte important descoperirea in Peninsula Italica a
oraului Herculanum in 1738, apoi 1748 a oraului Pompei ,acoperite de lava
Veziuvului in eruptia din 79 , era noastra .
Ele sunt descoperite si soarta face ca sa poata fi studiate de un important
om de stiinta al perioadei , angajat al unui puternic cardinal , mai apoi
devenit papa , care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le face ,a
noilor descoperiri de opera de arta , realizeaza o serie de lucrari punand
bazele unei discipline stint , el fiind considerat de atunci , parintele ist artei
antice Johann Joachim Winkelmann5 (1717-1768). Aceste desc vin intr-un
mom in care artefactele ant fusesera epuizate ca cercetare , unele chiar
pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul 1738/1748 aduce o
noua energie in aceasta aplecare a interesului europeanului pentru arta
trecutului . Ramanem in continuare intr-o sfera a cercetarii , nu neaparat si a
protejarii .
-Asupra imitarii operelor grecesti in pictura si sculptura - 1755
5

Winkelman i-a fost consilier lui Carlo Marchioni pentru proiectul Villa Albani a cardinalului Alessandro Albani, apoi
Clement al XIII (1758-69) l numete pe Winkelmann curator al antichitilor Romei.

-Observatii asupra Arhitecturii Antice - 1762


-Istoria Artei Antice - 1764
-Monumente Antice Inedite 1767

Interesul pentru ruine:

Giovanni Paolo Panini (cca 1730), veduta ideata (ansamblu imaginar de ruine
monumentale reale)
Piranesi (Della Magnificenza ed Archittetura de Romani-17616),
Sir William Chambers (1751), desen pentru mauzoleul prinului motenitor
Carlo Marchioni, Tempieto Diruto, Vila Albani, Roma - 1751-67

Enciclopedismul : cuprinderea n dicionarele epocii a termenului


Monument Interesul stiintific , academic creste si prin aportul
enciclopedistilor. Sec 18,sec luminilor este si sec enciclopedistilor , un grup
de oameni care considerau ca lumea poate sa fie cunoscuta si explicata
stiintific in toate domeniile sale . Opera enciclopedistilor urmareste sa
defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii cunoscute . Avem in
acest spectru al activitatii enciclopedistilor si definirea termenului cu care noi
incepem sa lucram considera ca monumentul este o constructie care are o
scara ampla , este ceva maiestuos , mon este legat in definirea data de
dimensiune , de prestanta si etimologie ei cons ca termenul provine de un
cuvant latin momen , cuvant care inseamna a aminti ,a avertiza. De
altfel , avem chiar o placa pe Colloseum in care este folosit acest termen pt
a a aminti jertfa martirilor crestini in spatiul interior al Colloseumului . Deci ,
in per sec 18 , termenul era asociat unei constructii de dimensiuni
importante , cu multa emfaza , si unui gest de amintire , de rememorare , de
avertizare .
Rolul social al patrimoniului arhitectural, dup ideea c arhitecii pot, prin
aprofundarea desenului antic s construiasc "() pentru mai bine i
prosperitate"

Prin aportul revolutiei franceze avem pt prima oara niste forme de


administrare a patrimoniului cultural. Sec 18 se termina cu cateva lucruri
importante pe care le aduce Revolutia Franceza.Din perspectiva a ce
studiem noi trebuie sa amintim ca Revolutia Franceza a insemnat un atac si
o distrugere cum nici o alta per nu a consemnat. In 1789 are loc revolta
parizienilor, care intra si jefuiesc Bastilia, e o misc. politica a starilor
dezavantajate impotriva nobilimii si a clerului.
Rev. Francez 1789 - 2 procese:
6

Trecutul ca argument polemic mpotriva partidei elenistice

1/ distrugerile constructiilor nobilimii si bisericii


distrugerea tuturor monumentelor de orice fel care amintesc de existena
feudalismului i interzicerea oricrui lucru capabil s evoce memoria
despotismului.
Avem in perioada
1789-1794 , perioada principala a

revolutiei o serie de distrugeri ale palatelor , constructiilor care


erau
asimilate cu nobilimea , regele si cu clerul . Revolutia incepe ca o miscare a
celei de-a 3 a stari (oameni care nu erau nici cleri , nici nobilime- burghezia
in ascensiune) pt detronarea privilegiilor nobilimii si a clerului .
2/ naionalizarea / utilizarea proprietilor nobiliare, regale, clericale
2 Nov.1789, bunurile clericale sunt naionalizate La scurt tp dupa izbucnirea rev ,

unul dintre revolutionari , spune intr-un discurs pol ca 40 000 de castele au


constituit prada bogata revolutiei . Cu alte cuvinte , 40 000 de constructii de
mari dim (resedinte nobiliare , abatii, manastiri , bis) au intrat in patrimonial
statului , rev , ca urmare a nationalizarii. In aceasta prima parte a rev fr ,
constr nobilimii , clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca simboluri ale
starilor respective
Abatia de la Cluny este distrusa (pe care am invatat-o ca un model al
abatiilor romanicului burgund francez ), din ea a ramas un singur
turn ;
la Notre Dame imaginea frontului de vest cu galeria regilor , in care
statuile au fost mutilate deoarece s-a considerat ca acestea
reprezentau figurile regilor Frantei si au fost decapitate (regii erau din
vechiul testament defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos flesa pe
care mai apoi Viollet le Duc a reconstruit-o , deoarece aceasta avea in
varf era un fleuron, care in opinia rev era simbolul regalitatii prin
floarea de crin ;
La fel abatia de la Saint Denis (necropola regilor Frantei ), au scos
acoperisul , au distrus flesa catedralei din aceleasi motive si au lasat
constructia sa se distruga prin expunerea la intemperii .
Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra patrimoniului pe care
le-a generat Revolutia Franceza dupa principiul ca aceste monumente aduceau
aminte de aristocratie , de epoca despotismului .
Cu toate acestea , presiunile generate de evolutia evenimentelor ,
revolutia se afla la un moment dat in fata unui atac venit de afara , trebuie sa
apere armat teritoriul fr , criza ec face ca totusi , relativ repede , chiar si
revolutionarii sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca constructiile trecutului cu noi
constructii ale libertatii , ale rev asa cum isi doreau. Apare o nevoie de
administrare si gestionare a acestui patrimoniu, precum si o nuantare cu
privire la valorile intrate de curand in avutia Frantei, iar mai tarziu apare idea

ca exista lucruri care pot fi epurate de simbolurile despotismului si


transformate in altceva era nevoie de prefecturi, primarii , spitale , puscarii .
In a a doua parte avem o sch care pleaca de la concretizarea acestor
valori . De altfel , cineva spunea ca nici cea mai bogata societate nu este
capabila sa inlocuiasca pe parcursul unei generatii, in mod semnificativ,
constructiile pe care le-a mostenit si ca desi noua ni se pare ca ritmul sch este
rapid , totusi numarul mare de constructiilor existente face ca raportul dintre
ceea ce putem construi , demoland sa fie totusi mic in raport cu ceea ce
mostenim din trecut . In fata acestei realitati se schimba putin deciziile si
actiunile si pe fondul existentei unor voci care spuneau ca, totusi , dand la o
parte simbolurile , sunt niste piese de arta impotante, care ne pot arata
evolutia istoriei de astazi si ritmul distrugerilor scade .
Infiinarea primului organism de gestiune a patrimoniului 1790 Adunarea
Constituanta decide crearea unui comitet insarcinat sa studieze soarta monum Comisia Monumentelor .

La propunerea lui Ch. M. de Talleyrand, pe 13.X.1790 Adunarea Constituanta


decide crearea unui Comitet special nsrcinat s studieze soarta
monumentelor tiinei i artei provenind din bisericile i abaiile puse la
dispoziia Naiunii.
Edificiilor vechi (cu
recunoscute:
valoarea cognitiv
valoarea educativ

excepia

celor

medievale,

general)

le

sunt

n mod explicit

valoarea estetic
valoarea economic

n mod implicit

Declaraia Adunrii Constituante din 14.VIII.1792 condamnnd monumentele


ridicate orgoliului, prejudecatilor i tiraniei, excepteaz obiectele ce pot
interesa arta.

Primele inventare ale patrimoniului le face Aubin-Louis Millin, care realizeaza 6


volume intre 1790-96. Li se prezinta politicienilor un astfel de catalog , intitulat
Antichitatile Nationale sau Culegere de Mon .Este pt prima data cand intr-un
doc public este fol termenul de mon si de mon ist pt a define aceasta categ a
unor bunuri de sorginte ist , consistenta artistica , fie ele constructii sau
bucati de constructie . Ce este important este ca pana la urma adunarea
constituanta decide in favoarea acestui inventar si acesta este primul
inventar cunoscutr al mon ist . Acest an 1790 cu aceasta initiativa de
inventariere este de fapt mom de nastere a unei idei , categorii , concept
care se cheama patrimoniu national . La un mom data apare teoria ca arta

este sora mai mica a libertatii. Are loc o vasta activitate de refunctionalizare
a multor const biserici, castele.

Comisia Monumentelor este condamnat i dizolvat pentruincivism n 1793,


urmaa ei, COMISIA TEMPORAR A ARTELOR reuete s salveze
- Abaia Saint-Denis,
- Porte Saint-Denis,
- Catedrala din Chartres,
- Catedrala din Amiens, etc.,
nu fr a pierde totui elemente sau pri ale construciei. 7

Patrimoniu cultural national este prima data cand o natiune se defineste


prin relatia pe care cetatenii o au cu cultura de pe teritoriul lor. Pe intreg
parcursul sec 19, ideea legitimarii natiunii prin patrimoniul national este un
factor comun.
Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut la Teudoric at cand e vb de o
fractura intre ceea ce era un sistem si ceea ce rev considera cat tb sa fie un
nou sistem de guvernare . de at pana astazi , fr considera ca patrimoniul nat si
natiunea sunt 2 concepte in stransa legatura . natiunea- impartaseste , se
bucura , este mostenitoare si garantul unui patr cultural nat => dorinta de a fi
in primul plan al culturii .
Dupa Franta , toate tarile europene , printre care si Romania , cand s-au
costituit ca natiuni (Germania , italia , Romania ) au adoptat acelasi concept
al natiunii care este definit prin patrimoniul cultural national .
Tot perioada Revolutiei Franceze este si cea in care se consemneaza
primele mari muzee publice dupa modelul de la Oxford avem instituirea
Muzeului Luvru constructia acestui palat a fost muzeul revolutiei prima data .
Aceasta constientizare a dimensiunii economice , a patrimoniului ,a importantei
monumentelor ca locuri in care se pot intampla activitati umane , face ca o
serie de biserici sa scape distrugerilor care erau caracteristice primei etape ,
Un ex este Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt ca acolo sunt depusi
marii oamnei ai politicii si culturii Frantei , ridicata de Ludovic al 16lea , pt a
multumi ca a scapat de o boala grava . Constructia este salvata pt ca foloseste
unor utilizari de care avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la Salzburg unde
Palatul Episcopal este transformat in prefectura . Un at ex , Versailles unde
palatul a scapat pentru ca intre timp ideea ca arta este calea pe care poporul
poate ajunge la libertate , cucerise destui adepti .

Catedrala din Chartres st fr acoperi civa ani iar Notre Dame de Paris i pierde flea, precum Sainte Chappelle,
datorit prezenei unei coroane pe acest element.

APARIIA I EVOLUIA CONCEPTULUI DE MONUMENT


ISTORIC (II)
SEC. XIX: PERIOADA FORMULRII DOCTRINELOR PRIVITOARE LA
PROTECIA PATRIMONIULUI CONSTRUIT
Reflexe ale Revoluiei Franceze
Aceste idei pe care le-a generat Revolutia Franceza incep sa se gaseasca si

in evolutia altor tari din Europa Prusia , nucleul viitoarei Germanii unde
avem de-a face cu opera si gandurile unui arh Friedrich Schinkel: program
de conservare a monumentelor, bazat pe un numr de idei ce plecau de la
principiul ca "Monumentele aparin publicului, prin urmare ntreinerea acestora
este de interes public", de aceea lucrarile de intretinere ale mon. tb finantate din
taxe si impozite.

- lucrari cuplate astazi in centrul Berlinului ,Muzeul de antichitati din


Berlin, monumental eroilor din Berlin, piata cu opera si teatrul, e insarcinat de
regale Prusiei sa se ocupe de monum publice . S se apleaca aspupra aceste
pb , si emite cateva principii inca valabile :
1. Succesul unui program de conservare st n existena unei instituii specializate
ncadrate cu conservatori profesioniti, ideea ca a pastra monumentele nu este
treaba unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existenta unei institutii
2. Nevoia unui inventar al monumentelor,
3. Conservarea prilor vechi, pstrarea materialului original i meninerea la un
minim necesar a intervenilor. Nu in ultimul rand vorbeste de felul in care tb sa
se intervina asupra monumentelor , are o opinie oarecum inedita in contextul
epocii : pledeaza pentru interventia minima , nu pt interventii ample .

Primele restaurri metodice


Plecand de la aceasta ideea a lui Sh , ex a 2 arh angajati de statul papal si
care intervin asupra catorva mon ale antichitatii, la incep sec al 19 lea, au niste
interventii exemplare, corecte din persp pe care noi o avem astazi .
Roma:

1820 - Primele servicii descentralizate n oraele Statului Papal

Decretul Cardinalului Pacca, prevznd inventariere, conservare


i administrare unitar

Raffael Stern (1803), primeste comanda de a restaura Arcul lui Constantin


(315), face o asanare a vecintii cu expunerea pavimentului antic, avem pentru
prima data situatia in care cineva intervine aducand terenul la starea din

momentul in care a fost ridicat monumental, elimina constructiile si degaja


terenul pana la pavimentul roman in jurul mon. Pt prima data realizeaza cu
elemente de metal o consolidare a constr si mai ales o ancorare a
elemenelor ornamentale, curata postamentul pe care statea acest arc
- apoi la Colloseum tb sa consolideze partea de E, problema pe care o
are e a consolidarii si stabilizarii acestei constr ce din cauza secolelor in care
a fost fol ca si cariera isi pierduse integralitatea. E o constructie care rezista
foarte bine atat timp cat inelele sale structurale sunt intregi . Numai ca , asa
cum vedem , din cauza carierei de travertin ,arcele care erau echilibrate
unele de altele , din cauza ruperii, incepusera sa se descarce , creand un
pericol de prabusire . Rafael vine si aplica un sistem care era oarecum
cunoscut , cel al contrafortului . Interesant este ca stern allege sa faca acest
contrafort dintr-un mat contemporan caramida pe care il arata ca atare ,a I
vedem unde este mat antic si unde este interventia .
Giuseppe Valadier - 1820 - consolidare a Colosseumului - Completare de arcade
n retrageri pe nalime. Ca principiu fol tot contrafortul , doar ca el nu face
unul plin, ci face un nr descrescator de arcade de la parter la ultimul nivel
astfel incat acest contrafort sa fie aratat de o serie de deschideri . La randul
sau si Valadier face acest lucru folosind caramida , cu exceptia locurilor unde
se realiza ornamentatia , profilatura .
1821 restaurare a Arcului lui Titus - Reconstituirea stilizat simplificat a
prilor lips (coloane, arhitrav), fol in partea reconstituita un material cu o nuanta
putin diferita de a pietrei, iar unde a intervenit el coloanele nu au caneluri. Aceasta a

doua lucrare a lui Valadier , este cea mai interesanta , fina , Arcului lui Titus in
perioada evului mediu fusese inglobat intr-o incinta de fortificatii. Valadier
reconstituie geometria generala a arcului , dar se abtine acolo unde a
reconsituit arcul sa reconstituie si decoratia sau elementele de modelatura si
oprindu-se la forme stilizate , elemente care nu merg pana in ultimul detaliu .
De la departare citim constr asa cum trebuie , cand ne apropiem desc care
sunt locurile care au fost pastrate in timp prin decoratie , patina , degradare , si
zone cu coloane fara caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a
marcat ca si interventie .
-

Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de corecta din


perspectiva noastra de astazi cand si noi consideram ca daca intervii
asupra unui mon este normal sa fie usor de observat ce este mat ist , si
ce este interventia noastra

In Franta 1930, in per Restauratiei, vine o perioada de reinstaurare a monarhiei


si apare un interes pt recuperarea monum.. La inceputul anilor 20 ministrul de
interne primeste un buget pt reparatiile fostelor resedinte regale. . Monarhia

doreste ca prin ingrijirea resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut ca de


la Teodoric dorea sa obtina in astfel de situatii o legitimitate, o legatura pe
care publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si monarhia din perioadele
respective .
- in 1930, o scrisoare pe care min de interne , Francois Guizot , istoric , o
adreseaza regelui pt a-i cere sa fie de accord cu instituirea unei inalte
demnitati publice pe care el o den ca fiind Inspector gen al mon istorice .
Monumentele istorice de care solul Franei este acoperit provoac invidia
Europei civilizate. Att de numeroase i variate n comparaie cu cele ale
rilor vecine, ele nu aparin doar unei anumite faze a istoriei, ci formeaz o
serie complet i fr lacune; ncepnd cu epoca druizilor i pn n zilele
noastre, nu exist vreo epoc memorabil a artei i civilizaie icare s nu ne fi
lsat monumente care s o explice i s o exemplifice.
Francois Guizot, Ministru de Interne
Scrisoare ctre Ludovic Filip, 1830
In scrisoare se sugereaza spre deosebire de orice alta tara din Europa , Franta
poate fi prin monumentele sale sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste
monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca pentru aceasta perla
a coroanei, monumentele istorice sa fie pastrate si sa se instituie la
mininsterul de interne aceasta functie de inspector general al monumentelor
istorice . Ce ar face acest inspector
inspectorul va trebui inainte de toate sa stabileasca o lista a monumentelor
care vor trebui sa fie restaurate ,
- sa faca obiectul unei atentii serioase din partea guvernului si ca aceasta lista
va trebui sa fie transmisa mininsterului de interne unde ea sa faca obiectul
unei alocari de fonduri
Regele nu rezista la aceste argumente si este de accord cu infiintarea
postului de inspector general al monumentelor , asa ca din 1830 in Franta se
creaza aceasta pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei
activitati de ingrijire a monumentelor de la ministerul interne si constituirea
ministerului responsabil de cultura in Franta . la 1830 nu exista un ministru al
culturii , ministerul de interne se ocupa de constructii si de aceea acest
functionar a fost infiintat la min de interne .
in 1834 , alaturi de inspector general al
comisie superioara a monumentelor care ajuta
acestei liste de mon ist si in stabilirea prioritatilor
la constr respective . Practic , din 1834, aceasta

monumentelor se creaza o
inspectorul prin redactarea
in conservarea si interventia
institutie devine germenul a

ceea ce mai tarziu va fi ministerul culturii . Astazi , tarile care au un sistem de


protectie a monumente istorice au o astfel de comisie , un for stiinfific care
ajuta min culturii.
Ludovic Vitet a fost primul inspector general intre 1830-34
1.
2.
3.
4.
5.

insist asupra necesitii unui inventar cuprinztor,


accentul trebuie pus pe ntreinerea monumentelor,
ntreinerea substanei originale,
restaurarea trebuie s fie invizibil,
trebuie realizate de arhiteci specializai.

Prosper Merimee a fost al doilea insp general al mon, 1834-60, el este cel
care scoate la iveala frumusetea , bogatia si valoarea romanicului .
1. descoper valorile artistice ale romanicului, art pn la el dispreuit

timpul decadenei i tenebrelor ne-a transmis stilul su bastard i degradat ,


Guizot, scrisoarea ctre Rege, 21.10.1830

2. l descoper i promoveaz pe E.E.Viollet le Duc,


3. promoveaz principiul "primo non nocere"8
Pana la el se accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se accepta
ca goticul are o oarecare valoare pt ca este un spirit national in franta , dar
romanicul era cons a fi o per in care mesterii nu reuseau sa construiasca
constructii perfecte baza premergatoare goticului . P.M aduce in vizor
valoarea , bogatia arhitecturii romanice .
In 1837 emite o circular in care face obs ca in restaurare nu ne permitem
sa indreptam neregularitatile, deviatiile, deaorece acestea sunt fapte istorice
pline de interes.
Este cel care incearca sa normeze relatia pe care o aveau arhitectii cu
monumentele si nu era o perioada bogata in specialisti , constata acest lucru si
considera ca principalul lucru este acela de a nu face rau , a nu inova . El
constata ca e nevoie de specializare atunci cand un arhitect se apleaca asupra
unui monument istoric si in nici un caz a nu considera ca stie mai bine cum se
restaureaza o constructie .
Unul dintre arh. diocezani
este Eugene Emanuel Viollet le Duc
theoretician al arh . Este un apropiat al lui Vitet (primul inspector general )
si este fiul unui arhitet,
specialist in santierele medieval, bun
cunoscator al A gotice , lucru care il face sa cunoasca mai bine , de tanar ,
constructiile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci cand nici unul
8

"nti s nu strici", conform cruia restauratorul trebuie s se opreasc la limitele capacitii profesionale sau
informaiei pe care o deine. "Prin restaurare nelegem conservarea a ceea ce exist, reproducerea a ceea ce a existat."

dintre arhitecti nu si-a asumat raspunderea sa intervina asupra basilicii ,


St. Madelaine - Vezelay (Vezlei) , toti considerand ca aceasta nu mai putea
fi salvata , in 1840 Viollet le Duc spune ca el crede ca poate sa
consolideze si sa intervina asupra acesteia si contrar tuturor parerilor , el
chiar reuseste sa faca acest lucru .
-

Inlturarea efectelor deficienelor de construcie i a reparaiilor ulterioare

Consolidare

Eliminarea prilor gotice i nlocuirea acestora cu propuneri romanice

Perfecionarea prilor de construcie care nu necesitau reparaii (faada V)

Este cel care pt prima data def termenul de restaurare si da o def


restaurarii intr-un articol la restauration=asupra restaurarii , intr-o
lucrare pt care a devenit cunoscut dictionaire . Aici da o serie de
definitii diferitelor categorii cu care opera in arhitectura . In aceasta
definire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si activitatea pe care
termenul o defineste sunt amandoua moderne , aratand ca pana in sec 19
practic nu exista o activitate care sa poata fi denumita ca restaurare ( pe
parcursul evului mediu , a renasterii se reparau , se consolidau sau chiar
se demolau constructii) si da aceasta definitie
: a restaura o cladire
nu inseamna a o conserva , a o repara sau a o reconstrui . Este a o
restabili intr-o integralitate care poate sa nu fi existat niciodata .
Socanta pt noi astazi, drc nu acest lucru este cel pe care il luam in calcul
cand vb despre restaurare , dar tb sa constientizam mom in care
restaurarea este teoretizata . O spune nu dintr-o perspectiva teoretica , ci
dupa ani de practica in care a plecat de la ideea ca orice interv a arh
asupra unei const ist trebuie sa ii dea acesteia o noua speranta de viata ,
mai mare experienta sa pleaca de la o intalegere particulara a A, - orice
element ar exista are o ratiune de a fi nimic nu este in plus in arh
medievala . defineste stilul ca fiind acea ratiune care guverneaza
existenta partilor . Viollet le Duc spune at cand intyervenim , tb sa ne
punem in sit acestei logici pe care mesterul , arh constr a stapanit-o sau a
stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta perfectiune a stilului ca logica a
lucrurilor si sa ducem constr la o perfectiune
. In restaurare exist o condiie esenial care trebuie ntotdeauna s fie inut
minte. Este cea conform creia orice poriune ndepartat trebuie nlocuit cu
materiale mai bune, mai puternice i ntr-o manier fr greeal. Ca rezultat al
operaiunii creia i-a fost subiect, cldirea restaurat trebuie s capete o nou
speran de via, mai mare dect cea care tocmai s-a scurs.

E.E.Viollet-le-Duc: Dictionnaire Raisonn de lArchitecture, Paris


1868-74

Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in stiinta istorica , este


primul moment al evolutiei europeanului in care se poate face restaurare .
Spune doar acum cand stim atatea despre trecut putem intradevar sa gasim
logica si sa urmarim logica trecutului at cand intervenim pe un mon . da ex
printre stiintele naturale care aj la diverse concluzii , puteau spune cum arata
animalul resp .

Primele doctrine de restaurare


fundamenteaza i aplic ceea ce va purta numele de doctrina
INTERVENTIONIST A UNITII DE STIL
Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu un paseist ci unul
din arh poate cel mai puternic orientat catre viitor din rationalismul pe care il
propavaduia ,un avangardist, la mom la care si-a inceput act nu existau repere
care sa il contrazica f mult . O buna parte din constr care au trecut prin
santierele sale pb nu ar mai fi existat azi daca el nu ar fi intervenit . Interv lui si
a scolii pe care o genereaza in Fr si exterior , urmaresc atingerea acestei perf a
stilului si de aceea sc si doctrina se cheama doctrina unitatii de stil .
-

introduce n practica restaurrilor spiritul modern, tiinific, n analiza


construciei i folosirea materialelor

Un principiu mult prea important poate fi observat n restaurare, i care nu


poate fi ndeprtat cu nici un pretext, este acela al ateniei ce trebuie acordat
oricrui vestigiu care indic o anumit dispoziie arhitectural. Arhitectul nu
trebuie s fie satisfcut pe deplin, () pn cnd nu a descoperit explicaia care
este n acordul cel mai bun i simplu cu vestigiile lucrrii stravechi: a decide o
dispunere n mod aprioric, fr a aduna toat informaia care l determin
nseamn a cadea n ipotez; iar n activitatea de restaurare nimic nu este mai
periculos dect ipoteza.

n construcia medieval fiece poriune a lucrrii ndeplinete o funciune i


suport o aciune. Arhitectul trebuie s urmreasc s determine valoarea celor
dou [funciunea i aciunea] nainte de a-i ncepe sarcina. El trebuie s
procedeze ca un chirurg ndemnatic i experimentat care nu atinge un organ
pn cnd nu a acumulat cunotine complete despre funcia sa i i-a definit
consecinele imediate i ndeprtate ale operaiei. Mai degrab dect procednd
la ntmplare el trebuie s nu o ndeplineasc. Mai degrab trebuie s lase
pacientul s moar dect s-l ucid.

E.E.Viollet-le-Duc: Dictionnaire Raisonn de lArchitecture, Paris


1868-74

Exemple: restaurrile de la

Bis. Saint Sernin- Toulouse


Castelul Pierrefonds.
Bis. St.Madeleine-Vezelay

lucrari : . Care arata aceasta idee ca nu se urmareste aducerea constructiei


la o stare care a avut-o candva ci aducerea la o perfectiune a stilului care in
opinia arh constr ii apartine .
*.. si .. aratau poate aftfel pt ca at cand au fost luate erau degradate
total .
Viollet le Duc este in multe din scrierile sale suprinzator pentru ca
deseori una spune si alta face. Cand se refera la rest Notre Dame , el spune ca
cel care se apropie de Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de
subiectivism , orice gand si sa se supuna monumentului . Sensul supunerii la
care el se refera nu este supunerea fata de isoria edificiului ci fata de ratiunile
interne ale edificiului , e altfel , linia lui directoare . Exista un citat in care
vedem ca defapt restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea pe care
arhitectura trebuie sa o urmeze ca pe un demers intellectual
: daca
europeanul a atins aceasta faza , a cun , si e interest de mon , el o face pt ca
deplasandu-se din ce in ce mai repede spre viitor , europeanul are nevoie din
ce in ce mai multa nevoie de repere ale trecutului .
El impreuna cu alt arh este implicat in rest galeriei de V de la notre
dame - galeria regilor, flesa in tp rev cat a supferit o serie de distrugeri
(decapitarea regilor ) si I se accepta o noua, Unul dintre cei 12 apostoli il
reprezinta si este intors admirativ spre aceasta flesa.
aduce s serie de sculpturi pe care le aseaza in locurile in care cons ca ar
tb sa fie , modifica o serie de goluri de ferestre de sec 13 inlocuindu-le cu unele
de sec 12 val stilistica superioara celei pe care o avea si unitate de stil,
unul dintre portaluri erte marcat cu culoare inchisa acolo unde a fost
restaurat
O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d constantin .. la sf
laurentziu din Paris extrage fatada renascentista si face o presupunere de
fatada gotica .
-

paul abadie la cat din Angouleme care realizeaza o rest in maniera


scolii lui v l d punand in partea de sus o compozitie al lui ,considera ca
asa stilul este implinit

La noi in tara A Lecompte du Nouy , pus la dispozitia principelui pt a


restura cateva din bis , mon principatelor . Serie de interventii f libere ,
subiective .

Pana aici am corectat CURS 3


Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 , pt a vedea ce se int
in parallel cu dez acestora din pct de vdr institutional , de la 1830 in fr avem un
insp gen al mon , la 1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist
care exista si astazi in toate tarile europene , vom vedea cum se dezv opiniile
despre ingrijirea part .
Este o perioada in care exista o preocupare pentru patrimoniu in Franta .
Aratam data trecuta ca grija pt aspectul institutional la care se facea referire in
scrisoarea trimisa de catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in
Franta , se revine la monarhie care incearca sa se lege de istoria monarhiei fr
prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o intotdeauna cu resedintele
regale si nobiliare.mon are iteres in a ingriji si a arata ca se ingrijeste de mon si
incepund cu anii 20 ai secolului 19 incep santiere de restaurare . de la aceste
operatiuni in care lucr erau cuprinse in dosare si dosarele clasate , ne vine
termenul de clasare a mon .
lucrurile sunt intr-un process . nimeni nu era posesorul unei practice sau
unei teorii care sa spuna lucr correct asa se fac . Acest lucru stimuleaza o
debatere despre patrimoniu si despre felul in cum trebuie acesta tratat , si
vedem 2 opinii ale unor personalitati ale tipului : .. si Victor Hugo , pers care
nu sunt arh , nu au fost restauratori , sunt oameni de cultura , implicate politic
si care isi expun niste pareri legate de tratamentul ln care era supus
patrimoniul fr in per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , native transf a
parisului , planul prefectului de sena Osman , care traseaza bulevardele ,
traversari ale tesutului istoric , dar distruguri ale part . Impotriva miscarilor de
stardaa, revolutionare (1830 , 1848-rev care se petrec in sp urban al parisului )
prefectul de sena Osman considera ca degajarea pietelor , degajarea prin
trasarea bulevardelor are si un astfel de benefiuciu o mai buna stapanire a
miscarilor populare din paris . exista si o serie de
considerente legate de
conceptiile urb ale perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .
Sunt oameni care remarca ca o data cu aceasta modernizare a Parisului
se petrec lucruri care sunt mai importante in perceptia part , spune ca de ce
tb sa facem goluri in jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite
pentru a fi vazute de la mica apropiere , sa te domine prin supriza pe care ti-o
da perceperea lor din apropierea lor . * Notre Dame astazi vedem trasate cu un
marcaj din piatra alba limitele constr si a strazilor care avansau pana in

apropiata proximitate a catedralei . *la strazburg relatia dintre tesutul urban si


biserica , ti se deschide catedrala de la o distanta f mica , efectul este cy totul
altul .* abatia Saint Denis e foarte sugestiva pt efectul diferit de percepere a
catedralei .
Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost cea a lui Victor
Hugo . el era poet , un om implicat polititc , un revolutionar , ca urmare a
actiunilor sale si a opiniilor sale , el a fost exilat . Victor Hugo scrie in jurul
anilor 30 o serie de articole publicate sub suptaritulul Razboi Demolatorilor .
Se ridica in aceste articole pub in ziare , adresate publicului mare , se ridica
importiva atacului impotriva patrimoniului Frantei , atac exercitat de dezv
indistriala si urbanistica a fr sub aceasta perioada a monahriei . El spune la
moment dat ca este timp pentru tot felul de legi si de reglementari care mai
de care mai caudate pt a adduce o hartie de la un minister la altul este nevoie
de o lege , nu este timp , spune el , pt ca o lege necesare pt salvarea
patrimoniu , o lege a mon sa fie elaborate si promulgate . Este pentru prima
data cand cineva ( ne gandim ca suntem la ultima treime a sec 19 ) , nimeni
pana in acel mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege care sa protejeze
mon ist . Unul din arg pe care le adduce in fac acestei idei : sunt 2 lucruri intrun edificiu :folosinta si frumusetea. Folosinta apartine prorietarului ,
frumusetea apartine tuturor. Arata ca dreptul de prorietate in virtutea caruia
un proprietar poate sa dispuna si de desftiintarea imobilului , nu trebuie sa se
exercite atunci cand este vorba de monumente ., de constr care sunt puternic
evocatoare pt ist fr . Intrucat aceste monumente nu apartin decat prin
folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale) ele tb sa fie protejate
printr-o lege care sa interzica in virturtutea acestui interes public .
aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic al legilor de
protectie a mon ist in Europa . si in legea romaneasca de astazi este invocate
interesul public general care face ca asupra proprietatilor particulare care sunt
mon ist sa se exercite prin lege un anumit control referitor la exercitiul
dreptului de roprietate , fara sa se nege dreptul de proprietate pe care orice
proprietar il are . Constitutia romana spune ca dreptul de proprietate se
exercita conform legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui
imobil ca o valoare de interes general . In virtutea interesului general se
stabileste o forma de servitute , o anumita limitare a exercitiului dr de propr.
Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica intr-unul dintre
articole Razboiul de Victor Hugo : a distruge inseamna o depasire a
drepturilor .
De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist , practicand o restaurare in
consens cu teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea , V l Duc devin
tinta unor critici f acide . Cea mai imp si cea mai productive vine de peste

Canalul Manecii , din Anglia si apatine lui John Ruskin alaturi de Viollet le Duc
este considerat unul dintre teoreticienii arhitecturii . Se naste in 1819 , moare
in 1900 si este o figura emblematica a perioadei victoriene . Influenta sa
asupra publicului britanic in chiar per vietii sale se dat si apropierii de regina
Victoria si intr-un fel faptului ca ideila sale filozofice sunt caracteristice per
marcate de regina victoria .
El nu este un arh , nu este un constructor , el este un filozof , estetician. Pornim
de la perisajul perioadei respective , marcat de pe de-o parte de victoria
Angliei asupra lui Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de
30 de ani din nou continentul (de la incep rev fr 1789 pana in 1915 fr si Anglia
au fost intr-o cintinua disputa care a agenerat o blocada a fr de catre Anglia) .
Acest lucru genereaza un iteres deosebit , e si perioada in care apare pt prima
data cumva organizata activitatea turistica . Aceste interes pentru valorile
culturale ale continentului se combina cu un ineters dintr-o persp pol care este
Acela de a da , de genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au fost
sub arme , in armata import lui napoleon care dupa 1815 se intorc acasa .
Ideea care apare este aceea a unui program de constr a bisericilor . Se aloca o
suma important apt mom resp 2 mil de lire pt constr a peste 200 de bis in
localitatile mai mici , in loc mai degraba rurale . Desigur , apare pb in ce timp ,
care pb sa fie forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa fie proiectate , in
maniera gotica ; goticul era cons stilul nat britanic . Era evident ca nus e putea
aplica un stil care sa se apropiete de ceea ce se putea considera specific
fr(classicism , renascentist) . dupa infrangerea fr , in nici un caz nici un stil
apropiat fr nu trebuia acceptat .
Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta felul in care
intercut constuiau britanicii bis in stilul gotic , ceea ce genereaza o apropiere
de conbstr trecutului , o cercetare a acestora si o practica in consecinta . in
1840 , parlamentul britanic , a lui , este un foarte bun exemplu de
perfectiunea la care a a juns cercetarea modalitatii de const gotica pt a fi fol in
aceasta per .
aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii va servi alaturi de
curiozitatea britanicilor pt ceea ce era redescoperirea continentului pt
exemplificarea teoriilor sale .
despre Ruskin trebuie sa vorbim de 2 princ lucrari : cele 7 lampi ale arhitecturii
din 1848 , The severn lamps of architecture si o luctare din 1849 pietrele
venetiei , The stone of Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in Europa , in
care a gasit venetia ca un symbol , exemplu al cresterii de decadentei unei
civilizatii , dand exemplu venetiei pt a vb de fenomenele din soc si arta brit .
Aceasta prima lucrare din 1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii care il face pe
Ruskin sa fie considerat ca theoretician al arhitecturii , are 7 capitole , principii

si in aceste principia avem principiul al 6lea , lampa memoriei , in acest capito


avem princ opinii despre monument si restaurare .
Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara , care se retine usor : putem
trai fara arhitectura , putem sa adoram pe Dumnezeu fara ea , dar fara
arhitectura nu ne putem adduce aminte una din trasaturile pe care el o vede
arhitecturii , este ca una din functiile arhitecturii este aceea de a ne aduce
aminte . Vorbim despre rolul arhitectului in societate , el arata ca sunt 2 lucruri
pe care o societate tb sa le ia in considerare referitor la arh :
1. Sa ingrijeasca constructiile trecutului pentru ca ele ne aduc aminte
2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand constiinta faptului ca
ceea ce el proiecteaza , rizica astazi vor fi monumentele epocilor
viitoare sic a in ceea ce constr noi astazi trebuie sa existe acele
nuclee de valori de rememorare pe care urmasii nostril vor tb sa le
descopere si pretuiasca .
Spune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine stie ce pretiozitati , ci
cladirea care contine cea mai puternica evocare reprezinta constructiilr
valoroase . Ruskin este cu mult in inaintea perioadei , pt ca pt prima data
cineva defineste valoarea unor constructii care la prima vedere par modeste ,
defineste importanta partimoniului urban minor pt ca acest partimoniu
vorbeste despre felul in care au trait niste oameni la un moment dat . Rupe
acea def a mon care lega termenul de scarea impozanta , de marimea , de
enfaza conteaza ceea ce este dincole de aceste lucruri . Gloria sa sta in
varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu caracterul tranzitoriu al
celorlalte lucruri . Arata ca exista case care in care noi vedem diferenta dintre
present si obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca simtitm in
raport cu anumite constr ale trecutului , nevoie ca acele constr sa ramana .
Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in subtext ca vb de o
opera de creatie , opera de creatia oarecum pusa in comparative cu op creatiei
divine . Ceaa ce ne-au lasta cei din trecut este o opera de creatie duce la
concluzie ca asa cum nu ne propunem niciodata sa modificam creatia unui
pictor , a carui opera o cons definitive incheiata , nu avem nici un dret ca sa
intervenim asupra creatiilor trecutului pt care noi suntem doar un mijlocitor
intre trecut si generatiile viitoare . In aceasta consecinta sta defapt critica
majora pe care Ruskin o face restaurarii asa cum era ea vazuta de Viollet le
Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa intervina asupra unei constructii si la
capatul lucrarii sa fie lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata .
El spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care facem parte e sa
ingrijeasca mon , sa faca astfel incat distrugerea , caderea , dregadarea sa sa
fie incetinita , dar pe undeva spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul

lumii lucrurile au un inceput si un sfarsit , tb sa acceptam si acest fenomen in


cazul part construit pt ca restaurarea este o minciuna absoluta . felul in care
se restaura scoala lui Viollet le Duc, ceea ce se obtinea, este calificat ca o
minciuna absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este adevarat si se inlocuieste cu
altceva care nici macar nu este afisat ca fiind altceva ca opera a trecutului .
Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o poate suporta , o
distrugere in urmare a careia nu pot fi gasite nici un fel de urma , o distrugere
acompaniata cu o falsa descriere a monumentului . E o pozitie polemica ,
foarte transanta care duce lucrurile la cealalta limita : cel mult putem intretine
monumentele , cel mult putem sa ingrijim daca avem nevoie de spatii mai mari
decat cele din cladirea primita din partea trecutului , nu avem decat sa facem
o alta casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne apropiem de
cladirile trecutului . Ce este de subliniat in textul lui Ruskin ca ori de cate ori in
text se vb de restaurare este vb de restaurarea conceputa in maniera scolii lui
v l d si nu putem sa contrapunem textul lui Ruskin termenului de restaurare pe
care il avem astazi .
Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de patrundere . el nu numai ca a scris ,
a tinut numeroase conferinte prin care a propovaduit ideile sale . Si nu in ult
rand gaseste in activitatea unuia din prietenii sai , William Morris , o sustinere ,
lucru care se vede in manifestul unei societati din acele societati britanice
traditionale , este vorba de Societatea pt protectia constr ist , constituita in
1877 si in care se spune ca pledam pt conservare in contra restaurarii
edificiilor , orice edificiu apartinand trecutului este demna de a fi intretinuta si
ingrijita , facandu-se apel la aceste mijloace mai putin spectaculoase dar care
pastreaza mai mult din autenticitatea materialelor , conceptiei originala .
William Morris spune sa ingrijim zilnic , sa proptim zidul ce se inclina , sa se
repare acoperisul , sa se curate burlanele astfel incat defapt lucrurile care
conduc la degradari sa fie evitate . [] sa trateze constructiile ca monumente
ale unei arte trecute , create de mesteri disparuti pe care arta moderna nu
poate intervene far a distuge.
Definire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare durabila , lumea in
genere plaseaza aceasta definitie in 1984 , cand el este folosit intr-un raport
care spune dezvoltarea durabila priveste nevoile prezentului , fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice nevoile lor. In
lucrarea sa din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca Dumnezeu ne-a
imprumutat Pamantul pe durata vietii noastre , este o mare oportunitate care
apartine noua si celor care vor veni dupa noi a caror nume sunt deja scrise in
cartea creatiei [] nu avem nici un drept prin ceea ce face sau neglijam sa- I
penalizam sau privam de un drept pe care ei l-ar fi putut avea din partea
noastra mostenire.

Ruskin face o comparative intre aceasta relatie dintr-o generatie si cele care
urmeaza si recolta activitatilor noastre : cu cat vom plasa mai departe
rezultatul muncii noastre , cu atat va fi mai durabil.
In Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un fenomen care tb
remarcat-inbterventii asupra mon ist , generate de constituirea statului
national si de nevoia de a arata natiunii prin interventiile de restaurare a mon
istoria , forta poprului it. In per dec 7-8-8 a sec 19 , o serie de interventii la
mari mon in orase semnificative . Toate interv se caract intr-o grija de a
recupera integralitatea constr , de a o arata in splendoarea ei , de obt un mon
perfect . Acest lucru se face in Florenta , prin concursuri nationale si
internationale pt incheierea fatadei catedrelei Santa Maria del Fiore , a fatadei
de vest , fatada este realizata in 1870 in tp ce machetaria de piatra de jur
imprejur apartine per medieval . Inchiderea este datorata acestei lucrari din
1870.
Alte interventii la Milano , Castelul S .. in partile care isi pierdusera o serie de
elemente arhitecturale , avem de a face cu reintregiri , in genere interventiile
urmaresc aceste reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei
natiuni proaspat constituite
Pe findul aceste activitati oarecum intense , intalnim opera teoretica si fascica
a lui Camilo Boito care este arh , are si cateva lucrari de rastaurare in regiunea
venetiei . In acest context , Boito este preocupat de felul in care se intervenea
asupra mon , e o per in care se intervine destul de mult
In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor de parcurs , e vb
de un dialog dintre 2 persoane , el exploreaza teoriile despre resturare ale
epocii v l d si Ruskin, in incercarea de a desprinde ce este obiectiv , ce este
fundamental intre aceste pozitii . Camilo Boito gaseste o cale de mijloc si este
prin acest demers care urmareste stabilirea unor piloni obiectivi considerat ca
fiind fondatorul restauarii ca intervenite , ca o disciplina stiintifica printr-o
abordare obiectiva si nu polemica .Pleaca de la ideea ca desi restaurarea asa
cum fusese definite de Viollet le Duc nu este ceea ce trebuie , nici respingerea
interventiei asupra monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de
acceptat si vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca ceva piere in
ochii nostrii totusi avem si datoria , respinsabilitatea sa intervenim . In
argumentatia sa pt dreptul interventiei el adduce arg din trecut intotdeauna
fiecare generatie a intervenit , a fost o legitimitate a interventiei .
Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea ca stiinta , aceasta din
cauza ca el planteaza ca factor obiectiv al rest un lucru pe care noi il numim azi
autenticitate si in jurul acestui concept de autenticitate el analizeaza atat
rest cum fusese def de v l d cat si opinia contrara a lui r . e primul care def
niste principia ale rest care defapt , pornesc de la evaluarea interventiei in

raport cu acest element central , autenticitatea . La Camilo Boito , un mom


este vazut compus din diverse straturi . O constructie istorica ne ajunge in
prezentul generatiei de azi ca un nucleu realizat la momoentul initial dar care
este inglobat in straturi adaugate in timp . In mod paradoxal ,si C B este cel
care descopera acest lucru , chiar in cazul unor monumente la care noi credem
ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al unui strat care s-a adaugat in timp .
Camilo Boito este cel care descopera si valorizeaza astest strat si anume ,
patina , adica uzura semnificativa , uzura care o da trecerea tp , si e primul
care spune ca acest invelis este parte a ist edificiului si este unur dintre aceste
component ale autenticitatii pe care rest tb sa o pastreze . El dezvolta un
principiu de actiune de o maniera catren , mon istorice trebuie sa iti pastreze
aspectul lor venerabil si pitoresc , daca completari ori reconstruiri se dovedesc
a fi indispensabile , le-as face astfel incat sa se vada ca aceste lucrari sunt
opera contemporaneitatii .este de preferat sa consolideze decat sa repar si
este de preferat sa repair decat sa restaurezi . el realizeaza ca interventia de
rest este ceva ce ataca pana la urma materialul authentic al monumentului , pt
ca tb sa ajunga trecand de acele straturi vb in nucleul mon si atunci spune cu
cat interventia va fi mai putin profunda , este de preferat sa te opresti acolo
unde ai obtinut strictul necesar . Este de preferat sa consolidezi decat sa faci
mai mult sis a repair . este de preferat sa repair decat sa restaurezi adica sa
intervii cu ceva mai amplu .
El este cel care instituie pentru prima data in discrusul theoretic despre
restaurare principii care art b sa fie urmarite : pastrarea patinei , pastrerea
tuturor interventiilor , refuzul unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia
lui Camilo Boito nu are nici o baza pt ca nu se duce catre ceva care a existrat
vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teortic , dezvolta ideea a
legitimitatii prezentului care tb sa aiba dreptul de a intervene asupra mon chiar
si pt a le folosi si mai remarca ca intr-o interventie asupra monumentelor
istorice vor exista locuri in care vom intervene conservand , restaurand ,
consolidand sau intretinuand ; nu exista o singura cale sau o sg forma de int.
Pentru interventiile contemporane , Camilo Boito insista si dezvolta un intreg
aparat pt marcarea interventiei . El pleaca de la ideea ca int contempt b sa fie
distinct marcata , aratata in int de restaurare. O caracteristica a unui lucru care
poate fi definit ca o abordare stiintifica exprima importanta descrierii int si a
cercetarii mon in vederea int .
C B este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce tip de int si cum art b
int in fc de vechimea mon . Realizeaza o clasificare a restaurarilor dupa
vechimea mon carora interv de rest tb sa fie adresate . Pt mon antichitatii este
potrivit o int de conservare in care cea mai spectaculoasa forma de interventie
nu poate fi decat anastiloza (=asezarea in pozitie vertical a unor elemente care

au compus un zid.coloana,elem care sunt gasite la fata locului , asa cum la


faza locului vedem tamburii , capitelurile prabusite ) .
Pt mon evului mediu el cere o rest discrete cu un min de completari si
asemanarea pe care o face acestui tip de rest o face raportand-o cu int pe o
picture . Asa cum dupa cum nu vom dori sa fie evidenta si majora int de rest a
unui tablou , lafel tb sa procedam si in rest mon evului mediu .
Pt renastere , baroc si per contemp restauro architectonico in care
interventiiloe vor fi mai ample , dar marcate .
Da si 8 sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la un edificiu mon ist :
1.poate fi o diferentiere a stilului , in raport cu cel al constr ist
2. poate fi fol o dif de mat
3. pot fi anumite stilizari ale ornamenticii sau eliminari de figure orn
4.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon Venetia , capitele
vechi ale col Palatului Dogilor
5.marcata prin incriptionarea elem inlocuit
6.poate fi realiz printr-o epigrafie , explicatie
7.descrieri
8. marcarea prin notorietatea cazului ,*fatada Santa Maria del Fiore , unde
concursul a facut notoriu faptul ca fatada a fost o internenvit contemporana la
per resp

ALOIS RIEGEL
Odata cu C B intram intr-o zina in care discutiiile despre rest ajung sa fie niste
dezbateri cu instrumente si metode stiintifice , progresul este adus de un domn
Alois Riegel in Viena anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al
mon , lucrare care sintetizeaza studiile sale personale facute ca urmare a
insarcinarii primate de elabora o lege pt protejarea part din imperiul
austoungar. Riegel era la momentul la care a primit aceasta insarcinare
curatorul unei sectii a muzeului de arta decorativa din viena si de aceea
gaseste util ca inainte de a face o propunere cu privire la mecanismul de
protejare a monumentelor istorice sa studieze din punct de vedere theoretic pb
ce este un monument , ce semnificatii are un monument istoric si in fond din
ceval este monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care sa
protejeze part arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul cuprindea jumatate
din Europa , cu o multutudine de civilizatii si traditii constructive , nu era deloc

simplu de raspuns la ce e de facut cand tb sa protejezi un mon fie ca el se afla


in Transilvania , Croatia , Galitia etc .
Rigel scrie aceasta carte . ??? care este astazi cons una din lucrarile de
capatai pt definirea monumentului istoric , astzi o consideram foarte valabila .
In primul rand descopera faptul ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si
semnatica intre monument si monument istoric . El arata ca in timp ce
monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o valoare de
rememorare , e vorba de acea valoare pe are o descoperise si Ruskin
Columna lui Traian care a fost ridicata cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul
monumentului istoric suntem in situatia unei structuri arhitecturale care a fost
ridicata pentru a folosi drept resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a. si care
printr-un proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu valori de
rememorare , lucru care o diferentiaza de monumentul pur . Deci exista
monumentul care a fost cladit pentru a spune un anumit lucru , pt a se referi
la un animit mom , personalitate si mon ist care este o str arhitecturala care nu
are aceasta ambitie la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice , dar
care in timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare care nu au stat in
intentia proiectantului , beneficiarului , finantatorului . Asadar , existe
monumente intentionale si monumente neintentionale .
El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon intentionale
pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun inceput sa fie spus prin ridicarea de
exemplu , Columnei lui Traian , in tp s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea
dorita initiala prima str care este protejata ca un mom ist .
Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem observa ca atat tp
cat vor exista cei carora semnificatia din monument li se adreseaza , ei se vor
ocupa de
ingrijirea acestor structure * mon funerare , ne ingrijim de
monumentele funere ale familiei , la momentul la care nu mai exista
descendenti , at incep sa se vada faptul ca aceste monumente nu mai sunt
ingrijite . Spre deosebire de aceasta situatie particulara a monumentelor ,
monumentul istoric nu creeaza o particulara relatie cu un anumit grup astfel
incat sa se poata vb despre responsabilitatea lui pt conservarea si starea mon
ist . R spune ca , de aceea legea pe care tb sa o propunem , sist pe care tb sa
il imaginam trebuie sa se adreseze mon ist si nu mon . Pt cam on ist sunt prin
natura semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga populatie , colectivitate si rolul
unei legi este sa reglementeze relatia dintre aceaste comunitate si mon ist .
R este cel care descopera aceasta diferenta monument incarcat cu
semnificatie aprioric, mon ist o str a carei semnificare se realizeaza a
posterioric .
Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la ce si cum tb
intervenit asupra unui mon ist , essential este de a privi mon ist nu numai ca o

entitate tehnica , nu e doar o constructive , un partiu cu o existent fizica , el


arata ca societatea isi defineste mon ist . Depinde de momentul , de
generatie , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o casa doar o
constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist . Rigel descopera ca defapt
exista o corespondenta intre ceea ce noi consideram valoros si valorile care
sunt existe cuprinse in str fizica a mon ist . Sunt perioade in care, lucruri care
noua astazi ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ; barocul la
un moment dat fost considerat ceva oribil . Aceasta situatie arata ca exista o
relativitate in sensul relatiei care trebuie sa existe intre ceea ce consideram
valoris si ceea ce vedem in jurul nostrum.
Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa analizam aceste valori
pt ca a restaura inseamna , defapt , a intervene , a salva , a conserva , sau a
reface intr-oforma valori ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El
incepe sa analizeze si sa defineasca valorile monumentale din ce familii , ce
tipuri de valori sunt constituite mon . *zidul berlinului = monument astazi , in
1961 era un zid pe care trebuia sa il aseze intre socialismul victorios si
capitalismul decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi si
ramasitele sale este un monument .
R incearca sa descopera care sunt aceste valori . El descopera ca elemental
central , fundamental pt a vb de mon il constituie o val oarecare de
rememorare fara ea nu se poate vb de un monument . Constr tb sa ne spuna
ceva despre trecut , daca nu , nu pot spune ca este monument . O constr a lui
Frank Ghery nu poate fi considerate monument istoric numai pentru ca este o
realizare , pt c nu contine aceasta val de rememorare
Al doile lucru pe care il constata este ca aceasta categorie a val de
rememorare poate fi compusa din cateva tipuri de valori . Prima pe care o
descopera , cel dintai care ii arata impotanta , este valoarea de vechime , se
constituie la un mon ist prin acele semen material care vb in fata privitorului
despre existent in timp a constr . sunt semnele care il disting de constr modern
sau contemporane . ne asteptam at cand ne apropiem fata de un mon ist sa
sesizam prin anumite trasaturi ca este o constr nemoderna , const care a fost
realizata cu ceva tp inaine- imperfectiuni , uz\ura , patina.
O a doua val de rememorare este cea pe care R pe care o numeste val ist , cea
care repr rememorarea catre privitor a unor fapte , a unor date , informatii
legate de ist edificiului .
A treie val de rememorare este cea pe care o def ca fiind val de rememorare
intentionala , acea incarcatura de mesaj care a fost pusa de la inceput , care vb
despre un lucru prcis si care este intotdeauna de gasit in monument (nu mon
ist )

Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe care le def ca val de
contemporaneitate , cele prin care mon ist exista pt noi si care defapt au fost
garantul in timp a existentei si pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe
care generatiile sa le fi perceput , mon trecutului ar fi fost demolate . aceste
val sunt cele de utilizare si val de arta . Val de arta care in opinia lui R se
imparte in val de noutate si val arta relative , cele 2 aspecte prin care desi nu
neaparat repr ceea ce noi preferam din pt de vdr artictic . avem intelegere si
placer sa admriram si creatii arh ale trecutului pe care nu neaparat le-m gasi
de refacut, acceptam ca val artistica si ceea ce a creat goticul , barocul etc .
Daca ar fi numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fi fost doar teoretica ,
numai ca R arata ca pt a interveni correct asupra unui mon ist tb sa faci acele
operatiuni care se adreseaza in mod correct fiecareia dintre aceste valori
(rememorane / contemporaneitate) pt ca valorile sunte cele care fac diferenta
dintre o lucrare de restaurare si una de reparare . Spune ca nu putem spune de
la inceput cum tb sa intervenim asupra unui mon fara a-l analiza si a vedea de
exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime (arata uzura
timpului , semnul obuzelor de atac etc ) , nu putem spune cum intervenim
inainte de a vedea in galleria oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta
valoarii de arta . El remarca ca dificultatea in restaurare este in faptul ca
deseori
interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre valorile
monumentale pot sa nu fie neaparat interventia care tb sa fie facuta in raport
cu alta valoare monumentala . Din pct de vedere al val de vechime tb sa lasam
sa se vada patina , e cea care comunica cu noi vechimea edificiului , din ptc de
vedere al valorii de arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria oglinzilor fumul
lumanarilor asezat pe picturile plafoanelor . Tb sa evaluam ce este mai
important intr-un anumit edificiu . La Versailles , este mai importanta val de
arta .

CURS 4

Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi Mondial , lucru care este
important din perspectiva faptului ca este pt prima data cand avem o
importanta distrugere a part arh a continentului europ .a mai existat razb de
20 de ani , jum sec 17 care a cuprins Europa , dar at nu exista constiinta
faptului ca exista patrimoniu cultural . de data aceasta avem un razb care se
poarta in inima construita a europei si efectul distrugerilor mai ales cele de pe
frontal de vest ( s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei , Belgiei
si Ger ) , a produs f mari distrugeri . distrugeri f imp pt orasele flandrei incat
dupa terminarea razb , decizia a fost una fara precedent pana in acel moment :
de a reconstrui . multe orase au trait distrugerile unor razboaie , dar in genere
dupa trecerea razb , constructiile noi inlocuiau constr distruse . de data aceasta
avem o sit cu totul nou , avem orase ca .. in belgia sau ca in franta sau.. in
flandra care sunt distruse in marea majoritate a constr , centrelor lor istorice .
asazi daca mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de tesaturi a
orasului , primaria orasului , constr care la prima vedere credem ca dateaza
inca din evul mediu , ei bine ele sunt reconstruite . distrugerea oraselor aflata
pe linia acestui front a fost atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au cons
ca viata lor nu mai poate sa se deruleze fara reperele care le erau cunoscute si
care le dadeau identitate , mai ales in zona flandrei , cea a primei zone cu
orase libere din Europa .
Aceasta experienta la o scara atat de vasta , combinata cu faptul ca
razboiul a generat si structuri politice care avea ca scop sa faca imposibilia
reizbucnirea unui nou razboi . O astfel de structura a fost Liga Natiunilor ,
precursoarea ONU , org care si-a creat o ramura care se chema Organizatia de
Cooperare Intelectuala , mai apoi Institutul de Cooperare Intelectuala , cu
sediul la Paris , precursorul a UNESCO de astazi (pt educatie , stiinta si
cultura) .
Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena , la invitatia guvernului , o
mare conferinta pe tema protejarii mon ist . Aceasta conferinta e realizata la
mom si locul acela pt ca era mom la care aproape ca se incheiase lucrarile de
consolidare si restaurare de pe acropola Athenei . Ansamblul de pe acropola
Athenei a fost distrus in mare masura datorita unei explozii a prafului de pusca
ce fusese depozitat in interiorul Parthenonului de catre turci si un tir a aprins
aceasta materie explozibila . Existau si o serie de distrugeri generate de timp ,
existau problem legate de stabilitatea stancilor . Guv grec dupa primul razb
mond prganizeaza o campanie de consolidare si restaurare condusa de
Nicholaus . acesta realizeaza consolidariile si restaurarile de pe Acropola
Athenei folosind metalul si noul material , care parea a fi rezolvarea tuturor
problemelor , anume betonul armat si cimentul Portland . in 1931 guv grec
invita aceasta organizatie sa sustina aceasta conferinta pt a le si arata ce au
reusit sa faca .

Produsul acestei conf este o declarative ramasa de atunci in parohia


ideilor despre restaurare drept Carta de la Athena a rest din 1931. La 2 ani
dupa acest moment , in 1933 , Congresul International de Arhitectura
Moderna , miscarea care a fost condusa de Le Corbusier , tine tot la Athena o
Conferinta , care se lasa si acesta cu o Carta , dar care nu are nimic de a face
cu doc despre care bvb noi , ba dimpotriva , din perspectiva urbanismului ai
arh modern , Carta de la Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea
Carta restaurarilor din 1931 .
Este de remarcat cap pt prima data , in mod coherent , avem opinii
despre mon si despre interventia asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca
mesaj al unei scoli de restaurari , ci un mesaj tehnc , profesional care are
aspectul unui consens in lumea specialistilor in restaurare . Este prima
incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in ceea ce priveste
restaurarea monumentelor istorice .
Principalele puncte : o serie de lucruri care le recunoastrem a proven din
gandirea celor care s-au aplecat peste aceste aspect ( Camilo Boito , Alois
Riegel ) . Vedem insa si impactul pe care in acel moment nu era departe de
razb care a traumatizat spirirul European si vedem o serie de aplecari catre
sensul social al mon si scopul social al protearii acestora . Carta de la Athena
este un document care propavaduieste , asa cum Camilo Boito arata , o
continuitate , o situati in care protejarea monumentelor este vazuta ca o
combinatie intre conservare , consolidare si restaurare . Pt prima data vb
despre nevoia ingrijirii permanente a part cultural , idee preluata de la Ruskin ,
dar care de data asta este exprimata si din pct de vdr operational aratat ca
statele sunt datoare sa prevada mijloacele administrative si financiare pt ca
aceasta intretinere sa se poata realiza . Este doc in care pt prima data se
accepta la niv mondial iodeea ca etapele din existent unui edificiu au drept de
existent si dupa restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment
reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii sale erau puternice . Etapele
trebuie sa fie pastrate at cand e vb despre o interventie . Se vb pt prima data e
rolul social al monumentelor , de utilizarea lor , de posibilitatea impunerii unor
restrictii proprietarului de monument istoric in virtutea faptului cam on este
imp nu numia pt proprietar dar sip t colectivitate . este un doc in care se face o
mare propaganda folosirii tehnicilor modern de consolidare (mai ales ca
oamenilor li se aratase la Athena de catre Nicholaus capacitatile , virtutile
consolidarilor cu metal si beton armat ) sip area ca pb de aceasta factura au
fost indepartate odata cu folosirea celor 2 materiale . Este pt prima data cand
se vorbeste de cooperarea internationala in protejarea monumentelor .
*Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena dezasrtuos , ceea cela
1931 s-a dovedit a fi un cosmar , metalul folosit a produs fisuri si crapaturi ale
pietrei prin ruginirea sa si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza

diferentei de temperature si de umiditate , piatra sa aiba f mult de suferit .


Astazi se lucreaza cu alte metale , de tip titan
Optimismul din 1931 cu privire la succesul pe care o putea avea tehnica
moderna in consolidare nu a fost pana la urma confirmat de realitate . Nu pt ca
tehincile moderne nu ar fi capabile sa rezolve anumite problem ci pt faptul ca
at cand fol o metoda moderna tb sa o fac dup ace am testat tehnica , nu
testam pe oameni medicamente , o facem intai pe animale . In 1931 nimeni nu
stia cum se va comporta in tp betonul armat sau cimentul portland .
E o confuzie frecventa intre 1931, 1933 . Un exemplu in ceea ce proveste
part , misc mod privea orasul dintr-o persp sociala si igienista . avem ideile lui
Le Corbusier materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era
vazuta ca o vasta campie pe care se ridicau constructii de 30 de etaje , asezate
spatial pe un fel de campie cu gazon , intre care mergeau sosele , autostrazi si
ici-colo cateva din mon parisului pastrate doar in virtutea caracterului de
capodopera si de exemplu exceptional .
Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial construit decat , cel mult
, proba de maiestriei a constr . Acest part tb pastrat , luate si tinute doar acele
capete de serie , cel mai bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite
tehnici de constr :trebuie alese cu grija ceea ce trebuie pastrat .
Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragostit de perspectiva pe care
o dadea urbanismu , existent automibilului , in 1943 in Parisul ocupat isi
schimba total aceasta perspectiva , urmare a faptului ca in 1943 , in plin razboi
, nu exista benzina in Paris . Toata benzina era fol de armata germana si foarte
putine masini existau care mergeau cu un fel de gaz . Atunci , intr-una din zile
le Corbusier face o plimbare pe care o descrie intr-unul din ziarele epocii , si
remarca bucuria pe care i-o da o astfel de plimbare in admiratia constructiilor .
*forul imperial al lui TRaian din Roma
Anii 30 in Italia sunt marcati in pct de vdr pol de figura lui Musolini .
Incepe o campanie de cercetare arheologica a centrului Romei si de de.. a
constructiilor imperial ale antichitatii pt ca visul lui pol se scala pe aceasta idee
a recuperarii maretiei imperiului roman . Profitand de aceasta ocazie , apare si
un interes professional pt zona asta patrimoniala sip t prob legate de
restaurare si de punere in valoare a mon . apar Gustavo Gi .. fauritorul faculatii
de arh din Roma si Cezare Brandi , primul director al unei structure - institutul
central de restaurare , exista si astazi cu aceeasi denumire .
Cezare Brandi a generat o serie de norme , medote , aportari asupra
restaurarii pe care le-a sintetoizat intr-o lurare Theoria restaurarii . Se
gaseste tradusa in limba romana . Este cumva ultimul par pe care un specialist
il face si care ramane inaintea unui moment in care normele , deontologia

restaurarii se vor concretiza intr-o carte numita Carta de la Venetia . Per linia
celor care au gandit ce este , c ear trebui sa fie restaurarea , Brandi este
ultumul din aceasta linie care adduce o contributie importanta teoriei rest .
Viollet le Duc spunea ca termenul , ca si continutul, sunt amandoua
moderne , este o modalitate care poate sa conduca la realizarea unui obiect
care poate sa fi fi existat niciodata . Brandi spune ca a vorbi despre
restaurare inseamna a ne referi la o modalitate de intevrentie umana specifica
actiunii noastre asupra operelor de arta . El arata distinctia care exista intre
reabilitare , reparare si restaurare . Asa dupa cum Riegel incepea prin a arata
care este distinctia dintre monument si monument istoric , Brandi spune in
jurul nostru sunt o sumedenie de obiecte care au diverse utilizari , cu diverse
scopuri ; atunci cand unele sau altele dintre ele nu mai pot servi scopului pt
care au fost create , le reparam , le reabilitam , dar restauram exclusiv ceea ce
pt noi nu este doar un obiect , ci doar ce face parte din lumea artei .
El arata ca sunt constructii sau obiecte pe care desi le folosim in mod
curent in buna masura datorita calitatilor lor , pe care noi le plasma in zona
artei printr-un mechanism constient , subiectiv . El spuen ca atunci cand
vorbim depsre restaurare inseamna
1.

Recunoastem ca interventia noastra se face asupra unui obiect


aflat in lumea artei ; in clipa in care restauram o casa , ii dam o
calitate si alta de a fi resedinta cuiva , o privim dintr-o persp
artistica

2.

Daca ne referim la interventia de restaurare inseamna ca sesizm


ca exista un menaj intre materiale (zidarie , decoratie , mortar )
din perspectiva substantei ; actionam pe de-o pasrte asupra
materialului , dar o facem pt ca suntem constienti de faptul ca
obiectul nu este doar material , el are o dimensiune estetica , are
niste mesaje si semnificatii

3.

Aceasta actiune asupra acestui obiect pe care il consideram de


arta e deoarece pt ca aceste mesaje si semnificatii de care
suntem constienti sa le putem transmite mai departe . De aceea
el intr-o formula mai academica spune ca este momentul
metodologic al recunoasterii operei de arta , recunoastem ca
nu avem o casa ci din pct de vrd esthetic exista niste valori ;
dubla sa polaritate estetica si istorica el spune ca e un ob de
arat dar care nu este produs acum , nu vom restaura o opera de
arta proaspat produsa ; o facem pt ca aceste val sa se poata
transmite catre viitor

Din aceasta definitie academica , el extrage cateva principii:

1.In restaurare noi ne adresam exclusiv materiei , substantei . ne


adresam partii material , intervenim asupra zidariei , nu intervenim asupra ideii
, nu restauram mesajul cu care a fost inzestrata constructia sau monumental
2. rest vizeaza obtinerea la finalul rest a unei unitati potentiale a operei
de arta de arh . at cand ne propunem sa rest un edificiu vom proiecta o
interventia care va realiza o reunificare a partilor acestor edificii . In ceea ce
inseamna unitatea potentiala a operei de arta , Brandi pleaca de la ideea ca at
cand avem de-a face cu o opera de arta , constructii , biserici , noi percepem
fiecare din bucatile care alcatuies fizic constructia ca bucati ale unui intreg .
Fiecare dintre partile operei de arata contine in ea si samburele intregului
observatia pe care o face Brandi => nu putem sa restauram decat ceea ce
are consistenta unei opera de arta pt ca in esenta a restaura inseamna a avea
mai putine piese decat in trecut , inseamna ca din 60% putem ajunge la 100% .
Acest lucru este posibil doar daca acei 60 % comunica cum arata constructia
atunci cand era intreaga . Daca cei 60 % nu ar putea vb despre cei 40 % ,
daca nu am sti sa vedem , nu am putea face niciodata nici o restaurare .
Atrage atentia asupra faptului artistic si istoric in aceasta operatiune pt
ca avand 60 % este f usor ca ceea ce noi spunem despre diferenta de 40 % fie
sa nu fie din punct de vedere artistic ceea ce era , fie din pct de vdr istoric sa
nu arate cum a evoluat in tp constructia . el pastreaza aceasta idee pe care o
arata pt prima data Camilo Bonito , si anume ca trecere in timp , patina este
parte de ist a edificului , chiar daca pare ca mananca din material edificiului .
*o coloana din templul lui zeus care a cazut, mosaic idendificare a
operei de arta . daca astazi am gasi doar baza si capitelul am putea sa
restauram coloana in intregime pt ca baza si capitelul contin toata informatia
de care am nevoie . exista o logica a frumusetii coloanei , dezvoltata in ordinal
grecesc de arhitectura
Ceea ce remarca brandi este ca in restaurare trebuie definitiv respinsa
analogia pt ca ,spune el, atata tp cat acceptam ca ceea ce rest este o opera de
arta , acceptam ca genereaza ob unice , nu putem sa tragem concluzii dintr-o
piesa oarecare pt a o muta la rest . putem sa avem rept a lui venus cu maini ,
dar nu putem trage nici o concluzie pt venus din milo ; numeni nu isi va
propune vreodata sa restaureze venus din milo . sunt sit in care putem sa
restauram un edificiu pornind de la date luate de la un alt edificiu , dar in
genere , analogia , ca daca o bis din sec 15 are o turla de anumita dimensiune ,
nu la toate se intampla asa => fals estetic .
I .Brandi ,si dupa Brandi toti cei care restaureaza ,folosesc termenul de
integrare pt a vb despre ceva ce noi arh spunem reintregire . E vb de sit in care
avem o parte din opera de arta pierduta , nu mai eista . B spune ca rest

urmareste restabilirea unei unitati potentiale , formale , o reintregire a formei ,


nu e vb de unitatea stilistica de care vb V l D ci de inchiderea formei . Brandi
spune tb ca interventia de integrare sa foloseasca sugestiile gasite in
fragmentele existente . Ceea ce Cb spunea marcarea interventiilor prin o
simplificare a modelaturii , decoratiei , C B aratand ca aceasta marcare a
interventiei in integrare , reintregirilor , tb sa fie f greu sesizabila de la
departare in tp ce din apropiere sa poata fi obs .
*arcul lui titus , restaurarea lui valadie , in care f correct , v asta face . de
la departare , piesa este vazuta ca o piesa arh completa : are cele 2 baze ,
arcul si arhitrava . cand ne aporpiem constatam lucrarea de reintregire a lui
Vladier materialul nou , modelatura .
II . B sesizeaza ca exista 2 straturi : stratul vizibil si substratul aflat
dedesupt , cel care ofera consistenta obiectului . Daca exercita un principiu f
clar in ceea ce poriveste reintegrarea acestui strat , exista o mai mare libertate
in a propune diverse rezolvari la substrat , atunci cand reintregim o
constructive putem sa avem o mai mare libertate in a stabili ceea ce este
invizibil , deasupra careia va sta o forma oarecare de decoratie .
III. Prudenta , gandirea in perspectiva at cand faci o rest . Orice
interventie de rest nu trebuie sa impiedice ci dimpotriva , sa inlesneasca
viitoare interventii . o rest reversibila ca tehnica este preferabila iunei rest care
nu erste reversibila . E posibil ca informatia care a stat la baza restaurarii , in
timp , sa fie completata de alte inf , sau sa se dovedeasca falsa . Brandi spune
in conceperea modalitatii de interventie tb sa intotdeauna ca daca tu esti in
situatia in care trebuie sa restaurezi , cu siguranta nu vei fi ultimul . Ceva ce a
avut un process de degradare , in tp va fi preluat . Tb gandit ca ceea ce faci sa
poata fi la un mom dat desfacut .
Pb restaurarii ruinelor avem de-a face in anii 30 cu mari santiere
arheologice si desigur ca din pct de vdr politic , Musolini si cei care il sustineau
din persp actiunii administrative in domeniul part , erau tentati sa mearga pe
calea unei reconstituiri plecand de la ruinele descoperite ,sa ajunga la
reconstituirea constructiilor pt ca politic era f avantajoc . In acest climat ,
Brandi arata ca rest ruinelor tb sa se limiteze la actiuni de conservare sau de
anastiloza . Ruinele contin foarte putine informatii , material al operei de arata
a.i. sa outem ajunge la o unitate formala a obiectului prin restaurare . acea
zona nedocumentata , necunoscuta , dintre ruina si ceea ce a fost candva
constr , ne duce in zona falsului istoric sau esthetic . Opera de arta ne spune cu
fiecare particica despre intreg , dar exista si o limita de la care daca am mult
prea putin din opera , nu mai pot sa reconstitui un intreg .
Adaugirile daca pastrarea adaugirilor este un lucru mai degraba firesc
intr-o rest , eliminarea adaugirilor pe care constr le-a capatat tb intotdeauna

foarte fundamentata . exista etape care au produs adaugiri , at cand spun ca o


parte din ele tb sa le demolez pt a lasa nucleul , acest lucru tb ff bine
fundamentat pt ca in fond adaugirile sunt parti ale existentei istorice a
edificiului . A pastra adaugirile este preferabil , daca nu am motiv f intemeiate
sa nu .

CURS 5
Biserica , incinta turnuri si bastioane si ziduri de incinte si un camin
cultural. In afara de cetate , sunt 2 alte cladiri in dir rel cu cetatea casa
parohiala (mon ist , constr a barocului rural) si sc saseasca . loc a fost fondata
de colonistii sasi . la mij sec 12 regii ungariei apar colonistii . doc ne spune ca
in 1374 despre existent acestei localitati care a purtat mai multe denumiri ,
mai mult sau mai putin apropiate de denimirea existent az - si maghiara .
constr bis fortificate , cercetatorii ist spun ca prima constr a uni lacas de cult sa
fii datat dinainte de prima invazie din 1241 , ceea ce vedem azi fiind dezvoltari

ale unei structure care a fost realizata dupa 1241 . aceasta invazie tatara din
1241 care a reusit sa distruga cam tot ceea ce au ridicat colinistii a aratat
nevoia unei fortificari a localitatilor , incepand prima data cu prncipalele constr
bisericile . astfel incat vazand ca o aparare cu palisade de lemn , nuiele nu
este deloc buna avem de a face nu numia in dealul frumos , cu bis ridicate ,
fortificate , intai prin realizarea unei fortificatii de jur imprejur , apoi chiar prin
fortificarea in sine a bisericii . sunt peste 500 localitati de colonizare din care
sunt peste cca 250 de catati , bis , inca ramase in buna masura si astazi .
Bis de la dealul frumos are cateva particularitati : biserica ce isi arata
inca o faza bazilicala , o str cu nava principla si colaterala , in care prima are o
inaltime mai mare decat ce-a de-a doua , o bis ce dincolo de aceasta str
baziliocala are 2 turnuri (unul pe E , altul pe V) a.i. dn multitudnea de loc ,
putem spunem cad oar 59 au bis realizate dupa sist bazilicat , vreo 10-11 au
bis care au o inchiiere in partea de e intr-o forma rectangulara , si numai 4 bis
care au aceasta trasatura a unei bis ce incepe si se incheie u un turn de
aparare .
Din interior se observa ca initial a fost o str romanica de tip balizical ceea
ce se vede pe intradosul bazulicii are rol decorative , se obs nervurile stilului
gotic , dar este o expresie a modei si no o expresie structural , vedem legatura
dintre nava principal si colaterala prin arcade si inca si astazi , chiar daca a
existat o transformare ce a ridicat navele laterale pt a ajunge la inaltimea celei
principale , se poate sesiza aceasta formula initiala bazilicala .
Altarul este un spatiu in plan patrat ,se observa galriile ce au fost
asezate la un mom dat in mom ridicarii colateralelor biserica hala . localitate
aapare pe hartile europene la 1567 .la un mom dat , in sec 15 , populatia
ajunsese spre 1000 de locuitori , ceea ca a fortat marirea bisericii ; au contat si
factori externi precum nevoia de aparare si aparitia unor noi sisteme de
constructive .
Turnul de vest este un turn clopotnita si apare ca o formula de
inbunatatire a defensive . in genere , in aceste localitati , procesula fost Acela
de fortificare a acestui pct important nu numai de natura simbolica , dar era si
locul in care oamenii isi aduceau averile in caz de razboi . procesul incepe cu
edificarea unei incinte si cont cu fortificarea bisericii . clopotnita de pe latura
de
v
este
realizata
prin
zidirea
din
interior
a
zonei
navei
principale . ?????????????????????

CURS 6

Principiile contemporane de restaurare , carta de la venetia


Setul de princ contempornae sunt cuprinse in

Carta de la

Venetia , sau in Carta International a conservarii si

restaurarii mon ist .


in sec 20 , incepand cu imediat terminarea primului razb mon s-a incercaat sa
se stabileasca uns et de principii care sa guverneze restaurarea , care sa fie
unanim acceptate . In 1931 un astfel de set de principia a fost compus si a
realizat declaratia de la Athena din 1931 , cunoscut si drept Carta de la Athena
a rest .
impactul acestui don nu a fost f mare pt ca imediat , Europa a intrat in
cel de-al doile rm , exista inca de la jumatatea deceniului 4 o stare conflictuala
care facea putin probabila raspandirea unor principii de actiune culturala .
A venit al Doilea Razboi Mondial si odata cu acesta s-au repetat
distrugerile , ba chiar mai mult , din Primul Razboi Mondial . Lafel ca si dupa
primul razboi , at cand in 1945 europa a cunoscut din nou pacea , o serie
intreaga a unei largi parti a patrimoniului cultural al europenilor s-a vazut a fi
fost distruse . intr-o serie de locuri , orase ale europei (cracovia ) oamenii au
hotarat cat tb sa reconstruiasca ,asa dupa cum a existat un program de
reconstruire a europei finanat in buna masura prin acel program Marchall
finantare americana , in cadrul acesti act de reconstr s-a pus in e cat si in v pb
reconstructii , reconsituirii unor simboluri identitare , unor constr , a unor spatii
urbane de cea mai mare important a pt specificul cultural al colectivitatilor si al
popoarelor europene .
Dupa al 2lea rm avem aceasta particularitate de ordin olitic : Europa este
impartita in doua din pct de vdr pol si ideologic , Europa de vest unde se
implementeaza acest plan Marchall ,
si statele estice sunt sub comanta
Moscovei , in care reconstr postbelica si reconstr economica a fost de inspiratia
sovietica . atat in tarile de e siVarsovia , racovia , orasele din Polonia , da si in
V avem de-a face cu un santier deosebit de reconstr si reconstit a mon ist sau
a spatiilor urbane ist
. aceasta vasta experienta a suscitat niste pb
metodolocice . inainte de al 2lea rm , specialist precum brandi spuneau ca nu
este justificata o recostituire in integralitate atunci cand toata materia istorica
s-a pierdut . pe de alta parte , la sc anilor 50 apar o serie de noi experiente
legate de o campanie internationala de salvare a a mon nubiene ( pe valea
nilului in egipt ) .
Egipt , dupa nationalizarea canalului desuez decide sa realizeze o serie
de lucrari de amenajare hidrotehnica , sa constr un baraj care sa regleze ciclul

transitional al indundatiilor sis a dea energie barajul de la aslan . era o lucrare


de inspiratie sovietica , cu o finantare puternica din partea soieticilor , dar a
ridicat problema monumentelor aflate in teritoriul care urma sa fie inundat . se
cere spirijin comunitatii internationale pt salvarea acelor monumente . un vast
program de colectare de conturi si apoi de asistenta tehnica s santier , cu
sprijin international este realizata de UNESCO la sf anilor 50 , inceputul anilor
60 . Urmare a acestui program , o sumedenie de temple , cel al lui Ramses al
2lea , sun reconstruite si reamplasate pe cote mai inale , despura niv apelor
barajului .
Acest vast program international aduce in discutie problema- exista oare
posibilitatea de a conveni pe plan mondial asupra unor principii care sa fie
unanim acceptate in ceea ce priveste restaurarea mon ist ? exista u=in mod
real un fundament al rest oriunde unde s-ar intampla ele ?
Pb este pus ape tapet la Venetia , mai 1964 , cea de-a doua reuniure a
tehnicienilor si arhitectilor de restaurare . Este remarcat ca este un congres
international intradevar deschis pe plan mondial pt ca participa atat din estul
europei , vestul europei , sua(v in sesn politic) . este poate unul dintr primele
mom in care dupa declansarea razboiului , estul si vestul se intalnesc sa puna
bazele unei lucrari commune . in 1963 , a fost o astfel de intalnire cand rusii si
americanii au decis sa nu mai faca experienta cu arma nucleara in atmosfera
pt ca au constatat ca creeaza o oroaore internatinala . este probabil ca
reuniunea din 1964 se reia un dialog intre 2 parti ale lumii .
La aceasta reuniune , din partea romaine a fost grigore ionescu ,
gheorghe cunischii , au fost comunicari , prezentari , un grup de lucru a fost
insarcinat sa prezinte un cadru normativ al restarailor . acestia prezinta un set
de 16 articole care este adoptat in cvasiunanimitate pt ca au existat 2 abtineri
din partea americanilor si rept din acel moment singurul document unanim
acceptat care guverneaza principiile restaurarii .
Din 1965 pana astazi in cateva randuri s-a pus pb daca aceste 16 art
sunt inca valabile in totalitatea lor , daca mai poate fi adaugat / scos ceva . de
fiecare data concl a fost ca fata de consensul care l-au intrunit cele 16 art ,
toate propunerile nu au intocmit un astfel de consesn . avem o carta a
restaurarilor cu aceste 16 art pt ca este vb de un document care a fost
acceptat in unanimitate de specialist din intreaga lume .
Acest set de propozitii este inca valabil nu pt ca este o dogma sau o
biblie care nu poate fi pusa in calcul . Rezultatul dezbaterilor a fost acela ca
prin ceea ce carta proclama in preambul cele 16 art sunt intoteauna de
aplicat in functie , in relatie , adaptate contextului cultural al locului in care se
gaseste monumental , aceasta adaptabilitatea a principiului la sensului pe care
in fiecare loc il capata mon ist (riegel spune aca noi suntem cei care vedem

valori in mon ist , mon ist nu sunt create de la inceput inzestrate ) ; aceasta
rezistenta in tp este datorata acestei adaptari normei la sensul pe care rest si
mon ist il capata in fiecare cultura si civilizatiei . este esential ca princ ce
ghideaza protejarea si restaurarea
sa fie stabilite si agreate pe plan
international , dar , fiecare tara fiind responsabila de aplicarea acestora in
contextual proriei culturi si traditii .
*in Romania au fpst reconstituite o serie de turle , de la bis de sat ,
la mari cladiri episcopale mitropolii . at cand arh restaurator a realizat
reconst turlei ,a avut la indemana o inf relative saraca . a avut la disp
picture care infatisa ctitorul cu modelul bis din care se vedea existent
turlei si inf care i-o dadea sectiune abazei turlei , aflate in pod care in
urma cutremului . inaltimea turlei , cat era raportul bazei cu inaltimea nu
era o inf care putea fi extrasa din pictura care nu era un relevei si care
mai degraba arata topologic rel dintre ob arhitecturale .
restauratorii din romania au mers pe calea reconstituirii turlelor ,d
esi inaltime pe car eo propuneau era in sensul cartei de la venetia doar o
ipoteza , nu era ceva documentat , obiectiv ; Carta de la Venetia spune
ca restaurarea trebuie sa se opreasca acolo und incepe ipoteza tb sa
ramanem in spectrul obiectivului , documentatului .
Oare ce au facut Stefan Bals este de condamnat ? daca analizam care
este rolul turlei in raport cu biserica , turla de pe naos , sub aceasta se desef
ritualul religios de cea mai mare importanta . se observa ca in peisajul rural ca
accentul vertical al turlei da sens simbolisticii si identitatii satului romanesc .
O biserica ca are dificultati in a-si duce la bun sf misiunea va fi o bis ce de
indata ce oamenii vor avea mijloacele sa inalte alta o vor face si vor neglija
vechea constr . in aceasta balanta nu au gresit atat t cat au avut grija sa arate
care este mat authentic si unde este interventia lor.

ART 1 DEFINITII
Def mon ist , cea care ramane cea pe care o acceptam si astazi si daca o
parcurgem conceptul de mon ist acopera nu numai opera arhitecturala izolata
, dar si ansamblul rural sau urban in care se gaseste marturia unei civilizatii
constatam ca defapt definitia valorifica ceeace spunea Riegel este essential
pt un obiect e ca el sa contina o valoare de rememorare , marturia inseamna
rememorare . Def are aceasta principal caracteristica de obiect architectural
care poate fi mai mare , mai mic , intr-un sit rural , urban , singur dar care vb
despre ceva . Dincolo de functiunea pe care o indeplineste , uneori in totala
lipsa de leg cu ceea ce face pt noi astazi , este marturia a ceea ce a fost .

Def nu poate decat sa ne dea exemple , ce poate sa fie aceasta marturie


: a ceva ce a durat f mult si s-a asezat pe un teritoriu f mare
* Egipt , platoul Gizez cu Piramidele = repr civ egipteana , chiar daca
Sfinxul au fpst ridicate intr-o anumita perioada a acestei civilizatii ; * in Nordul
Moldovei , at bisericile cum este Voronetul rememoreaza pt noi despre o
anumita etapa , domnia lui Stefan cel Mare , despre arh din per resp , a
urmasilor sai imediat dupa ei Petru Rares
marturia unui precis eveniment , a unui lucru care s-a intamplat intr-un
anumit loc , la o anumita data
*Coloana fara de sfarsit a lui Brancusi , Ansambul Eroilor care a fost
ridicat pentru a comemora Batalia de pe Jiu din Primul Razboi Mondial . Sotia
primului min de at i-a comandat si a platit cu fondurile unei asociatii de caritate
a femeilor liberale acest ansamblul , nu statul roman . Brancusi prin ansamblul
care porneste de la masa tacerii poarta sarutului coloana vb despre
sacrificul ostasilor romani
*vizita Papei , a Reginei Victoria
Aceasta def are un nucleu fundamental -MARTURIA si o serie de
calificative care tin de ce este rememorat , dar in partea a doua se subliniaza
ca sunt mai multe constructii mai degraba modeste decat capodopera ce
formeaza stocul actual a partimoniului .
*Moara din Bruges , un oras cu palate , lucrari care pot fi catalogate
capodopera . constructia acestei mori nu ar spune nimic din pct de vdr artistic ,
dar este una din putinele care faceau in secolele 15 si incep 16 , defapt bogatia
orasului Bruges . el si-a creat palatele at cand canalul care lega orasul de
Marea Nordului aducea la Bruges nave incarcate cu cereal care erau procesate
in aceste mori . la un mom dat acest canal a colmatat , a devenit nisipos ,
navele nu au mai venit , morile au incetat sa mai macine , au fost demolate ,
din acel moment si-a pierdut suprematia in favoarea Amsterdamului . intr-un
fel aceasta saracie brusca dupa o perioada de inflorire economica a carei
marturie este moara , face ca noi astazi sa-I putem vedea frumusetile pt ca
dup ace au ridicat aceste palate nu au mai avut bani sa le inlocuiasca cu noi
constr.Moara b depsre atapa in care s-a acumulat bogatia

ART 2 CONSERVARE SI RESTAURARE

Art 2 incearca cumva sa plaseze act de conservare si rest in spectrul act


umane ale sec 20 insistand asupra faptului ca a conserva si restaura nu
reprezinta un apel neaparat la tehnicile trecutului , ca defapt in aceste
activitati este de dorit sa fie aplicate cele mai importante si noi cuceriri ale
stiintei si tehnicii daca ele servesc la protejarea patr .
Practica a aratat ca in afara constr special (inalte si poduri ) , locul unde
the cele mai avansate sun fol in constr este conservarea si rest mon ist . *
stabilizarea Turnului din Pisa,c*uratarea cu laser a obiectelor de patrimoniu
cultural a sculpturilor de pe fadate , *scanarea 3d ,
Ideea restauratorului ca fiin profesorului in varsta care stie f bine ce a
facut alt arh este departe de adevar . Restauratorii cei mai import sunt cei care
stiu sa fol stiinta si tehnica contemporana
*curatarea unui portal la Notre Dame cu laser , cataplasme
*fatada din Bruxelle sustinuta de o structura metalica spectaculoasa pt
ca in interior sa se poata lucre
Art 2 spune nu numai ca avem de-a face cu o activitate care face apel la
stiinta si tehnica contemporana , dar , cumva , arata ca apelul la acestea sa fie
facut in scopul protejarii patr arh . Vedem din ce in ce mai des , mai mult ca
aceasta the contem etse fol nu pt a proteja patr (Bruxelles , sprijiinirea fatadei ,
dar in fine , operatiunea nu este una de protejare ). Val culturale ale unui obiect
de arhitectura nu stau doar in fatada , a folosi the contemp pt a maximize
profitul imobiliar nu este ceva in sensul articolului .

ART 3-scopul restaurarii si conservarii


Spune intr-o singura fraza scopul cns si rest este de a proteja atat ca
opera de arta , cat si ca marturie ist . Dincolo de aceasta banalitate , art 3
este unul dintre cele mai importante deoarece ne vorbeste despre scopul
restaurarii . Se intervine pt a proteja niste valori , art 3 artrage atentia asupra
faptului cam on ist este o stranie , particulare combinatie intre val istorica (de
document , de rememorare , depsre ce s-a intamplat ) si val estetice ,
artistice . Mon in buna masura ni se adreseaza celor mai educati , celor care
intelegem carei per apartine constr dar si celor care sunt sensibili la val art.
Cand intervenim asupra unui mon sa nu uitam ca este compus din aceste 2
valori topite , amestecate, nu pot fi usor despartite . Asa cum spunea Riegel ,
tb sa ne adresam fiecareia dintre aceste 2 val cu o actiune tehnica specifica
*Galeria Oglinzilor de la Versailles, are o rezistenta exprimare a val
esteticii . val de estetica face ca interventia restauratorului sa fie centrata pe
reintregirea formelor care sa faca posibila admirarea de catre vizitatori a
acestora . la mom la care au inceput lucrarile , oglinzile isi pierduera stratul de

argint , de oglindire , tavanele era afumat de la candelabra , pardoseala era cu


lipsa de parchet ar fii existat discutia ca daca aceste semne ale trecerii tp nu ar
fii tb respectate , daca nu ar fi fost justificat ca in locul in care lipsea o parte a
parchetului sa nu fie inlocuita deoarece introduceam un lemn nous pre
deosebire care avea mai mult de 300 de ani , daca nu cumva plafonul afumat
nu era o forma a patinei timpului . In acest loc valoarea artistica este mai
importanta . Prin urmare , interventia tb sa favorizeze val de arta a locului ,
intr-o forma oarecare intr-o forma de defavorizare a val de ist
*Termele de la Histria. Aici nimeni nu isi va pune problema sa recompuna
incaperea , sa gaseasca care poate fi zugraveala plafonului si peretilor pt a
putea fi receptata val art . Aici avem de-a face cu memoria ist pe care locul neo exprima , ne arata cum faceau romanii baile , ce material foloseau si asta
este ceea ce exprima acest monument .

ART 4 CONSERVARE
Pentru conservarea monumentelor este necesar ca ele sa fie ingrijite
permanent .Este o idee pe care am intalnit-o pt prima data la Ruskin si Morris
intretinerea inainte de restaurare . Se reia aceasta teza pt a sublinia ca
primul lucru care intra in categ interv de cons este aceasta intretinere
permanenta . O constructive istorica neintretinuta va avea un proces de
degradare mai accelerat cu atat mai mult daca nu va fi intretinut . O
constructie care isi pierde la un mom dat o parte din jgheaburi si burlane in
scurt tp isi va degrada tencuiala , apoi o parte din zidarie , apoi apa infiltrate in
fundatie va duce la distrugere .
*Domul din Main exemplu a modului in care in Germania exista o
activitate continua de intretinere a bis , catedrelai . Angajati permanent , care
vin in fiecare zip t a intretine constr catedralei . sunt cei care au grija sa
repare , reface piesele de piatra deteriorare de poluare . Defapt , deseori ,
constatam ca undeva exista o schema , un loc in care se lucreaza ; acest lucru
nu se termina niciodata .

ART 5 - UTILIZARE
Aduce in discutie pb utilizarii mon istorice : Conservarea mon este
facilitata de alocarea lor unor utilizari sociale si contemporane . o astfel de
utilizare este de dorit , dar ea nu trebuie sa modifice dispunerea sau decoratia
cladirii .
Avem intotdeauna o marja de acomodare intre arhitectura mon ist si
functiunea contemporana care este de dorit sa o capate . Atat funciunea cat si
constructia au un prag de adaptabilitate una la cealalta . Constructia
monumentelor istorice rar nu poate sa fie intr-un fel modificata pt a serivi unei

utilizari , situatie in care nu putem face vreo modificare , dupa cum sunt foarte
rare situatiile in care functiunea contemporana pe care dorim ca mon s ao
preia sa nu poate fi si ea adaptata localizarii in mon ist .
Limitele acestei adaptari dintre constr si funct : compozitia , respectful
pt compozitia arhitecturala si respectful pt decoratia cladirii . nu vom admite ca
din considerente functionala o constr care e compusa dupa un principiu sa o
maruntim a.i sa nu mai fie evidenta axialitatea , monumentalitatea ,numai pt
ca func nu cere aceste elemente de compozitie . Desigur , nu vom accepta sa
razuim decoratia int numai pt ca nu ne este necesara .
O invatatura pe care ist o arata este ca ceea ce noi am primit din trecut
cam on ist s-a realizat pt ca pe parcursul acestor mon ist ele s-au putut adapta
unor noi utilizari . f putine constr s-au pastrat cu functiunea initiala .
* Pantheonul a rez dintre multele temple ale romei deoarece in 608 a
fost tranf in biserica ; nici o bis din forul roman nu a fost pastrata . in ideea
folosirii au fost anumite modificari , cand Bernini a realizat niste mici turle in
stanga si dreapta (urechile de magar ale lui Bernini )
*Castelul Ducilor de Flandra , constructive care a fost fortificatie ,
resedinta , in tp rev fr a fost cucerita de fr , a fost transf in puscarie si spital de
campanie , apoi iun sec 19 sa fie fol tesatorie ; o serie intreaga de modificari sau facut . azi acest castel este muzeu si foloseste la manifestari culturale . O
intreaga serie de utilizari care au lasat urme pe edificiu , dar fara de care azi
numai o parte ar fii fost in picioare
*cartier , la incep anilor 60 . era un ansamblu de constr realizare de
femei vaduve ce alegeau de buna voie sa isi petreaca restul vietii intr-o
formula pseudomonarstica si aceste cartiere astazi sunt unele dintre ele
incluse in patr mondial . acest berlinaj era menit sa fie desfiintata la incep
anilor 60 cand universitatea catolica a preluat acest ansamblu si l-a transf in
campus resedinte , laboratoare , bibioteci , centre de studiu .
*intr-un oras din Ungaria , o moschee (Ungaria a fost cucerita de otomani
) , in chiar centrul orasului . Dupa alungarea turcilor , sf sec 17 , moscheea nu a
fost distrusa , este tranf intr-un lacas de cult catholic .
*sinagoga din Sibiu
*viaduct din Paris , unde intreg viaduct a fost transformat intr-o
promenade la partea superioara , iar la partea inferioara in buticuri de arta
* State Modern din Londra , acomodata intr-o central electrica (acest
proiect cu centre de inf turistica in bis care nu mai au enoriasi )

*Abatia N.. din Luxemburg , locul in care a fost semnat tratatul de


aderare la UE a Romaniei si Bulgariei , o abatie transformata in centru cultural
care a fost puscarie in per ocupatiei naziste

ART
6

MONUMENTELOR

CADRUL

INCONJURATOR

Este important sa conservam monumentele istorice , dar este lafel de


important ca acolo unde ambientul lor exista , el sa fie , lafel , conservat ,
Cadrul traditional tb sa fie pastrat . rama in care se afla imagine , monumental
istoric trebuie sa exista si ea .
Nici o constr noua , nici o demolare nu trebuie sa afecteze acest cadru
traditional , daca acest cadru trad exista . Asa cum in art 5 se spunea de
adaptabilitate si de limitele in care o functiune poate fi localizata intr-un mon
ist pastrarea compozitiei si a ornamentatiei int contemp in cadrul
inconjurator trad e permis . Se poate constr langa mon ist , tb controlata scara
constr , relatia de masa si de culoare intre constr noua sau golul care se naste
prin demolar si mon ist . in jurul mon ist tb sa existe un control asupra ceea ce
se intampla . deseori intelegem mon ist si datorita relatiei pe care el o are cu
mediul inconjurator .
*Strazburg , catedrala este descoperita dupa accesul pe care il faci pe o
strada ingusta
*int in cadrul construit
traditional) , Frankfurd

Bruges(constr

noi

inserate

in

tesutul

Studiul de impact visual : texture , culori , marimi ; casa in raport cu mon


ist .

ART 7 RELATIA DINTRE MONUMENT SI


LOCUL IN CARE A FOST RIDICAT
Monumentul este inseparabil de locul pt care a fost proiectat , de locul
in care a fost constr . monumentele sunt facute sa ramana acolo at cand
stabilim ca pt noi o anumita cladire este important apt val culturala si o
protejam cam on ist , in acelas tp spunem ca eat b sa ramane in acelas loc .
1964 este la putin tp dup ace cu eforturi deosebite , in egipt , o serie
importanta de mon sunt stramutate cu banii intyregii comunitati international .
se punea problema ca daca aceasta era o regula general valabila, de respectat
intotdeauna , inseamna ca tot ceea ce s-a facut pana din 55 la sfarsitul anilor
64 pana acum in egipt este de aruncat => art 7 spune ca at cand considerente

ce tin de singura posibilitate de a salva mon in fata unei amenintari de


neinlaturat , ca at pot sa il stramut .
*in calea avanselor , pe un teren instabil si e in pericol sa fie dus la vale
este justificat sa stramut acel monument
Atr 7 in ultima parte sau justificat de un interes national sau
international de importanta covarsitoare . era foarte greu in 1964 sa spui ca tot
ceea ce s-a facut in Irak sau Egipt nu este bine , in conditiile in care aceste
mon nu au fost stramutate pt ca venea peste el un cataclism natural , ci
datorita dorintei omului in locul respective nilul urma sa creasca cu cativa
metrii . de principiu ar trebui cumva uitat . este greu sa gasesti sit in care
interesul nat si internat sa se manifeste obiectiv si nu prin act politicului anii
in care Ceausescu stramuta bisericile in spatele blocurilor de locuit .
*monumentele stamutate din Campania din 1964

Curs 7

Cap 8
- este un narator care da o regula de comportament, in ceea ce priveste
obiectele structurale ,in ceea ce priveste decoratia monumentului istoric
Si regula este ca DECORATIA fie ea structurala , nestructurala sau chiar de
mobilier fix ,ele fiind concepute o data cu monumentul trebuie sa ramana in
cadrul acestuia.
Cu toate acestea ca si in art 7 si art 8 vb despre situatii in care acesta regula
are exceptii si anume ca in sit de la articolul 7 evident ca exceptia este situatia
in care singura posibilitate de a salva,de a pastra ,decoratia
structurala,nestructurala de orice natura ar fi ea este extragerea acesteia din
cadrul monumentului istoric.
Caz celebrul : Erehteionul si Cariatida de la Erehteion .Dupa cum stim
una dintre ele este in Anglia la British Museum , dar chiar si pe Acropola
originalele au fost de fapt inlocuite cu copii.Originalele se gasesc in Muzeul
Acropolei , deoarece poluarea Atenei este atat de grava, incat marmura
acestor Cariatide era intr-un proces de degradare atat de avansat, incat a le
tine in continuare expuse ar fi insemnat o certa distrugere a acestora.

Art 8 spune : Exista o singura situatie in care se justifica sa luam piese de


decoratie ,piese de sculptura sau alta forma de decoratie si sa o amplasam in
alta parte decat in cadrul monumentului,daca aceasta este singura cale de a le
asigura protectia , conservarea .
Avem suficiente situatii de acest gen si ele sunt celebre , pentru ca pe
de-o parte aceasta extragere si reamplasare le da o anumita celebritate , este
o situatie exceptionala si in al doilea rand pentru ca in mod evident cu cat
decoratia este mai importanta , mai valoroasa, cu atat grija de a o conserva
este si ea mai mare si in anumite situatii aceasta impune sa fie protejata intrun spatiu climatizat , intr-un spatiu ferit de actiunile nebenefice ale poluarii
atmosferice.Astfel vom vorbi de cateva astfel de situatii , este vorba de
sculpturile alate deseori pe exteriorul catedralelor , pe care le gasim astazi in
muzeele catedralelor ( Ex. caii de bronz ai Basilicii San Marco , care se gasesc
de fapt expusi in interior , si care au o copie ce se gaseste pe logia exterioara a
Basilicii .Sunt niste sculpturi de bronz din perioada antichitatii clasice grecesti.)

Art 9 este cel cu care incepe capitolul de


restaurare.
Si este primul articol in care se incearca a se explicita ce este de fapt
restaurarea. Pana la art .9 si inclusiv art .8 de care am discutat , se vorbea de
conservare. Pana la urma deseori vorbim de santiere de restaurare , altii spun
lucrare de conservare , unde este diferenta ? art 9 incearca sa transeze acesta
limita intre restaurare si conservare,aratand ca scopul restaurarii este acela de
a revela , de a scoate la lumina,de a expune din nou, de a ne arata valori care
pana la aceasta interventie intr-un fel sau in altul ne-au fost necunoscute.Daca
atunci cand se pune problema conservarii un obiect arhietctural sau a unor
piese din cadrul unui monument istoric discutam de o patologie clara a
obiectului asupra careia intervenim cu un tratament la fel de clar , chiar daca
nu este foarte simplu, si la capatul interventiei facem o analiza, vedem care
sunt micro organismele ,care sunt cariiile si apelam la un biolog pentru a afla
tratamentul = actiune de concervare,la capatul acestei actiuni avem tot
aceleasi valori si elemente pe care luate in cunostinta la inceputul
activitatii,restaurarea in schimb presupune o stare finala dupa interventia
noastra care s deosebeste fata de ceea ce fusese initial,avem daca vreti avem
o imagine la sfarsit diferita de fotografia obiectului la inceput = asa a fost , asa
este=.
Ori de cate ori cineva ne poate prezenta o astfel de situatie ,cu doua imagini :
asa a fost asa este,inseamna ca intre cele doua stari s-a petrecut o interventie
care este posibil sa fie de restaurare.
Deci scopul ei este de a pastra si revela valoarea estetica si istorica a
monumentului , a pastra evident pentru ca in font indiferent ca vorbim de
conservare sau restaurare scopul interventiei noastre este de a invinge
existenta valorilor monumentului spre viitor, dar restaurarea spre deosebire de
conservare scoate la iveala ceva necunoscut.Acest ceva necunoscut ne-a fost
pana la acesta interventie , fie ascuns , fie dintr-un motiv sau altul in alte a
lipsit.
Art.9 accentueaza si asupra faptului ca este o operatiune
restaurarea,specializata si cu caracter exceptional . Spre deosebire de
conservare , unde problema pe care interventia noastra doreste sa o rezolve
este o problema simpla sa zicem,dar care cere o abordare sa spunem din
perspectiva unei singure specialitati ; In restaurare avem nevoie intotdeauna
de o echipa multidisciplinara , tocmai pentru ca suntem in situatia in care nu
toate valorile istorice si artistice ale edificiului sunt evidente si le putem
analiza,sunt multe lucruri ascunse;sunt multe lucruri necunoscute. Din aceasta

perspectiva nu putem de la inceput sa spunem ce trebuie facut , in restaurare


intotodeauna avem o faza de investigare istorica si artistica a edificiului care
trebuie sa ne scoata in evidenta care sunt valorile , ce din aceste valori s-a
pierdut in parte , mai mult sau mai putin sau in totalitate , pentru ca scopul
restaurarii este acela de a putea sa scot la iveala toate valorile pe care la un
moment dat acest monument le-a avut.De aceea in restaurare,desi in
majoritatea cazurilor ea este condusa de un arhitect specializat in restaurare ,
avem o echipa care
cuprinde un documentariu care stie sa caute in
arhiva,avem aproape intotdeauna un arheolog care stie sa interpreteze prin
prisma metodei arheologice istoria si etapizarea constructiilor in monumentul
pe care il avem de restaurat , avem deseori probleme structurale care necesita
in echipa un structurist dupa cum avem deseori nevoie de un biolog , sau de
un chimist, sau de un fizician , in functie de problemele specifice ale obiectului.
Dar intotdeauna vom avea nevoie de cineva care sa exploreze istoria
edificiului , sa ne clarifice cu privire la etapele de constructie , acestia sunt
istoricul de arta si arheologul , pentru ca ei ne vor ajuta sa desprindem care
sunt valorile istorice pe care va trebui sa le puem in valoare, sa le conservam si
sa le punem in valoare , si vom avea intotdeauna nevoie de cineva sa ne
reliefeze valorile estetice,istoric de arta,istoric de arhitectura un istoric
specializat care sa spuna ,,acestea sunt valorile estetice pe care trebuie sa le
conservam ,sa le punem in valoare.
Art. 9 ne spune ca vorbim de restaurare in mod cert doar prin spectrul
activitatilor in care avem informatie si document autentic.Deci noi nu vom
putea sa spunem ca este restaurare decat acolo si atunci cand orice decizie
care a fost luata si materializata in santierul de restaurare a plecat de la
informatii si date culese de aceasta faza premergatoare care se intituleaza
cercetare.Dincolo de ceea ce este cert, articolul 9 ne spune ca este
ipoteza,ipoteza nu mai este restaurare,interventia de restaurare , se numeste
asa pentru ca se bazeaza pe ceea ce s-a descoperit si este cert atestat prin
cercetarea istorica si artistica.
Cand intervenim asupra unui monument istoric , o facem in ziua de
astazi pentru oamenii care traiesc astazi,sigur ca
facem pentru ca sa
scoaltem la iveala si sa prezentam valorile istorice si estetice ;monumentul
trebuie sa traiasca,el trebuie sa poata fi folosit , iar pentru conservarea si
intretinerea sa are nevoie de acesta folosinta. Deseori suntem pusi in situatia
de a adapta monumentul pentru folosirea sa in societatea contemporana , ori
acest lucru nu inseamna numai lucrari care scot la iveala valorile ascunse ale
trecutului , mai scot la iveala si interventii de adaptare a spatiilor sau chiar
lucrari de completare a monumentului.

Articolul 9 ne spune ca aceste lucrari trebuie : 1) sa se rezume la ceea ce


este strict necesar , trebuie sa fie in mod evident pentru oricine ar utiliza si s-ar
apropia de monument , deci atentie art.9 spune clar ca este restaurare orice
interventie care respecta datele obiective ale cercetarii , si nu avem voie sa
spunem ceva asta neinsemnand ca nu poate sa existe o completare a
monumentului.O completare care poate desigur sa fie ceva adaugat,o
completare poate sa fie ceva intervenit in interior , dar care nu este prezentat
cu ceva confundabil cu valorile trecutului , valorile pe care le expunem noi prin
interventie trebuie sa fie unele obiectiv determinate prin cercetarea
arhitecturala,istorica si estetica a monumentului.Articolul se incheie vorbind
despre aceasta cercetare,arheologica si istorica, cu care defapt incepe
demersul nostru.Accentuam asupra faptului ca intr-o operatiune de restaurare
aceasta cercetare, sigur este lucrul cu care incepem ,dar nu se va incheia o
data cu deschiderea santierului , ba dimpotiva cu cat santierul este mai
avansat si cercetarea va urmari santierul;pentru ca evident nu pot sta in
interiorul unei biserici inainte de a avea santier acolo , putem face un
sondaj,putem merge in biblioteca,putem merge in arhiva spre a cauta anumite
informatii ,dar abia cand incep sa am muncitori pe santier , incep sa am schele
in jurul monumentului,atunci incep sa am acces la materia monumentului
istoric ; pot sa am acces in locuri care pot sa-mi arate care sunt etapele de
construire,deci aceasta investigare a monumentului incepe inainte de santier
dar continua mult dupa inceperea lucrarilor .

Ex : la Dealul Frumos spre xemplu nu am putut sa descoperim anumite


elemente legate de construire decat pe parcurl santierului.Desigur se puteau
face presupuneri dar ele urmau a fi verificate in timpul santierului.

Trebuie spus ca arhitectul este cel care piloteaza aceasta prima faza a
restaurarii si anume , cercetarea .El nu trebuie sa abdice de la acesta
capacitate si sarcina.Putem avea un istoric foarte bun,care sa cunoasca la ce
arhiva trebuie sa se duca pentru a scoate la iveala istoricul caldirii,al
edificiului,dar el nu va fi capabil sa relationeze ce este scris cu realitatea
construita. Acest lucru numai arhitectul in poate face .
Surse:
-

documentele despre monument


constructia poate fi si ea o sursa

ne trebuie un arheolog pentru ca el este cel care ne poate lamuri cu


privire la ce a fost inainte de perioada pe care arhitectura contemporana
a edificiului ne-o arata
- arheologul este cel care ne oate spune unde era nivelul de calcare atunci
cand a fost ridicata constructia importanta acestui lucru : evident ca
proportiile sunt intotdeauna legate de inaltimea vizibila a fatadei,de
inaltimea vizibila a incaperilor , lucru care intr-o interventie de restaurare
noi trebuie sa il determinam.
Unul dintre importantii istorici de arta contemporana Mihail Peter ( sau
Petre !!!!) incerca intr-o sinteza sa arate aceasta diferenta dintre restaurare si
concervare. El spunea conservarea incearca sa stabilizeze edificiul in
problematica sa,in patologia sa in bolile de care sufera,in timp ce restaurarea
are ca prima componenta definirea valorilor edificiului . Cel care intervine
pentru a omora lacustele sau micro-organismele intr-o constructie de lemn,intro biserica de lemn o poate face fara a-si pune problema valorilor estetice sau
istorice ale edificiului.Este o operatiune pur tehnica care incearca sa rezolve
aceasta problma,relativ simplu.
-

Restaurarea pleaca de la ideea ca in monumentul pe care il atacam sunt


valori ce inca nu au fost puse in expresia lor cea mai potrivita , ca sunt lucruri
ascunse, ca sunt etape care contin valori ce au fost acoperite de alte etape.

Articolul 10
are doua meniri : 1. sa arate ca ceea ce noi spunem contorizare , este de fapt
in cazul monumentelor istorice o interventie de restaurare , dar care are ca
subiect structura edificiului
si a doua menire este aceea de a discuta
metodologic care sunt tehnicile , si care este prioritatea de selectie a acestor
tehnici atunci cand vorbim de consolidare.
Despre prima menire a articolului 10 : oricine poate sa consolideze orice
constructie , tot consolidare se cheama si proptirea unui zid dupa ce s-a intrat
cu chit in el.Dupa cutremur o serie de cladiri sunt consolidate . In cazul
monumentelor istorice nu avem de-a face cu aceeasi metoda de consolidare,
pentru ca daca am aplica aceeasi metoda ca si la blocurile zguduite de un
cutremur sau la zidul in care se afla atunci ar insemna ca la multe dintre aceste
monumente am gasi niste propteli sau la altele am gasi niste imensi stalpi de
beton aflati ,undeva sa zicem in mijlocul naosului unei biserici, meniti sa
sustina turla ce a fost in pericol sa cada la un cutremur .
-

ne asteptam sa stabilizam o structura ce are probleme dar in nici un caz


nu ne asteptam ca aceasta solutie sa inlocuiasca , sa fie vizibila si sa
inlocuiasca valorile esentiale,estetice si istorice ale monumentului

desigur ca in principiu ne-am astepta ca ceea ce face inginerul in


colaborarea si restaurarea unui monument sa fie cat mai putin vizibil

Articolul 10 plaseaza aceasta consolidare sunt tutela , sub spectrul restaurarii


= restaurare structurala .
Scopul restaurarii este acela de a pastra si evidentia valori .articolul 10
vorbeste despre aceasta relatie a consolidarii cu restaurarea si putem spune ca
termenul cel mai corect este de restaurare structurala. De ce restaurare
structurala ? Pentru ca in font si stuctura si materia unui monument istoric face
parte din parohia sa de valori.Valoarea arhitecturii gotice sta in buna masura si
in valoarea sistemului sau structural. Valoarea arhitecturii bizantine si
postbizantine sta in buna masura in sitemul de acoperire,de boltire a spatiilor ,
in materialele utilizate. Daca am plecat de la ideea ca doar forma conteaza nu
si materialul monumentelor istorice,atunci zicem ...
A doua menire a articolului 10 : este sa ne dea un fel de ambrozie ; atunci cand
trebuie sa consolidam un monement istoric trebuie sa folosim aceleasi principii
ale restaurarii si sa aplicam de fapt o restaurare structurala.dar ce tehnici
putem sa folosim , putem sa folosim tehnici contemporane .Va aduc aminte ca
in 1931 Carta de la Atena facea o pledoarie extraordinara pentru folosirea
acestor tehnici contemporane , ceea ce la momentul respectiv insemna o
pledoarie pentru betonul armat pentru ciment. Ei bine , pana in 1964 deja era
clar ca betonul armat si cimentul portland nu erau acel universal care se
credea ca poate fi in 1931.
de aceea articolul 10 este mult mai preudent :si spune ca daca pot sa rezolv
problemele structrale ale edificiului prin tehnici traditionale trebuie sa apelez la
aceste tehnici traditionale.Pentru ca ele in fond sunt parte din existenta istorica
a edificiului si in mod cert au o compatibilitate tehnica de 100% cu ceea ce
este vechi . Abia dupa ce constati ca tehnicile traditionale nu pot sa imi
stabilizeze situatia , atunci desigur ma pot gandi la tehnici contemporane . Dar
si atunci art 10 spune : atentie la toate tehnicile contemporane aflate la
dispozitie trebuie sa alegi ceea ce este demonstrat prin sine si ceea ce este
probat prin ezperienta . pentru ca monumentul nu este un cobai.O data ce un
monument se distruge din cauza aplicarii unei tehnologii ce nu a fost testata
,ce nu a fost probata din punct de vedere stiintific acesta se distruge definitiv si
nu acest lucru il dorim .
Deci a dori este tehnica traditionala daca se poate nu atunci apelul la tehnica
contemporana , dar numai dupa ce am probat tehnica contemporana si am
certitudinea demonstrata stiintific ca nu este daunatoare pentru monumentele
istorice.Conceptul de consolidare trebuie sa fie intotdeauna acela nu de
inlocuire a structurii istorice ci de sprijinire a structurii , este sa continue

misiunea ajutata de tehnica contemporana . Asa incat intotdeauna va trebui sa


vedem ce din misiunea structurala mai poate fi preluat de structura veche si sa
contam pe aceasta structura.In genere monumentele istorice care au probleme
de consolidare astazi au o existenta multiseculara ceea ce inseama chiar daca
putem constata astazi greseli,fie de concept fie de executie,totusi ceva din
structura lor este util , pentru ca altfel nu ar fi ajuns pana in zilele noastre.
Si ceea ce noi trebuie sa facem este sa vedem unde sunt elemetele
sensibile ale structurii istorice , si sa cautam sa venim cu o solutie pentru a
micsora aceste sensibilitati si in nici-un caz sa nu inlocuim,a nu substitui o
structura istorica cu una contemporana,oricat de performanat ar fi a nostra,si
oricat de slaba ar fi cea istorica . Chiar slabiciunea structurii istorice este parte
a marturiei monumentului.
Dar a ramas o sensibilitate structurala generata de amplasarea turlei
pronaosului, care spijina pe o serie de stalpi de caramida, aflati in aceasta
zona de vest a bisericii, este vorba de o greutate importanta ce in cazul unui
seism se balanseaza, fiind asezata ca un fel de pendul pe niste elemente foarte
putin capabile sa reziste la intindere.
Stalpii de caramida au o frumoasa decoratie din jocul caramizilor, si in
interiorul acestora s-a forat si s-a introdus o structura de beton armat
decomprimat legata in fundatie si la partea superioara.
In acest mod se pastreaza ideea si conceptul structural ,acela al sprijinirii turlei
de pe pronaos pe o amfilada de stalpi de caramida, dar suplimenteaza
incapacitatea la intindere a zidariei de caramida cu o structura de beton armat.

Art 11.
Doctrina contemporana a restaurarii este impotriva unitatii de stil
- va aduceti aminte de - prima teorie a restaurarii cea promovata de Violett le
Duc, vorbea de obiectivul arhitecului restaurator de a gasi o perfectiune a
stilului si o unitate stilistica a edificiului restaurat
- trebuie sa respectam contributia tuturor etapelor, avem de-a face cu
monumente care sunt realizate in etape diferite, nu avem dreptul sa decidem
care dintre etape trebuie sa fie pastrata in defavoarea sau prin eliminarea unei
alte etape
imagine goti
exemplu cartier istoric zid roman continua zid medieval, pe care se aseaza
niste cladiri de sec 18

caloarea culturala este data de aceasta caracteristica, au de cele mai multe ori
o serie de etape care au ajuns pana aici
este vorba de a a pastra toate etapele care au contribuit la edificarea
monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaurarii deci apreciaza
direct aceste teorii ale lui Violett le Duc
- apare insa o problema atunci cand spui ca trebuie sa pastrezi toate etapele :
ce fac daca am de-a face cu 2 etape, una care ascunde valorii lasate de o etaa
anterioara = art 11 transeaza din punct de vedere metodologic aceasta
problema si spune ca nu poti sa desfiintezi o etapa ce ascunde o faza
anterioara decat in situatia in care ceea ce desfiintezi este de mica valoare in
timp ceea ce se scoate la iveala , ceea ce se expune prin indepartarea acestui
strat, este de mare valoare si in plus se gaseste intr-o stare de conservare ce
poate asigura existenta acestui strat devoalat.
- in clipa in care am eliminat un strat, trebuie sa fie ft bine justificat
- a mentine acoperirea unui strat de un strat ulterior, inseamna de fapt a tine
in viata a 2 etape, chiar daca una este invizibila,
exemplu : Manastirea Cozia
restaurare din Romania intre cele doua razboaie mondiale 29-33
-interventie a lui Nicolae Ghica Budesti Manastirea Coziei care se afla in fata
unei situatii ft dificile privdorul brancovenesc adaugat ulterior in sec 18,
acoperea frontul de vest al bisericii de sfarsit de sec 14.
- Manastirea Cozia este una din primele constructii din Tara Romaneasca de
foatre mare impotanta , este vorba de un model adus de mesterii din Serbia pe
acest teritoriu si se punea problema ce este justificat de facut, atentie la acel
moment nu exista Carta de la Venetia
- Ghica gaseste o solutie pentru a arata frontul de vest al bisericii, micsorand
partea superioara a privdorului, astfel incat sa poate fi vazuta in parte zona de
arhibolta a peretului de vest care tradeaza boltirea interioara a pronaosului
- solutie care pleaca de la ideea ca acest pridvor este un elemnet valoros, face
parte dintr-o etapa importanta a istoriei arhitecturii
exemplu: Biserica Episcopala Alba Iulia
- suprapunere de fresca, in 2 etape
- se respinge ideea de a scoate fresca noua pentru a se arata fresca veche
exemplu : Catedrala din Bruges

- tur romanic ingropat intr-un turn gotic

Art 12.
Vorbeste despre o alta problema a practicii restaurarii, reintregirea deci
completarea pieselor lipsa.
Exemple:
- portalul de la Cozia
Completarea la o parte de la ancadrament
- Arcul lui Titus
Resataurarea lui Valadir de la inceputul sec 19
Corectitutinea acestei interventii
Stilizare a elementelor folosite pentru reintregire

- De la indepartare reintregirile trebuie sa arate obiectul intreg, iar de la


apropiere sa vezi diferenta dintre ce a facut mesterul initial si ce a facut
restauratorul
- art 12 ne avertizeaza cu privire la tentatia si pericolul de a falsifica marturia
istorica : exemplu : cristialnita Manastirii Moldovita, unde restauratorul a gasit
o ruina si a realizat o reintregire in care multe elemente se dau a fi istorice desi
nu a existat nicio marturie despre felul in care existau ancadramentele,
ferestrele si usile etajului superior
- Relatia dintre ceea ce noi reintregim cu materialul istoric, autentic , a existat
o tentatie mult timp dupa 1964, plecand si de la teoria lui Camilo Boito care
punea accent pe marcarea interventiilor, ca aceasta interventie noua de
reintregire sa fie puternica
- Astazi se considera ca impactul vizual al unei marcari foarte evidenta intre
materialul istoric si ceea ce noi am facut sa reintregim este daunatoare
perceperii monumentului ca obiect al receptarii sale artistice
- in practica vorbim de reintregiri de ancadramente, portaluri, elemente de
tipul turlelor
- a reintregi inseamna a stii ca ceva a existat , in locul cu pricina, a stii cum
arata acel lucru sau parte din ansamblul arhitectural pierdut si a interveni,

adica a proteja locul respectiv cu un element care pe de-o parte se incadreaza


in ansamblul arhitectural dar are anumite semne care il tradeaza faptul ca ete
opera sa nu a mesterului din trecut
exemple :
fresca de la pridvorul Coziei
manastirea Cisnadioara, reintregirea profilelor, decoratiilor profilelor

art 13
Completariile reperezinta locul in care noi intervenim pentru prima data, nu
exista ceva, este un lucru adaugat de noi, si nu o interventie unde exista ceva
inainte
Actiunea completarilor este asa cum spuneam vorbind de textul art 9 , aceea
de a fi strict necesare folosirii contemporane a monumentului si completarile
sunt de la arh contemporana, trebuie sa poarte amprenta interventiei
contemporane. Aceasta insa nu trebuie sa conduca la schimbarea raportului, la
schimbarea centrului de greutate vizual si a rap de valori intre ce face
restauratorul si monumental istoric, ramane de la inceput pana la sfarsitul
interventiei lucrul cel mai important.
Completarea nu are rolul de a schimba caracterul compozitiei
Exemplu :
Luvru
- Asezarea unui important pachet de servicii pentru a nu dezechilibra din punct
de vedere compositional ceea ce trebuia sa ramana a fi perceput de oameni ca
fiind compozitia initiala a Palatului Luvru
Curtea de la British Museum

Art 14
Se refera la aplicarea principiilor restaurarii la vecinatatea, la ambientul
monumentelor
In esenta spune ca ceea ce este stabilit pentru monumente trebuie sa faca si
obiectul aplicarii si pe vecinatatea acestora

Art 15
Se refera la sapaturile, cercetarile arheologice
Insista asupra faptului ca niciodata o ruina nu trebuie sa faca obiectului unei
reconstituiri, ca singurul pe care il putem accepta in cazul ruinelor este
conservarea sitului si a obiectelor care au fost descoperite odata cu ruina.
Pentru ca materialul pierdut este atat de mare in raport cu ceea ce a
ramas,incat zona aceea a ipotezei care era o bariera in exercitiul restauraii
este ft aproape
In cel mai bun caz putem vorbi de anastiloza, asezarea pieselor ce se gaseau
intr-o coloana sau un zid si care la un moment dat au cazut, pe care le gasim la
fata locului si pe care le putem repozitiona astefel incat sa recreem o coloana
sau un zid, este vorba de o ipoteza, o recntruire ipotetica
Exemplu : Forul lui Traian Roma

Art 16
Importanta documentarii restaurarii
Un monument odata restaurat va mai fi subiectul unei interventii
Trebuie documentat tot ce s-a gasit, si cei care vor veni dupa noi sa stie ce s-a
facut acolo, deoarece poate vor actiona mai bine, cu tehnici mult mai moderne

Curs 8
Principiile deontologice ale restaurarii
- principiul prudentei presupune a stabili ceea ce este de facut si a vedea cine este calificat
pentru o interventie;
- identificarea problemelor ar trebui sa o poata face orice architect cu experienta in domeniul
monumentelor istorice;
- Ludovic Vitet: In primul rand nu trebuie sa faci rau.
- cand ne apropiem de un monument istoric trebuie sa ne oprim la limita experientei noastre
pentru a nu face mai mult rau decat bine;
- primul pas consta in investigarea monumentului;
- o parte din probleme se pot explica la fata locului (ex: o fisura sau o fractura = o incarcare
pe care zidul nu a putut sa o suporte sau o tasare inegala a solului);
- pentru celelalte lucruri ce nu pot fi explicate la fata locului este utila cercetarea de arhiva;
- instrumentul cel mai important in identificarea si marcarea problemelor este releveul
arhitectural; acesta este si o sursa de descoperire a istoriei edificiului (ex: cand masurand observam
ca un zid este mai gros si altul mai subtire banuim ca cel gros este foarte vechi iar celalalt este mai
nou);
- in releveu se face marcarea fisurilor, a degradarilor, a schimbarilor de material, a atacurilor
biologice (licheni, muschi) si a gradului de profunzime al atacului materialului istoric;
- in urma investigarii la fata locului se ajunge la decizia cu privire la ce trebuie facutsi
intrarea in spectrul unor interventii de conservare sau de restaurare;
- diferenta dintre conservare si restaurare sta in diferenta de valoare istorica si estetica pe
care o arata restaurarea la sfarsit, in timp ce conservarea e o operatiune in care avem un proces de
degradare pe care trebuie sa il stopam; la conservare nu descoperim valori sau lucruri noi, in timp
ce restaurarea presupune aducerea a ceva necunoscut la iveala, aratarea lucrurilor ascunse sau
pierdute;
- nu putem sti de la inceput ce este de facut; o serie de lucrari se vor arata ca fiind necesare
abia dupa incheierea tututor investigatiilor iar unele chiar dupa inceperea lucrarii;
- investigatiile trebuiesc facute de specialisti si cu aparate de specialitate; trebuie sa stim
exact ce specialisti ne pot ajuta si cu ce (arheolog, inginer structurist, istoric, topometrist);
-decizia cu privire la modul in care fructificam ceea ce a descoperit arheologul revine
conducatorului de santier;
- art 10 din Carta de la Venetia: indiferent de solutia de restaurare sau modalitatea de
investigare trebuie sa avem grija ca tehnicile folosite sa fie verificate prin experienta;

- trebuie determinat de la inceput care sunt actiunile importante din spectrul restaurarii si ce
se poate face pentru a nu spori riscurile pe care le suporta monumentul;
- trebuie sa identificam locurile din monument care cer o interventie; aceasta trebuie
directionata catre locul care pune in pericol viata monumentului;
- trebuie sa stabilim limitele interventiei structurale de la care incolo distrugem materialul si
valoarea istorica a edificiului;
- trebuie sa directionam interventia spre locurile care impun actiunea contemporana dar
trebuie sa dimensionam amplitudinea interventiei astfel incat sa nu pierdem valorile monumentului;
prin aceasta dimensionare putem minimiza inlocuirea materialului istoric valoros (ex: protezarea
unor grinzi putrezite la Dealu Frumos in loc de inlocuirea lor);
- putem alege dintre modalitatile de interventie pe cea care afecteaza cel mai putin
materialul istoric;
- interventia trebuie gandita in raport cu materialul si cu tehnica;
- nu trebuie sa gasim alternative contemporane acolo unde exista valori traditionale ci sa le
conservam pe acestea din urma;
- despre marcarea interventiei: distinctia nu este necesar sa fie una foarte directa,
contrastanta; poate fi vizibila de la apropiere dar nu inseamna ca nu putem folosi materialul
compatibil traditional pentru reintregire;
- solutia propusa pentru o interventie contemporana trebuie sa fie una reversibila, asupra
careia sa poata sa se intervina;
- trebuie sa conservam valorile in primul rand; tot ceea ce facem in plus este strict necesar
dar subsumat nevoii de conservare; avem o structura arheologica si avem nevoie de o structura de
protectie care sa asigure conservarea a ceea ce se aflla sub ea;
- se poate interveni si cu elemente moderne care vor face monumentul mai usor, mai
confortabil de folosit;
- aceasta solutie contemporana trebuie sa serveasca conservarii; daca felul in care este
gandita folosirea momnumentului il pune in risc trebuie gasita alta solutie;
- despre autenticitate: in preambulul Cartei de la Venetia se spune ca toate principiile din
Carta sunt menite ca aplicate sa poate sa transmita monumentele istorice generatiilor viitoare in
deplinul respect al autenticitatii;
- Camilo Boito spunea ca exista un factor obiectiv care comanda actiunea noastra atunci
cand intervenim asupra unui monument istoric: autenticitatea;
- interventia de restaurare este corecta daca respecta principiul autenticitatii;
- in 1987 un document UNESCO relativ la patrimoniul national spune ca autenticitatea
inseamna a respecta materialul, tehnica, conceptul si locul in care s-a realizat monumentul istoric;
- asadar a respecta autenticitatea unui monument prin interventia de restaurare inseamna ca
la sfarsitul interventiei materialul din care este facut monumentul sa fie intr-o masura cat mai mare
cel original (folosirea a cat mai mult din ce avem si utilizarea pentru reintregire a unor materiale
traditionale);
- tot respectarea autenticitatii presupune ca interventia sa identifice care a fost conceptul
arhitectural si sa nu intervenim cu altul care sa il nege pe cel istoric (etapele existentei unui edificiu
trebuie sa poata fi recunoscute prin interventie);
- pe cat posibil trebuie sa intervenim cu tehnici de tipul celei prin care s-a creat
monumentul;
- autenticitatea amplasamentului inseamna respectul fata de locul in care este cladit si pentru
ambianta;

CURS 9
Sensurile autentice
- aceasta categorie a devenit categoria centrala a conservarii sirestaurarii
monumentelor
-un monument trebuie sa isi pastreze autenticitatea oricateinterventii, orice am
face atunci cand intervenim pentrurestaurarea sau conservarea sa
-cel care a introdus termenul de autenticitate in discursul legat de restaurare a
fost C.Boito la sf sec 19 si prin introducerea autencititatii se trece de la opiniile
ideologice, polemeice despre restaurare, la un drum stiintific.
-citat michael cristor care releva importanta autenticitatii pentru
lumeacontemporana. ceea ce putem constata este ca intr-o lume care parca de
momentul la care boito introducea termenul de autenticitate, sec 20 vine cu o
dezvoltare deosebita a capacitatilor tehnice de multimplicare, copiere,
reproducere
-ceea ce este intradevar oriiginal in aceasta lume devine valorors si interesul
pentru autencticitate va marca interesul oamenilor sec 21
-"locul unde noi avem certitudinea autenticitatii pe care o cautam este
trecutul." trecutul este garantia autenticitatii. prin urmarea cautarea trecutului
mai degraba decat cautarea locului este ceea ce ne cheama, ne indeamna sa
megem in orase istorice, sa cautam in orase centrele istorice ale lor, sa vedem
monumetele istorice . trecutul este real, trecutul este autentici si asta il face
atractiv. oamenii nu isi doresc sa viziteze alte locuri cat doresc sa viziteze alte
vremuri, ptr ca acolo, in aceasta materializare si prezentare a trecutuilu,
gasesc ceea ce cauta, autenticitatea.
-autenticitatea este un factor comun pentru tot ceeaa ce este scris in catra de
la venetia

- se spune acolo ca este de datoria noastra de a inmana generatiilor viitoare in


bogatia integrala a autenticitatii lor
-ce intelegm prin autenticitate? cetateanul european este preocupat de
autenticitatea pe care o gasim in materie, in substata, in materialul din care
sunt facute
-concepem autenticitatea ca termen in contrapondere cu falsul, cu copiatul,
vedem autenticitatea ca lucrul pozitiv dintre cinstit si corupt, intre sacru si
porfan concepem autenticitatea ca o valoare in sine. daca ceva este autentic
atunci acest lucru se adauga unor calitati care se pot enumera cum ar fi
frumusete, interesant, daca vindem ceva care este autentic, il vom vinde mai
scump. inseamna ca plasam o valoare in acest termen si in intelesul sau. ca
termen, autenticitate deriva din latina si greaca si are ca sens ceva ce
izvoraste de la o autoritate, adica nu este numai original, dar si instituie un
anumit lucru.spre deosebire de copie, e ceva ce a fost stabiit si nu mai poate fi
schimbat.in istorie si mai ales in evul mediu, a fi autentic era suprema calitate
a unui obiect.acest lucru se refea la calitatea relicvelor. moastele sfintilor erau
autentica si valoarea lor statea in acesta autenticitate. bogatia unei abatii se
tragea din posesia acestor moaste. autenticitate insemna atat material cat si
context cat si mesajul original si noi astazi concepem ca o trasatura a
autenticitatii contextul in care ne este prezentat obiectul. daca de ex avem o
copie dupa un maestru celebru, dar daca aceasra este prezentata intr-un
muzeu, o anumita valoare legata de autenticitate o plasam ptr ca ne raportam
la acea copie in raport cu sentimentele pe care le avem atunci cand admiram
obiectele intr-un muzeu.
-amplasarea in locul in care erau originalele le da totusi o anumita cantitate de
autenticitate, deorarece tin locul originalului aceasta preocupare despre ce
ramane autentica atunci cand suntem intr-un proces continuu de
reparare,inlocuire a pietelor care se degradeaza intr-un artefact.
-cand intervenim asupra monumentelor deseori inlocuim materialul original,
degradat cu altul nou. cu cat nr de interventii este mai mare cu cat ele sunt
mai dese cu atat aceasta schimbare a consistentei materiale a monumentului
este mai serioase, mai importanta. la capatul unei restaurari la care avem de
aface cu intregiri avem acelasi obiect avem un respect al autenticitatii sau
dimpotriva. cineva remarca insa ca acest criteriu al autenticitatii nu tsa
exclusiv in materialitatea sa ci si in felul in care este folosit lucrul
respectiv.Serban cantacuzino in punea intrebarea daca o biserica ce este
folosita ca altceva decat un spatiu de cult spre deosebire de o biserica mai
prost intretinuta dar care foloseste inca drept spatiu cultual, care dintre ele
este mai autentica? si pleda pentru utilizarea ptr care monumentele au fost
realizate.

apropo de relicve, de autenticitatea lor in evul mediu si tot discutand de rolul


pe care il joaca autenticitatea ca relatie dintre utilizare si obiect si societate
cineva remarca ca pe undeva criteriul cel mai important in a stabili
autencticitatea era capacitatea continua de a face minuni. proba ca o relicva
era autentica nu statea in istoria acesteia ci in capacitatea de a genera in
prezent minuni.
felul in care monumentul serveste scopurilor ptr care a fost creat este o forma
importanata a autenticitatii.
spre epoca noastra, autenticitate a fost considerat ceea ce stiintific a putut fi
probat. ceva ce era intarit de cercetarile oamenilor de stiinta. astazi, autentic
este printre altele ceea ce este certificat. Exista o intreaga preocupare a lumii
moderne de a asigura si demonstra autenticitatea. daca in evul mediu acest
lucru era impus oamenilor de realitatea miracolelor lumea moderna a dezvoltat
un sistem stiintific prin care certifica autenticitatea.o idee a acestui tip de
autenticitate este ideea ca obiectul nu a fost atins, nu
a fost folosit.exista o intreaga istorie a ultimelor secole in care interventia
oamenilor asupra operelor trecutului a fost de alterare a acestora.
Sergio remarca diferenta intre actiunea arhitectului si a conservatorului
plecand de la ideea de a nu atinge, de a nu extrage materialul istoric intr-o
conservare. arhitectura este o arta, permite libertate, in timp ce conservarea
este o stiinta.sfarsitul sec 19 este marcat de aparitia ideii de autenticitate ca
nucleu a restaurarii prin teoria lui Boido care vb despre sensul restaurarii
fundamentat pe respectul autenticitatii. face referire la rel pe care in evul
mediu oamenii au avut-o cu relicvele ca relatie de percepere a
auenticitatii.orice alterare sau adaugare structurii initiale va fi considerata
drept monument si tratata ca atare. atunci cand spunem ceva este autentic
inseamna ca intre ceea ce s-a dorit a fi spus prin ceratia artistica si ceeea ce
noi percepem nu a intervenit un filtru care sa distorsioneze mesajul sau
semnificatia. inecrand sa defineasca aceste componente ele vin din pastrarea
nealterata a formei si designului, din pastrarea materialitatii si substantei, a
uzului si functiunii, din folosirea in continuare si evidenta a tehnicilor si
traditiilor. o dimensiune a autenticitatii este cea a amplasamentului,
credinntele si sentimentele care sunt generate de obiectul respectiv si ceeace
se creaza ca patrimoniu prin material in jurul monumentului.autenticitatea in
ghidul de punere in practica a conventiei patrimponiului mondial: vede
autenticitatea in forma materie, folosinta, traditii, amplsament, spiritualitate.
acest concept este ceva ce evolueaza in timp. daca intial se spunea ca autentic
este ce este material, astazi dimensiunea autenticitatii este mult mai mare.
sensul autenticitatii va evolua in funtie de evolutia societatii.sunt lucruri a
caror autenticitate deriva nu de la momentul crearii lor.inamicul autenticitatii in

lumea contemporana este kitsch'ul.


reconstituirea a fost o moda a
romantismului, a fost o moda a perioadei de avant national.
Cercetarea in conservarea si restaurarea monumentelor are drept scop
fundamentarea deciziilor pe care trebuie sa le luam in pr de restaurare. studiul
istoric este parte a documentatiei noastre. obiectivele in cadrul studiului
istoric sunt o evaluare a constructiei din prisma valorilor istorice si plecand de
la felul in care studiul istoric ne arata cum se aseaza val istorice in edificiul pe
care il avem de restaurat ne asteptam ca el sa ne precizeze care ne sunt
libertatile de actiune, obligatii, constrangerile restrictiile.
in obtinerea acestor obiective studiul istoric prezinta ca prin rezultat evolutia in
timp a edificiului.valorile istorice nu pot fi altfel reprezentate pe releveul de
arhitectura decat plecand de la felul in care a evoluat constructia in timp.
monumentul poate sa fie cercetat si poate se clarifice anumite
lucruri.dificultatea este aceea de a gasi momentul in care monumentul poate
sa fie investigat. tipurile de investigatii prin care "vorbim" cu istoria
monumentului:
1. arhiva
2. cercetari cartografice- are marele avantaj ca ne poate ajuta in mod direct sa
evaluam evolutia in timp a unor constructii
3. cercetarea econografica lucru ce presupune evaluarea imaginilor istorice in
raport cu edificiul (fotografii, carti postale de epoca, gravuri)- elemane care
trebuie coroborate cu realitatea
4. relevee
5. cercetarea arheologica- evidentierea etapelor de costructie, stabilirea
nivelului de incarcare, datarea pe mijloace arheologice a constructiei
6. arhitecturala- stiinta si capacitatea de interpretare a lucrurilor din privinta
arhitectului, intelegerea unor detalii tehnice

CURS 1O

Scopul studiului istoric


Este un lucru care il facem noi, arhitectii, fiind principalii contributori la studiul
istoric.
Scopul este de a fundamenta deciziile din pr de restaurare. El are aspectul unei
lucrari fundamentale, dar sensul de existenta al studiului istoric ca parte a

documentatiei tehnice, este acela de a defini ce trebuie facut, adica ce este


valoros,= analiza substantei monumentului istoric.
Aceasta analiza se transforma in judecata de valoare prin intermediul unei
fundamentari a etapelor de evolutie a mon istoric. Aceste etape in ev mon ist
genereaza aprecierea noastra, daca o anumita parte a constr este sau nu
valoroasa. Acolo unde avem marturi ale unei etape importante in ist arhi avem
de aface cu valoare. Prim instrument: stabilirea etapelor in evolutia obiectului
arhitectural, evol care duce la concluzi la ce este valoros.=> 3 mair categorii: conservare, -restaurare ,
La polul opus avem locuri unde material prima intr adevar valoroasa dpdv
istoric sau esthetic este acoperita,este mascata,este milimizata,este mancata
de interventii noi si nocive.este una de eliminare,de asanare a partilor nocive
ale constructiei.
Inytre aceste doua extreme sunt locurile unde exista posibilitatea unei
interventii care sa ia forma oricarei modificari a constructiei pt a face fata
noilor cerinte functionale,sau unde nu pot sa spunca valorile identificate
trebuie sa conduca neaparat la conservare sau restaurare sau unde nici nu pot
sa spun ca zona respective nu poate sa ramana asa.in aceasta zona pot sa iau
decizii oarecum liber in fs de interesele functionale ale constructiei.
Primele doua conservare sau restaurare si eliminarea partilor nocive fac parte
din restrictiile pe care ni le impune cladirea.Cea de a doua este zona
permisibilitatilor.
Toate investigatiile de care am vb data trecuta ne ajuta sa stabilim aceste 3
mari categorii ,dar cel care are ultimul cuvant este arhitectul,responsabilul
studiului istoric .De obicei este unarhitect specializat pt ca noi stim ce poatasa
aiba sens dpdv architectural atunci cand spunem conservare,asanare sau
interventii liberA FARA restrictii.
Studiul
istoric
face
apel
la
o
serie
de
colaboratori
,architect,arheolog,documentarist,dar cea mai buna situatie este ca noi,ca
arhitectii sa ne implicam in chestia asta pentru ca altfel ne vom trezi cu nijte
concluzii care dpdv architectural vor fi foarte greu de respectat.
Exista si o investigare facuta de architect ,dincolo de investigatia
cartografica,juridica, iconografica ,etc.Este cea care face in principal pe noi
interpretand analizand constructia si ajutandu ne de releveul de arhitectura. In
aceasta activitate noi suntem ajutati de faptul ca stim di n meseria noastra sa
facem anumite corelari .Noi stim de ex ca cv,un gol ce are o dimensiune de tip
80/180 este potrivit pentru obiectivele de usi,o incapere cu o anumita
functiune are o anumita dispunere a acceselor.etc. atunci cand sesizam o
anumita anomalie de la norme le generale ale arhitecturii sau fata de regulile

pe care in anumite etape in ist arh ne invata ca functionalul in


constructii,atunci ne punem problema ca in constructia pe care o analizam nu
este un zid in plus care separa spatial care normal tebuia sa fie o sala mai
mare ,daca nu cumva acel gol de 80/180 nu reprezinta un gol de usa care
tradeaza un nivel intermediar la un moment dat carese afla undeva sus
.Golurile dintr o zidarie reprezinta locul unde erau incastrate nijte grinzi de
lemn ,aici intervenind istoricii de arta care pot sa dateze In fs de decoratie ,de
tip cu o anumita precizie elementele exitenta unui anumit edificiu.
Uneori decoratia,uneori morfologia generala arhitecturala ne conduc prin
intermediul zidurillor la o anumita datare ca perioada dar avem dese situatii in
care ne confruntam cu un rivaivel,cu un neo ,cu lucruri care par a fi lucruri
istorice dar sunt relative noi ,Sunt o sumkedenie de constructii in zona Kisselef
care sunt facute de o maniera romantica ,creind impresia unei arhitecturi
maure sau istorice in orice caz.Atentie la inscriptii.Avem pe dealul frumos care
nu vb despre fundarea constructiei ci despre o anumita etapa a desavarsirii
incintei formata din turnurile de colt
Investigatia arhitecturala si implicit ceea ce facem noi are marele merit de a
putea sa verifice ceea ce documentaristul ,istoricul poate sa fie in confuzie ,sa
fie derutat .Avem de ex Palatul unesco de pe stirbei voda ,avem situatii in care
nijte documente vorbesc de cateti diferite care se afla pe acelasi loc ,la aceeasi
adresa ,Avem situatii in care documentatia de autorizare a constructiei nu a
fost realizata intocmai ca ceea ce s a depus spre acceptare de catre
primarie .Avem situatii in care intre mom proiectului sic el al executiei
proprietarul si a schimbat gandurile sau moda a evoluat (pe lipscani
magazinul familia care a fost autorizat cu o frumoasa fatada eclectica ,intre tp
s a schimbat moda si proprietarul a cerut acolo sa fie o fatada stiil miscare
moderna ).
Fara controlul pe care arhitectul si investigarea de arhitecutra il face la fata
locului ,o serie de interpretari date de documnetele altor specialisti pot sa fie
foarte eronate . noi putem sa confirmam toate afirmatiile istoricului si ale
arheologului sa reverificam pe documente . un lucru ne mai este la indemana
prin ceea ce invatam noi arhitectii.Este vb de logica constructive .Sopre
deosebire de ceilalti specialist care ne ajuta la studiul istoric suntem cei care
inteleg uitandu se la un monument ce a putut sa fie inainte si ce a fost o
interventie ulterioara,pt ca putem sa intelegem efectiv felul in care se poate
folosi materialul.suntem cei care putem sa interpretam ceea ce vedem la fata
locului sis a spunem :acest lucru este evident in fata celuilalt .Avea aceasta
discutie referitor partii de sus a bisericii de la dealul frumos unde se vede
urma arcadei unuo presupus portal in interiorul caruia este codul mic al
peretilor si deasupra cariua este
un cot mai elevat de facgtura
gotica.Intrebarea este care este ordinea acestor elemente.Arhitectul poate sa

dea ordinea prin prisma cunostintelor;odata analizand stilul sis a priveasca din
punctual de vedere al tehnicxitatii de construire .Avem capacitatea ca plecand
de la nijte urma sa exprimam ce a fost inainte acolo si sa gasim dovezile
materiale care sa certifice acest lucru.
In transilvania bisericile erau fortificate si isi mentineau functiunea de biserica
intarindu se exteriorul cu zidurile bisericii ca peretii unei curti interioare.
Una din metode, pe care le folosim pt a realiza investigarea arhitecturala este
cea a studiului de tarament incercam sa vedem ce se afla sub stratul de
tencuiala pt a stabili daca monumentul resp are faze anterioare celei pe care o
vedem.
Pt analiza unei case: - studiul istoric se face pt a sti ce trebuie facut in proiectul
de restaurare , pt ca nimeni nu spune ce trebuie facut. Trebui stabilite etapele
si valorile ( pozitia locului pe planurile bucurestiului vorbeste despre
vechimea parcelei si a constructiilor )

PROTEJAREA MONUEMNTELOR ISTORICE prin diverse instrumente


Ceea ace consideram sa se pastreze , sa nu fie mutilat, inseamna sa intram in
domeniul foarte sensibil al dreptului de proprietate. Casele apartin oamenilor,
drept de proprietate. At cand discutam despre prot monum istorice despre asta
vbim: ca nu lasam pe detinatorul casei respective sa faca ce vrea el. Ca sa
putem face chestia asta avem nevoie de lege. Dreptul de proprietate nu poate
fi ingradit decat prin lege.
CE trebuie sa cunoastem ca proiectant de
arhitecture sunt : Cine se ocupa de protejarea monum in Ro? CU ce
instrumente se realiz? Care sunt obligatiile proprietarului si care din acestea aj
sa fie sarcini in contractul nostru cu acesta?
Autoritate resp din RO este Ministerul culturii. El este auytoritate care este
insarcinata de lege sa protejeze monumentele. Cum face? Stabilind ce este in
Ro momnument istoric. Daca avem un client care ne intreaba am o casa, este
monument? Raspunsul unde putem afla ce este mon si nu este: LISTA
MONUMENTELOR ISTORICE. De la Ministerul Culturii. O gasim si pe internet: pe
pagina ministerului culturii si este structurata pe judete ( ex Botosani monumentele din Botosani structurate pe localitati ) Ce importanta are acest
lucru? Va trebui sa facem o documentatie suplimentara ce va fi supusa
ministerului cul spre aprobare , va dura mai mult , va costa mai mult!
2) Al doilea instrument prin care MC protej monumnetele ( PRIMUL este a defini
ce este monument in aceasta tara) AVIZ actul de autoritate al MC prin care el
se declara de acord cu interventiile pe care proprietarii de mon istorice doresc
sa le faca asupra cladirii mon istoric. Acest lucru se consemn intr-o doc

semnata de arhitect. Suntem obligati de leagea 422 dar si legea autorizarii


constructiilor.
3) CLASAREA al 3lea instrument Procedura de clasare este un instru al MC
prin care acolo unde este considerat justificat , sunt valori estetice, memoriale,
de natura stiintifica, se considera ca imobilul resp au calita necesare pt a fi un
interes public general care sa justifice pastrarea lor si clasarea ca monument
istoric. Esential este sa intelegem ca : UN MON ISTORIC ESTE CEVA CE ESTE
PROTEJAT , altfel putem vb de valori arhitecturale, Nu putem spune NU AI VOIE
PT CA (daca el vrea sa demoleze o astfel de casa) . nu ai voie pt ca
colectivitatea la scara nationala are un interes public ca aceste valori sa nu se
piarda. In trecerea de la un statut normal la statutul de monument istoric
trebuie sa intervina intre specialisti si proprietar un factor de autoritate.
( casele intra in lista monumentelor! ) Exista si un proces simetric de
declasare: casa trebuie scoasa de pe lista mon istorice. NR monumentelor
creste continuu.
4) INSTITUIREA ZONEI DE PROTECTIE zona de protectie este menita sa apere,
sa conserve ceea ce in jurul mon se pastreaza. Se va creea o zona de
protectie , initial delimitata in mod automat prin o protectie 100m Legea spune
: zoina de protectie se delimiteaza printr un studiu urbanistic , print-o doc de
tipo plan urbanistic zonal urmand limite de parcela.
5) PRESIUNEA este dreptul prin care autoritatea publica poate sa fie primul
ofertant in cazul deciziei de vanzare a unui mon istoric. Daca vrei sa vinzi un mi
tre sa anunti la MC , abia dupa raspuns mon poate fi vandut.
6) EXPROPRIEREA at cand un mon istoric este in pericol de actiunea exercitata
de prop sau , at imobilul se poate expropria plecand de la ideea ca mon istoric
trebuie protejat pt interesul public.
A interveni fara aviz asupra unui monument istoric nu este contraventie, este
infractiune. Proprietarul este dator sa intretina monumentul istoric .