Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism Ion Mincu

F a c u l t a t e a d e A r h i t e c t u r `
Catedra Studiul formei [i ambient arhitectural
anul universitar 2014 - 2015

anul I

semestrul II

tema 6

Tema 6.
Transform`ri substractive [i transform`ri aditive
Durata: s`pt`mna I : Prezentare: 1 or`

s`pt`mna II : Lucru \n atelier: 3 ore

s`pt`mna III : Prezentare intermediar`: 1 or`
s`pt`mna IV : Lucru \n atelier: 3 ore
Premise: cu ocazia acestei teme studen]ii \[i vor apropia un alt tip de privire asupra arhitecturii, acela de a analiza \n
ambele sensuri procesul creativ, exersnd intuirea posibilelor etape prin care o form` se poate transforma \n mod variat.
Transform`ri substractive:

- \n func]ie de m`sura \n care procesul de extragere a unor p`r]i din volum avanseaz`, putem sau nu
s` mai recunoa[tem forma ini]ial`.
- un cub \si poate p`stra identitatea chiar dac` o por]iune din el este \ndep`rtat`, sau poate fi transformat intr-o sum`
de poliedre care, \ncetul cu \ncetul vor aproxima sfera (1)
- prin decuparea progresiv` a unei por]iuni dintr-un p`trat putem s` recunoa[tem p`tratul sau putem sesiza doar
configura]ia unei forme \n L (2)
- pentru c` volumele primare sunt u[or de recunoscut, ochiul nostru poate recompune forma ini]ial` dac` nu au fost
alterate reperele definitorii ale acesteia: marginile, unghiurile \ntre fe]e [i profilul general (3)
- putem vorbi despre ambiguitate atunci cnd discut`m despre forma ini]ial` a unui volum, atunci cnd
procesul de substrac]ie a dus la erodarea formei [i la alterarea drastic` a profilului ei (4)

(1)

(2)

(3)

(4)

Transform`ri aditive:

Un volum poate fi transformat prin adi]ie.

|n func]ie de natura procesului aditiv [i
de dimensiunile volumelor ad`ugate, forma
rezultat` poate p`stra identitatea cubului ini]ial sau
putem s` consider`m c` acea form` este alterat`.

Cerin]e:
Studen]ii vor exersa prin schi]e posibile variante ale transform`rii unui cub \ntr-o form` care s` p`streze
identitatea acestuia prin procedeele substrac]iei [i (sau) adi]iei. Pentru a nu realiza aceste schi]e pe o simpl` foaie, se
cere prin tem` reprezentarea lor pe desf`[urata unui cub cu latura de 20 cm, acesta devenind un obiect suport
reprezentativ, posibil de expus pentru fiecare student. Se va lucra pe desf`[urat` \ntins` pe plan[et`, fiecare student
fiind liber s` prezinte ce num`r de variante dore[te (nu mai pu]in de una pe fiecare fa]` vizibil` a cubului din carton,
deci \n total [ase variante). Dup` ce schi]ele vor fi realizate, desf`[urata se va lipi, iar cubul rezultat se va preda. (Cubul
de carton va fi realizat prin lipirea marginilor desf`[uratei care vor fi create l`snd de jur \mprejurul desf`[uratei o
margine de minim 0,5-1cm l`]ime necesar` suprapunerii)
Ca variant`, studen]ii pot prezenta schi]ele nu pe carton ci pe un plastic transparent, si, la alegere, pot realiza \nc`
una sau mai multe desf`[urate cu latura nu mai mici de 5 cm. Cuburile transparente se vor monta unul
\ntr-altul (fiecare student va decide modalitatea prin care acestea se vor monta, folosind srma ca suport).
Se va ]ine cont de maniera \n care cubul sau cuburile care vor rezulta vor fi armonioase [i echilibrate ca expresie
plastic`, privite fiind din orice unghi. Fiecare fa]` a lor trebuie s` fie compus` \n mod interesant, fie c` este populat`
cu o singur` schi]` sau cu mai multe.
Fiecare student va propune o modalitate prin care obiectul creat ar putea fi expus: fie ag`]at de un col], fie
suspendat cu fe]ele paralele cu podeaua, etc. De asemenea, la alegere, se va studia o posibil` \n[iruire logic` a
schi]elor, astfel \nct privitorul s` poat` \n]elege \ntr-un fel anume traseul gndirii celui care a creat cubul (mai ales
dac` schi]ele sunt rezultatul unei serii \n care fiecare schi]` a rezultat din precedenta).
Pentru cei care realizeaz` cubul (cuburile) din plastic transparent se va studia ce anume implic` aceast` transparen]`.
Cubul din carton (sau cel /cele din plastic) va fi fotografiat din cele mai interesante unghiuri.
Schi]ele realizate \n tehnici la alegere vor fi analizate \mpreun` cu profesorii fiec`rei grupe la prima [edin]` de atelier.
Cea mai interesant` propunere va fi realizat` \n lut, \n cadrul celei de-a doua \ntlniri la atelier, care va urma dup`
prezentare intermediar`.
De asemenea, obiectul din lut se va fotografia din unghiurile considerate reprezentative.
Obiective:

- \n urma acestei teme studen]ii \[i vor dezvolta aten]ia [i sim]ul observa]iei \ncepnd s` priveasc` fiecare obiect
arhitectural ca fiind rezultanta unui proces care uneori poate fi intuit
- fiecare student se va obi[nui s` realizeze schi]e sau desene de concept propor]ionate [i clare prin care
privitorul s` poat` \n]elege inten]ia [i parcursul procesului prin care creatorul poate ajunge la forma dorit`
(se pot folosi [i nota]ii)
- studen]ii vor avea un prim contact cu tehnicile de modelare \n lut dar [i cu surpriza de a realiza faptul c` de multe
ori lucrul practic cu volumele ne poate ajuta pe fiecare dintre noi s` realiz`m obiecte nea[teptate
(uneori), interesante [i inspiratoare
Notare: Notarea va avea mai multe criterii: originalitatea propunerilor, calitatea lor plastic` [i expresivitatea
obiectului din lut. Nota final` va fi media celor dou` note: prima acordat` pentru cubul din hrtie sau plastic [i a doua
acordat` pentru obiectul din lut.
Materiale: Carton semiciocan (culoarea e la alegere), foarfec`, cutter, plastic transparent (eventual colorat), srm`,
lemn, lipici, peni]` [i tu[ ([i sau pensul` [i culori de ap`), pasteluri, etc. Ebo[oare, echer, linie de plastic transparent,
plastic.
Se vor preda: Cubul din carton (sau cel / cele din plastic) [i dou` sau mai multe plan[e de 50cm /50 cm pe care vor
fi compuse interesant fotografiile cubului de carton (sau cel / cele din plastic) [i a obiectului din lut.
Bibliografie:

Rudolf Arnheim, Arta [i perceptia vizuala, o psihologie a vazului creator, Editura Meridiane, 1979
Le Corbusieret et Pierre Jeanneret, Oeuvre complete, 1910-1929, Les editions darchitecture
Francis D. K. Ching, Architecture, - form, space and order, John Wiley & Sons, Inc, 2007

tem` realizat` de conf. dr. arh. Mihaela {chiopu [i lector dr. sculptor Ionel I[toc