Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

Facultatea de inginerie mecanica si electrica


Specializare:Inginerie economica in domeniu
mecanic
nvmnt la distan

CAIET DE PRACTIC

Cadru didactic supervisor:


Profesor:Marian Neacsu
Student:
Petrovici Ionut Laurian,Gr 10571
I. Norme specifice de securitate a muncii pentru
prelucrarea metalelor prin aschiere
1. PREVEDERI GENERALE
Continut.Scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin
aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale
specifice activitatii de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate
electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale
actionate electric sau pneumatic si pentru preluari manuale.
1

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea


factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii
fiecarui element component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de
productie-mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista
activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate
asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa
1.
Revizuirea normelor
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel
national sau proceselor de munca.

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE


2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere
Realizarea sarcinii de munca
Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti special pentru acest scop.
(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3
luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri
numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra
cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.
Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia
necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si
instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica
a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.
Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a
accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face
cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena
Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de
ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si
transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Deservirea masinilor-unelte

Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a


dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si
starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica
zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter
temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii
la masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci
cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor
operatii in timpul functionarii masinii :
3

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;


c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la
aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp
scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri
imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care
acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de
munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat
sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice
schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu
expune la accidente lucratorul care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul
maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa
numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de
maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta
acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru
siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in
containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse
inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea
lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

II. Norme de securitate a muncii pentru prelucrarea


metalelor
4

prin deformare plastica


1. Prevederi generale
Continut. Scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin
deformare plastica la cald prin forjare, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de
munca si a bolilor profesionale specifice activitatii de forjare.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu
de munca).
Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica la toate persoanele fizice sau juridice care
desfasoara activitati de forjare, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului
social si de modul de organizare a acestora.
Relatii cu alte acte normative
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de forjare, desfasurate in
unitati, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este
necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la
nivel national, la nivelul unitatilor sau la modificarea proceselor tehnologice.

2. Norme pentru prelucrarea metalelor prin deformare


plastic
2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art. 5. - Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform
prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.
2.2. Instruirea personalului
Art. 6. - Instruirea personalului din activitatea de deformare plastica la cald prin
forjare, in domeniul protectiei muncii, se va face conform prescriptiilor Normelor
generale de protectie a muncii.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 7. - Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform


prevederilor Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de
protectie.
Art. 8. - Personalul din atelierele de forja va purta echipamentul de protectie si de
lucru corespunzator operatiilor pe care le executa.
2.4. Repartizarea sarcinilor de munca
Art. 9. - Aprinderea cuptoarelor se va face de catre fochisti autorizati de ISCIR sau
persoane instruite si autorizate de catre conducerea persoanei juridice.
Art. 10. - Lucratorii care aprind combustibilul de alimentare a liniilor si a instalatiilor
complexe cu un numar mare de injectoare sau arzatoare trebuie sa posede o
autorizatie de fochist eliberata de ISCIR sau de catre conducerea persoanei juridice.
Art. 11. - Lucrul la utilajele de forja este permis numai lucratorilor calificati si cu
experienta, organizati in echipe. Toti lucratorii din echipa trebuie sa lucreze dupa
indicatiile si comenzile sefului de echipa.
Art. 12. - Este interzis lucratorilor sa foloseasca alte metode de lucru decat cele
prevazute in planul de operatii si in instructiunile de la fiecare masina si loc de munca.
Art. 13. - (1) Pentru manevrarea si transportul pieselor grele se vor prevedea
dispozitive care trebuie sa corespunda instructiunilor ISCIR.
(2) Pentru manevrarea pieselor grele se vor folosi clesti de ridicat speciali pentru
sarcinile respective sau lanturi dimensionate pentru sarcini la cald.
(3) Clestii si lanturile de ridicat se vor verifica vizual la inceputul fiecarui schimb si se
va urmari starea lor tehnica pe tot parcursul schimbului.
Art. 14. - La forjarea pieselor grele (in forje grele) este obligatorie folosirea "podurilor
de forjare" calculate la sarcini dinamice si prevazute cu sisteme de amortizare a
loviturilor la carlig sau cleste, carucior si dispozitiv de rotire.
Art. 15. - Lucrul cu dispozitivul pneumatic pentru baterea penelor se permite numai
sefului de echipa si ajutorului sau, care vor fi instruiti asupra exploatarii dispozitivului
in conditii de siguranta.
Art. 16. - (1) Orice revizie sau reparatie se va executa numai de catre lucratori
calificati si instruiti pentru asemenea operatii si numai dupa ce se vor lua masuri ca in
timpul efectuarii acestora sa nu existe posibilitati de pornire accidentala a
manipulatorului.
(2) Se vor folosi placute avertizoare "NU CUPLATI, SE LUCREAZA".
Art. 17. - Operatiile de intretinere si reparatii la utilajele si instalatiile hidraulice de
presiune se fac de catre personalul de intretinere special instruit si numai cu instalatia
scoasa complet de sub tensiune.

III. Procedee si utilaje pentru turnarea pieselor


1. Tehnologia turnrii materialelor metalice.
Turnarea este metoda tehnologic de fabricare a pieselor prin solidificarea
materialului metalic topit introdus n cavitile de lucru ale unor forme special
pregtite, numite forme de turnare.
Datorit avantajelor pe care le prezint (complexitatea pieselor obinute i
uniformitatea relativ crescut a structurii acestora, dimensiunile pieselor turnate
apropiate de cele ale pieselor finite, echipamentul tehnologic de turnare relativ
simplu, posibilitatea mecanizrii/automatizrii procedeului de turnare etc.), piesele
turnate, care pot avea greutatea de la cteva grame pn la sute de tone, se
utilizeaz n aproape toate domeniile industriale (n construcia de maini, ponderea
pieselor turnate reprezint 20 ... 90 % din greutatea mainilor).
Dintre
procedeele de turnare clasificate n figura 1.1, se va studia turnarea n forme
temporare cu amestec de formare obinuit (v. fig. 1.2), dup care se vor determina
experimental principalele caracteristici ale acestor amestecuri de formare.

Calitatea pieselor turnate este determinat de procesele fizico chimice care se


produc n timpul turnrii, solidificrii i rcirii materialelor metalice n formele de
turnare. Proprietile ce
influeneaz desfurarea acestor procese i caracterizeaz capacitatea unui material
metalic de a fi prelucrat prin turnare se numesc proprieti de turnare. Principalele
proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor sunt: fuzibilitatea, fluiditatea,
contracia, tendina de a genera tensiuni interne, tendina de a interaciona cu
gazele).
n figura 1.2, sunt prezentate principalele etape ce produc poluare, precum i
sursele de poluare, n cazul obinerii unei piese turnate n forme temporare din
amestec de formare obinuit.

1.1. DETERMINAREA EXPERIMENTAL A CARACTERISTICILOR


NISIPURILOR I AMESTECURILOR DE FORMARE
Amestecurile de formare se utilizeaz pentru confecionarea formelor temporare
de turnare i a miezurilor. n vederea ndeplinirii funciei de suport al materialului
metalic topit, amestecurile de formare sunt alctuite dintr-un material de baz (de
regul nisip de turntorie), un liant (ce asigur legtura dintre granulele de nisip) i
materiale de adaos (ce confer amestecului anumite proprieti).
Amestecurile de formare obinuite (avnd drept suport nisipul), utilizate pentru
realizarea formelor temporare cu perei groi, sunt preparate n ateliere speciale (v.
fig. 1.3).
Utilizarea cu bune rezultate a amestecurilor de formare la realizarea formelor de
turnare impune ca acestea s prezinte urmtoarele proprieti:
refractaritatea proprietatea nisipurilor i amestecurilor de formare de a rezista, la
temperatura de turnare, la contactul cu materialul metalic topit, fr a reaciona chimic cu
acesta sau cu oxizii si i fr se nmuia sau vitrifica (vitrificarea const n topirea unei pri a
granulelor de nisip i formarea unei mase compacte, cu o porozitate mai mic de 1 %);
permeabilitatea la gaze proprietatea nisipurilor i amestecurilor de formare de a
permite trecerea gazelor prin masa lor (fcnd posibil evacuarea gazelor din cavitatea
formei);
rezistena mecanic proprietatea amestecurilor de formare de a suporta n bune
condiii (fr a se deteriora sau deforma) solicitrile (de compresiune, forfecare, ncovoiere i
traciune) statice sau dinamice;

plasticitatea proprietatea amestecurilor de formare de a reproduce sau


menine configuraia modelului sau a cutiei de miez. Plasticitatea se exprim prin
capacitatea de compactizare (definit de gradul de deformare sub aciunea greutii
proprii sau a unei fore exterioare) i prin capacitatea de curgere (de a se deforma sub
aciunea unei fore exterioare fr micorarea volumului);
durabilitatea proprietatea nisipurilor i amestecurilor de formare de a nu se
degrada (de a-i pstra caracteristicile fizice) i de a putea fi utilizate la ct mai multe
cicluri de formare turnare.
Proprietile descrise anterior sunt dependente de o serie de caracteristici ale
nisipurilor i amestecurilor de formare (ce constituie i criterii de clasificare ale
acestora), dintre care cele mai importante urmeaz a fi determinate n cadrul lucrrii,
i anume
coninutul de ap (umiditatea) nisipurilor / amestecurilor;
coninutul de component levigabil al nisipurilor.
Componenta levigabil reprezint partea alctuit din particule foarte fine (cu
dimensiuni mai mici de 0,02 mm) de liant (argil sau bentonit), prezente sub form
de praf ntre granulele de nisip sau de pelicul pe suprafaa acestora;
coninutul de minerale nsoitoare al nisipului;
compoziia chimic a nisipului, lianilor i materialelor de adaos;
granulaia medie a nisipului, exprimat prin dimensiunea medie a granulelor de
nisip, M50;
gradul de uniformitate al granulelor de nisip, GU definit ca procentul din nisipul
analizat avnd dimensiunea granulelor cuprins ntre 2 /3 M50 i 4 /3 M50 (nisipul
este considerat uniform dac gradul de uniformitate depete 50 %);
forma granulelor de nisip i aspectul suprafeei acestora (se stabilesc prin
examinare la microscop).
Calitatea pieselor turnate este puternic dependent de amestecurile de formare
utilizate (proprieti, compoziie, calitatea materialelor componente, modul de dozare,
10

preparare i control).
Cercetrile statistice au evideniat faptul c peste 50 % din totalul pieselor turnate
rebutate i peste 70 % din operaiile de remaniere executate n atelierele de turnare
au drept cauz amestecuri de formare necorespunztoare. Acestea pot provoca
principalele tipuri de defecte de turnare: excrescene, goluri, crpturi, pies
incomplet turnat, dimensiuni / configuraii necorespunztoare, incluziuni, defecte de
structur etc.
Calitatea pieselor turnate este, de asemenea, influenat, n mod direct (prin
rugozitatea pereilor cavitii formei de turnare) sau indirect (prin intermediul
proprietilor amestecurilor de formare), de caracteristicile nisipurilor utilizate ca
materie prim pentru formare. Ca urmare, n vederea asigurrii calitii pieselor
turnate, este necesar efectuarea, n laboratoare specializate, a unor ncercri de
recepie a materiilor prime: determinarea umiditii, a coninutului de component
levigabil, efectuarea granulometriei nisipurilor etc.
De asemenea, se efectueaz ncercri de laborator pentru controlul calitii
amestecurilor de formare (ncercri mecanice de compresiune, forfecare, traciune,
ncovoiere; determinarea permeabilitii la gaze etc.), care pot evidenia i efectul
factorilor tehnologici (gradul de ndesare, ntrirea etc.) asupra proprietilor
amestecurilor.

1.2. ECHIPAMENTUL I TEHNOLOGIA FORMRII MANUALE CU


AMESTEC DE FORMARE OBINUIT
Criteriul uzual de clasificare al procedeelor de turnare l constituie natura i
durabilitatea formelor de turnare. n conformitate cu acest criteriu, se disting:
procedee de turnare n forme temporare (pierdute). Aceste forme sunt
confecionate din amestecuri de formare pe baz de nisip cuaros i se utilizeaz la o
singur turnare (n timpul operaiei de extragere a pieselor se distrug);
procedee de turnare n forme semipermanente (recondiionate). Formele sunt
executate dintr-o combinaie de amestec de formare i semifabricate metalice sau
ceramice. Dac formele sunt reparate de la o turnare la alta, se pot utiliza la turnri
repetate;
procedee de turnare n forme permanente (durabile). Formele sunt confecionate
din materiale metalice a cror durabilitate este (teoretic) nelimitat.

Structura unei forme temporare de turnare este prezentat n fig. 1.7 i cuprinde
urmtoarele elemente:
a) Cavitatea formei, 1, n care, prin solidificarea materialului metalic turnat, se
obine piesa cu configuraia geometric i dimensional exterioar determinat de
pereii formei, 2.
Cavitatea formei se obine cu ajutorul modelelor sau a abloanelor (pentru piese
specifice cu suprafee de translaie sau cu axe de rotaie). Modelele se pot executa din
lemn, materiale metalice, materiale plastice, ciment, ipsos, materiale volatilizabile sau
din materiale uor fuzibile.
b) Cavitatea pentru maselota nchis, 10, unde se acumuleaz materialul turnat ce
formeaz maselota.
Maselotele sunt caviti n care materialul metalic topit se solidific la final,
concentrnd retasurile (goluri de contracie) i evitnd astfel formarea lor n corpul
11

pieselor.
Principalul criteriu de clasificare a maselotelor este modul de amplasare al
acestora n cadrul formei temporare. n funcie de acest criteriu, maselotele pot fi:
nchise (legtura materialului metalic turnat cu mediul exterior se face printr-un miez
de mare permeabilitate, 4) sau deschise (exist contact direct ntre materialul metalic
turnat i mediul exterior).

c) Reeaua de turnare, 5, reprezint ansamblul elementelor care servesc la


introducerea metalului lichid n cavitatea formei.
Materialul metalic se toarn prin plnie, care preia ocul vnei de metal topit i
reine o parte din impuritile i zgura antrenate de aceasta.
Dup trecerea prin piciorul plniei materialul metalic topit ajunge n canalul de
distribuie (denumit i colector de zgur), care reine zgura i impuritile reziduale
din acesta, i mai departe trece, prin alimentatoare i maselot, n cavitatea formei.
Dup solidificarea materialului metalic topit, se vor ndeprta maselota i reeaua
de turnare.
d) Configuraia i dimensiunile dorite ale orificiilor din piesa turnat se realizeaz
folosind miezul, 3. Miezurile pot fi interioare sau exterioare, orizontale sau verticale.
Sunt confecionate prin operaia de miezuire n cutii de miez (fig. 1.8), a cror
configuraie interioar corespunde golurilor din piesa de turnat. Cutiile de miez sunt
formate din unul sau mai multe elemente, executate din lemn, materiale metalice sau
materiale plastice. Pentru fixarea miezurilor n form, modelele sunt prevzute cu
adaosuri numite mrci.

12

e) Pentru a asigura o calitate corespunztoare piesei turnate, formele sunt


prevzute cu rcitorii, 6, i au practicate n perei canale de aerisire, 7 (ele permit
evacuarea gazelor n timpul turnrii, solidificrii i rcirii piesei n form).
Rcitorii (fig. 1.9) sunt elemente metalice sau nemetalice care accelereaz rcirea
i solidificarea materialului metalic din nodurile termice. Rcitorii folosii n practic
sunt de dou tipuri: interiori (confecionai din materiale metalice cu aceeai
compoziie cu a aliajului care se toarn), 2, i exteriori (confecionai din materiale
metalice sau nemetalice cu conductivitate termic mare), 3.
f) Semiramele de turnare, 8 i 9, au rolul de a susine pereii formei n timpul
formrii, turnrii i solidificrii pieselor turnate. Acestea sunt cadre rigide sau
demontabile, confecionate din lemn sau materiale metalice (oel, font, aliaje
uoare).
Tehnologia de fabricare a pieselor turnate n forme temporare din amestec de
formare obinuit se aplic n general pentru cazul obinerii pieselor unicat sau de serie
mic.

13

IV. TEHNOLOGIA DEFORMRII PLASTICE


Deformarea plastic este o metod de prelucrare prin care piesele finite sau
semifinite se obin ca urmare a aciunii unor fore exterioare ce modific, n mod
continuu sau intermitent i fr ndeprtare de material, forma semifabricatelor
supuse prelucrrii.
Prelucrrile prin deformare plastic prezint multiple avantaje, precum:
productivitatea ridicat, obinerea unor piese cu form geometric relativ complex,
mbuntirea proprietilor mecanice ale materialelor prelucrate, precizie ridicat,
manoper relativ sczut, economie de material, gam larg de piese fabricate din
punct de vedere al gabaritului, ct i a materialelor prelucrate etc.
n figura 2.1, sunt prezentate principalele procedee de prelucrare prin deformare
plastic la rece sau la cald i sursele corespunztoare de poluare. nclzirea
semifabricatelor (n cuptoare electrice / cu flacr, cu vatr fix sau mobil), n scopul
deformrii lor plastice, urmrete micorarea rezistenei la deformare i, implicit, a
efortului necesar realizrii deformrii plastice, precum i reducerea tensiunilor interne.
Tablele, benzile i platbandele pot fi prelucrate i prin procedee de deformare
plastic, precum: ambutisarea, ndoirea sau fasonarea.
Produsele rezultate prin aplicarea acestor procedee se utilizeaz pe scar larg n
industria de automobile, n industria aviatic, n electrotehnic i electronic, n
industria bunurilor de larg consum, la fabricarea mainilor agricole etc., datorit
avantajelor oferite de acestea (micorarea greutii pieselor cu 25 50 %, scderea
consumului de metal cu 20 70 %, reducerea volumului de munc cu 50 80 %).
n figura 2.2 este prezentat o clasificare a principalelor procedee i operaii de
prelucrare a tablelor subiri.
Dintre procedeele de prelucrare prin deformare plastic, n cadrul acestui capitol se
vor studia: laminarea, extrudarea, forjarea liber i ambutisarea tablelor subiri.

14

1. LAMINAREA I EXTRUDAREA
1.1. LAMINAREA
Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic, la cald sau la
rece, care const n trecerea forat a semifabricatului printre doi cilindri ce se rotesc
n sensuri contrare (laminarea longitudinal v. fig. 2.3, a) sau n acelai sens
(laminarea transversal v. fig.2.3,b).
Laminarea la rece presupune debitarea semifabricatului (obinut prin prelaminare
la cald), curarea suprafeei lui, laminarea propriu-zis, tierea la dimensiuni,
tratamentul termic (recoacere), calibrarea, operaii de completare i controlul tehnic.

Sistemul de maini care servete la realizarea procesului de laminare propriu-zis i


a operaiilor auxiliare se numete laminor. Clasificarea laminoarelor este prezentat n
figura
2.4.
Utilajul tehnlogic de baz al oricrui laminor este linia de laminare. Aceasta este
format din caja de lucru, mecanismele de transmisie i motoarele de acionare. Caja
15

de lucru, n care are loc deformarea plastic a semifabricatului, este alctuit din:
cilindrii de lucru, cadrul de susinere a acestora, lagrele cilindrilor i dispozitivele de
reglare a poziiei reciproce a cilindrilor.

1.2. EXTRUDAREA

Extrudarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic, la rece sau la


cald, ce const n trecerea forat a semifabricatului supus unei fore de compresiune
printr-un orificiu calibrat al unei scule numit matri.
n funcie de sensul deplasrii materialului extrudat, ve, n raport cu sensul de
deplasare a poansonului, vp, la aplicarea forei de compresiune necesare prelucrrii,
extrudarea poate fi: direct (v. fig. 2.5, a), invers (v. fig. 2.5, b) i combinat (v. fig.
2.5, c).
Extrudarea la rece se aplic de obicei pentru obinerea pieselor sau a
semifabricatelor din metale i aliaje neferoase sau din oeluri carbon cu coninut redus
de carbon (sub 0,4 %).
Extrudarea la cald se aplic n general pentru obinerea profilelor din metale i
aliaje neferoase sau din oeluri. Extrudarea direct se folosete, de regul, n cazul
obinerii unor semifabricate sau profile cu seciune plin i n cazul deformrii
prealabile a lingourilor din oeluri i aliaje cu plasticitate redus.

16

17

Extrudarea invers se utilizeaz mai frecvent n cazul pieselor i semifabricatelor


tubulare, iar cea combinat este impus de configuraia anumitor piese. Extrudarea
metalelor i aliajelor se aplic pentru:
obinerea pieselor finite sau profilelor complicate, care nu pot fi realizate prin
alte procedee de prelucrare prin deformare plastic a metalelor (laminare, forjare
etc.);
deformarea plastic prealabil n vederea mririi posibilitilor de obinere a
unor piese complicate prin alte procedee de deformare;
pentru obinerea de piese finite sau profile complicate care se pot fabrica i prin
alte procedee, dar care se execut mai economic prin extrudare.
n prezent, pentru extrudare se utilizeaz diferite tipuri de prese, mecanice sau
hidraulice, construite pe aceleai principii ca i cele pentru forjare i matriare, dar i
utilaje specializate, destinate exclusiv proceselor de extrudare. Printre acestea din
urm se enumer: presele mecanice cu excentric i presele hidraulice verticale
destinate extrudrii pieselor sau operaiilor combinate de extrudare i matriare,
precum i presele hidraulice orizontale pentru extrudarea profilelor.

1.3. AMBUTISAREA
Ambutisarea este operaia de prelucrare prin deformare plastic (realizat n una
sau mai multe faze), care const n transformarea unui semifabricat plan ntr-o pies
cav sau adncirea unei piese cave, cu sau fr modificarea grosimii semifabricatului.
n figura 2.6, a este prezentat schema ambutisrii unui semifabricat plan fr
inel de strngere, iar n figura 2.6, b schema ambutisrii cu inel de strngere.
Semifabricatul tip disc, 1, se deformeaz la trecerea lui forat printr-o matri, 2,
sub aciunea forei, F a poansonului, 3. Pentru ca semifabricatul s nu fie tiat, att
poansonul, ct i matria trebuie s aib muchiile active rotunjite (cu razele de
racordare rp, respectiv rm).
Deoarece pentru formarea suprafeei laterale a unei piese ambutisate este
necesar mai puin material dect cel existent n semifabricatul disc, surplusul de
material provoac ncreirea marginilor piesei ambutisate, n absena inelului de
strngere.

18

La ambutisarea tablelor groase, cutele sunt netezite n spaiul dintre poanson i


matri. La ambutisarea tablelor subiri, formarea cutelor metalice este mpiedicat cu
ajutorul inelului de strngere, 4, care apas cu fora F0 asupra semifabricatului, 1 (fig.
2.6, b). Piesele astfel ambutisate au captul deschis neregulat, fapt care implic o
operaie suplimentar de tiere a acestuia, denumit tundere.
Ambutisarea se poate realiza fr subierea pereilor sau cu o variaie foarte
mic a grosimii semifabricatului (dac ntre matri i poanson exist un joc mai mare
dect grosimea semifabricatului, j s), respectiv cu subierea pereilor, cnd
grosimea pereilor se micoreaz (dac ntre matri i poanson exist un joc mai mic
dect grosimea semifabricatului, j < s).
Parametrii procesului de ambutisare a tablelor subiri sunt: coeficientul de
ambutisare, fora de ambutisare, caracteristicile constructive ale sculelor (raza de
racordare a poansonului, rp, raza de racordare a matriei, rm, jocul optim dintre
poanson i matri, j), utilizarea elementului de apsare, F0, i condiiile de lubrifiere
(se unge suprafaa de contact dintre semifabricat i matri, n schimb poansonul nu
se unge).
Utilajele folosite la prelucrarea tablelor subiri sunt: presele (hidraulice, cu
friciune, cu excentric, cu manivel etc.) sau mainile de construcie special (funcie
de tipul prelucrrii).

2.4. FORJAREA LIBERA


Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic a metalelor i
aliajelor ce const n modificarea formei unui semifabricat fr fisurare macroscopic,
cu ajutorul forelor statice sau dinamice, exercitate de prese sau ciocane.
Clasificarea metodelor de forjare este prezentat n figura 2.7.

19

Forjabilitatea, definit ca fiind capacitatea materialelor de a se deforma prin


forjare, fr a da natere la defecte care s le fac inutilizabile, depinde de natura
materialului (compoziia chimic, structura) i de condiiile de forjare (starea de
tensiuni, temperatura, viteza). Metalele i aliajele forjabile (care pot fi deformate
plastic prin forjare) sunt oelurile calmate cu pn la 1,4 % carbon (n proporie de
peste 80 %), aluminiul i aliajele deformabile ale acestuia, cuprul, alamele i
bronzurile de staniu i aluminiu.
Forjarea liber const din combinarea unor faze simple numite operaii
elementare (game) de forjare, care se succed ntr-o ordine stabilit, n funcie de
forma i dimensiunile la care trebuie s ajung piesa prin forjare. Principalele game de
forjare (v. tab. 2.1) sunt: refularea, ntinderea, gurirea, debitarea, ndoirea, rsucirea
i lrgirea pe dorn. Pentru executarea operaiilor de prelucrare prin forjare liber se
folosesc: scule specifice (nicovale, dornuri, dli, topoare), dispozitive pentru
manipularea semifabricatelor (cleti de forj, cleti de macara, furci de rsucire),
instrumente de msur (echere, abloane, compase) i utilaje specifice (ciocane,
prese). Ciocanele sunt utilaje ce realizeaz deformarea plastic a materialelor prin
lovituri repetate, pe direcie vertical (forele de deformare sunt aplicate dinamic).
Presele realizeaz deformarea plastic a materialului prin aplicarea lent, cu
vitez mic, a forelor de deformare, pe direcie vertical sau orizontal. n seciile de
forj se utilizeaz prese acionate hidraulic (pentru piese mari i foarte mari) i
mecanic (prese cu friciune, pentru piese mici, de serie mic, i prese cu excentric,
pentru piese mici, de serie mare).

20

21

V. MASINI-UNELTE

1. Generalitati privind definirea, clasaficarea si structura


masinilor unelte

22