Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PARTEA a III-a
MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII

CONDUCATOR PROIECT,
Prof.Univ.dr.ing. MIHAIL TOMA
ABSOLVENTI,
DRUG PETRU-RAZVAN
PURCARU IOAN-ALEXANDRU

-BUCURESTI IULIE 2013-

CUPRINS
CAPITOLUL 1
DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ
1.1.Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice
1.2.Deviz oferta pentru un stadiu fizic:
Lista cuprinzand cantitatile de lucrari F3
1.3.Liste cuprinzand consumul de resurse :
1.3.1.Lista cuprinzand consumul de materiale F6
1.3.2.Lista cuprinzand consumul de mana de lucru F7
1.3.3.Lista cuprinzand consumul de ore functionare utilaje F8

CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
2.1. Populatia santierului si structura sa
2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate
2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului
2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil
2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic
2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative
2.3 Dotari social-administrative pentru organizarea de santier
2.4. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier(sc 1:200)
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII IN MUNCA
3.1. Aspecte generale
3.2.Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
3.3.Fisa individuala de intretinere

CAPITOLUL 1:
DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ

1.1.Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice


1.2.Deviz oferta pentru un stadiu fizic:
1.2.1Lista cuprinzand cantitatile de lucrari F3
1.3.Liste cuprinzand consumul de resurse :
1.3.1.Lista cuprinzand consumul de materiale F6
1.3.2.Lista cuprinzand consumul de mana de lucru F7
1.3.3.Lista cuprinzand consumul de ore functionare utilaje F8
1.3.4.Lista cuprinzand consumul privind transporturile F9

1.1 ANTEMASURATOAREA PE 2 STADII FIZICE


TAMPLARIE
PARDOSELI

1.1.1ASPECTE GENERALE ANTEMASURATOARE

Antemasuratoare reprezinta piesa scrisa care sta la baza elaborarii documentatiei tehnicoeconomice de deviz si implicit la baza evaluarii costului unei constructii. Prin
antemasuratoare se estimeaza cantitatile de lucrari pentru fiecare articol ce urmeaza a se
executa intr-o categorie de lucrari din cadrul unui obiect de constructie.
Articolele cuprinse in antemasuratoare se refera la:

Articole de deviz propriu-zise;

Articole de diferente;

Articole de procurare.

De asemenea, prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare intocmirii


documentatiei de deviz, cum ar fi:

Nominalizarea variantelor articolelor de lucrari de transport;

Completarea cu articole;

Stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de transport si


manipulare, pentru material vagonabil precum si sporuri la manopera si ore functionare
utilaje.
Pentru fiecare articol cuprins in antemasuratoare se precizeaza elementele ce il
caracterizeaza: simbol, articol, denumire,calcul cantitate.
Antemasuratoare se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de constructie
(ansambluri,subansambluri sau elemente) corespunzatoare stadiilor fizice si in ordinea
etapelor tehnologice de realizare stabilite anterior.
Detalierea unui obiect de constructie in parti de obiect corespunzator stadiilor fizice, se
realizeaza de catre proiectant de comun acord cu tehnologul, executantul.
Antemasuratoare se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului tehnic,
materializandu-se printr-o lista de articole de lucrari grupate pe parti de obiect
corespunzatoare stadiilor fizice, punandu-se in evidenta pentru fiecare articol de lucrare o
serie de elemente caracteristice ce il definesc si il delimiteaza (simbol sau cod, denumirea
articolului, calculul cantitatii, cantitatea, unitatea de masura si rotunjirea cantitatii).
Cea mai importanta etapa in elaborarea unei antemasuratori o reprezinta incadrarea
articolelor de lucrari in indicatoarele de norme de deviz aferente.
Pentru corecta efectuare a acestor operatii trebuie sa se cunoasca tehnologia de executie a
lucrarilor de constructii, deoarece in functie de modul de realizare a lucrarilor se impune
alegerea acelor norme de deviz care corespund cel mai bine situatiei reale de executie.
In cazul in care un articol de lucrare nu isi gaseste corespondent direct sau prin asimilare
la nivelul articolelor de deviz normale, se recurge la elaborarea unor norme locale proprii
situatiei de executie implicate.
O alta operatie deosebit de importanta in elaborarea antemasuratorilor o reprezinta
evaluarea-masurarea conform proiectului, cat mai corecta a cantitatilor de lucrari.

Cu cat lucrarile de constructii se incadreaza in normele de deviz si preturile


corespunzatoare ale acestora sunt in conformitate cu situatia reala (constructiva, tehnologica,
organizatorica, economica) cu atat costul estimat in etapa de proiectare va corespunde
costului obtinut prin executie.
De maniera si corectitudinea in care se intocmeste antemasuratoarea unui proiect depinde
calitatea documentatiei de deviz si implicit costul produsului de constructie.

ANTEMASURATOARE

TAMPLARIE:
05.01.CK 11 E
Ferestre metalice executate din profile de otel laminat pentru constuctii industiale.
UM=mp
NTi=1.37 ore/mp
S 05.01=2,10 m 12,00 m9 bucati 2 fatade=453,6 mp
ROTUND 454 mp

05.02.CK 14 G
Usi metalice confectionate din profiluri de otel la hale industriale in 2 canaturi cu
suprafata tocului intre 7 si 15 mp inclusiv.
UM=mp
NTi=4.55 ore/mp
S 05.02=4 4,0 m 3,0 m=48 mp
ROTUND 48 mp

05.03.CM 05 G

Geamuri tase simple montate pe tamplarie matelica de 4-6mm grosime cu chit de


miniu si bagheta metalica,la ochiuri peste 1mp.
UM=mp
NTi=0.59 ore/mp
S 05.03=S05.01 2 0,8=454 2 0,8=726,4 mp
ROTUND 727 mp

PARDOSEALA:
06.01 CG 32 D
Umplutiri in straturi compactate(pietris(balast)compactat).
UM=mc
NTi=0.46 ore/mc
V 06.01=49 m 108 m 0.30 m=1587,6 mc
ROTUND 1590 mc
06.02.CG 18 B
Pardoseala din beton turnat pe loc B150 (Bc10) in camp continuu cu scliviseala de
2mm executata direct pe beton proaspat turnat.
UM=mc
NTi=0.69ore/mp
S 06.02=S06.01=49 m108 m=5290 mp
ROTUND 5300 mp
06.03.CG 07 C
Plinte executate cu mortar din ciment marca M100T de 10 cm inaltime la perete.
UM=m
NTi=1.20ore/mp
L06.01 =2 49 m+2 108 m4 4 m=298 m
ROTUND 300 mp
06.04.CG 07 C
Pardoseli industriale din beton de uzura de minim 5 cm grosime executate cu mozaic
de marmura cu granulatie 0-15mm.
UM=mp
NTi=1.97ore/mp

S 06.04=S06.02=5300 mp
ROTUND 5300 mp
06.05.CZ 01 05 A
Preparare beton B150 (Bc 10) cu ciment M30 Granulatie pana la 16mm in instalatii
centralizate.
UM=mc
V 06.01=S 06.02 0.1 m1,008=5300 mp 0.1m 1,008=534,24 mc
ROTUND 535mc

1.2.Deviz oferta pentru un stadiu fizic:


Lista cuprinzand cantitatile de lucrari F3
Structura si continutul cheltuielilor

STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE SI INDIRECTE

STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE

Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu materialele, manopera, utilaj si transport


privind activitatea direct productiva (cheltuielile legale direct de realizare a produsului de
constructie).
M-reprezinta cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale, in care se
cuprinde valoarea materialelor calculate cu preturile de la furnizri, fara T.V.A;
m-reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu mana de lucru, in care se cuprinde
valoarea manoperei muncitorilor direct productive; din acesti bani se platesc salariile
muncitorilor pe baza cantitatilor de lucrari reale executate;
U-reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu utilaje de constructii, in care se
cuprinde valoarea rezultata din totalul orelor de functionare a utilajelor respective si din
tariful mediu orar corespunzator functionarii;
t- reprezinta cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile si se structureaza
astfel:
a) valoarea transporturilor auto,CF, navale, ale materialelor, prefabricatelor, confectii
etc. De la producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de la depozitul
intermediar la locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, inclusiv
taxele aferente acestor costuri;
b) valoarea transporturilor cu utilaje de constructii de la baza de utilaje la punctul de
lucru si retur;
c) valoarea transporturilor tehnologice in masura in care acestea nu sunt cuprinse in
articole distincte (transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din demolari).

STRUCTURA ALTE CHELTUIELI DIRECTE


Aceste cheltuieli sunt reglementate prin prevederi guvernamentale.

CAS-Contributiile de asigurari sociale;

Sanatate-Contributiile de asigurari sociale de sanatate CASS;

Contributiile pentru concedii de boala si indemnizatii;

Fond de risc-contributii la fondul de risc si accidente;

Contributiile la fondul de garantare a salariilor;

Munca.

Camera de munca-comisionul la Inspectoratul Teritorial de

STRUCTURA CHELTUIELILOR INDIRECTE

Cheltuielile indirecte si structureaza in urmatoarele capitole:


A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor:
-Plata salariilor personalului de conducere, tehnic, economic, etc. inclusiv
impozitul, CAS-ul si fondul de somaj aferent acestora;
-Cheltuieli cu protectia muncii;
-Cheltuieli cu masuri PSI;
-Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe de interes general;
-Cheltuieli privind transportul muncitorilor;
-Cheltuieli pentru reclame, pliante, etc.
-Cheltuieli pentru calamitati;
-Cheltuieli pentru costul lucrarilor de deratizare,etc.
-Cheltuieli pentru intretinerea santierului,etc.
B. Cheltuieli administrativ-gospodaresti:
-Cheltuieli de birou: hartie, tus, imprimanta, etc.
-Cheltuieli de PTTR, telefon, internet, etc.
-Cheltuieli pentru utilitati: energie electrica, energie termica, apa, canal,
salubrizare;
-Cheltuieli pentru reparatii curente la cladiri.
C. Cheltuieli neproductive:

-Cheltuieli pentru intreruperi din cauze interne si externe;


-Cheltuieli pentru lipsurile din inventar.
D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii:
-Aceste asigurari sunt obligatorii;
-Sunt reglementate prin contract- la conditii speciale de contractare- si trebuie
executate pe perioada de executie a lucrarilor.

1.3.Liste cuprinzand consumul de resurse :


1.3.1.Lista cuprinzand consumul de materiale C6
1.3.2.Lista cuprinzand consumul de mana de lucru C7
1.3.3.Lista cuprinzand consumul de ore functionare utilaje C8

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND


EXECUTIA LUCRARILOR

2.1. Populatia santierului si structura sa


2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate
2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului
2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil
2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic
2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative
2.3 Dotari social-administrative pentru organizarea de santier
2.4. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier(sc 1:200)

2.1. Populatia santierului si structura sa

2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate

Nc= Personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in constructii;


NCP= Personal muncitor direct productiv;
NCp= 26 persoane
N C =N CP 1.11=26 1,11=28,86 29 persoane
1.11-reprezinta spor de 11% personal TESA
NI=Personal ce isi desfasoara activitatea in instalatii pentru constructii;
N I =N CP 0,30 1,22=26 0,30 1,22=9,52 10 persoane
NM=Personal ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje;
NM=0 persoane
NTESA=Personal tehnic-economic-social-administrativ
NT0=total muncitori din activitatea de constructii
NT0= Nc+NI+ NM=29+10+0=39 persoane

2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului


N1=Personal muncitor cu grad inalt de calificare avand categoria de incadrare 4;
N1 = 0,50 Nc + 0,62 NI + 0,71 NM=
=0,5 29+0,62 10+0,71

0=20,7

20persoane

N2=Personal muncitor cu grad mediu de calificare medie si necalificat cu categoria < 4 ;


N2 = 0,40 Nc + 0,20 NI + 0,14 NM =
=0,4 29+0,20 10+0,14 0= 13.6

14 persoane

N3=Personal tehnic, economic, social si administrativ(TESA);


N3 = 0,1
0,1

Nc + 0,18

29+0,18

NI + 0,14

10+0,14

0=4,7

NM=
5 persoane

NT0= N1+N2+ N3=20+14+5=39 persoane

2.1.3.Structura populatiei dupa domiciliul stabil


PERSONAL LOCALNIC= 60%
PERSONAL DIN IMPREJURIMI,NAVETISTI(< 60 Km; < 1 ora)=30%
PERSONAL DIN ALTE LOCALITATI, NELOCALNICI, NEFAMILISTI= 10%
FAMILIST= 0%

NEFAMILIST= 10%

Personal localnic=60%
N11 = 0,6 N1 = 0,6 20=12

12 persoane

N21 = 0,6

N2 =0,6

14=8,4

N31 = 0,6

N3 =0,6

5=3

8 persoane
3 persoane

NT1 = N11+N21+N31 = 12+9+3 = 23 persoane


NT1=0,6

NT0=0,6

39

23 persoane

Personal din mprejurimi=30%


N12 = 0,3 N1 = 0,3 20 = 6
N22 = 0,3 N2 = 0,3 14 =4.2

6 persoane

5 persoane

N32 = 0,3 N3 = 0,3 5 = 1.5

1 persoana

NT2 = N12+N22+N32 = 6+5+1 = 12 persoane


NT2=0,3 NT0=0,3 39 12 persoane

Personal nelocalnic familist=0%


N13 =0 N1 = 0 persoane
N23 =0 N2 = 0 persoane
N33 =0 N3 = 0 persoane
NT3 = 0 persoane
Numr membri de familie
Nmf = 1,7 NT3 = 1,7

0 = 0 persoane

Personal nelocalnic nefamilist=10%


N14 = 0,1 N1 = 0,1 20 = 2 2 persoane
N24 = 0,1 N2 = 0,1 14 = 1.4 1 persoana
N34 = 0,1*N3 = 0,1 5 = 0.5 1 persoan
NT4 = N14+N24+N34 = 2+1+1 = 4 persoane
NT4=0,1

NT0=0,1

39 4 persoane

2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic


N11= personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 localnic
N12= personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 nelocalnic
N14= personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 din imprejurimi
N21=personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria< 4 localnic
N22= personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria< 4 nelocalnic
N24= personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria< 4 din imprejurimi
N31=personal TESA localnic

N32= personal TESA nelocalnic


N34= personal TESA din imprejurimi
Nmf=1,7*NT3=0
Populatia santierului este de:
P= NT0+ Nmf= 39+0=39 persoane
P=NT1+ NT2+ NT3+ NT4+ N1neloc=23+12+0+4=39 persoane

Tip personal

Nr. de
persoane

Structura dupa domiciliul stabil


Nelocalnici
Localnic Din
Nefamilist
Familisti
i
imprejurimi
i
(0)
(60)
(30)
(10)

Personal muncitor cu
calificare avnd
categoria de ncadrare

N1 = 20

N11 = 12

N12 =6

N13 = 0

N14 = 2

N2 = 14

N21 = 8

N22 = 5

N23 = 0

N24 = 1

Personal TESA

N3 = 5

N31 = 3

N32 = 1

N33 = 0

N34 = 1

Total personal

NT0 = 39

NT1 = 23

NT2 = 12

NT3 = 0

NT4 = 4

Membrii de familie

Nmf = 0

Populaie antier

P = 39

P1 = 23

P2 = 12

4
Personal muncitor cu
calificare medie i
necalificat cu categoria
<4

Nmf=
1.7xNT3=0
P3 = 0

P4 = 4

2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative

CONSTRUCTII SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU POPULATIA


SANTIERULUI
Pentru populatia santierului trebuie asigurate conditii normale de munca si viata pe
toata durata desfasurarii santierului.

Necesitati social-administrative pentru populatia santierului:

Spatii de cazare

Alimentatia

Necesitati de igiena si sanatate

Necesitati cultural sportive, recreative

Necesitati tehnico-administrative

Cerinte specifice de santier


Organizarea de santier in Romania cuprinde 3 faze:

Instalarea santierului: dotari minime privind organizarea de santier pentru atacarea


lucrarilor.

Dezvoltare organizarii de santier pe masura estimarii lucrarilor de constructii.

Lichidarea organizarii de santier prin dezafectarea acesteia.


Necesitatile social-administrative pentru populatia santierului se asigura astfel:

Constructii fixe cu caracter definitiv reprezantand baza tehnico-materiala a unitatii de


constructii

Constructii ce fac parte din obiectivul de investitie ce se realizeaza, priorotar fiind


folosite pentru organizarea de santier si eliberate odata cu predarea obiectivului

Inchirieri din zona sau preluari de constructii din amplasamnetul santierului

Obiecte de organizare de santier cu caracter mobil, demontabil si/sau transportabil

Constructii provizorii nerecuperabile


Proiectarea organizarii de santier din punct de vedere al asigurarii necesitatilor

populatiei trebuie sa ia in considerare pentru fiecare santier in parte disponibilitatile si


conditiile specifice reale ale santierului si ale investitiei(amplasament, valoarea lucrarilor,
durata de executiei lucrarilor, forta de munca necesara).

Organizarea de santier este

suportata la nivelul devizului general si al devizului oferta pentru obiectiv de investitie,


reprezentand o cota procentuala din valoarea totala a lucrarilor.
Clasificarea constructiilor dupa destinatie pentru asigurarea necesitatilor populatiei
santierului:

Pentru functii sociale: vestiare, dormitoare, grupuri sanitare, puncte de sanatate,


cantina

Pentru functii tehnico-administrative si culturale: birouri, laboratoare,cluburi


gradinite, scoli

Pentru functii auxiliare anexe: gherete de paza, depozit pentru cazarmament, pichete
PSI, chioscuri cu diverse functii
Tipuri de constructii:

Containere multifunctionale
Container multifunctional pe bamie

Constructiile pentru organizarea de santier se pot diferentia dupa sistemul constructic


astfel:

Structuri pe schelet (din lemn, metal sau beton cu inchideri din panouri usoare)

Structuri cu pereti portanti prefabricati

Constructii din elemente spatiale prefabricate

Constructii din celule spatiale prefabricate din beton

Constructie armonica-prelata din panza cauciucata fixata pe niste sisteme metalice de


sustinere

Constructii gonflabile si pneumatice-prin umflarea unei membrane

Constructii pliabile

Vagoane mobile sau autovagoane(vagoane tractate cu rol de dormitor, birou)

NECESARUL DE DOTARI SOCIAL-ADMINISTRATIVE

Dotarile pentru organizarea de santier se aleg in functie de suprafata


nec

S dotare=S i, dotare r i , dotare

[m2]

S i ,dotare =indici de suprafata


nec

[m2/unitate de folosinta(persoana)]

ef

S dotare Sdotare
Alegerea dotarilor se realizeaza in raport cu numarul de utilizatori si cu capacitatea dotarii:
Nr.buc.dotare= Nr. Utilizatori dotare(ri)

[buc]
ef
Nr .nec
buc Nr .buc

ri= numar persoane sau utilizatori la nivelul unui tip de dotare

Stabilirea dotarilor social administrative pentru organizarea de santier

Obiecte social-administrative necesare

Nr

Denumirea
obiectului

U.F.
(pers)

(m2/pers)

crt
0

Indice de
supraf.

Numar
persoane
aferente

Obiecte social-administrative adoptate


Supraf.
necesara

Tip obiect
proiect

Unitate
de
folosinte

(m2)

tip

Container

46

Nr.
bucati

Supraf.

Ampl

efectiv

ob

(m2)
8

Birouri

N3=5

15

2.435x6.065

birouri

1+1=2

2x14,77=
29,54

Sa

Vestiar

0,65

N1+N2=

22,1

Container

20

Sa

2.435x6.065

persoane

2x14,77=
29.54

Container

40

14,77

Sa

2.435x6.065

persoane

Container

38

2.435x6.065

paturi

14,77

Sa

20+14=34

Grup sanitar

0,3

N1+N2=

10,2

20+14=34

Dormitoare

8,69

NT4=4

34,75

2.3 Dotari social-administrative pentru organizarea de


santier

Dotarile social-administrative pentru organizarea de santier:

Birouri

Vestiare

Dormitoare

Grupuri sanitare
1.Container multifunctional tip ISO cu destinatia birouri:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm

Greutate totala,neechipat 3,5 t

Greutate totala, echipat:8,81 t

Varianta I: birou pentru 4 persoane: 2 buc

Birouri

Grup sanitar

Dulapuri

Cuier haine

2.Container multifunctional tip ISO destinatia vestiare:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm

Greutate totala,neechipat 3,5 t

Greutate totala, echipat:8,81 t

Varianta I:vestiar pentru 20 persoane: 1 buc

Dulap vestiar

WC

Dus

Lavoar

Banca

3.Container multifunctional tip ISO cu destinatia dormitor:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm

Greutate totala,neechipat 3,5 t

Greutate totala, echipat:8,81 t

Varianta II:dormitor cu 3 sau 3x2 paturi suprapuse: 1 buc

Pat pentru o persoana

Noptiera

Dulap

Masa cu scaune

Grup sanitar

Cuier haine

Frigider

4.Container multifunctional tip ISO cu destinatia grup sanitar:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm

Greutate totala,neechipat 3,5 t

Greutate totala, echipat:8,81 t

Varianta II:grup sanitar tip A pentru 40 de persoane 1 buc

Cabina dus

Cabina WC

Dus

Spalator-lavoar

2.4 Proiectul de organizare de antier

Proiectul de organizare de santier


1. ASPECTE GENERALE
Organizarea si conducerea executiei lucrarilor de constructie-montaj, in vederea
realizarii produsului de constructie, reprezinta o componenta a sistemului de management a
oricarui operator economic ce executa lucrari de constructii, constituid o ceringta esentiala a
desfasurarii normale si eficiente a intregului sistem productiv de constituire.
Organizarea executiei lucrarilor si implicit a santierelor de constructii trebuie astfel
conceputa, realizata si planificata astfel incat sa respecte termenele contractuale de predarev
si punere in functiune a obiectivelor de investitii, sa asigure conditii adecvate de munca si
viata personalului, o calitate corespunzatoare a lucrarilor si deplina securitate si sanatate in
munca.

Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea

reglementarilor nationale, armonizate celor europene si ce;lor pretinse de o organizare si o


conducere moderna si eficienta, care sa conduca la realizarea de lucrari ce sa satisfaca
exigentele de performanta caliatativa si economice pretinse.
Organizarea executiei lucrarilor si a santierului de constructii se materializeaza la
nivel conceptual in cadrul proiectului de organizare de santier P.O.S.
Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a organizarii de
santier , tinand seama de specificul si de natura lucrarilor, de volumul de lucrari si de
valoarea acestora, dar si de durata de desfasurare a executiei aferente obiectivului de
investitie sau numai a obiectului de constructie ce urmeaza sa fie realizat.
Proiectul de organizare de santier reprezinta principalul instrument de coordonare a
tuturor actiunilor implicate in realizarea obiectivului sau obiectului de constructie.
Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare de santier si implicit a unei
calitati adecvate organizarii de santier, creeaza premizele pentru:

Reducerea duratelor de executie

Utilizarea eficienta si cu maxim de randament a tuturor resurselor disponibile

Asigurarea unor conditii optime de munca si viata pentru personal

Cresterea productivitatii muncii

Imbunatatirea calitatii executiei lucrarilor

Limitarea riscurilor de producere a accidentelor de munca

Diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului

Reducerea costurilor de productie

Proiectul de organizare de santier P.O.S. reprezinta o documentatie tehnicoeconomica ce se

aliniaza principiilor generale de concepere si de realizare a proiectelor de profil din domeniul


constructiilor, cuprinzand un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolva
problemele tehnologice si organizatorice din cadrul santierului de constructii.
Proiectul de organizare de santier se elaboreaza in doua etape independente:

Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor sub foram proiectului de organizare


faza I, care se

intocmeste de catre proiectantul lucrarilor de baza.

Proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma proiectului de organizare


faza II, care se

elaboreaza de catre operatorul economic executant.

2. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER faza I


Proiectul de organizare de santier faza I, se intocmeste de catre proiectantul general al
obiectului de investitie, reprezentand un proiect ce trateaza conceptia de ansamblu a
organizarii lucrarilor. Pornind de la documentatia aferenta, proiectantul, in cadrul descrierii
lucrarilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de referiri asupra unor aspecte
legate de organizarea de santier axandu-se pe urmatoarele elemente:

Descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a executiei

Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Curatenia in santier si serviciile sanitare

Descrierea sumara a organizarii de santier


In capitolul 2 se elaboreaza caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, sa face

descrierea scrisa a lucrarilor, ordinea de executie a acestora, descrierea solutiilor tehnice si


tehnologice folosite, care sa asigure exigentele de performanta calitative prescrise.
In capitolul 3 al proiectului tehnic sunt prezentate listele cantitatilor de
lucrari, necesare cuantificarii valorii si duratei estimative a executiei lucrarilor, iar in
capitolul 4 se reda graficul general de realizare a lucrarilor.
Devizul general elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul 5.1
Organizare de santier, cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare contractantului in
vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj. Aceste cheltuieli
se estimeaza de catre proiectant in baza unui deviz ce tine seama de tehnologia de executie si
de graficul de lucru aferent lucrarilor de baza, de amplasamentul obiectivului, de
posibilitatile de bransare la utilitati, de caile de acces auto si de caile ferate, de spatiile,
terenurile sau amenajarile existente ce pot fi utilizate de constructor.
Cheltuielile estimate pentru organizarea de santier sunt structurate in devizul general
in subcapitolele:
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier
Organizarea de santier pentru executia lucrarilor de constructii-montaj aferente
achizitiilor publice este supusa procedurii de licitatie-ofertare atat sub aspectul desfasurarii
acesteia cat si sub aspectul costului lucrarilor de organizare.
In aceste conditii Proiectul de organizare de santier si implicit organizarea de
santier, revin spre elaborare si detaliere operatorului economic executant de lucrari de
constructii caruia i s-a adjudecat contractul de lucrari.

3.PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER-faza II


Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de
organizare de santier.
Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a organizarii
santierului de constructii tanand seama de specificul, volumul, natura, amploarea si de durata
lucrarilor de constructii-montaj aferente obiectivului de investitie sau obiectului de
constructie ce urmeaza a fi executat.
Proiectul de organizare de santier trateaza si cuprinde urmatoarele aspecte:

Obiectele de constructie ce urmeaza a fi executate la nivelul obiectivului de investitie

Procedeele tehnologice adecvate pentru executia lucrarilor, in concordanta cu


proiectul tehnologic, precum si dotarile si organizarea corespunzatoare a acestor
procedee.

Planificarea executiei lucrarilor intr-o succesiune logica tehnologico-organizatorica si


desfasurarii acestora.

Se pun in evidenta duratele optime de executie a lucrarilor tinand seama de termenele


contractate si de caracteristicile reale ale santierului.

Se trateaza problema fortei de munca

Posibilitatile de racolare a firtei de munca din zona santierului si posibilitatile de


cazare pentru personalul nelocalnic si transportul local al personalului din
imprejurimi.

Se evidentieaza necesarul de materiale cat si amenajarile impuse pentru depozitarea si


conservarea materialelor, eventuale constructii pentru depozitare.

Se nominalizeaza sursele de aprovizionare si modalitatile prin care se realizeaza


acesta

Se elaboreza grafice diferentiale si integrale de aprovizionare si consum, stocuri


pentru principalele materiale.

Aspecte privind utilajele de constructii si mijloacele de utilizare ale acestora, dar si


constructiile si amenajarile privind parcarea, intretinerea sui repararea acestora.

Sursele de utilitati precum si retelele aferente acestora.

Se pun in evidenta retelele aferente acestora.

Caile de circulatie si transport in interiorul santierului, definitive si provizorii.

Unitatile de productie auxiliare necesare defasurarii lucrarilor de constructii sau


mentinerea celor cu care colaboreaza santierul.

Sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de constructii

Trateaza problemele legate de protectia si siguranta muncii in cadrul santierului.

Trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile privind prevenirea si stingerea


incendiilor(P.S.I.)

Masuri de paza si siguranta

Lista obiectelor de organizae de santier (disponibile si necesare)

Planificarea executiei lucrarilor de organizare de santier.

Documentatia de deviz privind costurile aferente organizarii de santier.


Proiectul de organizare de santier se intocmeste in baza urmatoarelor documente:

Proictul tehnic si caietele de sarcini

Autorizatia de constructie

Aprobarea investitiei si deschiderea finantarii la nivelul bancii finantatoare

Acorduri si avize intre executant si autoritatile locale:politie, primarie, domeniul


public

Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de Stat in


Constructii si Amenajarea Teritoriului

Raportul de constatare pe teren

Lista cu disponibilul de obiecte de santier a constructorului

Proiectul de organizare de santier cuprinde urmatoarele piese scrise si desenate:


A. Piese scrise

Memoriu tehnic justificativ.

Necesar de forta de munca, materiale, utilaje si mijloace de transport.

Grafice de executie a lucrarilor de constructii.

Lista cu dotari pentru organizarea de santier.

B. Piese desenate

Planul de situatie al santierului cu incadrarea acestuia in zona la scara planului


topografic.

Planul de organizare la nivel de obiectiv de investitii.

Planul de organizare la nivelul obiectelor de constructii

Planul de organizare al bazei de productie auxiliare

Planul de organizare al grupului de cazare

Planul de organizare al executiei lucrarilor pe timp friguros(doar daca se lucreaza pe


timp friguros).

Planuri de detalii de executie si de dotari aferente organizarii de santier si unitatilor de


productie auxiliara.
Organizarea de santier aferenta executiei lucrarilor de constructii pentru
realizarea structurii analizate:S+P+6E este redata in planul de organizare de
santier anexat proiectului.

2.4 Proiectul de organizare de antier

CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII IN SI
SANATATII IN MUNCA

3.1. Aspecte generale


3.2.Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
3.3.Fisa individuala de intretinere

3. 1 ASPECTE GENERALE

3.1 Aspecte generale

Securitatea si sntatea in munca constituie un ansamblu de activiti


institutionaEzate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfurarea
procesului de munca, aprarea vieii, integritii fizice si psihice, sntii lucratorilor si a
altor persoane participante n procesul de munca.
Securitatea si sntatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14 iulie 2006.
Legea securitii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE
privind introducerea de masuri pentru securitatea si sntatea in munca.
Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitii si sanatatii
in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentanilor lucratorilor
din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci si in sectorul de construcii (cu
excepia forelor armate, politiei, cazurile de dezastre, inundaii si proteciei civile).
Legea stabilete principiile generale referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale


protecia sanatatii si securitii lucratorilor
eliminarea factorilor de risc si accidentare
informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
instruirea lucratorilor si a reprezentailor lor precum direciile generale pentru
ndeplinirea acestor principii.

In vederea asigurrii condiiilor de securitate si sntate in munca si pentru


prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabilete obligaii specifice
att pentru angajatori cat si pentru lucratori.
Normele de securitate si sntate in munca
Normele, reglementrile si rspunderile stabilite prin lege privind securitatea si
sntatea in munca reprezint un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participanilor
la procesul de munca.
Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecie a sanatatii si securitii
lucratorilor se axeaz att pe aspectele referitoare la asigurarea securitii in munca cat si k
cele de sntate in munca.
Normele de securitate si sntate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea
factorilor de risc de accidente si/sau de mbolnvire profesionak, existeni in sistemul de
munca pentru fiecare din componentele acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace
de producie - mediul de munca).
In domeniul securitii si sntii in munca se delimiteaz si se definesc
urmtoarele categorii de norme:
a) norme generale de securitate si sntate in munca

b) norme specifice de securitate in munca


c) instruciuni proprii de securitate in munca
d) norme privind sntatea si igiena muncii

a) Norme generale de securitate si sntate in munca


Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si
a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei naionale.
Normele generale de securitate si sntate in munca se detaliaz pe activiti sau grupe de
activiti distincte in cadrul normelor specifice de securitate si sntate a muncii si al
instruciunilor proprii de securitate a muncii.
b) Norme specifice de securitate si sntate in munca
Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia naionala
(inclusiv pentru sectorul de construcii).
Normele specifice de securitate a muncii se emit de ctre Ministerul Muncii si
Solidaritii Sociale in baza unei metodologii distincte.
c) Instruciuni proprii de securitate in munca
Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor
specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcie de caracteristicile
proceselor de munca. Instruciunile proprii de securitate in munca se elaboreaz, in mod
obligatoriu, de ctre angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau strine, ce isi
desfoar activitatea pe teritoriul Romniei).
d) Norme privind sntatea lucratorilor in munca
Se elaboreaz de ctre Ministerul Sanatatii si Familiei, avnd caracter
obligatoriu si urmresc asigurarea sanatatii salariailor in procesul de munca.
Normele generale, normele specifice, standardele si instruciunile proprii
de securitate precum si normele de sntate in munca se revizuiesc periodic, in
concordanta cu modificrile de natura legislativa sau a celor datorate procesului
tehnic.
Clauze privind securitatea si sntatea in munca, conform legii, trebuie
prevzute obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de
munca:

in contractele colective de munca ncheiate la nivelul agenilor economici;


in contractele individuale de munca;
in conveniile civile;
in conveniile internaionale
in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri
strini

3.2. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL


SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI


SANATATII IN MUNCA

Instruiea in domeniul securitii si sntii in munca are ca scop insusirea


cunotinelor si formarea deprinderilor de securitate si sntate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitii si sntii in munca la nivelul
ntreprinderii si/sau al unitii se efectueaz in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfoar instruirea este considerata timp de munca. Fiecare
angajator are obligaia sa asigure baza materiala corespunztoare unei instruiri adecvate. La
instruirea personalului in domeniul securitii si sntii in munca vor fi folosite mijloace,
metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionari
de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator.
Angajatorul trebuie sa dispun de un program de instruire, testare, pe meserii sau
activiti.
Instruiea personalului in domeniul securitii si sntii in munca trebuie sa se fac
in deplina stare de sntate a lucratorilor, fiind interzisa instrukea persoanelor in stare de
oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave.
Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.
Instruiea lucratorilor se va efectua att in baza documentelor legislative cat si a
normelor specifice si a instruciunilor proprii
Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrator sa primeasc o
instruire suficienta si corespunztoare domeniului securitii si sntii in munca, in special
sub forma de informaii si instruciuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau.
Instrukea lucratorilor in domeniul securitii si sntii in munca cuprinde
conform HGE. nr. 1425J11 octombrie 2006 (pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii si sntii in munca nr.319/2006) trei faze:

Instrukea introductiv-generala
Instrukea la locul de munca
Instrukea periodica

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA
Instruiea introductiv-generala se face:

la angajarea lucratorilor
lucratorilor detaai de la o unitate la alta
lucratorilor delegri de la o unitate la alta

Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specifice


ntreprinderii si/sau unitarii respective, riscurile pentru securitate si sntate in munca,
precum si masurile si activitile de prevenire si protecie la nivelul ntreprinderii si/sau
unitarii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de ctre:

angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si


sntii in munca
lucratorul desemnat
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecie
serviciul extern de prevenire si protecie

Instruiea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20 de


persoane.
Durata instruirii introducti-generale depinde de specificul activitii si de riscurile
pentru securitate si sntate in munca, precum si de masurile si activitile de prevenire si
protecie la nivelul ntreprinderii si/sau unitarii, in general.
Angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductiv-generale;
aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu
tematica de instruire aprobata de ctre angajator.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmtoarele
probleme:
a) legislaia de securitate si sntate in munca
b)consecinele posibile ale necunoaterii si nerespectarii legislaiei de securitate si
sntate in munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavke profesionak specifice unitarii
d) masuri la nivelul unitarii privind acordarea primului ajutor in caz de accidentare,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
e) masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de instruire:
importanta nsuirii regulilor sntii si securitii muncii in constructii-montaj
importanta respectrii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de
organizare si funcionare, a codului muncii, a legislaiei si a altor reglementari
referitoare la securitatea si sntatea in munca
drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare
reguli de circulaie care trebuie respectate pe teritoriul antierelor, insistnd asupra

locaiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cailor de acces


amenajate;
respecterea semnelor convenionale si a plcutelor avertizoare
interzicerea staionarii sau a trecerii prin raza de aciune a macaralelor,podurilor
rulante, si a utilajelor in funciune.
reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutilor
admise
pericolul pe care ii reprezint fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri
reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile
sitoxice;
necesitatea purtrii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual
de protecie prevzut in HGR nr.1048/9 august 2006.
obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sntate si de securitate
si interzicerea improvizaiilor;
interdicia muncitorilor de a lucra in alt loc dect acela in care a fost repartizat sa
lucreze;
se interzic in mod deosebit interveniile la instalaiile electrice, lucrrile de sudura,
manevrarea utilajelor si ajutajul la repararea utilajelor
interzicerea executrii de reparrii sau lucrri de ntreinere a utilajelor in timpul
funcionarii lor (ungere, curire);
noiuni generale de electrosecuritate, ventilaie si iluminat;
interzicerea aglomerrii de materiale pe cai de acces, schele si platforme delucru;
notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale;

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza de


teste, a insusirii cunotinelor predate in timpul instruirii.
Rezultatele verificrii vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu datele
prevzute in imprimat si cu semnarea documentului de ctre cel instruit, de cel care a
efectuat instruirea si de cel care care a verificat nsuirea cunotinelor.
In cazul in care, la verificarea cunotinelor, se constata ca lucratorii nu sunt
suficient de instruii se repeta instructajul pana la asimilarea cunotinelor.
Lucratorii nu vor putea fi angajri daca nu si-au insusit cunotinele prezentate in
instruirea intro ductiv-generala.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA


Instruirea la locul de munca se face dup instruirea introductiv-generala si are ca
scop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sntatea n munca, precum si masurile si
activitile de prevenire si protecie la nivelul fiecrui loc de munca, post de lucru si/sau
fiecrei funcii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea
locului de munca sau in cadrul ntreprinderii si/sau unitii.
Instruirea la locul de munca se face de ctre conductorul direct al locului de
munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sntate
in munca si de masurile si activitile de prevenire si protecie la nivelul fiecrui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecrei funcii exercitate.

Durata instruirii k locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se stabilete prin


instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munca respectiv, mpreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii in munca
lucratorul desemnat
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecie
serviciul extern de prevenke si protecie

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire ntocmite


de ctre angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii in munca
si care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informaii privind riscurile de accidentare si imbolnavke profesionala specifice
locului de munca si/sau postului de lucru.
b) prevederile instrucdmiilor proprii ekborate pentru locul de munca si/sau postul de
lucru.
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
d) instrukea k locul de munca va include obligatoriu demonstrrii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfura si exerciii practice privind
utilizarea echipamentului individual de protecie, a mijloacelor de akrmare,
intervenie, evacuare si prim ajutor.
e) prevederi ale reglementarilor de securitate si sntate in munca privind activitile
specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de
profil, cuprinse in tematicile specifice de instruke:
descrierea echipamentului de protecie a muncii si de lucru specific meseriei, a
mijloacelor individuale de protecie si a modului corect de utilizare a lor, precum si
obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii;
organizarea ergonomica a locului de munca, pstrarea ordinei, cureniei si a
disciplinei in timpul lucrului;
corectitudinea executrii operatiunor la principalele faze ale lucrrilor si ordinea
executrii lor pentru asigurarea deplinei securiti a muncitorilor in timpul
procesului de munca., insistandu-se asupra celor dificile si periculoase, si in mod
special a celor executate la inaltime;
evidenierea zonelor cu risc de accidentare sau mbolnviri profesionale si
indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;
obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pstrrii lor Mbere,
interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;
interdicia de a executa alte lucrri dect cele pentru care muncitorul este calificat si
are instrucatjul fcut.
interdicia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule dect cele cu care
este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;
necesitatea verificrii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protecie inainte de
nceperea lucrului, aratandu-se pericolul pe care ii reprezint pentru securitatea
muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecie a muncii defecte;
modul de efectuare a transportului in interiorul antierului in condiii de securitate si
mijloacele de transport care pot fiutilzate.
mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul
unde sunt amplasate acestea si accesul la ele;
reguli stabilite prin proiectele de execuie

La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a


cunotinelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul ca fi
consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu semnarea
documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel care a verificat
insusirea cunotinelor.
nceperea efectiva a activitii la postul de lucru de ctre lucratorul instruit se face
numai dup verificarea cunotinelor de ctre eful iearbic superior celui care a fcut
instruirea si se consemneaz si se semneaz in fisa de instruire individuala, la rubrica
"Admis la. lucru".
INSTRUIREA PERIODICA
Instruirea periodica se realizeaz in urmtoarele forme:
1. instruirea periodica programata
2. instruirea periodica suplimentara
3. instruirea zilnica nereglementata
1.INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop remprosptarea si
actualizarea cunotinelor in domeniul securitii si sanatatii in munca in perioada
considerata.
Instruirea periodica se face de ctre conductorul locului de munca.
Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, in
funcie de condiiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6
luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice nu
va fi mai mare de 12 luni.
Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstraii si cu demonstraii
practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul
care si-a asumat atribuiile in domeniul securitii si sntii in munca si vor fi pstrate la
persoana care efectueaz instruirea.
Validarea nsuirii se face prin completarea rubricilor din "fisa de instruire individuala" ii
fiecrui lucrator si prin semnarea cestora de ctre cei instruii, cel care a efectuat instruirea si
cel care a verificat instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care a efectuat
instruirea si prin sondaj de ctre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire
si protecie/ serviciile externe de prevenire si protecie, care vor semna fisele de instruire
ale lucratorilor, confirmnd astfel ca instruirea a fost fcuta corespunztor.
2.INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmtoarele cazuri:

cnd un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare


cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate si sntate in munca privind
activiti specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale
instruciunilor proprii, inclusiv apariiei de noi riscuri in unitate.
la reluarea activitii dup accidente de munca;
la executarea unor lucrri speciale;
la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului
existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru

Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabilete in


instruciuni proprii de ctre conductorul lucului de munca respectiv, mpreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii in munca
lucratorul desemnat
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecie
serviciul extern de prevenire si protecie

Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de


ctre angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii in
munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecie/ serviciul extern de
prevenire si protecie si aprobate de ctre angajator si care vor fi pstrate la persoana care
efectueaz instruirea.
Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemneaz prin completarea
rubricilor din 'fisa de instruire individuala'''a lucratorilor, iar validarea se va face prin semnarea
fisei de cel instruit, cel care a instruit si de ctre cel care a verificat instruirea.

3.INSTRUIREA ZILNICA NEREGLEMENTATA

Intruirea zilnica nu este reglementata prin legislaia in vigoare, dar este recomandata
pentru remprosptarea cunotinelor si masurilor de securitate si sntate in munca
referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita activitii productive.
Inainte de nceperea programului zilnic, conductorul punctului de lucru va efectua
odat cu transmiterea sarcinilor de producie, un scurt instructaj privind lucrrile care
urmeaz a se executa in ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se
asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protecie necesare si se vor face
atenionri asupra masurilor si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie
adoptate si respectate.
Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu efii formaiilor de lucru si
muncitorii componeni.
Durata acestei instruiri nu va depi 10-15 minute, excepie fcnd lucrrile cu grad
ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana k stabilirea detaliata
a masurilor de prevenire si protecie.Instructajul zilnic nereglementat nu se consemneaz in
fisele de instruire individuala ale lucratorilor.

3.3. FISA DE INSTRIURE INDIVIDUALA PRIVIND


SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Fisa individuala de instruire


Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitii si sntii in munca se
consemneaz in mod obligatoriu in 'Fisa de instruire individuala", cu indicarea materialului
predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau cu stiLou,
imediat dup verificarea instruirii, in toate rubricile, fr corecturi sau omisiuni.
Dup efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaz de ctre
lucratorul instruit si de ctre persoanele care au efectuat si verificat instructajul. Fisele de
instruire care nu conin semnaturile in original, duplicatele, copiile dup fise sau fisele care
au meniunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.
Pentru persoanele aflate in intrepridere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,
angajatorul stabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si
funcionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in ntreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii ntreprinderii si/sau unitarii din exterior, care desfoar activiti
de baza de contract de prestri de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt
angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind
activitile specifice ntreprinderii si/sau unitarii respective, riscurile pentru securitatea si
sntatea in munca, precum si masurile si activitile de prevenire si protecie la nivelul
ntreprinderilor si/sau unitarii, in general.
Instruirea prevzuta in aliniatele precedente se consemneaz in 'Fisa de instruire
colectiva", conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006 .
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se
va pstra de ctre angajate/ lucrator desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecie
care a efectuat instruirea si un exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucratorilor
instruii sau, in cazul vizitatorilor, de ctre conductorul grupului.
Reprezentanii autoritilor competente in ceea ce privete controlul aplicrii
legislaiei referitoare la securitate si sntatea in munca vor fi insotiti de ctre un
reprezentant desemnat de ctre angajator, fr a se intocmi fisa de instructaj.
Fisa de instruire individuala privind securitatea si sntatea in munca este structurata
astfel:

datele personale ale lucratorului


instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca,
admis in lucru)
instruirea periodica

instruirea periodica suplimentara


rezultatele testelor
accidente de munca sau mbolnviri profesionale suferite
sanciuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sntate in munca
controlul medical periodic
testarea psihologica periodica
reglementari legislative (obligaiile angajatorilor si obligaiile lucratorilor prevzute in
Legea 319/2006)

Fisa de instruire individuala va fi pstrata de ctre conductorul locului de munca si va fi


insotita de |PcopiEaleTsek>r de aptitudini, completate de ctre medicul de medicina muncii in
urma examenului medical la angajare.

NUMELE SI PRENUMELE_____________________________________________________________
Data si locul naterii___________________________________________________________________
Calificarea_________________ _ _ _ ____________Funcia_____________________________________
Locul de munca______________________________________________________________________
Autorizaii (ISCM, s.a.)_________________________________________________________________
Traseul si durata de deplasare la / de la serviciu

INSTRUIREA LA ANGAJARE
Instruirea introductiv generala
a fost efectuata la data de________________________________________________________________
timp de __ ore, de ctre_____________
avnd funcia de________________________________________________________________
Coninutul instruirii

Semntura
celui instruit

Semntura celui
care a efectuat instruirea

Semntura celui
care a verjlcat
nsuirea
cunotinelor

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

a fost efectuata la data de________________________________________________________________


timp de_____ore, de ctre__________________________________i__________________________________________________
avnd funcia de_______________________________________________________________________
Coninutul instruirii

Semntura
cehi i instruit

Semntura celui
care a efectuat instni irea

Semntura celui
care a verficat
nsuirea
cunotinelor

Admis la lucru
Numele si prenumele___________________________________________________________________
Funcia (ef sectie, atelier, antier etc.)______________________________________________________
Data si semntura