Sunteți pe pagina 1din 97

***Mamifere..

.
~Iusanu Aura
~Moldovan
Diana
~Grosu

Mamiferele
Mamiferelesunt o clas de animalevertebrate, care nasc pui vii i i
hrnesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate i
adaptabilevertebrate, fiind animalehomeoterme, care triesc n
toate mediile de via. Exist peste 5 800 specii de mamifere.
Corpul lor este acoperit cu pr, blan, epi sau plci, daunasterela
pui vii i i hrnesc cu laptele produs de mamele, sunt animale
homeoterme, avnt o temperatur medie a corpului de 36-38 de
grade Celsius, au glande mamare sub piele,inimaeste
cvadricameral, cu dou atrii i dou ventricule, dentiia este
alctuit din dini specializai (canini,molari, . a.) i prezint 3
osioare aleurechimedii:ciocanas,nicovalaiscarita.

n istoria Pmntului mamiferele au aprut naintea


psrilor. Dinii i unele oase ale mamiferelor vechi au fost
gsite n straturile care aparin la nceputul erei
mezozoice. Strmoii lor au fost teriozaurii. Dup fosilele
gsite ne putem da seama, c primele mamifere au fost
animale de mrimea unui obolan. Aceste animale mici i,
probabil, nc foarte nedesvrite greu rezistau
concurenei cu reptilele mari. ns ele posedau nsuiri
progresive de structur, care le ddeau n procesul
filogenezei superioritate. Un rol mare a jucat desvrirea
organelor de respiraie, circulaiei sangvine i
mecanizmelor fiziologice, care ntreineau temperatura
constant la un nivel nalt (homeotermie). Toate acestea,
mpreun cu dezvoltarea progresiv a organelor de sim i
creerului le-a dat mamiferelor superioritate hotrtoare
asupra reptilelor. Spre sfritul erei mezozoice reptilele au
nceput s dispar i de la nceputul erei cainozoice

Habitatul
mamiferelor...

Mamiferele sunt rspndite pe toat suprafaaPmntului, de


laPolul NordlaEcuatori pn laPolul Sudi s-au adaptat att
la viaa terestr ct i la viaa marin sau chiar subteran.O
prim explicaie pentru aceast imens adaptabilitate a
mamiferelor este faptul c au snge cald i i pstreaz
temperatura corporal constant indiferent de vreme.
Mamiferele s-au adaptat n foarte multe habitate i ecosisteme,
incluznd cel debalt, cel de mlatin, cel depdurei
chiaroceanul, n cazul delfinului i al balenei.
De departe, concentraia cea mai mare de mamifere este n zona
tropical i subtropical, pe cnd cea mai mic este la Poli. Iat
mai jos exemplare din aceeai familie (Ursidae), mpreun cu
rspndirea lor geografic. Observai adaptrile fiziologice ale
urilor i habitatul lor.

Caracteristici...
Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de pr/blan, (n afar
decetacee, care ns pot avea urme de pilozitate).
Blana mamiferelor are mai multe funcii vitale. mpiedic rspndirea cldurii
corpului nmediul nconjurtor. Mamiferele, avnd otemperatur intern de
36 - 39Celsius, adic o temperatur mai mare dect cea a mediului extern,
cedeazcldur, n special nsezonul rece, cnd temperatura mediului
extern devine mult mai mic dect cea a corpului. Cnd ns n mediul
exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la
unele mamifere se manifest fenomenul invers, de nprlire, atunci cnd
cade prul, ca cedarea temperaturii s se accelereze; ofer protecie
mamiferului contra unor factori externi, precum radiaiile solare, suprafee
dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; prul/blana
poate asigura oadaptaremai bun a mamiferului la condiiile externe.

Importanta
Mamiferelor

Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere


fiind printre cel mai uor de domesticat specii. Omul consum de la
elecarne,lapte, foloseteblana,prulpentru materialeletextile, le
folosete n viaa de zi cu zi pentru diverse activii.
Cinele, cel mai bun prieten al omului, pe lng faptul c este
afectuos, i protejeaz stpnul i l ajut n diversele activiti
cotidiene. Este folosit depoliie, dejandarmeriela cutarea persoanelor
disprute dar i adrogurilor, avnd un miros foarte rafinat. Cinii sunt
folosii de persoanele cu deficiene de vedere pentru aprare i pentru
orientarea n spaiu.
Pisicase ataeaz de stpn i este foarte afectuoas.Calula fost (i
nc este) folosit la activitile agricole i la tractarea vehiculelor

Aparitia .
Clasa Mamiferelor, cunoscut ca fiind grupa ai crei reprezentani
sunt cei mai evoluai, are dou caractere eseniale: prezena
glandelor mamare (ce secret lapte) i acoperirea corpului cu pr.
Originea acestora este nc obscur,fosilelesemnificative lipsind
sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoate cu siguran este
evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani,
n perioada Triasic a Mezozoicului au aprut aceste fiine evoluate.
Dimensiunile lor erau reduse (unele de civa cm), erbivore sau
frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevzui cu
tubercule. Astfel, grupul primete numele deMultituberculata.
Aceste prime mamifere pstrau numeroase caractere reptiliene,
care au disprut treptat. Multituberculatele se aseamn cu
monotremele.
Monotremelesunt cele mai vechi i mai primitive mamifere actuale.

Reproducerea

Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltai. Exist


ns i excepii, precumornitorinculiechidna(care se reproduc
prin ou) saumarsupialele(care nasc pui vii, dar slab dezvoltai).
Pentru c mamiferele nu se pot nmuli dect pe cale sexuat,
competiia este feroce.Multe mamifere recurg la peirea
partenerului, nainte de mperechere. Aceast peire poate
include lupte ntremasculi, ritualuri de mperechere (mai mult sau
mai puin violente), demonstraii de for.Dup ce sunt nscui,
puii, neajutorai la nceput, nva tehnicile dehrnire,aprare,
vnare de la prinii lor, iar cnd puii sunt destul de mari pentru a
se descurca singuri, ei sunt nrcai de ctre prinii lor, adic
sunt alungai de la cminul lor i obligai s se descurce singuri.

Comportamentul

Comportamentul mamiferelor este foarte variat. El poate fi social sau


singuratic,activ saupasiv,blndsauviolent, dup specie.
Majoritatea speciilor prezint comportamentul de hrnire nc de la natere, de
altfel primul care apare la puii nou-nscui; printre primele lucruri pe care le fac ei
este s caute glandele mamare i s suglaptelematern, care le va fi o vreme
hrana de baz.
Comportamentul de aprare se nva exclusiv de la prini; puii mamiferelor nu
se nasc cu instinctele deja formate, capetii,psrilesau cainsectelei au
nevoie de ajutorul prinilor pentru a-l dobndi. Adesea puii se implic n jocuri
inocente dar care le formeaz instinctele i comportamentul de aprare de care
vor avea nevoie mai trziu.
Comportamentul sexual este de cele mai multe oriinstinctiv, el declanndu-se
de obicei dup ce puii sunt nrcai, la atingerea maturitii sexuale. El include
peiri, lupte, alergturi, demonstraii de for, de culoare, pentru a impresiona
perechea.
Bioritmurilecircadiene ale mamiferelor sunt de obiceidiurne, excepie fcnd
liliecii, care sunt exclusivnocturni.

Organele de simt
1. ochii, pentruvedereai localizarea spaial
2. urechile, pentru receptarea
semnalelorsonore
3. nasul, pentru perceperea
diferitelormirosuri
4. limba, pentru perceperea gusturilor
5. pielea, pentrupipit

Aparatul digestiv

Aparatul digestiv
Aparatul digestiv, la mamifere, este adesea specializat pe tipul de
hran consumat de animal (vegetal sau animal) i proceseaz treptat
mncarea n urmtorii pai:
ngur, hrana este mestecat de dini, umezit i amestecat, pn
cnd ajunge destul de omogen pentru a putea fi nghiit i a ajunge
nstomacdup ce parcurgeesofagl. n stomac, mncarea este
dizolvat pn la cele mai simple substane, prin intermediulacidului
gastric. Din stomac, mncarea trece nintestinul subire, unde sunt
amestecate cu lichidul biliar i unde sunt extrase substanele nutritive
i transferate nsnge. Resturile nedigerate, mpreun cu celule
moarte i ajung nintestinul gros, nainte de a fi eliminate prinanus.
Unele mamifere erbivore, caiepurele, alimentele trec i princecum,
unde vegetalele sunt digerate de ctre nite bacterii, nainte de a
ajunge ncolon.

Aparatul respirator
Aparatul respirator
Este format din ci respiratorii iplmni.
Aerul ptrunde prin cele 2 nri
alenasului, apoi trece
prinfaringe,laringe,trahee,bronhiii
ajunge n plmni, unde se efectueaz
schimbul de gaze la nivelul vaselor de
snge.

Aparatul circulator
Aparatul circulator
Sistemul circulatoreste diferit de cel al psrilor. Acesta
const dintr-un miocard i o reea dens de vase
sanguine, care transport sngele. Inima are 4 camere,
cei 2atrii, cel drept care primete sngele deoxigenat
de la vena cava, i cel stng care primete sngele
oxigenat de la plmni prin vena pulmonar, i cei
2ventriculi, cel drept pompeaz sngele deoxigenat
spre plmni, i cel stng pompeaz sngele oxigenat
spre artere. Pereii groi ai miocardului asigur circulaia
rapid asngelui, care duce mai repedeoxigenulctre
esuturi.

Aparatul excretor

Aparatul excretor
Aparatul excretor la mamifere se ocup cu filtrarea i eliminarea tuturor
deeurilormetabolice, aprute n corpul mamiferelor n urma proceselor
metabolice. De asemenea, acesta controleaz nivelul de lichide prezent
n corp. Cel mai des ntlnit deeu esteacidul uric, sau ureea, care sunt
eliminate din corp prin intermediulurinei, prinvezica urinar
Aparatul reproductor
Masculii au o pereche detesticulecare producspermatozoiziiar
femelele au dou ovare, care producovule. n timpul contactuluisexual,
un spermatozoid ptrunde ntr-un ovul, astfel realizndu-sefecundaia.
Ovulul se divide n repetate rnduri, devine unzigot, apoi unembrion,
apoi unfetus. Durata de gestaie difer de la specie la specie. Spre
exemplu,roztoarele au durata de gestaie de 2-3 sptmni, pe cnd
laelefanipuiul st n pntecul mamei circa 24 de luni nainte de a se
nate.

Metabolism i
termoreglare

Metabolism i termoreglare
Avnd sistemele de organe mai dezvoltate ca la alte
organisme, mamiferele au un metabolism mai ridicat.
Datorit acestuia, ct i blnii, ele au tot timpul o
temperatur intern ridicat, iar datorit termoregulrii
(dilatarea sau comprimareacapilarelor, transpiraia)
temperatura este constant.
Multe mamifere s-au adaptat la mediile lor de via, crendui metode mai uoare de termoreglare. Iepurele de deert i
folosete urechile pentru a rci sngele, elefanii i fac vnt
cu ajutorul urechilor pe cnd animalele care triesc la Poli
nmagazineaz grsimea, au extremitile mai mici i blana
mai deas.

Locomoie
ntruct sunt animale active, locomoia este un proces esenial n viaa mamiferelor. Ele s-au adaptat pentru un
anumit tip de locomoie.
.uscat
Cele mai multe mamifere sunt terestre i se deplaseaz pe uscat. Toate aceste mamifere se deplaseaz cu
ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte dect cele posterioare la cele care se deplaseaz prin
salturi.
Cangurul, mamifer inferior, se deplaseaz prin salturi mari, folosindu-i coada grea ca o cotnragreutate.Alte
animale se deplaseaz prinmers plantigrad(exp.crtia) saumers
digitigrad(exp.vaci).Felineleafricane,tigrul,leul,ghepardul,cita, etc, au corpul uor i fr surplusuri de
grsime, atingnd rapid viteze de pn la 70 km/h atunci cnd i alearg prada. [
In apa
Delfin
Puinelemamifere exclusiv acvatice(cele mai reprezentante fiinddelfinulibalena) se deplaseaz cu ajutorul
cozii musculoase sau a aripilor.
Exist i mamifere terestre care pot nota, ca de exempluursul polar. Ursul polar are nevoie de aceast
ndeletnicire mai ales pentru a se hrni, hrana lui de baz fiindpetele, dar i pentru a se deplasa ntre
banchizele de ghea. Ursul polar poate nota pe o distan de aproape 100 km fr s se odihneasc, se
scufund pn la 4,5 metri i poate rezista sub ap pn la douminute.Straturile groase de blan i
grsime asigur flotabilitateaHipopotamul, dei este un mamifer terestru, este bine adaptat vieii acvatice.
Urechile, ochii i nrile sunt poziionate pe vrful capului, astfel nct poate vedea, respira i mirosi n timp
ce se afl n ap.[
Liliac
Singurul mamifer care efectiv zboar esteliliacul. Liliacul, fcnd parte din grupulinsectivorelor, are aripile
formate din-un pliu tegumentar care leag membrele anterioare de cele posterioare. Mai exist mamifere
care se pot deplasa pe calea aerului plannd, fr a zbura, ns. Un exemplu esteveveria zburtoare.

Musculatura

Musculatura
Mamiferele au o musculatur bine dezvoltat.Muchiisunt foarte dezvoltai, n
special muchii membrelor fiind dezvoltai. Muchii scheletici ai vertebratelor
particip latermoreglare, la comunicare i lalocomoie. Ei se leag de oase
printendoanei sunt acionai voluntar de ctrecreier.

Sistemul nervos

Sistemul nervosndeplinete mai multe funcii i anume: asigur integrarea


sistemelor de organe n cadrul organismului, asigur integrarea organismului n
mediu. Aceste funcii se realizeaz prin primirea, prelucrarea, elaborarea i
transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop pstrarea integritii organismului i
integrarea sa n mediu su de via.
Sistemul nervos

al organismelor ce se ncadrez n ncrengtura Mammalia (mamifere) are acelai


plan de organizare cu al organismelor ncadrate n ncrengturile: Cyclostomata
(ciclostomi),Pisces(peti),Amphibia(amfibieni),Reptilia(reptile),Aves(psri) i
poate fi reprezentat schematic ca n tabelul de mai jos.

Tegumentul

Tegumentul
Tegumentul mamiferelor, sa pielea, este un strat exterior protector, care este de
cele mai multe ori acoperit de pilozitate, (cazuri excepionale sunt cetaceele, care din
cauza mediului marin i-au pierdut pilozitatea). Are o structur complex, constituit
din epiderm, derm i esutul subcutanat (hipoderma). Pielea mamiferelor cuprinde
multe glande sudoripare i mai cuprinde glandele mamare, precum i vase desnge
Scheletul
Toate mamiferele au unendoscheletdur. Au ocutie craniandezvoltat. Dantura
este mai puternic idiniisunt difereniai n canini, molari i incisivi.
Regiunea cervical a coloanei vertebrale este la toate mamiferele alctuit din
7vertebre. Coloana vertebral este mai mobil dect la celelalte vieuitoare. Cu
regiunea toracal a coloanei vertebrale (12-15 vertebre) sunt unite coastele,
alctuind mpreun cutia toracic.
Fiind animale terestre, mamiferele dispun de patru membre bine dezvoltate, avnd
fiecare cte cinci degete. La unele specii membrele au suferit pe parcursul evoluiei
un ir de modificri eseniale care le-au permis s se deplaseze cu uurin n cele
mai diverse medii de via-subteran, terestru, aerian i acvatic.

Fenecul
Fenecul(Vulpes Zerda) este o specie de mamifer din
tribul vulpinilor, fiind nrudit cuvulpea. Reprezentanii
acestei specii pot fi gsii n deertulSahara,
peninsulaSinaii deertul Arabiei, fiind perfect adaptai
la mediul arid. Numele su uzual, fenec, provine din
cuvntul arabfenek, care nseamnvulpe,
iarzerdaprovine din grecesulxeros, care
inseamnuscat. Acesta este cel mai mic reprezentant
al familiei Canidelor. Fenecul este un animal nocturn i
omnivor, dieta sa constnd n principal din roztoare,
insecte, psri i ou.

Fenecul este un mamifer mic, avnd o mas


cuprins ntre 0,7-1,6 kg, o lungime a corpului de 2940 cm (lungimea cozii putnd atinge 20-30 cm) si o
inaltime de aproximativ 20 cm. Una din trasaturile
specifice fenecului sunt urechile sale mari, care pot
atinge o lungime de aproximativ 15 - 20 cm. Urechile
mari reprezinta o adaptare esentiala la mediul
desertic, unde temperaturile pot atinge 40 C in
timpul zilei, mentinand o temperatura constanta a
corpului. Fenecii pot trai un timp indelungat fara apa,
rinichii lor fiind capabili sa reduca pierderea de apa
din organism. Blana lor are o culoare crem-bej.

Ursul

Ursus arctos, dei rspndit n toat regiunea holarctic, pentru


romniursul bruneste un animal prin excelen romnesc.
Animal deosebit de puternic, aparinnd familieiUrside, ursul brun
romnesc - privit de muli biologi ca sub-specie nc nenregistrat - are un
corp de pn la 2,5 m lungime, o nlime la greabn de pn spre 1,5 m
i o greutate maxim de 600 kg. Este un animal plantigrad, iar ghiarele nu
sunt retractile, imprimndu-se n mers odat cu talpa i degetele.
Denumirea tiinific a cunoscut numeroase variaii. Cea n uz la ora
actual esteUrsus arctos arctos, Linne, 1785.
Ursul brun are o blan deas, mult apreciat, cu dou rnduri de peri,
spicul i puful. Dei culoarea de baz este cea brun-cafenie, variaiile sunt
dosebit de mari, de la uri rocai la cei aproape negri. Unele exemplare
prezint pete albe la baza gtului, formnd uneori un adevrat guler,
asemntor cu cel al ursului gulerat de Himalaya.
Dentiia este tipic de omnivor, cu canini puternici i molari rotunjii.

Ursul
Uriisuntmamifereomnivore (Ursul brun),
ierbivore (Ailuropoda melanoleuca), sau
carnivore (Ursul polar) din familiaUrsidae.
Suntanimalecu trup mare, mthlos,
acoperit cu blan, plantigrade, omnivore sau
carnivore, rspndite n toat emisfera
nordic i n unele regiuni din cea sudic.
Cei mai cunoscui reprezentani ai familiei
suntursul brun,ursul albiursul grizzly.

Zibeta

Cainele salbatic africaneste un mamifer carnivor din familiaCanidae, intalnit numai in


Africa, in special insavanasi in zonele tropicale impadurite. Este cunoscut si sub numele
deCainele vanator, Cainele patat sau Lupul colorat.Este singura specie din genul Lycaon.

Corpul ii este acoperit de o blana cu modele neregulate, sub forma de pete negre, albe si
galbene, distinctive pentru fiecare individ in parte. Aceasta caracterstica i-a atras numele de
Lycaon pictus, care, tradus din limba greaca, inseamna lupul pictat. Este singura specie de
canide ale carei membre anterioare sunt lipsite de gheare. Parul este scurt in zona membrelor
si mai lung pe corp si pe gat.

In general, adultii au o greutate cuprinsa intre 17 si 36 kg, inaltimea aproximativa de 75 cm,


lungimea corpului de 100 cm si o coada lunga de 30-45 cm. Masculii sunt putin mai dezvoltati
decat femelele. Animalele care traiesc in partea sudica a Africii sunt in general mai mari decat
cele din est sau din vest. Desi ca infatisare, cainele african pare slab si firav, corpul lui este
musculos si puternic. Are picioarele lungi, coada stufoasa, cu varful alb si urechile rotunde si
mari. Acestea il ajuta sa faca fata caniculei si sa perceapa sunetele de la distanta.

Ciinele african
Imperecherea are loc intre lunile martie-iunie, in a doua jumatate a sezonului ploios. Perioada dintre nasteri este
de 12-14 luni sau de mai putin de 6 luni, in cazul in care toti puii din nasterea anterioara au murit. Durata
tipica de gestatie este de 70 de zile, dupa care femelele nasc in medie 10 pui, in adapostul altor animale,
precum porcul termitelor (Orycteropus). Puii sunt intarcati dupa 10 saptamani, iar la varsta de 8-11 luni sunt
apti sa se hraneasca singuri, vanand animale de dimensiuni mici.
Cainii salbatici africanitraiesc in haite de 10-15 animale, condusi de de o femela si de un mascul alpha. Doar
aceasta femela are dreptul la reproducere. Ceilalti membrii ai grupului vor ajuta la cresterea puilor si vor
avea grija de ei. Lycaon pictus au un fel neobisnuit de a-si stabili membrii dominanti. In fiecare haita exista
doua ierarhii separate: una a femelelor si una a masculilor, iar in clipa in care reprezentantul alpha moare
acesta este inlocuit dupa cum urmeaza: locul masculului alpha va fi luat de cel mai tanar mascul. in timp ce
femela alpha va fi inlocuita de cea mai in varsta femela.
Hrana lor preferata este formata din antilope, zebre, impala sau gazele, pe care le ataca doar atunci cand toata
haita este pregatita. Ucid si mananca repede prada pentru ca alte carnivore mai puternice pot aparea
oricand.
Din cauza mortalitatii ridicate si din cauza oamenilor care le-au luat habbitatul si care i-au vanat, numarul caiinior
africani a scazut dramatic, iar in prezent se crede ca mai exista intre 4000 si 5000 de exemplare, majoritatea
in rezervatii sau parcuri nationale.

Ursul polar

Ursul polar este unmamifermare, greutatea acestuia ajungnd pn la 300-600 kg lamasculii 150300 kg lafemele, nlimea la 1,8 m i lungimea la 3 m. Are o blan de culoare alb. Ghearele mari i
puternice sunt capabile s doboare adversarii naturali. Are un strat de grsime sub piele, care l ajut
s se protejeze mpotriva frigului, aceast caracteristic fiind ntlnit i la alte animale dintundr.
Este un nottor excelent. Corpul acestora este asemantor cu cel al unui urs maro. Capul poate
ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferina de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinii sunt
mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascutii, gtul mai puternic. Au buze extensibile adica nu sunt
ataate de gingii i pot culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada
de la 30 de km deprtare. Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat. Culoarea blnii
este albul, dar poate fi galbuie sau gri n timpul verii. nsa explicaia tiinifica a culorii lor este c
firele de pr, incolore, sunt goale n interior ca fibrele optice i conduc razele ultraviolete spre pielea
lor neagr, unde sunt absorbite. Este foarte calduroas, iar temperatura corpului rmne
neschimbat atunci cnd este foarte frig. Sistemul lor de ncalzire este foarte eficient (n prul blnii
se gasesc canalicule microscopice pline cu aer care asigur oizolaretermicexcelent) i de aceea
uneori se tavalesc prin zpada pentru a se racori. Labele din faa sunt folosite pentru not fiind mari i
membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au rol de crm. Prezint gheare
neretractibile. Picioarele sunt mai mari dect la ceilali uri (22 de cm laime) i au pr pe tlpi i
ventuze pentru a le conferi stabilitate pe ghea. Pe uscat nu alearg att de repede ca rudele sale.
n apa atinge 10 km/h vslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate s stea pn la 5
minute. Precum oamenii se deplaseaz atingnd solul cu clciele, dar i cu talpa i pot adopta o
poziie bipeda ceea ce i avantajeaz atunci cnd trebuie s observe pericolele, s caute hrana sau sa
lupte. Inaltimea unui urs polar este de 1,6 m. Adultii cantaresc intre 300 si 600 kg. Pot ajunge la o
lungime de 2,5 m. Femelele sunt mai mici cntrind 150-300 kg i avnd 1,8-2 m lungime.

veverita
Veveriaeste unmamiferroztorde talie
mic, cu blan rocat ori neagr pe spate i
alb pe piept, cu coad lung i stufoas.
Pn acum s-au identificat peste 300 de specii
de veverie. Cea mai cunoscut i numeroas
populaie o reprezint veveriele gri, care se
ntlnesc pe aproape ntreaga suprafa a
emisferei nordice (Europa, nordulAsiei,Orientul
ndeprtatiJaponia).

veverita

Cea mai rspndit specie,veveria gri, este de o lungime de 30-40


decentimetri(inclusiv coada). Cntrete aproximativ o jumtate
dekilogram. Principala hran a veveriei const n: alune, nuci, semine,
smburi i fructe de pdure. Triete aproximativ 6 ani.
Veveria rocat(Sciurus vulgaris), are n jur de 20 - 25 de centimetri.
Blana veveriei rocate este n nuane de la crmiziu la negru-rocat,
burta este alb i are o coada lung. Aceast specie de veveri se
gsete i nRomnia. Hrana principal este alctuit din semine i
conuri de pin sau de brad.
Veveria dungat(Tamias striatus), triete nAmerica de Nord.
Cea mai mic specie de veveri cunoscut triete n sud-estulNigeriei,
nCameruniGabon. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri.
Ratufa(Ratufa indica), este cea mai mare specie de veveri cunoscut.
Corpul i coada mpreun ajung pn la 90 de centimetri. Aceste veverie
uriae triesc n sud-estul Asiei i n cteva zone din Nepal.

Gestatia femelei dureaza in general 86-93 de zile, iar numarul de pui variaza intre 1
si 10, media fiind de 4-6. Este bine sa va marcati in calendar data la care s-au
imperecheat veveritele Degu (daca o stiti) pentru a sti cand femela va naste.
Gestatia veveritelor Degu este neobisnuit de lunga in lumea rozatoarelor. Nasterea
nu trebuie sa fie deranjata in nici un fel. Nu atingeti veveritele, nu mutati nimic din
cusca, nu interveniti in nici un fel! Limitati-va la a privi de departe! La nastere puii
sunt foarte bine dezvoltati, ei au deja dinti, ochii deschisi, sunt acoperiti cu blana si
cantaresc 12-20g. In cateva ore de la nastere mama va incepe sa-si alapteze puii.
Tatal veverita nu trebuie indepartat din cusca, el nu isi va canibaliza puii si va ajuta
femela sa-i creasca. Totusi, daca nu mai doriti un al doilea rand de pui va trebui ca
imediat dupa nasterea puilor sa indepartati masculul din cusca pentru o perioada de
3 zile.
Veveritele Degu sunt parinti excelenti si, de regula, nu veti intampina probleme cu
cresterea puilor. Doar in cazul in care este vorba de prima serie de pui din viata
parintilor s-ar putea ca acestia sa nu stie inca foarte bine cum sa aiba grija de ei.
Puii sunt foarte sensibili la stres si ei NU trebuie in niciun caz indepartati de langa
mama pana la varsta de minim 3 saptamani. S-a demonstrat ca puii care au fost luati
de langa mama, chiar si pentru perioade foarte scurte de timp, au inregistrat
deficiente de dezvoltare a creierului. Retineti si faptul ca in primele 20 de zile de
viata puii nu-si pot regla singuri temperatura corporala, astfel incat ei sunt total
dependenti de mama pentru a supravietui. Astfel daca doriti neaparat sa-i atingeti,
faceti acest lucru fara a-i indeparta de langa mama lor. Totusi, spre binele lor, cel mai
indicat este sa va abtineti si sa va limitati la a va asigura ca toate lucrurile sunt in
ordine.

Ornitorincul
Ornitorincul este un mamifer, reprezentant
al familieiOrnithorhynchidaea
ordinuluiMonotremata, n a crui alctuire
anatomic gsim o neobinuit mbinare
de caractere, motenite de la strmoii
reptilieni, altele amintind de psri. Pot tri
15-20 ani.

ornitorincul

Reproducerea are loc dup o scurt perioad de hibernare, n lunile


septembrie-noiembrie. Dup mperechere, partenerii se mai joac un
timp mpreun, apoi se despart, masculul revenind la viaa solitar din
vizuin. Cnd oule trebuie depuse, femela sap o groap de 60-90 cm
adncime. Se ncepe cu o galerie n pant, cu o lungime ntre 6 i 12 m.
Materialele necesare construirii cuibului sunt transportate de femel pe
burt cu ajutorul cozii. Ea blocheaz calea de acces cu unul sau mai
multe dopuri de pmnt, groase de 15-20 cm, pe care le bttorete
cu coada. n aceast izolare are loc depunerea a 2-3 ou, cu diametrul
de 1,5 cm. Incubaia dureaz 7-10 zile, femela pstrnd oule lng
abdomenul ei. Ieirea puilor din ou este asigurat de un dinte aflat
la vrful botului, care apoi dispare. Prezena acestui dinte este tot un
caracter arhaic, nefiind prezent la nici un alt mamifer. La natere puii
nu msoar mai mult de 13 mm lungime, sunt orbi timp de 11
sptmni i se hrnesc prin lingerea laptelui de pe abdomenul mamei.

Girafa

Girafaeste cea mai nalt din toate speciile de animale. Masculii pot avea 4,8 - 5,5 m nlime i o greutate
de 900kg. Numele ei provine din arab i nseamncea mai nalt dintre toate.
Originar dinAfrica, girafa este nrudit cu familiile:CervidaeiBovidae, dar aparine altei familiei,Giraffidae,
care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiatokapi
Girafele sunt faimoase datoritgtuluilor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai nalte
i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari dect cele posterioare.
Structuraosoasa gtului nu este diferit de cea a altor mamifere, neavndvertebren plus, dar fiecare din
cele apte oase este mai lung. n plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)
Exist multe modificri specifice ale structurii girafei, care au evoluat aparte comparativ cu a altormamifere,
n special sistemul circulator.Inimagirafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor
alte mamifere mari pentru a putea menine fluxul sanguin normal. n partea superioar a gtului girafei, exist
un sistem complex de regulare a presiuniisngeluicare previne excesul acestuia cnd girafa coboar capul s
bea.
Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. Girafa are
opielegroas i strns pe extremitile inferioare ale picioarelor, care menine presiunea extravascular
ridicat, semnnd ca funcie cu costumul unui pilot deavion supersonc.
Majoritatea sunetelelor pe care girafa l emite cu ajutorulplmnilorsi enormi nu poate fi auzit
deurecheauman, ntruct girafele comunic ntre ele cu ajutorulinfrasunetelor.
Limbade culoare neagr, foarte lung (circa 45 de cm), i permite s-i curee urechile. Are dou coarne i o
creast osoas datorit dezvoltrii excesive a oaselor frontale i nazale. Gura este diferit de cea a altor
rumegtoare, buza superioar nu este tiat ca la cmile, are o forma mai ascuit. Are un sistem care i
permite s deschid i s inchid fosele nazale n mod voluntar, protejndu-le deprf
Blana este de culoare galben, cu pete de culoare mai nchise sau mai deschise, petele de pe gt sau picioare
sunt mai mici.
Girafele triesc n grupuri de 20-30 exemplare, la tineree, la btrnee caut singurtarea.

Leul

Leul este a doua felina ca marime, dupa tigru. Culoarea blanii sale variaza de la galben deschis pana la
maro-ocru sau chiar roscat. Blana de pe abdomen este mai deschisa la culoare, iar smocul de par din
varful cozii este negru. Puii au pete maronii pe blana, similare cu cele ale leoparzilor. Exista si lei albi,
culoarea deschisa a blanii lor datorandu-se unei gene recesive.
Dimensiunile leilor pot varia in functie de zona in care traiesc, insa in medie, femelele cantaresc 120180kg, iar masculii 150-230kg.
Inaltimea la umar este de circa 98cm in cazul femelelor si 120cm in cazul masculilor. Lungimea corpului
(incluzand capul) la femele variaza intre 140 si 175cm, iar la masculi intre 170 si 250cm.
Dimorfismul sexual al leilor este foarte evident: masculii sunt singurii care au coama in jurul gatului si
pe piept. Coama variaza atat din punctul de vedere al culorii cat si al marimii si caracteristicile sale sunt
influentate de gradul de maturitate sexuala, de climat, de bagajul genetic al exemplarului, dar si de
secretia de testosteron. Astfel, un leu sanatos are o coama bogata si de culoare inchisa.
Desi s-au inregistrat cazuri de femele care au trait 20 de ani, in libertate leii rareori depasesc varsta de 8
ani. In captivitate insa ei pot ajunge sa traiasca chiar si peste 20 de ani.
Caracteristici unice in lumea felinelor:
Leii sunt singurele feline al caror dimorfism sexual este evident vizual.
Leul este singura felina care are varful cozii acoperit cu un smoc de par. Rolul acestui smoc este inca
necunoscut. El este absent la nastere si incepe sa se dezvolte abia in jurul varstei de 5 luni.
Masculul leu este singura felina care are coama.
Dintre feline, leul are cel mai puternic raget.
Habitat:
Desi este supranumit regele junglei, leul prefera savanele si campiile intinse, insa poate fi intalnit si in
tufarisuri si paduri. Copacii Acacia imprastiati prin savane permit leilor sa se retraga la umbra.

Supranumit si regele animalelor, Panthera leo leul, face parte


din ordinul Carnivora, familia Felidae. Desi pana acum circa
10.000 de ani magnificul leu era, dupa om, cel mai raspandit
mamifer terestru mare, astazi leul asiatic este pe cale de
disparitie, iar leul african este declarat specie vulnerabila.
Subspecii In prezent numai 6 subspecii mai populeaza savanele:
Panthera leo persica leul asiatic Panthera leo senegalensis
leul vest-african Panthera leo azandica leul nord-est-congolez
Panthera leo nubica leul est-afican sau leul Massai Panthera
leo bleyenberghi leul sud-vest-african sau leul Katanga
Panthera leo krugeri leul sud-est-african sau leul Transvaal
Un procedeu ciudat...: In trecut in gradinile zoologice exista o
practica frecventa, cel putin dubioasa: aceea de imperechere a
leilor cu tigrii, leoparzii sau jaguarii, rezultand diverse tipuri de
hibrizi (ligru, leopon, tigon). Datorita necesitatii conservarii
speciei, astazi hibridizarea se mai practica doar in menajeriile
private si in gradinile zoologice din China.

CAlul
Calul(Equus caballus) este unmamifererbivorcopitatde
mrime considerabil, fiind una dintre cele
aptespeciimoderne alegenuluiEquus.
Calul domestic este unmamiferce face parte din
ordinulPerissodactylia, FamiliaEcvideelor. Corpul este zvelt,
iar gtul este puternic i poart o coam. Trunchiul, cu piept
lat, se sprijin pe patru membre lungi, musculoase, puternice,
terminate cu cte un deget nvelit n copit. Incisivii sunt
ndreptai oblic nainte. Deoarece se tocesc, pe suprafaa
incisivilor apar ornamentaii, dup care se apreciaz vrsta
animalului. Caninii sunt mici. ntre canini i premolari se afla
bara cornoas. Mselele sunt late, cu creste de smal. Este
folosit pentruclrie,dresaj (cai)i consum decarne.

Lupul

Lupul, a crui denumire tiinific esteCanis lupus, (Linne, 1821), este inclus din
punct de vedere sistematic n familiaCanidae(Canide), alturi
decine,vulpe,acalienot.
Lupul, dei nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele
europene, s-a impus nc din cele mai vechi timpuri. El a fost primit ca simbol
dedaci, delicaonii de alte popoare antice, chiar iromaniiavndu-l ca semn al
nceputurilor lor (legendalupoaiceice i-a hrnit peRomulus i Rems).
Este un animal robust i suplu, lung de pn la aprox. 1,5 m, la care se adaug o
coad de pn la ca 0,8 m. Greutatea este variabil, de obicei ntre 30 i 50 kg, dar
depind n unele cazuri 70 kg.
Blana este de o culoare brun-cenuie cu variaii multiple. Ea se compune, de fapt, din
dou rnduri de peri: unul foarte des, lnos, lng piele, de culoare glbui-cenuie i
un al doilea, mai lung, numitspic, avnd vrful negru. Nprlind n general toamna n
zonele temperate, lupul are o "hain" de var, mai nchis, i alta de iarn, mai
deschis.
Lupul este un animaldigitigrad, clcnd pe periniele degetelor i avnd
unghiineretractile- spre deosebire ders- astfel nct acestea se vd clar n urmele
lsate pe pmnt moale sau pe zpad.

Reconstituirea evoluiei calului s-a realizat pe baza studuilui fosilelor. Strmoul


ndeprtat al calului,Propalaeotherium, era un animal de mrimea unuicine,
avnd mai multe degete la picioare dect calul actual (care are numai unul,
celelalte fiind atrofiate), ce tria n pduri, hrnindu-se cu frunze. ntr-o
perioad de timp de aproximativ 50 de milioane de ani, calul devine animalul
ierbivor, cu forma i mrimea din zilele noastre, atrofierea degetelor de la
picioare fiind o adaptare la fug. Evoluia calului s-a putut urmri n mod
deosebit nAmerica de Nord. Aceast evoluie are loc treptat, fiind
documentat de fosilele descoperite. Astfel, procesul de evoluie a calului
ncepe din perioadaeocen, cu aproximativ 555 de milioane de ani n urm.
Strmoul calului din aceea perioad eraHyracotheriumnumit de unii
iEohippus, care se hrnea cu frunze i fructe din pdure. Mrimea sa era de
20 de cm nlime la umr.Hyracotheriumse deosebea mult de calul de azi:
era de mrimea unei vulpi sau cprioare, avea spinarea ncovoiat, gtul, botul
i picioarele erau scurte, piciorul era asemntor labei de cine (cu degete),
craniul i creierul erau mici.
n urm cu circa 50 de milioane de ani urmeaz un proces lent de evoluie,
perioada de trecere de laHyracotheriumlaOrohippus. Aceasta se produce prin
hrnirea mai variat, ce determin o modificare a dentiiei. DinOrohippusia
natere forma urmtoare a calului (ca.47 miloane de ani)Epihippus.
Dinii devin mai tari i mai bine fixai, fapt explicat prin schimbarea hranei
datorit schimbrii climei dinAmerica de Nord(clim uscat), prin reducerea
zonei pdurilor i apariiastepei, strmoul calului adaptndu-se la vegetaia
specific de iarb a stepei.

lupul

Alimentaia i dentiia sunt tipice pentru un carnivor. Dei la nevoie


este i omnivor, putnd supravieui i cu fructe sau alte vegetale consumnd chiar i scoar de copac -, lupul prefer totui carnea. El
se comport att ca vntor ct i ca necrofag, fiind un important
factor n pstrareaechilibrului natural. Acolo unde lupii au fost
exterminai, indiferent de motive, a avut loc o prbuire aechilibrului
ecologic. Acest lucru a fcut necesar reintroducerea sa n multe din
rile care l eliminaser. Lupul mnnc aproape orice fel de vietate,
de la broate i larve, iepuri, pri i alte animale mici,
lamistre,cerb,mgardomestic saucolun,saigale,boii chiaruri.
mperecherea are loc n lunile februarie-martie, dup care lupul
rmne cu lupoaica, pentru a crete puii mpreun. Dup aceea, lupii,
inclusivcelandrii, se adun nhaite, care, mai ales n iernile grele, se
pot asocia ntre ele. Dup o gestaie de 62-63 zile, lupoaica fat 4-6
pui, orbi cca. 2 sptmni, alptai vreme de 6 sptmni.

Proect la biologie
30.11.10