Sunteți pe pagina 1din 33

1.ANESTEZICE LOCALE.

CLASIFICARE
Dup structura chimic
1.derivai ai ac.paraaminobenzoic (esteri) procaina, tetracaina, benzocaina, clorprocaina.
2.Derivai ai acetanilidei prilocaina, lidocaina, etidocaina, mepivacaina, trimecaina
Dup poten:
1.compui cu poten mare (activi n concentraii mici) tetracaina, cincocaina, bupivacaina, etidocaina,articaina
2.cu poten medie lidocaina, trimecaina, cocaina, benzocaina
3.cu poten mic procaina, clorprocaina
Dupa toxicitate
1.foarte toxice cincocaina,tetracaina, bupivacaina
2.tox.medie lidocaina,trimecaina,etidocaina,mepivacaina,benzocaina,cocaina,prilocaina
3.putin toxice procaina,clorprocaina,articaina
Dup durata de aciune
1.durat lung (3 ore i mai mult) benzocaina, bupivacaina, etidocaina, cincocaina
2.durat medie 1-2 ore lidocaina, mepivacaina, prilocaina
3.durat scurt (20-60 min) procaina, cocaina, clorprocaina, tetracaina.
Dupa latenta actiunii
1.cu dezvoltarea rapida a efectului cocaina, clorprocaina,tetracaina,lidocaina, etidocaina, cincocaina
2.cu dezvoltarea mai lenta a efectului procaina,benzocaina,mepivacaina,bupivacaina, prilocaina
Dupa tipul anesteziei
1.Superficiala, de contact tetracaina,benzocaina,trimecaina, lidocaina, articaina
2.Infiltrativa procaina, clorprocaina,trimecaina,lidocaina,articaina,mepivacaina,etidocaina
3.De conducere-procaina,clorprocaina,lidocain,articaina,trimecaina,bupivacaiana,etidocaina
4.rahianestezia-lidocaina, mepivacaina,bupivacaina,cincocaina,articaina
5.toate tipurile-lidocaina,articaina
Mecanismul aciunii anesteziceAnestezicele locale stabilizeaz membrana fibrelor nervoase, crescnd pragul
excitabilitii i micornd procesul de depolarizare, pn la mpiedicarea dezvoltrii potenialului de aciune
propagat, cu blocarea impulsului nervos. Aciunea se datoreaz diminurii permeabilitii membranare la ionii de
sodiu. Moleculele de anestezie nchid canalele membranare pentru ionii de sodiu. La aceasta contribuie forma
neionizat i ndeosebi, cea ionizat. Moleculele neionizate, care posed liposolubilitate i difuzeaz cu uurin
prin membrana, ar comprima canalele de Na+ fie direct, fie ca urmare a modificrii macromoleculelor
lipoproteice din componena membranei. Moleculele ionizate ptrunse dinspre interiorul canalelor le-ar nchide
n poriunea lor intern, dinspre axoplasm unde se fixeaz probabil de receptori specifici.
FarmacocineticaAnestezicele locale se folosesc sub form de sruri solubile n ap, de obicei clorhidrat.
Soluiile care le conin au o reacie acid i snt stabile. Ele au cantiti mici de molecule liposolubile, neionizate,
capabile s difuzeze n esuturi pentru a ajunge la locul de aciune. Injectarea n esuturile inflamate cu un pH
sczut, diminueaz cantitatea de molecule neionizate, micornd capacitatea de difuzie, respectiv li eficacitatea.
AbsorbiaAbsorbia din locul aplicrii sau injectrii depinde de:
-caracteristicele anestezicului folosit;
-de cantitatea de anestezie i volumul soluiei;
-de locul administrrii. La cantiti egale soluiile mai concentrate realizeaz niveluri plasmatice superioare, deci
prezint risc toxic crescut. Cu ct esuturile snt mai bine vascularizate, cu att absorbia este mai bun.
Transportul.n snge anestezicele locale se lega cu proteinele (amidele mai mult dect esterii). Ele snt
distribuite la nceput, ctre esuturile cu vascularizaie bogata-creier, plmn miocard, ficat, rinichi, apoi snt
treptat redistribuite la esutul adipos i muscular. Trec cu uurina prin bariera hematoencefalic i
placenta.MetabolizareaCompuii esterici rapid prin hidroliza de colinesteraza plasmatic i esterazele hepatice.
Aceasta determina durata scurt de aciune i toxicitatea mic.Compuii amidici snt metabolizai lent la nivelul
hepatic prin N-dezalchilare (lidocaina i analogii ei), apoi hidrolizai i parial conjugai. O mic parte se elimin
sub form neschimbat. Riscul toxic este mare.
Indicaiile anestezicele locale. n oftalmologiecheratite, n tratamentul hemoraizilor -se utilizeaz sub form de
supozitorii sau unguente. Stomatologie tratamentul glositelor, pulpitelor, paradontitelor, cariesului. Asocierea
anestezicelor locale cu cele generale n chirurgie, blocade paranefrale n colici renale, blocade paravertebrale n
radiculite. lidocaina se utilizeaz n cardiologie pentru suspendarea tahiaritmiilor
Reacii adverse:Reacii alergice mai des provoc compuii esterici. Hipertermie malign de tip idiosincrazic pot
produce anestezicele amide. Bradicardie i hipotensiune arterial,cefalee. Hipertensiunea arteriala
Cocaina,Methemoglobinemie poate provoca prilocaina.Profilaxia. Anamneza minutioasa a pacientului, proba la
substanta anestezica.Tratamentul socului anafilactic-trusa antisoc(adrenalina,antihistaminice,glucocoticoizi)

2.CLASIFICAREA ANALGEZICELOR.
I.Prep.cu actiune preponderent centrala
A.anal.opioide:morfina,trimeperidina,fentanil,metadona,buprenorfina,pentazocina,sulfentanil
B.anal.neopioide:
-der.paraminofenolului:pracetamol, fenacetina, prep.combinate(citramon, coldrex,panadol,saridon)
-prep.din diverse grupe:clonidina,amitriptilina,ketamina,baclofen,difenhidramina,carbamazepina
C.anal.cu actiune mixta:tramadol
II.Prep.cu actiune preponderent periferica:
A.Der.acudului acetilsalicilic:acid acetilsalicilic,salicilamida,metilsalicilat
B.Der.pirazolonei:metamizol,fenilbutazona,prep.combinate(baralgina,spasmalgon)
C.Der.eteroacrilacetici: ketorolac
D.Diverse grupe:ketorofen, nefopan
E.Antiinflamatoare nestreroidiene:
-neselective:diclofenac,ibuprofen,indometacina,acid niflumic,piroxicam
-selective:nimesulid,celecoxib
Analgezice cu actiune preponderent periferica
Mec.de actiune.prep.neopioide cu efect periferic actioneaza prin mecanism periferic si central.Avtiunea
periferica e datorata faptului ca inhiba ciclooxigenaza cu diminuarea formarii prostaglandinelor,diminueaza
simptomele inflamatiei micsoreaza sensibilizarea nococeptorilor catre mediatorii:histamina,
bradichinina.Componentul central se realizeaza prin inhibarea sintezei prostaglandinelor in SNCprin blocarea
ciclooxigenazei.Influenteaza asupra transmisiei impulsurilor dureroase pe caile aferente la nivelul coarnelor
posterioare ale maduvei spinarii,formatiunii reticulare, sistem limbic,iar la nivelul talamusului majoreaza pragul
perceperii durerii. La niveluul maduvei diminueaza eliberarea substantei P si suprima hiperanalgezia.
Indicatii:nevralgii,artralgii,mialgii,cefalee,dureri dentare
acute,dismenoree,fracturi,luxatii,entorse,bursite,tendinite, dureri postoperatorii moderate,migrena,colici
intestinale, biliare,renale.infectii virale,microbiene cu febra.
Contraindicatii: ulcer gastroduodenal,afectiuni ale organelor hematopoietice,leucopenie,dereglarea functiei
hepatice si renale,aritmii cardiace,sarcina,alaptatie
Reactii adverse: Dispepsie,hemoragii gastrice,voma,acufene,reactii alergice,tulburari hematopoietice.
Particularitatile in stomatologie:
Acidul acetilsalicilic:dureri determinate de procese inflamatorii dentare,extractii dentare,dureri la nivelul ATM
Metamizol:nevralgii,dureri dupa extractii dentare si la ATM
Ketorolac:dupa operatii inreg.OMF,leziuni traumatice ale oaselor,tesuturi moi,artroza
3.ANALGEZICE OPIOIDE.CLASIFICARE.
Dupa afinitate fata de receptorii opioizi.
1.Agonisti puternici:morfina,hidromorfona,oximorfona,metadona,fentanil,sufentanil,tilidina,piritramid
2.Agonisti medii si slabi:trimeperidina,codeina,oxicodona,petidina
3.Agonisti partiali u si agonisti-antagonisti k:buprenorfina
4.Agonisti partiali k si antagonisti u:butorfanol,pentazocina,nalbufina,nalorfina
5.Antagonisti:naloxon,naltrexon,nalmefen,diprenorfina
Dupa activitatea analgezica:
1,slab active:trimeperidina,pentazocina,petidina,tilidina
2.active:morfina,metadon,piritramid,nalbufina
3.foarte active:fentanil, sufentanil,butorfanol,buprenorfina
Dupa durat actiunii:
Scurta:fentanil,alfentanil,sufentanil
Medie: morfina,trimeperidina,butorfanol
Lunga:buprenorfina
Mec.de actiune.La nivel celular se poate realiza prin mecanism electric si enzimatic.Prin activarea receptori miu
si delta crste efluxul ionilor de kaliu cu hiperpolarizarea membranei presinaptice cu blocarea eliberarii
neuromediatorilor in spatiul sinaptic si transmisiei excittiei.Activarea receptorilor kapa inhiba deschiderea
canalelor clciu-dependente cu micsoraea influxului acestor ioni in celula cu diminuarea depolarizarii,eliberarii
mediatorilor si transmisiei.La nivel sistemic influenteaza asupra structurilor nervoase la diferite nivele.I-coarnele
posterioare ale maduvei spinarii, II-talamus,hipotalamus,sistem limbic,formatiune reticulara, III-scoarta
cerebrala,unde blocheaza transmisia interneuronala a impulsurilor algogene a cailor aferente si accentueaza
controlul inhibitor descendent al structurilor centrale.

Efecte:-Utile terapeutic: analgezia,efect anxiolitic-In functie de situatia clinica: greata, voma, sedare,
euforie,deprimarea tusei,deprimrea rspiratorie,constipatie,spasmul sfincterului Oddi,retentia urinei
-Efecte nedorite:disforie,bronhospasm,toleranta,dependenta medicamentoasa,cresterea tensiunii intracraniene,
hipotensiune arteriala
INDICAII:sidrom algic postoperator,neuroleptanalgezie (droperidol + fentanil = talamonal)Dureri acute n
infarct miocardic,colici biliare i renale n asocierea cu antidepresiv,cancer inoperabil,edem pulmonar,antitusiv
Contraindicatii:hipertensiune intracraniana,traumatisme craniocerebrale,stari convulsive,coma
alcoolica,abdomen acut, pancreatita acuta,diaree infectioasa,hipertrofia prostatei,hipotiroidism,boala
Addison,sarcina,hipersensibilitate.
REACII ADVERSE : dependen medicamentoas psihic i fizic,oprirea respiraiei,grea,
vom,bradicardie,constipaie, intoxicaie, com
Intoxicatia cu morfina:pierderea cunostintei,inhibarea respiratiei,hipoxie exprimata,acidoza tisulara,cianoza
pielii si mucoaselor, inhibitia centrului vasomotor-hipotensiune arteriala,cresterea permeabilitatii
vasculare,excitarea nervului oculomotor-mioza, stimularea centrului nervului vag-bradicardie,hipertonie
musculara,bronhospasm,convulsii tonico-clonice,dereglarea termoreglarii.Tratament:spalatura gastrica repetata
cu KmnO4 de 0,02%, purgativ salin-sulfat de magneziu,sulfat de sodiu 30,0; diureza fortata,i/v hidrocarbonat de
sodiu 4%,glucoza 5%,clorura de sodiu 0,9 %; dializa peritoneala, sol.naloxona clorhidrat 0,04%-1,2 mli/v cu
repetare peste 10-15 min.Pt restabilirea functiilor vitale: sol.atropina sulfat 0,1%-1 ml subcutanat, inhalarea O2,
sol.etimizol 1,5%-2,4 ml i/m, inclzirea copului, sol.tiamina 5%-3 ml i/m.
Dependenta medicamentoasa:
-Psihica:reducerea intereselor sociale,micsorarea capacitatii de muncasi intelectului, dereglari de somn,dereglarea
sensibilitatii cutanate, tahicardie,lipsa poftei de mincare,tinde spre izolare
-Toleranta:diminuarea reactiilor la o anumita doza
-Fizicanarcomania) comportament straniu, nervozitate,iritabilitate,egoism,inchidere in sine ,halucinatii,pierdere
in greutate,xerostomie,transpiratie,palpitatii,tahicardie,hipotonie,tremur,mioza,constipatii
Tratament:doza de opiod se micsoreaza treptat, pt inlaturarea sindromului de abstinenta metadona 5-10 mg de 23 ori/zi timp de 3 zile, metode de psihoterapie.
Stomatologie:la utilizare indelungata xerostomie, cheilita,candidoza,leziuni erozive la nivelul limbii.
4.ANESTEZICE GENERALE.CLASIFICARE
I.Inhalatorii
A.Substante volatile
1.Eteri:eter dietilic
2.Hidrocarburi: halotan,izofluran,enfluran,metoxifluran,sevofluran
B.Substante gazoase:protoxid de azot,ciclopropan
II.Intravenoase
1.Barbiturice:tipental de sodiu,hexobarbital de sodiu,metohexital de sodiu
2.derivatii engenolului:propanidid
3.Remedii de structura steroida:hidroxidion
4.Benzodiazepine:diazepam,lorazepam,midazolam
5.Derivatii fenciclidinei:ketamina
6.derivatii imidazolului:etomidat
7.Derivatii GABA:oxibutirat de sodiu
8.Analgezice opioide:fentanil,trimeperidina,morfina
9.Derivatii diizopropilfenil:propofol
Mecanism de actiune. Anestezicele generale acioneaz asupra diferitor verige ale transmiterii impulsurilor
nervoase n SNC: eliberarea endorfinelor i enkefalinelor;deprimarea proceselor metabolice (oxidarea, formarea
macroergilor);inhibarea eliberrii mediatorilor din membrana presinaptic n fanta sinaptic;micorarea
sensibilitii structurilor postsinaptice;potenarea proceselor GABA ergice inhibitoare,activarea sistemelor
glicinergice inhibitoare
Indicaiile AG pentru narcoz inhalatorie:bolnavii cardiaci,pentru inducie anesteziei, cnd este contraindicat
administrarea i/v,anestezia naterilor pentru profilaxia hemoragiilor postpartum,pacienii cu astm bronic,n
chirurgia abdominal (ciclopropan)
Contraindicaiile AG inhalatorii:aritmii ectopice,afeciuni hepatice,hipertensiune intracranian, diabet
zaharat,maladii pulmonare,insuficien hepatic, insuficien renal intoxicaie cu alcool,febr la copii
Indicatii an.intravenoasa:initierea anesteziei,interventii chirurgicale de scurta durata,an.in timpul
graviditatii,efectuarea unor teste functionale,procedee ortopedice, stari convulsive, la copii

Contraindicatii:insufucienta renala,porfirie,Addison,astm bronsic,bolicardivasculare grave, miastenie,


hipertensiune intracraniana, anemie grava.
Reacii adverse:hipotensiune arteriala,deprimarea cordului,inhibarea respiratiei,hipersecreia
bronial,hipersalivaia,stop cardiac,convulsii,atonie intestinal,nefrotoxicitate,hipoxie, necroz hepatic,efect
teratogen,methemoglobinemie,edem pulmonar, hiperglicemie,inhibiia hematopoezei,anemie megaloblastic
Stomatologie:la pacientii necooperanti,copii,bolnavi excitati psihomotor,epileptici,alergici la anestezicele locale,
infectii acute, interventii ce comporta timpi durerosi ce nu pot fi evitati prin anestezia locala, inteventii laborioase
de chirugie maxilofaciala.
5.SEDATIVELE.CLASIFICARE.
I.Barbiturice in doze subhipnotice: barbital,fenobarbital,amobarbital
II.Benzodiazepine:diazepam,fenazepam
III.H1-antihistaminice:prometazina, difenhidramina,cloropiramina
IV.Bromide: natriu bromid,kaliu bromid, calciu bromid
V.Prep.vegetale: din valeriana,paducel,pasifora,talpa-gistei,bujor,Kava-kava
VI.Prep.combinate: valocordin,valocormid,valosedan, valoserdin, beloid, corvalol, novo-pasit, corvaldin,persen,
sanosan, belataminal.
Mecanisme de actiune:
Barbiturice:facilitarea si prelungirea efectelor GABA prin eliberarea si impiedicarea recaptarii acestuiaPot
actiona si postsynaptic,asemanator cu GABA, intrind in competitive la nivelul receptorilor cu antagonistii
acestora.; diminuarea actiunii depolarizante a glutamatului, abolirea excitatiilor noradrenegice si colinergice.
Benzodiazepine: Benzodiazepinele se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce reprezint nite micromolecule
separate, care formeaz un sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale glicoproteinei receptoare a
GABA-A receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a moleculei receptoare
cuplat cu canalele de cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor GABA-A fa de mediatorul su
cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i hiperpolarizarea membranei. n aa fel,
benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA, dar necesit prezena mediatorului pentru a cpta
un rspuns, deci sunt substane GABA-ergice cu aciune indirect, deoarece n dificitul neurotransmitorului, ele
nu-i realizeaz efectele.
Bromurile:Intensificarea proceselor inhibitorii din SNC.
H1-antihistaminice: blocarea H1-receptorilor din SNC.
Indicaiile:1.stri astenoneurotice, iritabilitate crescut, 2.tulurri de somn, 3.maladii psihosomatice (distonie
neurovegetativ, hipertensiune arterial, eczema, neurodermita, etc.).
Stomatologie:dereglarile controlului nervos, parodontoze,glosalgii,nevralgia nervului trigemen.
6.HIPNOTICE.CLASIFICARE.
Dupa structura chimica:
1.Benzodiazepine:flurazepam, nitrazepam,lometazepam, brotizolam,temazepam,oxazepam, triazolam
2.Barbiturice:barbital,fenobarbital,amobarbital,butabarbital,ciclobarbital
3.H1-antihistaminice:difenhidramina,doxilamina,prometazina,cloropiramina
4.Derivati GABA si predecesorii serotoninei: fenibut,oxibatul de Na, L-triptofan
5.Derivatii alifatici:
A.aldehide:cloralhidrat
B.ureide aciclice:bromizoval,carbromal
6.Nebenzodiazepine:
A.Derivati imidazopiridinici:zolpidem
B.Der.ciclopirolonei:zopiclona
C.Der.pirazolopiridinei:zaleplona
7.Diverse grupe:
A.Tranchilizante:diazepam, clonazepam,lorazepam, medazepam
B.Sedative:prep.de valeriana
C.Neuroleptice:clorpromazina,droperidol
D.Chinazolone:metacvalona
E.Carbamati:meprobamat,etinamat,novopasit
G.Prep.epifizei:melatonina
H.Antidepresive:amitriptilina,mianserina,fluoxetine
8.Perp.combinate:reladorm,nervoflux

Dupa durata de actiune:


-scurta(10-15 min):brotizolam,triazolam,temasepam,midazolam,oxazepam,zolpidem, zopiclona
Medie(20-40 min):lormetazepam,amobarbital,metiprilona,cloralhidrat,prometazina, butabarbital
-lunga(40-60):flurazepam,diazepam,barbital,fenobarbital
Mecanism de actiune:
Barbiturice:influena asupra sistemelor GABA-ergice:se consider c aciunea principal a barbituricelor const
n facilitarea i prelungirea efectelor GABA. Se presupune c are loc eliberarea i mpiedicarea recaptrii
acestuia. Deci, n aa fel, barbituricele mai mult prelungesc rspunsurile GABA, dect le intensific, cu
deschiderea canalelor de cl- i hiperpolarizarea membranei.preparatele pot aciona i postsinaptic, asemntor cu
GABA, ntrnd n competiie la nivelul receptorilor cu antagonitii acestora. diminuarea aciunii depolarizante a
glutamatului i altor mediatori excitatori din SNC.;abolirea excitaiilor noradrenergice i colinergice (la doze
anestezice) cu micorarea eliberrii mediatorilor.;modificarea proprietilor membranelor n afara sinapselor ce
pot contribui la efectul deprimant central. La nivel celular: barbituricele inhib oxidarea glucozei i piruvatului,
decupleaz fosforilarea de procesul de oxidare Benzodiazepine: se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce
reprezint nite micromolecule separate, care formeaz un sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale
glicoproteinei receptoare a GABA-A receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a
moleculei receptoare cuplat cu canalele de cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor GABA-A
fa de mediatorul su cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i hiperpolarizarea
membranei. n aa fel, benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA, dar necesit prezena
mediatorului pentru a cpta un rspuns, deci sunt substane GABA-ergice cu aciune indirect, deoarece n
dificitul neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz efecteleBenzodiazepinele faciliteaz transmisia GABA-ergic
la nivelul scoarei cerebrale, hipocampului, zonei limbice, hipotalamusului, substanei nigra, scorei cerebeloase
i mduvei spinrii.
Predecesorii GABA i serotoninei :are loc interaciunea acestui mediator cu subunitile beta ale receptorului
GABA-A cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i cu hiperpoloarizarea membrane
Derivaii alifatici:n ficat, esuturi i eritrocite sub influena alcooldehidrogenazei cloralhidratul se transform n
metabolitul activ tricloretanol ce i exercit aciune sedativ i hipnotic, posibil, prin intermediul sistemelor
GABA-ergice.
Indicatii:tratamentul insomniilor,atenuarea sindromului psihovegetativ n strile spastice ale tubul digestiv,
hipertensiune arterial, spasme coronariene, astm bronic, gra vom,strile de agitaie psihotropie n intoxicaii
sau supradozarea excitantelor SNC, simpatomimeticelor ,tratamentul epilepsiei,tratamentul convulsiilor
simptomatice,ca coleretic n colecistite cu staz,ictere congenitale cronice (cu majorarea bilirubinei
neconjugate),icterul neonatal (utilizat la mam i nou-nscut).
Stomatologie: in afectiunile mucoasei legate de tulburari functionale, in asociere cu analgezicele neopioide in
dureri de dinti,periodontite, in premedicatie.
7.BENZODIAZEPINE:CLASIFICARE:
Dupa durata de actiune:
De durat scurt (1,5 5 ore):triazolam,midazolam,tofisopam,ketaxolam,estazolam
-Durat medie (10 30 ore):nitrazepam,lorazepam,oxazepam,alprazolam,flunitrazepam
-De durat lung (30 90 ore):diazepam,medazepam,flurazepam,clordiazepoxid
Mecanism de actiune: Benzodiazepinele se fixeaz cu receptorii benzodiazepinici ce reprezint nite
micromolecule separate, care formeaz un sediu specific de cuplare, numite subunitile alfa ale glicoproteinei
receptoare a GABA-A receptorilor. n aa fel benzodiazepinele induc modificri conformaionale a moleculei
receptoare cuplat cu canalele de cl- prin creterea afinitii subunitii beta a receptorilor GABA-A fa de
mediatorul su cu deschiderea canalelor de clor, influxul acestor ioni n celul i hiperpolarizarea membranei. n
aa fel, benzodiazepinele nu acioneaz ca substituieni pentru GABA, dar necesit prezena mediatorului pentru
a cpta un rspuns, deci sunt substane GABA-ergice cu aciune indirect, deoarece n dificitul
neurotransmitorului, ele nu-i realizeaz efectele. Se presupune c n componena complexului receptori GABA
+ receptori benzodiazepinici se include o polipeptid GABA-modulin, care poate modula interaciunea ntre
acetea.Benzodiazepinele faciliteaz transmisia GABA-ergic la nivelul scoarei cerebrale, hipocampului, zonei
limbice, hipotalamusului, substanei nigra, scorei cerebeloase i mduvei spinrii.
Influenta asupra somnului: dau impresia unui somn profund i revigorant;micoreaz latena instalrii
somnului;cresc timpul total al somnului (mai ales cnd acesta este micorat);majoreaz pragul de trezire i
diminueaz numrul de treziri nocturne;reduce durata stadiului 1, iar cele ca tranchilizante o prelungesc.cresc
durata stadiului 2 toate benzodiazepinele;somnul cu unde lente stadiului 3 i mai ales 4 este micorat; cantitatea
i ritmul secreiilor homorale din timpul somnului hormon de cretere, prolactin, hormon luteinizant nu sunt

modificate;oprirea tratamentului dup administrarea n fiecare sear cteva sptmni, determin un rebound al
somnului rapid i al celui cu unde lente, dar fenomenul variaz pentru diferite benzodiazepine.
Indicatii: tratamentul insomniilor.n tratamentul bolilor somatice sindrom premenstrual, colopatii etc. (datorit
efectului sedativ i tranchilizant).tratamentul epilepsiei i convulsiilor simptomatice (tetanos, eclampsie, la
alcoolici etc).premedicaie (pregtirea preoperatorie i preanestezic, ngrijirea
postoperatorie).neuroze.inducerea, meninerea sau completarea anesteziei generale.delirium tremens, abstinena,
stri confuzionale la alcoolici.
Reactii adverse: efect postaciune e cu mul mai puin pronunat ca la barbiturice.fenomenul rebound e cu
mult mai slab ca la barbiturice.dependena medicamentoas riscul e cu mult mai mic (mai frecvent tolerana i
dependena psihic, sindromul de abstinen e rar i minor).mai frecvente: slbiciune, ataxie, cefalee, tulburri de
vedere, vertij, grea, vom, diaree, modificri ale gustului.mai rar: creterea n greutate, diminuarea libidoului i
tulburri menstruale.stri paradoxale la btrni (excitaie, iritabilitare etc.)
Stomatologie: premedicatie
8.TRANCHILIZANTE(ANXIOLITICE).CLASIFICARE.
Dupa grupa:
1.der.benzodiazepinici: diazepam,fenazepam,clordiazepoxid, oxazepam, nitrazepam ,lorazepam,
temazepam,alprazolam,estazolam
2.agonistii receptorilor serotoninici:buspirona,gepirona,ipsapirona,tiospirona
3.diversa structura: hidroxizina,benactizina, meprobamat,opipramol,trimetazina, fenibut, clonidina,
propranolol,piracetam,proroxan
Dupa durata actiunii:
-scurt durat - T0,5 3-10 ore:oxazepam,tofizopam,triazolam,clotiazepam
-durat medie T0,5 10-40 ore:alprazolam.bromazepam,lorazepam
-durat lung T0,5 30-90 ore:diazepam,medazepam,clordiazepoxid,clobazam,clorazepam Mecanismul de
aciune:sistemul adrenergic,serotoninergic dar mai mult-faciliteaz transmisia sinaptic GABA-ergic la nivelul
scoarei cerebrale, hipocampului, hipotalamusului, substanei nigra, scoarei cerebeloas i mduvei spinrii.
Inhibiia GABA-ergic este potenat, cu micorarea consecutiv a frecvenei de descrcare a neuronilor
postsinaptici corespunztori.-Aciunea se exercit asupra receptorilor benzodiazepinici, cuplai cu receptorii
membranari de tip GABAA, avnd drept urmare creterea frecvenei deschiderii canalelor pentru clor (care
reprezint poriunea efectoare a receptorilor) i hiperpolarizare. Benzodiazepinele se fixeaz pe un sediu de
legare specific, localizat pe suprafaa subunitilor ale glicoproteinei receptoare, spre deosebire de GABA, care
se fixeaz pe un sediu de legare localizat pe suprafaa subunitilor . Benzodiazepinele se comport agonist fa
de aceste sedii.
Indicaii:tratamentul insomniilor;pentru combaterea pavorului nocturn i a somnabulismului;efectul tranchilizant
este util n:afeciuni neuropsihice nsoite de anxietate;afeciuni medicale cu o componen psihosomatic sau
psihovegetativ important cardiopatia ischemic, boala ulceroas, colopatii, astm bronic, sindrom
premenstrual etc.; pregtirea preanestezic i preoperatorie, precum i pentru ngrijirea postoperatorie;la alcoolici
n combaterea unor manifestri psihotoxice acute delirium tremens, stri confuzionale i onirice, sindromul de
abstinen al alcoolicilor poate fi atenuat;stri convulsive;unele forme de epilepsie;inducerea, meninerea sau
completarea anesteziei generale;stri de neuroz la frecventarea instituiilor medicale, ndeosebi la
copii;pregtirea pacienilor, mai frecvent a copiilor, ctre diferite manipulaii curative i diagnostice; tratamentul
eczemei, neurodermitelor.
Contraindicaii:miastenia grav;la oferi, dispeceri, la cei ce mnuiesc maini de precizie sau periculoase din
punct de vedere a securitii;la btrni sunt preferine doze mici;la cei cu insuficien hepatic i respiratorie
sever ;la persoanele cu stare de dependen medicamentoas n antecedente;evitarea asocierii cu buturile
alcoolice i alte deprimante ale SNC;I trimestru al graviditii;doze mari naintea-naterii ;n timpul lactaiei
Reaciile adverse :ncetinire psihomotorie, ntrzierea reflexelor, apatie, somnolen;depresie; amnezie
anterograd ;diminuarea performanelor psihomotorii, slbiciune, ataxie, cefalee, vertij, dereglri de
vedere;grea, vom, discomfort n epigastriu, modificri ale gustului, diaree, creterea apetitului i a masei
corporale;diminuarea libido-ului i dereglri menstruale; toleran;fenomen rebound i postaciune;dependen
medicamentoas;efecte parodoxale anxietate, iritabilitate, agitaie motorie, stri confuzionale, convulsii (mai
frecvente la btrni).
Stomatologie: pregatirea preanestezica, preoperatorie, postoperator.

9.NEUROLEPTICE(ANTIPSIHOTICE):CLASIFICARE:
Dupa structura:
A.Tipice (deregl.sist extrapiramidal)
1.Derivatii fenotiazinei [clorpromazina(aminazina),triftazina,fluorfenazina]
2.Derivatii tioxantinei [clorprotixen]
3. Derivatii butirofenonei [haloperidol,droperidol]
4.Der.difenilbutilpiperidinei:pimozid,penfluridol, fluspirilen
B.Atipice
1.Benzamide [sulpirid]
2.Dibenzazepine: [clozapina]
3.Indoli:oxipertina, molindona, carbidina
4.Alcaloizi: rezerpina
5.Diverse grupe:risperidon
Dupa utilizarea farmacoterapeutica:
1.Sedative(efect sedativ intens, antipsihotic moderat, fen.vegetative marcate): clorpromazina, levomepromazina,
clozapina
2.Medii(efect sedativ si antipsihotic moderat): tioridzina,propazina, tiaprid
3.Polivalente(efect antipsihotic marcat,actiune sedativa si dereglari extrapiramidale important)
Haloperidol,droperidol,flufenazina, penfluridol
4.Dezinhibitorii(efectantipsihotic moderat,actiune sedativa slaba,fenom.extrapiramidal marcat
Perfenazina,pipotiazina, sulpirid)
5.Antiproductive:clorpromazina,flufenazina,pipotiazina,haloperidol,penfluridol
Mecanism de actiune:Ele posed capacitata de a influena asupra diferitor sisteme de mediatori, manifestnd
urmtoarele aciuni.-adrenoblocant;M-colinoblocant;H1-histaminolitic (H1antihistaminic);Dopaminoblocant;serotoninolitic.De obicei, aciunile blocante sunt centrale i periferice, dar
predomin cele centrale. Blocheaz att receptorii postsinaptici, ct i cei presinaptici (care regleaz procesul de
eliberare a mediatorilor dup principiul feed back invers). Deci, la administrarea neurolepticelor receptorii
postsinaptici sunt blocai, iar n fanta sinaptic poate fi surplus de mediator.
Efecte:sedative,antipsihotic,antivomitiv,mirelaxant,anticonvulsivant, hipotermizant,
hipotensiv,antimuscarinic,endocrincu diminuarea eliberari hormonilor hipotalamici.
Indicatii: n clinica de psihiatrie:
-excitaie psihomotorie n:recidivarea, (acutizarea maladiilor psihice;)traume, infecii, perioada postoperatorie,
situaii psihotraumatice,sindromul de abstnen (alcoolism etc).
-Tratamentul psihozelor cu halucinaii, manii, agresivitate etc n:diferite forme de schizofrenie;psihozele
maniacal depresive (faza maniacal);dereglri psihice n afeciunile organice ale creierului, epilepsie;psihoze
endogene.
-Stri intermediare ca: psihopatii, excitaie exagerat, agresivitate, dereglri de comportament la copii i vrstnici
pe perioade scurte n scopul coreciei comportamentului.
B. n clinica de boli interne:n cardiopatia ischemic, boala ulceroas, perioada .greaa, voma de origine central,
voma gravidelor (nu se recomand n primul tremestru din cauza efectului teratogen);pentru efectuarea
neuroleptanalgeziei n cadrul interveniilor chirurgicale (talamonal);potenarea efectului analgezicelor n cazul
tumorilor inoperabile, combustiilor grave etc. (droperidol, clorpromazin etc);urgenele hipertensive ,tratamentul
complex al ocului traumatic,stri spastice ale musculaturii striate dup ictus, traume cerebrale etc;strile febrile
Contraindicaiile coma barbituric i alcoolic (pericol de deprimare a centrilor vitali);glaucom cu unghi
nchis;adenom de prostat;ateroscleroz avansat (impun mult pruden din cauza hipotensiunii
excesive);vrstnici (destul de sensibili la efectul sedativ i antihipertensiv);parkinsonism;epilepsia;afeciuni
hepatice i renale (risc de cumulare);icterul gravidelor; graviditate (ndeosebi I trimestru), lactaia;accidentele
alergice la neuroleptice
Reaciile adverse:Sedaie, somnolen, depresie;sindrom parkinsonian ,reacii distonnice ,diskineziile
tardive ,sindromul malig, manifestat prin rigiditate muscular, hipertermie, sudoraie profuz i deshidratare,
stare confuziv, retinopatie, matitatea cristalinului, hipotensiune arterial pn la colaps, congestie nazal,
tahicardie, uscciune n gur, midriaz, creterea presiunii intraoculare, constipaie, miciune dificil , amenoree,
galactoree, teste de sarcin fals pozitive, creterea libido-ului, iar la brbai prin ginecomastie, diminuarea libidoului i ntrzierea ejaculrii.icter, Reacii alergice de tip erupii cutanate,agronulocitoz, anemie
hemolitic,Inhibiia centrilor vitali (respirator etc),Creterea masei corporale prin stimularea apetitului .
Stomatologie: interventii chirurgicale in reg.OMFpotenteaza act.analgezicelor,pt inlaturarea fricii, in voma
postoperatorie

10.ANTITROMBOTICE.CLASIFICARE
-Anticoagulante:heparina,nadroparina,sulodexid
-Antiagregante:acid acetilsalicilic,indobufen,dipiridamol,pentoxifilina
-Fibrinolitice:streptokinaza,urokinaza,anistreplaza
-Prep.ce stimuleaza viscozitatea si reologia singelui:dextrani,substituenti plasmatici
Fibrinolitice:Clasificare
-Directe: fibrinolizina
-Indirecte: strptokinaza, streptodecaza,urokinaza,alteplaza
Mecanism de actiune:se leaga de plasminogenul fixat pe cheagul format, il activeaza, transformindul in
plasmina,care lizeaza fibrina, desfacind cheagul.
Indicatii:embolii pulmonare grave cu modificari hemodinamice,tromboze venoase profunde, tromboflebita
ileofemurala, ocluzii arteriale periferice,infarct acut de miocard, infarct cerebral acut,tromboze intraventriculare.
Contraindicatii:hemoragii, valori ridicate ale tensiunii arteriale,stari septice,pancreatita acuta, ultimele 3 luni
dupa ictus.
Reactii adverse:accidente hemoragice, reactii alergice pina la soc, cefalee,febra,dureri lombare
Stomatologie:
11.CLASIFICAREA ANTICOAGULANTELOR.ANTICOAGULANTE INDIRECTE.
1)Anticoagulante directe:
a.heparina standarta-heparina de natriu,heparina de calciu
b.heparine cu masa moleculara mica-nadropina,tinzaparina c.heparinoizi-sulodexidul,pentosanul d.inhibitorii
directi ai trombinei-d.1:hirudina si analogii ei(lepirudina);d.2:inhibitori ai trombinei cu masa moleculara micamelagatran;e.preparatele antitrombinei III
f.diverse-inhibitorii FXa-antistazina
2)Anticoagulante indirecte:
derivatii cumarinici:acenocumarol,warfarina derivatii indandionei:fenindiona,omefina
Anticoagulante indirecte
mecanismul-actioneaza ca antivitamina K,inhiba formarea unor factori ai coagularii si a proteinelor C si S in
ficat.Inhiba competitiv epoxireductaza si posibil reductaza vit.K,o enzima specifica ce transforma vit. din forma
inactiva in forma activa,necesara pentru perfectarea proteinelor procoagulante.In prezenta lor se produce si se
secreta proteine coagulante care nu sunt functionale.
Indicatii:tratamentul si profilaxia tromboembolii si trombozelor venoase,fibrilatie atriala,angina
instabila,anevrism ventricular,interventii chirurgicale ginecologice,infarct miocardic intins
Contraindicatii:absolute-lipsa posibilitatii de control periodic al coagularii,altele-hemoragii,traumatisme si alte
leziuni singerinde,HTA maligna,ACV,insuficienta renala si hepatica,sarcina
Reactii adverse:Accidente hemoragice,echimoze,hematurie,hematoame,hematemeza,melena.In sarcina
hemoragii letale la fat.Rareori-eruptii cutanate,leucopenie
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica initial tratament local (celuloza,
trombina, acid tranexamic), apoi general (factori antihemofilici)
12.ANTICOAGULANTELE DIRECTE
mecanism:se cupleaza cu antitrombina III.Complexul determina modificari si majorarea actiunii anticoagulante
a antitrombineii III ca rezultat are loc inactivarea unor procuagulante-trombina,Xa,XIIa,XIa,IXa.cea mai
sensibila fiind trombina apoi factorul Xa.
indicatii:tratamentul trombozelor venoase si a embolii pulmonare,profilaxia trombozelor la bolnavi cu risc
moderat si mare,virsta petse 40,interventii chirurgicale pelviene si abdominale,aritmii,
reactii adverse:hemoragii, mai rar-osteoporoza,febra,frisoane,alopecie reversibila,fenomene de
hipoaldosteronism,eruptii cutanate
contraindicatii:absolute-hemoragii sau tendinte la hemoragii,in ulcer gastric sau duodenal activ in ACV
hemoragic,endocardite.Relative-HTA,insuficienta hepatica,renala,trombocitopenia,tuberculoza activa
Antagonistul heparinei - Protamina sulfat (protamine sulfate) - este o polipeptid bazic obinut din sperma de
pete. Neutralizeaz specific heparina, fiindfolosit ca antidot al acesteia. Efectul se instaleaz n 30-60 secunde
de la injectareaintravenoas. 100-125 mg protamin anihileaz aciunea anticoagulant a 10.000
unitiheparin.Este indicat n hemoragiile grave, aprute sub tratament heparinic. Se injecteazintravenos 5075 mg protamin, continund apoi cu o perfuzie dozat dup nevoie.Supradozarea protaminei implic un risc de
coagulare intravascular i tromboz,datorita inhibrii funciei heparinei endogene. Injectarea intravenoas
provoac uneoricongestia pielii, bradicardie, hipotensiune i dispnee.
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica initial tratament local (celuloza,
trombina, acid tranexamic), apoi general (factori antihemofilici)

13.ANTIAGREGANTELE.
Clasificare:a.inhibitorii metabolismului ac.arahidonic al trombocitelor:1)inhibitorii fosfodiesterazeiglucocorticoizi;2)inhibitorii COX-ac. acetilsalicilic,trifuzal;3)inhibitorii selectivi ai tromboxanuluiindobufen,ridogrel,vapiprost
b.preparate ce maresc concentratia si durat actiunii AMPc:1)activatorii adenilatciclazeiprostaciclina,iloprost;2)inhibitorii fosfodiesterazei:-derivatii xantinici(xantinol,aminofilina)alcaloizii din vinca
minor-venpocetina;3)inhibitorii adenozindezaminazei si fosfodiesterazei-dipiridamol,trifluzal.
c.antagonistii receptorilor TXA2-sulotroban,dextranii; d.blocantele receptorilor ADP ale trombocitelorclopidogrel,ticlopidina; e.antagonistii receptorilor membranari GPIIb/IIIa-tirofiban,ortofiban; f.preparate ce
stimuleaza sinteza PGI2-pentoxifilina,acidul nicotinic;g.preparate ce inhiba factorii trombocitari-piracetam;
h.preparate cu efect antiagregant nedefinit si necunoscut-nitratii,antihistamine.
mecanism:are loc inhibarea COX de la nivelul endoteliului,implicata in formarea prostaciclinei endoteliale care
poseda efect vasodilatatoare si antiagregante,si intrucit plachetele sunt celule anucleate nu pot reface COX
inactivata ireversibil.
indicatii:angina pectorala,infarct miocardic,ACV,vasculopatii ischemice cardiace,cerebrale,periferice,profilaxia
trombozelor in urma interventiilor chirurgicale ginecologice,arteropatii periferice.
contraindicatii:diateze hemoragice,ulcer gastric si duodenal,boli parenchimatoase,prezenta alergii la
medicamentoase,litiaza uratica,nefropatia gutoasa
reactii adverse:fenomene de iritatie gastrica,chiar ulcer,singerari,reactii alergice,leucopenie,trombocitopenie,
utilizarea in stom:.Pacientului hemofilic in caz de sangerari dentare i se aplica initial tratament local (celuloza,
trombina, acidtranexamic), apoi general (factori antihemofilici)
14.HEMOSTATICELE.
clasificarea: A.hemostatice locale:1)vasoconstrictoare-epinefrina,norepinefrina,policrezulen;2)preparate
astrigente-clorura ferica,clorura de aluminiu;3)preparate cu activitate tromboplastica-pulbere sau sol.de
tromboplastina;4)preparate ce transforma fibrinogenul in fibrina-trombina umana;5)materiale hemostatice
adsorbabile-burete de fibrina umana;
B.hemostatice sistemice:a)corectarea unor deficiente ale procesului coagularii-vit.K,protrombina
sulfat,;b)impiedicarea fibrinolizei-antifibrinolitice,acid aminocapronic;c)cresterea rezistentei capilareetamsilatul,carbazocroma.
hemostatice locale:Aceast grup cuprinde preparate care aplicate pe suprafeele sngernde, pot controla
hemoragiile capilare. Se utilizeaz n caz de epistaxis,plgi,extracii dentare,intervenii O.R.L. etc. Ele se mpart
n urmtorul mod:1).Vasoconstrictoare :Epinefrina(adrenalina),norepinefrin(noradrenalina),policrezulina.
Sefolosesc n soluie 1/100 000-1/2000 pentru prima i 1/5000 pentru a doua utilizare.Aciunea
vasoconstrictoare,responsabil de oprirea sngerrii, dureaz 1/2-2 ore. 2).Preparate astringente, substane care
provoac ocoagulare a proteinelor de suprafa:Clorura feric, n soluie 5 -20%.Nu este recomandabil aplicarea
pe plgi, deoarece ntrzie cicatrizarea, iar soluiile concentrate sunt caustice.Sulfatul de aluminiu i
potasiu(alumen, alaun de potasiu) sub form de creioane sau n soluie, este util pentru oprirea hemoragiilor
produse prin tieturi superficiale sau n ulceraiile buzelor.3).Preparate cu activitate tromboplastinic:Pulbere sau
soluie de tromboplastin, veninul de viper (Vipera russelli)cu aciune analog tromboplastinei . Efectul
hemostatic se datorete activrii protrombinei, cu declanarea consecutiv a procesului de coagulare a sngelui.
4). Materiale hemostatice absorbabile (matrice pentru coagularea local)Fibrina uman sub form de burete
mbibat n soluie de trombin. Se aplic pe plgi chirurgicale sngernde, unde trombina, venind n contact
cusngele l coaguleaz n matricea fibrilar.Gelatina,sub form de burete,se aplic pe suprafee sngernde, ca
atare sau mbibat n soluie salin izoton steril,soluie de trombin sau soluie de antibiotic. Buretele absoarbe
sngele i favorizeaz coagularea,acionnd hemostatic n sngerrile capilare i venoase.
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plgi,extracii dentare, in tieturi superficiale sau n ulceraiile buzelor
15.COAGULANTELE.
clasificarea:clasificarea: A.hemostatice locale:1)vasoconstrictoareepinefrina,norepinefrina,policrezulen;2)preparate astrigente-clorura ferica,clorura de aluminiu;3)preparate cu
activitate tromboplastica-pulbere sau sol.de tromboplastina;4)preparate ce transforma fibrinogenul in fibrinatrombina umana;5)materiale hemostatice adsorbabile-burete de fibrina umana;
B.hemostatice sistemice:a)corectarea unor deficiente ale procesului coagularii-vit.K,protrombina
sulfat,;b)impiedicarea fibrinolizei-antifibrinolitice,acid aminocapronic;c)cresterea rezistentei capilareetamsilatul,carbazocroma.

mecanism:mecanismul de exemplu a preparatului ca vit.K consta in faptul ca acesta este cofactorul sistemului
enzimatic microzomial ce catalizeaza sinteza factorilor de coagulare.Catalizeaza carboxilarea radicalilor
glutamici de pe suprafata macromoleculelor glicoproteice,derivatii carboxilici faciliteaza legarea ionilor de de
calciu,prin interactiunea complexului rezultat cu fosfolipidele tisulare,favorizind procesul de coagulare.
indicatii:hemoragii,icter mecanic sau fistula biliara,sindroame de malabsorbtie,boala hemoragica a nounascutului si sugarului.
contraindicatii-tromboze si tromboembolii,sindrom fibrinolitic,coagulopatii de consum,trombocitopeniile
reactii adverse-in supradozare poate fi coagulare intravasculara,congestia pielii,bradicardie,hipotensiune(la
injectarea intreavenoasa)
utilizare in stom:se utilizeaza in ,plgi,extracii dentare, in tieturi superficiale sau n ulceraiile buzelor
16.ANTIFIBRINOLITICELE
clasificare:1.sintetice-pericarpet,Vit.C;2)vegetal-veneroton,sulfazid; 3)animaliere-sulodexid.
mecanismul:.inhiba activatorii plasminogenului cu impiedicarea formarii de plasmina si in urma stimularii
adeziunii si agredarii trobocitelor
indicatii:hemoragii prin supradozarea medicatii fibrinolitice,sindrom fibrinolitic sistemic in ciroza,cancer
metastatic,hematurie,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici(acid aminocaproic),pancreatita
acuta,stari de soc(aprotinina)
contraindicatii:insuficienta renala severa,primul trimestru de sarcina,hemoragii intracavitare,
reactii adverse:i/v poate produce hipotensiune,bradicardie,aritmii,dozele mari produc diureza osmotica(acid
aminocaproic)reactii alergice uneori soc anafilactic(aprotinina)
utilizare in stom:acidul aminocaproic se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici
17.AGREGANTELE.
mecanismul:activeza formarea de tromboplastina,trombina si polarizarea fibrinei
indicatii:boala actinica,vasculita hemoragica,hipocalcemiei,in perioada preoperatorie
contraindicatii: insuficien renal sever, predispoziie la tromboze, ateroscleroz. Hipersensibilitate la
preparat.
reactii adverse:la administrarea i/v pot surveni senzatii de caldura,disconfort in regiune cordului,iar in cazul
patrunderii sub piele-necroza
utilizare in stom: se uitilizeza la ,profilaxia hemoragii dupa extractii dentare la hemofilici
18.ANGIOPROTECTOARE.
clasificare:1)sintetice-acid aminocaproic;2)animaliere-aprotinita
mecanismul:stimuleaza activarea trombocitelor i ieirea lor din maduva osoasa. Activeaza formarea de esut al
tromboplastinei (factorul III) n deteriorarea vaselor mici de sange, promoveaza aderen i agregarea
trombocitelor, reduce sngerare.
indicatii:tratament si profilaxia hemoragiei,dupa interventii asupra organelor bogat vascularizate,intervetii
ORL,oftalmologice,in boala venoasa si angiopatie diabetica
contraindicatii:hipersensibilitate,tromboza,tromboembolie,hemoblastoza la copii
reactii adverse:ocazional se atesta greata,cefalee,eruptii cutanate
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara
19.SUBSTITUENTII DE VOLUM PLASMATIC.
clasificare:A.solutii cristaloide:1.solutii saline:a)izotone-simple(sol.0,9% NaCl);polielectronice(sol.Ringer,trisol,disol);b)hipotone-simple(sol.NaCl 0,45% si/sau glucoza);polielectronice(ionosteril HF10,ionosteril HD5);c)hipertone:sol.NaCl 5%,10%,sau 20%;2.solutii nesalinesol.glucoza si fructoza 5,10,20 sau 40%.
B.solutii coloidale1.dextranii-a)cu masa moleculara mica(manitol,sorbitol);b)cu masa moleculara
medie(dextran 40);c)cu masa moleculara mare (dextran 70); 2.amidonuri-hidroxietilamidon; 3.polimeri
polipeptidici-poligelina,oxipoligelatina; 4.preparatele singelui-albumina umana,plasma
mecanismul:la administrare contribuie la atragerea lichidului din spatiul extracelular in lumenul vascular cu
cresterea volumului de singe
efectele: efect de volum(restabileste volumul de singe circulant prin volumul de substituent si prin volumul de
singe atras; efect hipertensiv-creste presarcina,debitul cardiac,presiunea arteriala; efect antitrombotic-micsoreaza
viscozitatea si hematocritul,inhiba agregarea plachetara,dilata pasiv vasele; efect diuretic-intensifica fluxul renal

si filtratia glomerurala; efect detoxicant-se produce hemodilutia cu reducerea relative a toxicului si accelereaza
eliminarea lui.
indicatii-tratamentul si socul hipovolemic(hemoragic,traumatic,septic,combustional),maladia
Raynoud,cardiochirurgie-dextran 40 si 70,amidonurile;pancreatita acuta,sindrom nefrotic,ciroza hepaticaalbumina
contraindicatii-insuficienta cardiaca,insuficienta renala,traume cerebrale cu hipertensiune,ictus hemoragicdextran 40 si 70,amidonurile;anemie grava,hipersensibilitatea,insuficinta cardiaca severa-albumina
reactii adverse-rareori salivatie,greata,voma,dureri lombare,urticarie(albumina);reactii alergice,risc de edem
pulmonar,reactia de pseudoaglutinare-dextran 40 si 70
utilizare in stom:in interventii chirurgicale in regiunea oro-maxilo-faciala ca eliminari de
chist,granuloame,extractie dentara
20.CLASIFICAREA PREPARATELOR VITAMINICE.
I.preparatele vitaminelor
-dupa hidrosolubilitatea:
A.hidrosolubile: vit. B1-tiamina, vit.B2-riboflavina, vit.B3-acidul nicotinic, vitB5-acidul pantotenic,Vit.B6
-pirodoxina, vit.B12 -cianocobalina,vit.BC -acid folic, vit.H-biotina, vit.P-rutozid, vit.C-acid ascorbic
B.liposolubile:vit.A-retinol, vit.D-ergocalciferol, vit.K-fitomenaiona,Vit.E-tocoferol acetat.
II.preparate vitaminoidelor: vit B4 -colina, vit.B8 -inozitol, vit.B13 -acidul orotic, vit.B15 -pangamatul de calciu,
vit. N-acidul lipoic,vit.U-metilmetioninsulfoniu clorid, vit.H1-acidul paraaminobenzoic
III.preparatele vitaminelor complexe:1)preparate polivitaminice: a)ce contin prep. vitaminice hidrosolubileascorutin,tetravit,vitergin;b)ce contin prep. vit. liposolubile-aevit,seven siz; c)ce contin prep.vit. hidro si
liposolubile-vitacutrol,revit;
2)prep polivitaminice cu macroelemente(Ca,K,Mg,P)-beviplex,picovit.
3)preparate polivitaminice cu microelemente-feniuls,triovit,vitrum laif. 4)prep polivitaminice cu macro- si
microelemente-nova vita,duovit,materna.
-dupa efectul profilactico-curativ:
1)influenteaza reactivitatea organismului:vit din grupul B,C,PP si A(regleaza starea functionala a
SNC,metabolismul si trofica; 2)protejeaza mucoasele si tesuturile cutanate-vit. B2,B6,PP,E,H (regleaza
metabolismul si trofismul,amplifica proprietatile protectoare ale epiteliului. 3)vitamine cu actiune antitoxica si
antiinfectioasa-vit B1 , B2 ,PP,B6 ,B12 ,BC(maresc rezistenta organismului; 4)vit. ce influenteaza hematopoieza si
coagubilitatea singelui-vit B ,B ,PP,C si K; 5)regleaza vazul-vit A,C,E si B2 (adaptare la intuneric,largeste cimpul
vizual) 6)influenteaza metabolismul tesutului osos si dentar-vit D,E,C ,B1 ,B5 , si B12 cauzele
hipovitaminozelor:se clasific n endogene (primare), principalele cauze fiind cantitile reduse de vitamine n
produsele alimentare din meniul zilnic sau distrugerea lor n procesul de pstrare i prelucrare incorect a
acestora i exogene (secundare), care apar n rezultatul dereglrii absorbiei vitaminelor n organism din cauza
unor maladii gastrointestinale (intoxicaii alimentare, gastrit, pancreatit, boli parazitare), unor stri fiziologice
(perioada de cretere, sarcin, lactaie, lucrul fizic intensiv), deprinderi duntoare (fumatul i consumul exagerat
de alcool). in urma tratamentul ndelungat cu preparate medicamentoase (antibiotice, sulfanilamide), care, fie
inhib vitaminogeneza, fie diminueaz absorbia vitaminelor, de asemenea prezena unor poluani sau substane
cu aciune antagonist ctre vitamine. utilizarea in stom:Vit. A ajuta la dezvoltarea celulelor si la mentinerea
sanatatii acestora.In gura, lipsa vitaminei D poate provoca boli gingivale si chiar fracturarea maxilarului. La o
varsta frageda, carenta poate afecta formarea dintilor.Carenta de vitamina B poate duce si la aparitia
afectiunilor:Cheilita angulara (inflamatie dureroasa si fisuri la colturile gurii);Stomatita aftoasa
recurenta;Candidoza orala cronica;Glosita atrofica.Persoanele cu un deficit de vitamina K pot suferi sangerari
excesive dupa o extractie, sau chiar dupa o simpla curatare a dintilor iar vindecarea ranilor poate dura foarte
mult.
21.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA METABOLISMULUI CA SI P.INFLUENTA ASUPRA
METABOLISMULUI CA SI P A PREPARATELOR VIT.D,PARATIROIDINEI SI CALCITONINEI.
Calciul si fosforul constituie baza minerala a scheletului si a dintilor,asigurind proprietatile mecanice si de
suport.factorii care regleaza metabolismul calciului sint:
-vit D
-paratiroidina
-calcitonina
-hormonii sexuali,vitC,glucocorticoizii
Preparatele vit D.Se cunosc 7 substante cu proprietati de vit D,insa importanta au vit D2(ergocalciferolul)si vit
D3(colecalciferolul).
Mec. de actiune:1.intensifica absorbtia Ca,P si Mg in intestin

2.activeaza sinteza in oase a stromei proteice si formarea colagenului


3.regleaza reabsorbtia Ca in tubii renali proximali
In avitaminoza D se constata deformarea oaselor,dereglarea structurii dintilor.
Ca preparate ale vit D2 se foloseste ergocalciferolul(sol uleiosa de 0.125%),untura de peste.Preparat al Vit D3
este videholul.
Indicatii:Profilaxia si tratamentul rahitismului la copii,unele boli ele sistem osos(osteomalacie),profilaxia si tatam
carie dentare,tratam maladiilor pielii si mucoaselor.
Reactii adverse:hipercalciemia,slabiciunea,anorexia,iritabilitatea,sudoratia,greata,voma,cefalee.
Paratiroidina.Contine parathormon,care este reglatorul endogen al nivelui Ca in singe prin influenta asupra
absorbtiei lui din intestin,depozitarii si mobilizarii din oase,excretiei prin urina,scaun.Se utilizeaza in dereglarile
metabolismului Ca si P.
Calcitonina contine hormonul tirocalcitonina,produsa de celulele C ale glandei tiroide.Functia principala e
reducerea concentratiei Ca in singe.Preparatu mentine masa scheletului prin inhibarea resorbtiei tesutului
osos,stimuleaza mineralizarea oaselor,reduce nivelul Ca si P in ser.Stimuleaza excretia renala a Ca,P si Na
datorita inhibitiei reabsorbtiei in tubii renali.
Indicatii:boala Paget,osteoporoza postmenopauzala,hipercalciemia in carcinomul mamar,hiperparatiroidism.
Contraindicatii:hipersensibilitate la preparat
Reactii adevrse:greata,voma,ameteli,hiperemia fetei,frisoane,poliurie.reactii alergice locale sau
generalizate.uneori poate fi tahicardie si hipotensiune arterila pina la colaps.
22,PREPARATELE CALCIULUI.
Se folosesc trei saruri ale Ca:clorura,gluconautl,lactatul.
Preparatele Ca se utilizeaza in :
1.insuficienta glandelor paratiroide pentru profilaxia si combaterea convulsiilor tetanice
2.Dereglarile matabolizmului Ca si P
3.Profilaxia rahitizmului si cariei
4.Ameliorarea coagulabilitatii singelui
5.Ca remeddii antiinflamatoare si desensibilizante
6.ca remedii cardiotonice
7.In practica stomatologica pentru profilaxia si tratamentul afectiunilor necarioase ale tesuturilor dentare
(floroza ,hipoplazie)
Calciu gluconat .contine 9% Ca .se indica in :hepatita parenchimatoasa ,afectiuni hepatice
toxice,nefrita,eclampsie,procese inflamatorii si exudative ,boli alergice ,hemostatic ,
Contraindicatii:hipercalcemia,hipercalciuria,insuficienta renala,predispozitie la tromboze ,hipersensibilitate la
preparat
Reactii Adverse :grata ,voma ,diaree,bradicardie .
Calciu clorid.contine 27% Ca.se administreaza intern sau i|v.
Indicatii:Adjuvant in tratamentul starilor alergice ,si reactiilor alergice la medicamente,hemostatic ,antidot in
intoxicatii cu saruri de Mg
Contra.predispozitie la tromboze ,ateroscleroze,fibrilatie ventriculara ,hipercalcemie
RA:bradicardie,micsorarea tensiunii arteriale ,in administrarea rapida senzatii de caldura.
23.PREPARATELE FLUORULUI.
In practica stomatologica se utilizeaza:natriu fluorid,aminofluoridul,fluorlacul,vitafluor,gelurile si pastele de dinti
ce contin fluor.Se folosesc in profilaxia cariei.
F patrunde in organism prin apa,alimente.Se absoarbe la stomacului si intestinului subtire prin difuzie simpla.Se
concentreaza atit in os,cit si la nivelul dintilor,unde concentratia lui scade de la suprafata smaltlui catre
jonctiunea smalt-dentina,ca apoi sa creasca din nou catre pulpa.Traverseaza placenta.se administreaza gravidelor
in luna 3 si 9 pentru a creste captarea F in dintii copilului.Se excreta in principal renal.concentratia f in smalt este
de 116-180mg% si 56mg% in dentina.
Actiunea F la nivelul dintilor se realizaza prin incorporararea lui in smaltul dentar,urmata de transformarea
hidroxiapatitei in fluorapatita.Fluorapatita amelioreaza stuctura smaltului,fiind mai putin solubil la actiunea
acizilor.F are si efect antiplaca prin actiunea antienzimatica si antibacteriana,prin reducerea capacitatii
microorganismelor de a produce acizi.
La nivelul oaselor F stimuleaza activitatea osteoblastelor,favorizeaza mineralizarea oaselor.
Natriu fluorid:indicati:profilaxia cariei,osteoporoza senila,menopauzala.
Contraindic:atralgiile,ulceratiile gastrointestinale,insuf renala,fluoroza,afect hepatice.
Reactii adverse:ulceratii bucale,hematemeza,dureri osoase,colorarea dintilor in brun sau inalbirea lor.

Fluorlacul.Preparat combinat,principalu component fiind natriu fluorid.contine 2.9% F.


Pentru profilaxia acrii se aplica pe suprafata dintilor de 3 ori in la un interval de 1-2 zile.Procedura se repata
peste 6 luni.
Vitafluor.Preparat combinat ce contine vit A,C,D2 ssi natriu fluorid.Actiunea profilactic se datoreaza
componentilor:vit A si D2 regleaza schimbul ionilor de Ca si P in organism,contribuind la absorbtia lor din
intestin.Acidul asorbic limiteaza depunerea sarurilor F in tesuturi.Vitafluorul e eficient si in insuficienta F si
vitA,D2 si C in organism.
Contraindicatii:hipevitaminoza A si D.
24))))CLASIFICAREA AI
AINS
A)neselective
1)salicilati- acid acetilsalicilic, salicilamida, salicilat de metal
2)derivati de pirazolona si pirazolidina- fenazona, oxifenbutazona, kebuzona, aminofenazona
3)acizi indolacetici si analogii lor- indometacina, ketorolac,sulindac,etodolac
4)acizi arilacetici- diclofenac, alclofenac,lonazolac,nabumetona
5)acizi arilpropionici-ibuprofen,naproxen,ketoprofen,carprofen,fenoprofen
6)fenamati-acid flufenamic,acid meclofenamic,acid mefenamic,acid niflumic
7)oxicamii-piroxicam,lornoxicam,tenoxicam
8)derivatii paraaminofenolului-fenacetina,paracetamol
B)SELECTIVE-nimesulida,meloxicam,celecoxib,parecoxib
Mecanism de actiune are loc inhibarea sintezei prostaglandinelor.Este inhibata COX care catalizeaza ciclizarea
oxiativa a acidului arahidonic cu formarea de endoperoxizi ciclici,precursori ai prostaglandinelor.AINS inbiba
COX-1 si COX-2.Inhibarea COX-2 se manifesta prin actiune antiinflamatoare,analgezica si antipiretica.Inhibarea
COX-1 se manifesta prin unele efecte adverse cum-actiune ulcerigena,afectarea rinichilor(exceptie cele
selective).AINS maresc concentratia in limfocitele T a ionilor de Ca care contribuie la proliferarea lor si la
sinteza interleucinei-2.
Efectele
Antiinflamator-inhibarea sintezei prostaglandineor, blocarea activarii neutrofilelor datorita interactiunii cu
protein G
Analgezic- inhibarea sintezei prostaglandinelor in focarul de inflamatie cu diminuarea actiunii algogene a
bradikininei,diminuarea exudatului contribuie la o presiune mai mica asupra terminatiunilor nervoase.
Antipiretic- inhiba COX si diminua sinteza locala a prostaglandinelor in hipotalamus,fapt ce permite
normalizarea temperaturii crescute.
Actiune antiagreganta- impiedicarea sintezei tromboxanului A2 compus prostaglandinic care declanseaza faza 2 a
agregarii plachetelor.
Actiune desensibilizantna moderata-inhibarea sintezei PgE in focarul de inflamatie, in leucocite, diminuarea
sintezei aciduluihidroheptanotrienic cu diminuarea hemotaxisului limfocitelor T ,eozinofilelor si neutrofilelor in
focarul de inflamatie
Efect protector fata de arsurile solare si prin raze ultraviolet-impiedicarea sintezei locale in piele a PgE
Efect antidiareic-micsorarea cantitatii de PgEsi F in peretele intestinalcu diminuarea motilitatii intestinale si a
difuziei apei catre lumenu intestinal
Efect tocolitic-micsorarea producerii PgE si F,care au proprietati ocitocice
Indicatiile- artrita reumatoida,reumatism nearticular,osteoartrita, osteoartroza deformanta, colagenoze,sindrom
algic de intensitate moderata(cefalee,dureri dentare,atralgii,mialgii,nevralgii), disminoree primara,guta ,stari
febrile,afectiuni periarticulare acute(bursite,tendinite,sinovite)
Contraindicatii-ulcer gastric sau duodenal in evolutie,hipersensibilitate si alergie la AINS ,hemopatii si diateza
hemoragice, insuficienta renala grava,timpul sarcinii si la copii
In stomatologie-dureri dentare,nevralgii
Reactii adverse- actiune ulcerigena(gastrite difuze,uneori erozive)
Actiune nefrotoxica(nefrita interstitial,ischemia si necroza papilara)
Actiune hepatotoxica-(hepatite imunoalergice)
Manifestari cutanate(eruptii cutanate pruriginoase,urticarie,fotosensibilitate)
Dereglarile SNC cefalee,ameteli,dereglari de somn,halucinatii
Deregarile hematopoiezei-anemie,trombocitopenie,leucopenia,agranulocitoza

25)))ANTIINFLAMATOARE STEROIDE
Clasificarea dupa activitate
1)putin active- cortizon, hidrocortizon(20-25mg)
2)active-prednisolon,prednisone, metilprednisolon,triamcinolona( 4-5mg)
3)foarte active- dexametazona,betametazona(0,5-0,75mg)
Clasificarea dupa durata de actiune
1)scurta-T0,5 in plasma=90-120min ,T0,5 biologic-8-12ore(cortizon,hidrecortizon)
2)medie- T0,5 in plasma=200min, T0,5 biologic- 12-36 ore (prednisolon,prednisone,
metilprednisolon,triamcinolona)
3)lunga- T0,5 in plasma=300 min, T0,5 biologic- 36-54 ore(dexametazona,betametazona)
Mechanism de actiune molecula de corticosteroid dupa detasare de pe globulina specifica penetreaza in celula
unde se cupleaza cu receptorii intracelulari specifici care sunt inactivati. Acesti receptori constau din 2 sediinespecific si specific. Cel nespecific este format dintr-o secventa de aminoacizi comuna tuturor receptorilor
nuclear. Sediul specific are 3 domenii functionale de legare a molecule de corticosteroid ,de fixare a
receptorului activat de AND, de reglare a transcriptiei genice.La actiunea glucocorticoizilor se sintetizeaza
lipocortina care inhiba fosfolipaza A2 si se impiedica initierea cascade acidului arahidonic si respective sinteza
prostaglandinelor,leucotrienelor, factorului agregarii plachetare, mediatoriresponsabili de inflamatie.Prin reglare
pozitiva glucocrticoizii cresc expresia unor nucleaze implicate in scindarea AND ,acesta contribuie la apoptoza
celulelor limfatice.Prin reglarea negative a unor gene se poate explica actiunea antiinflamatoare si
imunodepresiva a glucocorticoizilor. Astfel ei inhiba expresia COX-2,enzima inductibila pentru procesul
inflamator.
Reactii adverse- edeme(majorarea VSH), hipokaliemie, hiperglicemie,osteoporoza, necroza aseptic a vaselor,
miopatii, vasculite, generalizarea sau acutizarea infectiilor cornice, sindrom Cushing iatrogen, sindrom rebound,
ulcer gastric si duodenal, atrofia pielii, striuri, echimoze, leziuni purpurice, excitatie ,insomnia,tulburari
neurologice sau psihotice, glaucoma cortizonic, cataracta steroidica.
26)))ANTIINFLAMATOARE STEROIDE
Clasificarea dupa raportul actiunii antiinflamatoare si mineralocorticoide
1)poseda effect antiinflamator si mineralocorticoid(1 /1)- cortizon, hidrocortizon
2)efect antiinflamator marcat si mineralocorticoid slab(3-5/1)- prednisolon, prednison, metilprednisolon,
3)efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practice lipseste (30/1) triamcinolona, dexametazona,
betametazona
Influenta asupra metabolismului
Metabolismul glucidic- majorarea concentratiei glucozei in singe.Mecanism- glucocorticoizii stimuleaza in ficat
gluconeogeneza si sinteza glicogenului. P rocesul de gluconeogeneza este reglat de glucocorticoizi, glucagon,
insulin prin influenta expresiei asupra genei fosfoenolpiruvatcarboxichinazei.
Metabolismul proteic- stimuleaza catabolismul proteinelor la nivelul muschilor scheletici, pielii, tesutului
limfoid,tesutului conjunctiv si oaselor, ce se manifesta prin bilant azotat negativ. In ficat se constata
intensificarea captarii aminoacizilor cu cresterea sintezei proteinelor.Aminoacizii pot fi utilizati si in procesele de
gluconeogeneza.
Metabolismul lipidic- la nivelul adipocitelor se amplifica actiunea lipolitica a catecolaminelor, hormonului de
crestere, hormonilor tiroidieni cu cresterea nivelului acizilor grasi liberi in plasma.La utilizarea dozelor mari pe o
durata indelungata hormonii respectividetermina efectul caracteristic-redistribuirea tesutului adipos pe fata si
trunchi cu pierderea lui pe member.
Metabolismul hidro-electrolitic- manifesta efecte de tip mineralocorticoid la nivelu tubilor distali si colectori
concretizate prin retentia apei si natriului cu eliminarea urinara a ionilor de kaliu si hidrogen. In concentratii
fiziologice hidrocortizonul exercita actiune permisiva asupra functiei renale normale cu mentinerea filtratiei
renale si functiei tubilor renali, iar in hipercorticism este responsabil de hipervolemie si cresterea presiunii
arteriale.
Este importanta si influenta glucocorticoizilor asupra metabolismului calciului. Se constata hipocaliemie prin
reducerea absorbtiei intestinale si accelerarea eliminarii renale, care la utilizarea de durata duce la osteoparaza.
Indicatii 1)cu scop de substitutie in insuficienta corticosuprarenala acuta si cronica
2)cu scop de supresie in disfunctia congenital a corticosuprarenalelor
3)cu scop farmacodinamic in maladiile reumatice(poliartrita nodoasa,nefrita lupica,polimiozita,poliartrita
reumatoida,ertrita acuta gutoasa,tendinite,bursite
Bolile renale-glomerulonefrita, sindrom nefrotic,nefrita lupica
Maladii hepatice si digestive- hepatita cronica, necroza hepatica subacuta, hepatita alcoolica,ciroza hepatica

Afectiuni oftalmice(irite,conjunctivite,iridochiclite)
Maladii infectioase(tuberculoza pulmonara, meningita tuberculoasa, encefalite virotice)
Bolile alergice(soc anafilactic,edem Qiuncke, dermatite,rinita alergica
Tumori leucemia acuta ,limfoame maligne
In stomatologie se utilizeaza in soc anafilactic,edem Qiuncke, colaps
27)))CLASIFICAREA ANTIALERGICELOR
Medicatia reactiilor alegice de tip imediat
1)preparate care impiedica eliberarea din mastocite le sensibilizate si din bazofile a histamine si a altor substante
biologic active- glucocorticoizii,cromoglicatul de sodiu si inhibitoarele degranularii mastocitelor
2)preparatele care impiedica interactiunea intre histamine libera si receptorii tisulari sensibili la histamineblocantele H1-receptorilor histaminici(difenhidramina ,clemastina)
3)preparate medicamentoase care combat,inlatura principalele simptome,manifestari ale reactiilor alergice de tip
soc anafilactic,cum ar fi hipotensiunea arterial,spasmul bronsic a)adrenomimetice-epinefrina,norepinefrina
b)bronhodilatatoare:musculotrope(aminofilina,teofilina), simpatomimetice(salbutamol,fenoterol,terbutalina),
parasimpatomimetice (ipratropiu,oxitropiu,troventol)
4)preparatele care diminua afectarea tesuturilor-AINS
Medicatia reactiilor alergice de tip intirziat
1)imunodepresive a) majore-glucocorticoizii(predisolon,metilprednisolon,dexametazon),
citostatice(azatioprina,metotrexat,mercaptopurina,ciclosporina)
b)minore- derivatii chinolonei(clorochina,
hidroxiclorochina)
2)preparate care diminua reactiile citotoxicesi afectarea tesuturilor AINS si steroide
Indicatii oc anafilactic Epinefrina,Morfina, Prednizolon, Angiotenzinamida, Poliglucina
astm bronic Epinefrin, Izoprenalin, Oriciprenalin, Salbutamol, Ipratropiu iodid, Beclometazon
Urticarie Difenhidramina, Prometazina, Cloroperamida, Clemastina, Quifemacina
Dermatit de Contact Flumetazona, Dieridramida, Cloropiramina, Prednizolon, Hidrocortizon Cloropiramida
28)))) ANTIHISTAMINICELE
Clasificarea dupa generatii
Generatia1 cloropiramina, histapirodina, mepiramina, dimetinden,
antazolina,clorfenamina,clemastina,alimemazina, prometazina, setastina
Generatia 2- acrivastina, mequitazina, cetirizina, astemizol, ciproheptadina, loratadina ,terfenadina, ebastina
Generatia 3 dezloratadina, fexofenadina
Clasificarea dupa durata de actiune
Generatia 1-durata de actiune 4-12 ore(cloropiramina, histapirodina, mepiramina, dimetinden,
antazolina,clorfenamina,clemastina,alimemazina, prometazina, setastina)
Generatia 2 si 3 durata 24-48 ore(acrivastina, mequitazina, cetirizina, astemizol, ciproheptadina, loratadina
,terfenadina, ebastina, dezloratadina, fexofenadina)
Mecanismul de actiune blocheaza competitiv receptorii histaminergici de tip 1,impiedicind efectele
histaminei.Preintimpina eliberarea histaminei din mastocite si bazofile ,iar in doze mari,preparatele din generatia
1,pot provoca degranularea mastocitelor si eliberarea histaminei.Ele nu deplaseaza hiistamina legata de
receptor,ci blocheaza receptorii liberi sau cei care se elibereaza din legatura cu histamina.
Efectele
Inhiba vasodilatatia,impiedica efectul bronhoconstrictor
Actiunea sedativa-blocarea receptorilor M-colinergici si serotoninergici centrali
Efect anticolinergic periferic-la administrarea preparatelor apare xerostomie ,dereglari de
mictiune,constipatii,tahicardie,dereglari de vedere.Creste viscozitatea sputei
Efect antivomitiv-se datoreaza actiunii anticolinergice centrale
Efect antiparkinsonian- blocarea M-colinoreceptorilor din SNC
Efect antitusiv-inhibarea directa a centrului tusei din hipotalamus
Actiune alfa-adrenoblocanta-ce determina vasodilatatia si scaderea tranzitorie a tensiunii arteriale
Efect anestezic local, Actiune antiserotoninica
Indicatii- reactii alergice cu afectarea pielii si mucoaselor(urticarie,rinite,conjunctivite,edem laringian,edem
Qiuncke), in stari de neliniste si agitatie,pentru usurarea instalarii somnului, pentru combaterea vomei si raului de
miscare, tulburari vestibulare(vertijuri,boala Menier)
Contraindicatii -cele cu efect sedativ sunt containd in timpul lucrului persoanei,activitate personala a carora
necesita reactii psihomotorii rapide(conducerea autovehiculelor,manevrarea mecanismelor,masinilor), in
afectiunile hepatice si renale.

In stomatologie se utilizeaza in caz de edem Qiuncke si datorita actiunii anestezice si analgezice pot fi utilizate
topic
Reactii adverse -cele din generatia 1 provoaca sedare si somnolenta cu senzatia de oboseala.Provoaca
neliniste,nervozitate,insomnie,tremor.La administrarea dozelor mari de antihistaminice din generatia 1 la copii
pot aparea convulsii,iritabilitate.In intoxicatia acuta predomina fenomene de excitatie centrala cu tulburari
psihotice si convulsii.Tulburati digestive- greturi,constipatii,dureri abdominale,xerostomie.
29))))CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPA STRUCTURA CHIMICA
1)beta lactamine
A)Penicilinele
1)biosintetice(benzilpenicilina,benzatinbenzilpenicilina,procainbenzilpenicilina,fenoximetilpenicilina,feneticilina
)
2)antistafilococice(cloxacilina,flucloxacilina,oxacilina,dicloxacilina,nafcilina)
) 3aminopeniciline(ampicilina,epicilina,amoxicilina,bacampicilina,talampicilina,pivampicilina)
4)carboxipeniciline(carbenicilina,carfecilina,carindacilina,ticarcilina)
5)ureidopenicilinele(mezlocilina,azlocilina,piperacilina)
6)amidinopenicilinele(mecilinam,pivmecilinam,temocilina)
cefalosporine de generaia I(Cefalexina ,Cefradina ,Cefalotina ,Cefapirina ,Cefadroxil ,Cefazolina)
cefalosporine de generaia 2 (cefaclor, cefamandola, cefuroxim, cefatrizina, cefonicid, cefotetam, cefoxitina
cefprozil, cefuroxim)
cefalosporine de generaia a III( ceftibuten, cefotaxima, cefoperazona, ceftazidima, ceftibuten, ceftizoxima
cefixima)
cefalosporine de generaia a IV-a
a.cefepima, cefpiroma
carbapeneme
A.imipenem
B.meropenem
C.ertapenem
Carbacefeme- loracarbef
Manobactamii- aztreonam, carumonam, tigemonam
Asocieri de beta-lactamine cu inhibitorii de beta-lactamaze- amoxicilina+acid clavulonic, ampicilina+sulbactam,
piperacilina+tazobactam, ticarcilina+acid clavulonic, cefoperazona+sulbactam
2)))Aminoglicozidele
Generatia 1-streptomicina,neomicina,spectinomicina,kanamicina,paromomicina,
Generatia2- gentamicina,tobramicina, sisomicina
Generatia3- amikacina,netilmecina, isepamicina, dibecamicina
3)))Macrolidele
Generatia1 eritromicina,oleandomicina,spimamicina,josamician
Generatia2 roxitromicina,azitromicina, diritromicina, fluritromicina, claritromicina
4)))Lincosamide- clindamicina, lincomicina
5)))Tetracicline
Generatia 1-tetraciclina,rolitetraciclina,metaciclina,oxitetraciclina, demeclociclina
Generatia2 doxiciclina, minociclina
6)))Amfenicoli- cloramfenicol, tiamfenicol
7)))polipeptidele- polimixina B si M, colistina, bacitracina
8)))Glicopeptide- vancomicina, ristomicina, teicoplanina, daptomicina
9)))derivatii acidului fuzidinic- fuzidina
10)))Ansamicinile- rifampicina, refaximina, rifamicina, rifabutina
11)))Polienele- nistatina, levorina, amfotericina B, grizeofulvina, natamicina
12)))Alte antibiotice- cicloserina, capreomicina,fosfomicina
Principiile de baza ale chimioterapiei includ urmatoarele: in primul rand, trebuie obtinut material biologic ce
contine microorganismele infectante, astfel incat sa poata fi facuta o identificare prezumtiva prin examinare
microscopica a esantioanelor colorate si in plus microorganismele sa poata fi cultivate pentru identificarea
definitiva si testarea sensibilitatii acestora. in al doilea rand, odata ce un microorganism este identificat si
sensibilitatea sa la agentii antibacterieni este determinata, ar trebui aleasa schema de tratament cu cel mai ingust
spectru eficace. in al treilea rand, alegerea agentului antibacterian se ghideaza dupa profilul farmacocineticii si al
reactiilor adverse ale compusilor acti, dupa localizarea infectiei, dupa starea imuna a gazdei si dovedirea

eficacitatii prin teste clinice bine realizate. in sfarsit, daca toti factorii sunt echivalenti, ar trebui ales tratamentul
antibacterian cel mai putin costisitor.
Principiile de utilizare si selectare a antibioticelor
sa fie individualizat in functie de particularitatea cazului ;
sa fie malabil, adaptat evolutiei ;
sa aiba in vedere toleranta, contraindicatiile si nu in ultimul rand, pretul de cost.
sa fie initiat tratamentul cat mai devreme in evolutia bolii, aceasta fiind o conditie esentiala;
sa fie complet, cumuland toate posibilitatile de atac. Se disting astfel 4 tipuri de masuri terapeutice :
tratamentul etiologic ;
tratamentul patogenetic ;
tratamentul simptomatic ;
tratamentul igieno-dietetic.
30))) CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPA SPECTRUL DE ACTIUNE
1) Antibiotice cu actiune preponderent asupra florei G+(cocii si bacilii G+,cocii G- ,spirochete ,actinomicete)
penicilinele biosintetice si semisintetice din grupa oxacilinei, cefalosporinele de generatia 1, macrolidele,
lincosamidele, glicopeptidele, derivatii acidului fuzidinic
2) Antibiotice cu actiune preponderent asupra florei G- (cocii si bacilii G- ,cocii G+)- aminoglicozidele,
polimixinele, cefalosporinele generatia 2, amino- si carboxipenicilinele
3) Antibiotice cu spectru larg de actiune(cocii si bacilii G+ si G-,riketsii,chlamidii, protozoare, vibrioni)tetracicline, amfenicoli, ansamicinele
4) Antibiotice cu spectru ultralarg de actiune( G- si cu polirezistenta ,agentii intraspitalicesti)- ureidopenicilinele,
cefalosporinele generatia 3 si 4, monobactamii, carbapenemii, carbacefemii, asocieri beta-lactaminelor cu
inhibitorii beta-lactamazelor)
Clasificarea dupa mecanismul de actiune
Inhibitorii sintezei peretelui celular(penicilinele, cefalosporinele, vancomicina, ristomicina, bacitracina,
cicloserina)
Inhibitorii functiei membranie citoplasmatice( polimixinele, amfotericina B, polienele)
Inhibitorii sintezei proteinelor(aminoglicozidele, tetraciclinele, macrolidele, lincosamidele, cloramfenicolii,
fuzidina)
Inhibitorii sintezei acizilor nucleici(ansamicinele, grizeofulvina)
In stomatologie
Aminopenicilinele, roxitromicina, claritromicina se indica in sinusite
Carbapenemii,lincosamide, fuzidina, ansamicinele-osteomielita
31.UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR CU SCOP PROFILACTIC:-reducerea incidentei interventiilor
chirurgicale;-utilizarea antibioticelor intr-o maniera ce e obiectivata de evidenta si eficienta;-minimalizarea
efectului antibioticelor asupra florei bacteriene normale a pacientilor;-minimalizarea efectelor adverse;modificari minime asupra mecanismelor de aparare a pacientilor.Antibioticul trebuie sa acopere patogenii
asteptati.Trebuie sa se tina cont de flora bacteriana,de susceptibilitatea la antibiotice si de costuri.Antibioticele cu
spectru ingust trebuie sa fie de prima alegere pentru profilaxia infectiilor postoperatorii si de alte
tipuri.Antibioticul ales pt profilaxie nu va mai fi folosit in scop terapeutic.Antibioticoprofilaxia trebuie
administrata i/v,pe cale orala la intreruperea de sarcina,i/nazala pentru administrarea mupirocin.La protezele
articulare pe linga antibiotic i/v se impregneaza si cimentul cu antibiotic.Intracanerala-in chirurgia
cataractei.Antibioticoterapia ideala trebuie sa aiba caracteristicele:-monoterapie,toleranta
buna,ieftina,bactericida,inducere scazuta a rezistentei bacteriene,spectru ingust,durata scurta(24-48h),sa nu
modifice ecosistemul..
32.DERIVATII NITROMIDAZOLULUI:*Clasificare:1)Preparate monocomponente:
A.cu actiune sistemica:metronidazol,tinidazol,nimorazol,ornidazol,secnidazol
B.pt uz topic:aminitrozol,metronidazol
2)Preparate combinate:helicocina(metronidazol+amoxicilina)
Ginalgina(metronidazol+clorchinaldol),metrogil denta(metronidazol+clorhexidina),clionD(metronidazol+miconazol),terjinan(metronidazol+nistatina+neomicina+prednisolon),trochomicon(metronidazo
l+cloramfenicol+nistatina+lactaza),medozol(metronidazol+clotrimazol+neomicina+hexestrol+azulena).
*Spectru de actiune:protozoare-Entamorba hystolica,trichomonas vaginalis,Giardia intestinalis,Balantidium
coli.Bact.anaerobe:gram+(peptoccosus,clostridium;gram-(bacteroides spp.(B.fragilis),eubacterium,h.pylori.A
cav.bucale:porphoromonas gingivalis,borrelia vincenti,selemonas spp.

*Mecanism de actiune:Preparatele se capteaza selectiv prin difuziune de agenti anaerobi lipsiti ,cu impiedicare
producerii de hidrogen.Se blocheaza procesele metabolice si se inhiba dezvoltarea mitocondriilor.Metronidazolul
este inactiv ca atare.Metronidaz.actioneaza.asupramicroorg.anaerobe,ele avind feroxidine,cu proprietate
reducatoare inalta,ele transportaelectronul pe mitronidazol,cu reducerea nitrogrupei si formarea radicalului liber
NO.Cu cit e mai mult oxigen in mediu,cu atit mai putin metaboltit activ se formeaza si mai slab va fi efectul
metronidazolului.
*Indicatii:tricomonaza,giardioza,balantidiaza,garndenereloza,amibiaza,infect.anaerobe
intraabdominale,abcese,peritonite,pneumonii,abcese pulmonare,empiemul
pleurei,endocardite,infect.oaselor,tesuturi moi,capului,gitului,sepsis,colita preudomembranoasa,ulcer gastric so
duodenal,profilaxia inf.anaerobe dupa interventii chirurgicale.
*Contraindicatii:afectiuni cerebrale organice,maladii hepatice grave,sarcina(trimestru I)si dupa
nastere,,lactatie,asociere cu disulfiram,hipersensibilitate la prep.
*In stomatologie:in infectii anaerobe a cavitatii bucale,gingivita acuta,cron.,gingivita acuta ulceronecrotica
Vensan,stomatita aftoasa,cheilita,alveolita postextractiva,parodontita a/c,parodontita cu gingivita,maladii
inflam.provocate de proteze,periodontita si abces periodontal.
*R.adverse:anorexie,greata,gust amar,metalic,voma,diaree,dureri abdominale,,cresterea tranzitorie a
transaminazelor si
bilirubinei.cefalee,vertij,ataxie,insomnie,ameteli,depresie,slabiciune,nevrita,parestezii,prurit,urticarie,eruptii
cutanate grave,reactii mutagene si cancerigene,ocazional:neutropenie.
33)COMPLICATIILE ANTIBIOTICOTERAPIEI:
- reacii alergice. Se manifest prin erupii cutanate, dereglri respiratorii, spasm bronic, pn la dezvoltarea
ocului anafilactic. Apariia reaciilor alergice este motivat prin fapt c preparatele sunt de origine biologic;
- aciune toxic asupra organelor interne alt complicaie tipic. Mai frecvent se afecteaz auzul, funcia
ficatului i rinichilor;
- disbacterioz mai frecvent este ntlnit la copii, precum i la administrarea ndelungat a antibioticelor n
doze mari. De asemenea, este mai caracteristic la administrarea enteral a medicamentelor;
- formarea bacteriilor rezistente ctre antibiotice complicaie invizibil, dar neplcut, care cauzeaz
ineficienaantibioticoterapiei.
34)CLASIFICAREA PREPARATELOR CU ACTIUNE PROTECTOARE ASUPRA MUCOASEI
CAV.BUCALE.PREPARATE astringente:clasificare:I)Preparate
astringente:a)organice:infuzii,decocturi,extracte si tincturi din frunze de salvie,flori de
romanita,iarba,pojarnita,tanina,coaja de stejar,marasalvina,fitodontul,alaunii;b)neorganice:cuprul sulfat,bismutul
nitrat bazic,plumbul acetat si alaunii,polimineral,proposol.
II)Prep.absorbante si mucilaginoase-carbune medicinal,oxid de zinc,argila alba,mucilagiul de amidon,mucilagiul
din seminte de in,radacini de nalba mare,lizocimul
III)Prep.emoliente-glicerina,vaselina,lanolina,uleiul de piersici,masline,floarea soarelui,regesan,balsam
Sostacovski.
*Mecanism prep.astringente:la aplicarea lor pe suprafata mucoaselor formeaza pelicula de albumine datorita
coagularii partiale a proteinelor lichidului extracelular,exudatului,mucusului,stratului superficial al celulelor si
constrictiei vaselor.Pelicula protejeaza terminatiilenervoase sensibile,ce duce la micsorarea perceptiei
durerii,reducerea secretiei,permeabilitatii vaselor.Actioneaza asupra tesuturilor inflamate,suprima aparitia
reflexelor si micsoreaza procesul inflamator.
*Caracteristica grupelor:Frunze de salvie-1%uleiuri eterice,se livreaza sub forma de frunze uscate,se pregateste
in ambulator de 1:10 sau 1:20.
Salvina:F.L.sol.alcoolica 1% in flacoane 10ml.action.asupra florei gram+.Sol.se dizolva de 5-10 ori in apa
distilata sau ser fiziologic,se foloseste ca gargare,aplicatii.
Coaja de stejar:contine.8% subst.tanante cu efect astringent. Decoct de 1:10,pentru gargare in procese
inflamatorii a cav.buc.,faringe,laringelui.
Cuprul sulfat:sol.5-10% ca remediu astringent,antiseptic pentru aplicatii in gingivite hipertrofice cu diverticule.
Bismut azotat:ca remediu astringent nu se foloseste singur,se pregateste pasta pt tratarea pulpitelor.
Plumb acetat:solutie.0.25-0.5%pt gargare.
Kaliu aluminat sulfat:oxid de aluminiu 10%,se utilizeaza in sol.0,5-1% pt gargare.Actualmente in
stomatologie se foloseste proposol sub forma de aerosol,flacoane 50g.Are actiune
anestezica,antiseptica,deodoranta.In maladii inflamatorii a cav.bucale,stomatite aftoase si
ulceroase,glosite,glosalgii,pt irigare in periodontite a/c.

35)PREPARATE ABSORBANTE SI MUCILAGINOASE,EMOLIENTE:*Mecanism de actiune:la aplicarea


pe tesuturi formeaza pelicula coloidala si apara terminatiile nervoase senzitive a mucoasei de iritare.Ca rezultat
se micsoreaza sau complet se diminueaza aparitia reflexelor nociceptive patologice.Efectul protector e cauzat si
de capacitatea macroparticulelor coloidale de a absorbi moleculele de agenti iritanti.Preparatele se aplica pe
tesuturile inflamate sau lezate,acoperind cu un strat subtire fixeaza pe microparticulele sale substantele
iritante,ferind tesuturile de afectare.
*In stomatologie:in tratamentul maladiilor acute a mucoasei cav.bucale,in leziunile mucoasei,pt combaterea
durerilor.Pt prepararea pastelor stomatolog.se folosesc remediile absorbante,si a pulberilor dentare curative.
Amidon de griu,porumb,cartofi:se fierbe cu apa 1:50,se formeaza mucilagiul.Se foloseste la gargare in
stomatite.
Radacina de nalba mare:in stomatite,ca gargare.
Lizocimul-se pregateste din galbenus de ou de gaina,o lingurita sare,1 litru apa.Pt irigatii,aplicatii,gargare.
Seminte de in:contin ulei de in si mucilagiu.Decoct 1:30.Pentru gargare,pt miros neplacut din gura.
Argila alba:ca remediu absorbant,mucilaginos in pastele stomatologice,la bandaj gingival.
Oxid de Zn:pulbere pt paste stomatologice.
Ca remedii emoliente:glicerina,vaselina,lanolina,ulei de piersici s.a.Mecanism:majorarea elasticitatii mucoaselor
si pielii,formarea peliculei protectoare ce apara de iritare.,diminueaz procesul inflamator.Vinilina-actiune
bacteriostatica,mucilaginoasa(sol.20-50% in uleiuri vegetale).Se folosesc in stom.pt pregatirea formelor
medicamentoase moi si lichide in tratamentul stomatitelor,gingivite,cheilite.
36)CLASIFICARE PASTE CU ACTIUNE CURATIVA LOCALA:CLASIFICARE:1)prep.deodoranteoxidantii(peroxid de H,permanganat de K),acizii si bazele slabe(hidroxid de Ca,hidrocarbonat de Na),uleiurile
eterice aromatice(ulei de eucalipt,de menta,tim),prep.astringente organice(,derivatii
tiosemicarbazonei(ambazona,pronilid),detergenti cationici(benzalconiu
clorid),halogenii(etacridina,hexatidina),antisepticele din diverse grupe(tricloran,hipoclorit),paste
dentare(hexodent,lacolut).
2)prep.cheratoplastice:suc de calanhoie,ulei de catina alba,ulei din seminte de
struguri,carotolina,proposol,retinolul,solcoserilul,metiluracil,ac.ascorbic,galascorbina
3)prep.cu influenta asupra salivatiei:pilocarpina,stimulatoare a secretiei,remedii
umectante,neostigmina,ezerina.,galantamina,prap.combinate(borat de Na+bicarbonat de Na,glicerina,fenol lichid.
4)prep.deshidratante,cauterizante,sclerozante-sarurrile metalelor grele,acizii,preparatele iodului,colorantii.
5)prep.cu influenta asupra pulpei dentare-pt necrotizarea pulpei(remedii devitalizante),pt conservarea pulpei prin
metoda biologica.
6)prep.pt tratamentul medicamentos al combustiilor cav.bucale
7)paste dentare curativ-profilactice-igienice,familiale,terapeutice,multifunctionale.
Preparatele deodorante:*mecanism:e divers si poate fi cauzat de denaturarea proteinelor,inhibitia
enzimelor,necesare pt activitatea microorganismelor,dereglarea permiabilitatii membr.citoplasm.Se folosesc in
stom.pt suspendarea mirosului din gura in diferite boli.
37)PREPARATELE CHERATOPLASTICE:*mecanism:stimuleaza form.anticorpilor,fagocitoza;intensifica
dezvoltarea si reproducerea celulelor,stabilizeaza mambrana si regleaza permeabilitatea lor,contribuie la sinteza
membr.celulare si intracelulare,participa la procesele respiaratiei tisulare.*Clasificare:plante(suc de
calanhoe,tinctura de galbenele,ulei de catina
alba,maces,regesan),prod.animeliere:propolis,proposal,retinol.;remedii sintetice(tocoferol,livian,etiluracil).In
stom.:afect.erozivo-necrotice a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii si unguente,pt
badijonari,aplicatii.
38)PREPARATE CU INFLUENTA ASUPRA SECRETIEI SALIVEI:*CLASIFICARE:stimulatoare a
secretiei(remedii umectante),Mcolinomimeticepilocarpina,anticolinesterazice(neostigmina,ezerina,galantamina),prep.combinate(borat si
bicarbonat de Na,glicerina,fenol lichid).Inhibitoatre a secretiei(atropina,tropicamida).dupa
mecanism:stimulatoare a secretiei,inhibitoare a secretiei.Indicatii in stomatologie:xerostomie,sindrom
Sjogren,inainte de interventii chirurgicale si manipulatii in cav.buc,leziuni traumatice,perocoronarite.

39)PREPARATE DESHIDRATANTE,CAUTERIZANTE SI SCLEROZANTE:in prezent in stomatologie au


o utilizare ingusta in legatura cu actiunea negativa asupra tesuturilor.Clasificare:1)sarurile metalelor grele;2)acizii
in concentratii mar;3)preparatele iodului;4)colorantii.(albastru de metilen si verde de briliant,solutii alcoolice 13%,in solutii apoase pt determinare tartrului dentar.La fel in stom.se foloseste solutia alcoolica eritrozina,sol.0,75
si 6% fuxina bazica si Schiller-Pisarev.Se aplica mai frecvent ca tampon pe suprafata dintelui.
40)CLASIFICAREA PREPARATELOR CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI
DENTARE:*clasificare:I.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii devitalizante).II.pentru conservarea pulpei
dentare prin metoda biologica de tratare a pulpitei.
Anhidrida arsenioasa:doza 0.0008.Atunci se foloseste cind e contraindicata metoda
biologica.Mecanism:interactiunea cu grupele tiol,blocind sistemele enzimatice prin substituirea ionilor de
H.datorita blocadei enzim,elor tiolice,se deregleaza respiratia tisulara,metabolismul,survine moartea
celulelor.Necroza dupa aplicare se dezvolta lent.se aplica pe 24 ore(la monoradiculari),48 ore(multiradiculari).
Aldehida formica:se utiliz.pt necrotizarea pulpei pasta Mikulin fara arseniu.ea
contine:formalina,cocaina,timolul,fenolul.Pulberea de formaldehida in combinatie cu benzocaina si eugenolul
form.pasta paraformaldehidica.Pastele se aplica pe 7-12 zile.Sunt indicate cind e contraindicata metoda
biologica,la dinti temporari cit si permanenti.la fel se recomanda si pacientilor cu coagulopatii.
41.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI:
Se divizeaza in 2 grupe :I.pentru necrotizarea pulpei dentare;
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulupitei.
I.Pentru necrotizarea se folosesc arseniul si aldehida aformica.
Anhidrida arsenioasa-pentru necrotizarea pulpei sub forma de paste in component lor intra anestezicele locale si
timolul,pentru micsorarea durerii,utilizarea timolului asigura actiune antiseptic a pastei,pasta arsenicala se aplica
pe un timp strict 24-pentru dintii diverticul,48-pentru cei cu mai multe canale.
Aldehida formica se utilizeaza pasta Mikulin fara arseniu,component ei formalina,cocaine timolulu si
fenolul.Pulberea de formaldehida cu benzocaina si eugenol constiutuie pasta paraformaldehida.,se aplica
pentru7-12 zile.E indicat in tratam.pulpitelor.Patele ce contin formaldehida sunt recomandate pacientilor cu
coagulopatii.
II.preaparate dupa metoda biologica de tratament:1.cu actiune antimicrobianastreptomicina,cloramfenicol,microcida,antisepticele-nitrofural,vinilina;sulfamidele;
2.ce diminueaza reactia inflamatorie a pulpei:enzimele,corticoizii,prednisolon;
3.cu actiune anestezica si analgezica-benzocaina;
4.ce stimuleaza formarea dentine substituiente-cecontin hidroxid de calciu.
Preparatele pentru combustiile mucoasei:
1.pasta arsenioasa;
2.solutie fenol;
3.lichidul rezorcinformalina;
4.sol. de argint nitrat.sol.amoniac,sol.alcoolica iod.
42.PASTELE CURATIV-PROFILACTICE
Clasificarea: A dupa ccontinut:1.substante adezive
2.substituientii tesutului osos(hidroxiapatitele-contin clor si fosfor)
3.preparate de fluor
4.prepar.cu actiune antimicrobiana
5.substance ce modifica pH-ul;
6.compusi ce reduc formarea tartului dentar;
7.substante absorbante;
8.suplimente de extracte vegetale,minerale.
Dependent de scopul utilizarii:1.paste igienice
2.paste curativ-profilactice care pot fi divizate:a)ce intaresc smaltul dentar-contin fluor si calciu paste
ca:blendamed, dental dream)
b)cu component vegetali(Colgate,Parodontax,Eledent. Dental Herbal,Parexyl)
c)ce contin substante antimicrobiene(Colgate Total,Pepsodent Ultra,Blend-a-med).
d)ce contin lactat sau citrate de zinc;
e)ce contin macro si microelemente din surse natural;
3.ce micsoreaza sensibilitatea (sensydyne F, dental Academy)
4.ce inalbesc dintii contin fluor :a)cu bicarbonat(blendamed, dental Academy)

b)cu pirofosfati(Acvafresh)
c)cu abrasive contin pilbere-creta, destinata fumatorilor-dental dream)
PASTELE in dependent de destinatie:
I.igienice-pentru placa bacteriana
II.familiale-pastele cu flour pentru copii si virstinici;
III.terapeutice-care trateaza o anumita maladie(colgate,farmadent,aquafresh etc.)
IV.multifunctionale-combina mai multe proprietati(Acvaftem,Colgate Total.Paradontal).
Substantele abrasive-se utiliszeaza dioxidul de cremniu care este compatibil cu compusii fluorului,permite de a
obtine paste cu propreitati mari si pH optimal.Unele paste contiuna sa se foloseasca ca abraziv creta cu un
continut redus de oxid de aluminiu,fier,microeilemente.
Substituientii tes.osos Hidroxiapatita-ea stimuleaza cresterea tesutului osos,asigura prelucrarea tesutului osos
si dentar si a defectelor lui.Prin diminuarea sensibilitatii dintilor protejeaza straturile superficiale ale smaltului.
Ea poseda proprietati antiinflamatoare,absorbante si preintimipina dezvolatarea proceselor infecitioase si
antiiinflamtorii.
Preparatele de fluor-ca surse sunt folosite in paste sunt folosite natriu fluorid,natriu monoflourfosfat.
Prep.cu actiune antimicrobiana:in component pastelor se folosesc:
1. detergentii anionici-prop.spumante ale pastelor dentare.
2.triclorozanul-cauzat de dereglarea permeabilitatii membrane citoplasmatice,preintimpina dezvoltarea
periodontitei,ginigivitelor,tratului.
3.antiuldioxid-prop.antiseptice si antiiinflamatoare,preintimpina caria si paradontoza;
4.clorhexidina,metronidazol-se folosesc rar.
Substante ce modifica pH-ul:Carbamida-actiune neutralizanta asupra acizilor in principal lactatului eliberat de
microorganismele palcii bacteriene,penetreaza placa dentara.
Substante ce reduc tartrul dentar:1.solventii-glicerina,asigura elasticitatea si viscozitatea pastelor.
2.absorbante-hidrocoloizii,amidonul,pectin, dextranii.
43.PREPARATELE CE MICSOREAXA INFLAMATIA SI PEARMIBILITATEA VASELOR
Se utilizeaza 2 grupe:
1.preparatele enzimelor:tripsina si chimotripsina cristalina,ribonucleaza.
Tripsina-scindeaza tesuturile necrotizante si conglomeratele fibrinoase,se indica in asociatie cu antibioticele si
sulfamidele pentru prelucrarea can.radiculare.Electroforeza cu tripsina se indica in canalelel rad.greu
permeabile,in periodontita fibrinoasa-2 proceduri,si granulomotaosa -3-6 proceduri.
Chimotripsina cristalina:spre deosevire de tripsina ,provoaca o hidroliza mai profunda a proteinei,se utilizeaza in
tratam.periodontitei impreuna cu antibioticel cu spectru larg de actiune(strptomicina,microcidul).Pentru
introducerea pentru un timp mai indelungat in can.radiculare se aplica emulsia enzimelor proteolitice si
antibioticelor in sol.uleioasa.
2.preparatele antiinflamtoare steroidiene:glucocorticoide sintetice ca triamcinoloca acetonid,fluocinolona
acetonid,si flumetazona pivalat.
Spectrul larg al glucocorticoide permite intrebuintarea lor cu success in terapia maladiilor inflamatorii si alergice
ale mucoasei cav.bucale.
Fluocinolona acetonid-unguent,crme, afectiunile ale muvoasei cav.bucale.
Flumetazona pivala-se aplica lacal,unguent sau crema,pot fi utilizate hidrocortizonul hemisuccinat si
prednisolone,se indica in soc,colaps,reactii alergice.
Hidrocortizonul-se introduce i/v se injecteza in soc.
Prednisolon- se livreaza sub forma liofilizata se administreaza i/v sau i/m.
44.PREPARATELE CU INFLUENTA ASSUPRA MICROFLOREI CAV.BUCALE:
Se folosesc:-antisepticele-alcooli,aldehidele,coloranti,halogeni,fenoli,oxidanti,nitrofurati,uleiuri eterice,
detergent, diverse.
-antibioticele si sulfamidele;
-antimicoticele;
-antiviroticele.
ANTIMICOTICE
Clsasificarea:
I.Antimicotice cu actiune specifica: A.antibiotice
antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina,amfotericina B.
B.Antimicotice de sinteza:
1. derivatii de imidazole:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;

2. derivatii de triazol:fluconazole,itraconazol,terconazol,voriconazol,albaconazol.
3.alilaminele:naftifina,terbinafina.
4.moroflinele:amorolfina.
5. derivatii de 5-lfuorocitozina:flucitozina.
6.tiocarbanilidele halogenate:fluonilida.
7.echinocandine:capsofungina,micafungina,anidulafungina.
8. diverse structure:buclosamida,ciclopirox,tolnaftat,tolciclat.
C.preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort.
II.Antimicoticele cu actiune nespecifica:
1.Halogenii:preparatele iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului:unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul.
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A.
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de decualiniu.
Clasificarea dupa modul de utilizare:
A.exclusiv
local:nistatina,natamicina,clotrimazol,econazol,tioconazol,oxiconazol,naftifina,amorolfina,ciclopirox,iod,rezorci
na,acid salicilic;
B.exclusiv sistemic:fluconazol,voriconazol,itraconazol,albaconazol,grizeofulvina;
C.local si sistemic:ketaconazol,miconazol,amfotericina B,flucitozina,terbinafina.
Clasificarea antimic. Dupa utilizarea clinica:
A.antimic.pentru tratam.micozelor sistemice:
1.antibiotice antimicotice:amfotericina B;
2. derivatii de imidazol:miconazol,ketaconazol;
3. derive. De triazol:fluconazol,itraconazol,voriconazol,albaconazol;
4. derivat. De 5-fluorcitozina:flucitozina;
5.alilaminele:terbinafina;
6.echinocandine:capsofingina,micafungina,anidulafungina.
B.antimicoticele pentru uz local:
I.cu actiune specifica:1. antibiotice antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina
2. preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort;
3. derivatii de imidazol:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocanazol;
4. derivatii de triazol:fluconazol,itraconazol,terconazol,
5. alilaminele:naftifina,terbinafina
6. diverse grupe:tolnaftat,tolciclat,ciclopirox.
II.cu actiune nespecifica:
1.halogenii:prepar.iodului,polividon-iod.
2.preparatele sulfului: unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de zinc,talcul
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura de decualiniu.
MECANISMUL De ACTIUNE:
cuplarea ireversibil cu ergosterolul i ali steroli specifici din mbrana celulelor fungia cu dereglarea
permeabilitii membranei citoplasmatice i pierderea de ioni, macromolecule cu consecine toxice
amfotericina B, nistatina, natamicina, levorina;
mpiedicarea formrii ergosterolului prin inhibiia unor enzime specifice celule fungilor ketoconazol,
miconazol, fluconazol, itraconazol, terbinatina etc;
inhibarea sintezei acizilor nucleici grizeofulvina, flucitozina;

4)inhibiia permiabilitii membranare pentri ioni (K+), fosfaii, aminoacizi, proteine indispensabile
metabolismului fungic ciclopiroxolamina
n stomatologie se folosesc micoticele locale pentru tratamentul micozelor orale.
Nistatina (stamicin, micostatina etc). fl. comprimate de 250.000 i 500.000 UA; unguent n tubi a 15-30 g cu
coninut de 100.000 UA/g; flacoane a 24 ml; suspenzie buvabil a 100.000 UA/ml.
i. se indic pentru tratamentul candidozelor locale (cutanate, vaginale, orale)
Ad. Pentru tratamentul candidozei orofaringiene la aduli se folosesc 4-6 ml suspensie de 4 ori/zi. E necesar ca
pacientul s in un timp lichidul n gur, apoi s-l nghit pentru a trata eventual infecie a faringelui posterior
i esofagului. Nistatina se poate prescrie i sub form de comprimate bucale a 100.000 sau 500.000 UA la fiecare
6 ore timp cel puin 2 sptmni.
CI. Hipersensibilitate la preparat.
RA. Grea, vom, diaree, discomfort gastro-intestinal, uneori febr, frisoane. Fenomene de iritare la locul
aplicrii.
Amfotericina B (fungizon) Fl.
I. Preparatul se indic n tratamentul infeciilor micotice ale mucoasei oro-faringiene (candidoza atrofic acut,
candidoza cronic hiperplazic, stomatit dat de proteza dentar); cheilite angulare; candidoze cutanate.
Ad. n candidozele oro-faringiene se indic sub form de comprimate sau suspensie pentru administrarea bucal
10-100 mg de 4 ori/zi, timp de cel puin 2 sptmni. n cheilitele angulare se folosete unguentul de
Amfotericina B 3% de 2-4 ori/zi.
Clotrimazol (canesten, clomax etc). Fl. comprimate pentru supt a 10 mg; crem, unguent 1%-10, 20 i 30 g;
soluie pentru uz extern 1%-15 ml; comprimate vaginale a 100, 200 i 500 mg.
I. se indic n candidoze oro-faringiene, vaginale, cutanate; profilaxia candidozelor bucale.
Ad. n candidozele oro-faringiene se utilizeaz comprimatele pentru sup cte unul de 5 ori/zi timp de 2
sptmni.
CI. hipersensibilitate la preparat; I trimestru al graviditii.
RA. Reacii alergice i iritante la locul aplicrii; dermatit de contact, tulburri gastro-intestinale, urinare.
Miconazol (daktarl etc). Fl. comprimate pentru supt a 250 mg; gel a 25 mg/ml;
I. tratamentul i profilaxia (andidozelor oro-faringiene; cheilite angular; candidozele cutaneo-mucoase: (asociate
cu injecii provocate de cocii grampozitivi, inclusiv stafilococul auriu).
Ad. Cte un comprimat de supt (pn la dizolvare) la fiecare 6 ore sau cte 5 ml gel (se ine n gur ct mai mult
posibil) timp de 2 sptmni.
RA. Reacii alergice sau chiar oc anafilactic (ndeosebi la utilizarea sistemic), dureri angioase, hiperlipidemie,
inhibarea agregrii plachetare i modificarea proprietilor reologice ale sngelui la tratament de durat.
Natamicina (pimafucina etc). Fl. suspenzie pentru utilizarea bucal.
I. Candidoz oro-faringian, digestiv, vaginal, cutanat; dermatomicoze.
Ad. n candidoza bucal se utilizeaz suspenzia, iniial ctre 0,5 ml la fiecare or, apoi 1 ml de 4-6 ori/zi.
Ketoconazol (nizoral, oronazol etc). Fl. comprimate a 200 mg, crem 2%, 10,0.
I. Candidoze (cutaneo-mucoas, oral, vaginal) i micoze ale pielii, prului i mucoaselor ce nu rspund la
tratamentul local; infecii micotice sistemice i de organ (histoplasmoz, blastomicoz, coccidioidomicoz,
paracoccidioidomicoz).
Ad. se indic oral cte 200 mg/zi la mas pn la abolirea simptomelor clinice i de laborator (n candidozele
orale cel puin 2 sptmni). Este mai avantajoas utilizarea preparatului n formele cronice din cauza efectului
lent.
CI. afeciuni hepatice, alcoolism, graviditate, lactaia, copii sub 2 ani, hipersensibilitate la preparat.
RA. Grea, vom, diaree, hepatit, ginecomastie, impoten, tulburri menstruale, ameeli, cefalee, fotofabie,
somnolen, reacii alergice.
Fluconazol (diflucan, micosist, medofucon etc). Fl. comprimate a50, 100, 150 i 200 mg; pulbere pentru
suspensie buvabil a 50 mg/5 ml i 200 mg/5 ml. Flacoane soluie perfuzabil a 200 mg/100 ml.
I. Candidoza digestiv superioar (oro-faringian i esofagian); candidoz oro-faringian la bolnavii cu SIDA;
candidoze i micose sistemice; candidoze cutanate, vaginale, dermatomicoze, onicomicoze.
Ad. n candidoza oro-faringian doza iniial 200 mg, ulterior 50-100 mg/zi timp de 14 zile, iar n cea esofagian
timp de 5 sptmni.
CI. hipersensibilitate la preparat, afeciuni hepatice i renale; lactaie, copii sub 2 ani.
RA. Grea, vom, diaree, flatulen, dereglri ale funciilor hepatice i renale, cefalee, trombocitopenie, sindrom
Stevens-Johnson.

45.ANTISEPTICELE
Preparate ce exercita actiune acida si statica asupra microorganismelor aflate pe un tesut viu.
Clasificarea:
-dupa apartenenta:1alcooli-alcool etilic,cloroform;
2 aldehide-aldehida formica.paraformaldehida;
3coloranti-acridina,etacridina,verde de briliant,violet de gentian;
4preparatele metalelor grele-nitratul de argint,colargol,sulfat de cupru si zinc;
5acizi-acid boric,acid benzoic,acid salicilic;
6halogeni-hipoclorit de natriu si calciu,cloramina,iod,iodonat,iodinol;
7fenoli-fenol,crezol,rezorcina;
8oxidanti-peroxid de hidrogen,peroxizi metalici;
9nitrofurani-nitrofural,furazidina;
10bisgaunide-clorhexidina;
11baze-sol. Da amoniac,hidroxid de sodiu,potasiu;
12uleiuri eterice-ulei de tim,scortisoara;
13detergenti:anionici-sapunurile propriu-zise ricinoleatul de sodiu;
Cationici-benzalconiu clorid;
Neionici-polisorbanti;
Amfoteri-acid triazoeicosanocarbonic
Antisepticele actioneaza prin mecanisme:
1.actiune la nivelul; peretelui celular sau membranei externe prin influenta aspura componentilor acestora;
2.actiune la nivelul mem.celulare prin modificarea funcitie sau lezarea lor-fenolii,colorantii, detergentii.
3.actiune la nivelul acizilor nucleici:intercalarea in structura acizilor nucleici,alchilarea componentilor,ruperea
catenei And sau ARN (oxidantii);
4.actiunea asupra proteinelor celulare prin: denaturarea proteinelor,achilarea proteinelor,coagularea proteinelorhalogenatii, denaturarea prot.enzimatice.
Activitatea antisepticelor:
1.concentratia amtisepticului ce determ.efect bactericid si bacteriostatic;
2.temperatura;
3.substratul organic existent la locul actiunii;
4.flora microbiana prezenta;
5actiunea concomitenta a altor agenti antimicrobieni;
6.factorii de mediu-pH,umeditatea a aerului;
7.factori locali-mecanic sau chimici.
Antisepticele se utilizeaza in tratamentul:carie dentare,terapia can.radiculare,tratamentul
bolilor parodontale,pentru sterilizarea mucoasei bucale,mentinerea implantelor dentare,prevenirea infectiilor.
46.OXIdANTII
Sunt reprezentati de:peroxidul de hidrogen,peroxid de uree,metalici,perborantii de sodiu si calciu,permaganatii.
PEROXIdUL De HIdROGEN-sol,sau comprimate-poseda proprietati oxidante asupra
microorganismelor,manifesta efect bactericid si sporicid.Apa oxiginata se indica in prelucrarea plagilor,spalaturi
a cav.bucaleca deodorant,tratamentul gingiviteo ulcerative,pentru irigarea canalelor dupa debridare,in gingivita
hipertrofica.
Peroxidul de uree-pentru irigarea canalelor radiculare sub sol.3% in glicerol.
Peroxizii metalici-irigarea can.radiculare dupa izolarea dintelui,perox. De magneziu si calciu in procesul de
drenaj sub forma de paste de dinti spumate.
Peroboratii de sodiu si calciu-elibereaza oxigenul ,poseda proprietati antiseptice si deodorante fara actiune
iritanta,se folosesc in gingivite acute ulcerative ,intra in comp.unor paste de dinti.
Permanganatii-permanganatul de potasiu:poseda actiuni antimicrobiana,antiseptica,
deodoranta,astirngenta,iritanta. In stomatologie :stomatite si gingivite ulcero-necrotice,prelucrarea
palgilor,tratamentul combustiilor,miros neplacut in cav.bucala.
47.PREPARATELE CLORULUI SI IODULUI
Preparatele CLORULUI:se foloseste sub forma de hipocloriti si compusi organici clorurati.Preparatele elibereaza
clorul activ care formeaza acid hipocloric,actiune antiseptica si dezinfectanta se manifesta asupra bacteriilor
gram+-.Efectul antiseptic se reduce in prezenta substantelor organice(puroiul,sange,tes.necrozate). In
stomatologie se foloseste pentru tratamentul stomatitei acute ,curatarea protezelor,irigarea canalelor.Hipocloritul
de calciu la inalbirea. CLORAMINA-pentru gargarisme in miros neplacut ,in tratm. Endodontic,ca inalbitor si

spalarea protezelor.,antisepsia tegumentelor,plagilor.La fel cunoscut ca un dezinfectant pentru prelucrarea


instumentelor.
Preparatele IOdULUI-se foloseste sub forma de iod elementar,neorganic,iodoform si iodoforii.Iodul elementar
sub forma de tinctura de iod,sol.Lugol,oxidarea subtraturilor si denaturarea proteinelor,actioneaza
bacerticid,sporocid si fungic,se indica pe canalele dentare,pentru diagnosticarea palcii baceriene.Sol.Lugoltratam.stomatitelor,convidozilor,pulpitelor.
Iodoform-elibereaza cantitati mici de iod cu efect antiseptic si anestezic local.Se foloseste in amestec cu apa si
glicerina pentru tratarea buzunarilor septice,iar sub forma de paste intratamentul alveolitelor.
Iodoforii:Iodinol-actiune antiseptica prolongata,se foloseste in stomatitele candidozice,prin ionforeza in
pulpite,periodontite,artrita ART.Iodonat-sol.apoasa,actiune bactericid sifungica.,pentru prelucrarea cimpului
operator. Iodasept-proprietati antiseptice ,actiune analgezica si antimicrobiana se utilizeaza in infectiile
cav.bucale.Nucina de origine vegetala,lichid de cul.galbena ,are actiune antibateriene si antifungice,profilaxia
afectiunilor bacteriene si micotice ale cav.bucale.
48.COLORANTII
Fac parte:- der,acridinici-acridina,etacridina,ecriflavina;
-der.azolici-fenazopridina;
-derivatii de trifenilmintic:violet de gentian,verde de briliant;
-der,fenotiazina-metiltionina;
-der,pirimidina-hexatidina.
Colorantii au efect bacteriostatic sau bactericid,fungicid,amebicid si antihelmintic manifestat cu enzimele pentru
ionii de hidrogen,alterarea proteinelor celulare.
Etacridina-se indica ca antiseptic in chirurgie,oftoma,urologie, dermatologie si stomatologie pentru prelucrea si
tratamentul plagilor ,in inflamatia cav.bucale.
In stomatologie mai pot fi utilizati un sir de derivati acridinici ca acriflavina antiseptic pentru cav.bucale
,euflavina-tratamentulu gingivitelor,stomatitei.
Violet de gentiana-si indica in trat.plagilor infectate,escare,ulcere,se prescreie in stomatite,infectii streptococice
sau fungice a cav.bucale.
Metiltionina-se foloseste in stomatita aftoasa,combustii,procese inflamatorii ale mucoaselor.
Hexatidina-maladiile inflam.a cav. Bucale stomatite,gingivite,parodontoza,candidoze a cav.bucale, hemoragii
gingivale, igiena cav,bucale.
49. DETERGENTII (SURFACTANII)
Acest grup de compui chimici sunt recunoscui ca fiind ageni tensioactivi, tenside, ageni activi de
suprafa (surfactani), ageni de curire, care reduc tensiunea superficial (interfacial) ntr-un lichid.
Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale const n umezirea, penetrarea, spumificarea,
emulsionarea i ndeprtarea murdriilor i a microbilor.
n funcie de poziia gruprii hidrofobe (nepolare, lipofile) n cadrul moleculei exist trei tipuri de
detergeni:
- detergeni anionici (spunurile propriu-zise);
- detergeni cationici (spunurile inverse sau detergeni sintetici);
- detergenii neionici.
Detergentii anionici (Spunuri propriu-zise)
Neoficinal, spunurile pot fi folosite pentru aciunea lubrifiant, sub form de clisme sau chiar
supozitoare, n tratarea constipaiei. Spunurile constituie cel mai important grup de detergeni anionici i au
urmtoarea formul general: R-COONa(K). Ele se dizolv n ap dnd soluii coloidale, cationul (Na+, K*)
avnd aciune antiseptic i chiar dezinfectant propriu-zis. Lanul lipofil se dizolv n grsimile
impuritilor
i, fiind legat de gruparea hidrofil (R-COO), se realizeaz legtura dintre particulele de murdrie i apa; deci,
prin ndeprtarea mecanic a apei (splare) se ndeprteaz implicit i grsimile (murdriile). Dintre spunurile
folosite n scop medical amintim spunurile de potasiu (spun verde, spun moale), de sodiu (spun dur),
mandelate, de calciu sau amoniu. Activitatea antibacterian se extinde doar asupra germenilor Gram pozitivi i a
acido-rezistenilor (Micobacterium tuberculosis), astfel nct, pentru utilizarea lor n alte scopuri se recomand
ncorporarea n structura lor a unor ageni bacterieni mai puternici (iodura de potasiu, fenolul, clorhexidina etc).
Detergentii cationici (Spunuri inverse, detergeni sintetici)
Ca i detergenii anionici, acetia posed o grupare lipofil i una hidrofil. Gruparea hidrofil este
ncrcat pozitiv i este reprezentat, de obicei de un ion cuaternar de amoniu. n contrast cu detergenii

anionici, cei cationici sunt mai activi n mediu alcalin (apele dure), au aciune bactericid att mpotriva
germenilor Gram-pozitivi, ct i a celor Gram negativi (necesit o concentraie ceva mai mare dect n cazul
Gram-pozitivilor). Spunurile cationice se recomand pentru sterilizarea cmpului operator (dup o prealabil
curire cu alcool a acestuia) n soluie 1%, pentru antisepsia plgilor, mucoaselor si ulcerelor n soluie 0,1%.
Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficieni mpotriva sporilor, virusurilor i ciupercilor. Aceti
detergeni aplicai pe piele formeaz la suprafaa acesteia o pelicul ("film") care protejeaz pielea la
suprafa,
dar este nereactiv n profunzime, astfel, nu se poate exclude prezena microorganismelor sub acest film. Acest
lucru indic i faptul c este aproape imposibil sterilizarea locului operator doar de ctre acest grup de
compui, din care cauz se recomand includerea alcoolului n structura lor.
Cetrimida
Este un compus cuaternar de amoniu, care se prezint ca o pulbere pufoas, alb sau alb-glbuie, solubil
in ap i alcool. Este un agent puternic de nspumare. Soluiile 1% sunt folosite pentru curirea pielii, plgilor
infectate i a arsurilor. Concentraiile 0,1% sunt recomandate pentru asepsia ugerului, a minilor i ustensilelor
lptarului. Cremele 0,5% se aplic profilactic (pentru prevenirea mastitelor) pe mameloane (dup muls).
Pentru prezervarea sterilitii instrumentarului se folosete soluia 1 % la care se adaug 0,2% nitrit de
sodiu (previne rugina).
n comer, exist preparatul Cetavlon, soluie concentrat 20% n flacoane de 120 ml.
Bromura de cetilpiridinium - Bromocet - Cetazolin - este un lichid brun rocat, limpede, care la
agitare spumific.
Soluia 1% se utilizeaz pentru asepsia minilor i a pielii, a plgilor i a arsurilor. n tricofiia vieilor,
profilactic se fac pansaje pe tot corpul cu soluii 0,5% (unguent), iar curativ, leziunile se tamponeaz cu o
soluie
5% de bromocet, dup care focarele se ung cu bromocet 1%, 2-3 aplicaii la interval de 7 - 8 zile.
n comer se gsete sub forma de soluii hidroalcoolice 10% sau 20% de bromur de cetil piridiniu.
Clorura de cetilpiridinium - este o substan antiseptic, dezinfectant, cu caracteristici similare
celorlali compui cuaternari de amoniu. n scop preoperator, pentru dezinfecia pielii i a plgilor, se utilizeaz
soluia apoas 1%, sau alcoolic 6,2%. Concentraiile 0,02% (1:5000) au efecte apreciabile pe esuturile
delicate
(mucoase).
n comer exist preparatul Intersept, o combinaie ntre acetatul de cetilpiridinium 0,25 % si acetatul de
dequaliniu 0,25%, n alcool etilic 50%. Se recomand dezinfecia sub form de aerosoli.
Detergentii neionici (Compuii amfoterici - amfolii)
Amfoliii sunt ageni de suprafa, care au att un grup anionic, ct i unul cationic n structura lor.
Nefiind ncrcai electric, aceti detergeni sintetici neionici acioneaz independent de prezena diferiilor
ioni,
a unui anumit pH. Aceti detergeni sunt cei mai aproape de a realiza combinaia ideal de proprieti a unui
dezinfectant pentru suprafee neanimate. Ei au proprieti de splare, curire, dezinfecie a suprafeelor,
echipamentelor i cldirilor.
50.DERIVATII NITROFURANULUI SI TIOSEMICARBAZONEI CA ANTISEPTIC. MECANISMUL DE
ACTIUNE,EFECTE,CARACTERIZAREA GRUPELOR,PARTICULARITATILE UTILIZARII IN
STOMATOLOGIE.
Derivatii nitrofuranului.Nitrofural,furazidina
Mecanismul de actiune.-reducerea nitrogrupei cu formarea unei substante toxice ce afecteaza peretele cellular,inhiba ireversibil ,NADP,
ciclul Krebs si alte procese biochimice cu dereglarea functiei membrane citoplasmatice.
-formarea de complexe cu acizii nucleic ice diminue sinteza proteinelor.
Indicatii
Prelucrarea plagilor,combustiilor,fistulelor pielii, mucoaselor
Irigarea cavitatilor serosae si articulatiilor in osteomielite
Prelucrarea cavitatii bucale in procesele inflamatorii si purulente(stomatite,gingivite)
Spalaturi ale cav,bucale in manipulatiile stomatologice
Pansamente ale plagilor,ulcerelor
Conjunctivite
Spalaturi ale sinusurilor,cavitatilor
In angine,otite
Particularitatile de utilizare

Nu se dezvolta rezistenta
Nu afecteaza imunitatea organismului
Sunt eficace in prezenta puroiului singelui, tesuturilor necrotizate
Pot stimula regenerarea epitelizarea.
Efectele.
Anstringent si antiinflamator-permanganatul de kaliu,hexatidina,aldehidele,policrezulenul,acizii,uleiurile
eterice,preparatele metalelor grele,alcoolii
Deodorant-oxidantii,halogenii,hexatidina,aldehidele,uleiurile eterice,romazolanul
Antimicotic-preparatele iodului,colorantii,acizii,bazele,alcoolii,detergentii
Hemostatic-oxidantii,hexatidina,policrezulenul
Cauterizant-preparatele iodului,oxidantii,aldehidele,acizii
Irritant-permanganatul de kaliu,preparatele iodului,fenolii,aldehidele,bazele,uleiurile eterice
Amebicid-preparatele iodului,colorantii
Anestezic local-uleiurile eterice,iodoformul
Analgesic-hexatidina
Revulsive-preparatele iodului,alcoolii,fitoseptul
Expectorant-preparatele iodului,uleiurile eterice
Decolorant-peroxidul de hydrogen,preparatele clorului
51.ALCOOLII CA ANTISEPTIC.
Preparatele
alcool etilic
isopropanol,benzilalcool,feniletanol,fenoxietanol,chloroform.
Mecanismul de actiune
Actiune asupra proteinelor celulare prin
Denaturarea proteinelor(alcoolii,fenolii)
Alchidarea proteinilor(aldehidele)
Coagularea proteinilor din citoplasma(halogenatii)
Denaturarea proteinilor enzimatice(oxidantii,colorantii,preparatele metalelor grele)
Efectele
-antiseptic si dezinfectant(Gram+ si Gram-,micobacterii,fungi,virusuri)
-astringent
-iritant
-ameliorare a troficii tesuturilor
-revulsiv
-antihidrotic(diminue transpiratia)
-Anestezic local
Indicatiile
Prelucrarea cimpului operator si miinilor
Dezinfectarea instrumentelor si aparatelor
Antisepsia cavitatii bucale(isopropanol,benzilalcool,feniletanol)
Indepartarea rezidurilor din cavitati si canale (chloroform)
Sterilizarea cavitatilor(sol.50% chloroform)
Diminuarea durerii pulpei expuse (alcool)
Prelucrarea tesuturilor dentare dure(alcool)
52. DERIVATII FENOLULUI CA ANTISEPTIC
Preparatele. Fenol,cresol,resorcina,timol,eugenol,policrezulen
Mecanismul de actiune
Actioneaza prin precipitarea proteinilor,precum si manifesta actiune destructive asupra structurilor si
macromoleculelor care se soldeaza cu dereglari ireversibile ale lor.
Flora gram+ este mai sensibila ca gram
Distruge formele vegetativeale microorganismelor
Sporii rezista citeva zile la concentratii de 1% iar bacilul Koch este rezistent
Poseda effect anestezic local 2%
Poseda effect irritant si cauterizant (peste 5%)

Actiunea se pastreaza in prezenta proteinilor,deoarece nu formeaza complexe stabile


Favorizeaza penetrarea unor substante(inclusive a anestezicilor locale )
Are capacitate mare de penetrare si poate penetrare si poate provoca leziuni profunde ce se vindeca greu
Actiune locala este majorata de alcool,dar diminua de glicerina si ulei,in mediul alcalin si la temperature joase.
Efectele.
Astringent si antiinflamator
Revulsive
Antimicotic
Irritant
Fenolul
-are miros patrunzator si gust metallic
-poseda effect bacteriostatic la concentratii 0,2-1 %,bactericid 3-5%
-datorita potentei citotoxice nu trebuie sa vina in contact cu gingia,iar utilizarea endodontica poate produce
gangrene apicala
Ca dezinfectant sol.2-5% pentru dejectii,sputa
Ca antiseptic in stomatologie pentru
Prelucrarea canalelor corneale si tesuturilor dentare dure
Analgezie dupa amputarea pulpei dentare
Pregatirea pastei de obturatie provizorie (in amestec cu eugenolul)
Devitalizarea pulpei dentare la dintii de lapte
Aplicarea pe pulpa ulcerate expusa (sol.apoasa 2 %)
53.PREPARATELE ANTIVIRALE.
Clasificarea. Dupa mecanismul de actiune
Inhibitorii intrarii virusului in celula
-inhibitori ai absorbtiei (palivizumab,zintevir)
-inhibitori ai fuziunii virale : docosanol,enfuvirida
-inhibitori ai decapsularii cu dezasamblare virala: amantadine,rimantadina,pleconaril
B.Inhibitorii transvrierii genomului viral..
-inhibitori ai IMP dehidrogenazei cu inhibitia sintezei bazelor azotate. Ribavirina,acid mecofenolic.
-inhibitori ai revers transcriptazei.abacavir,amdoxovir,didanozina,emtricitabina,lamivudine
-inhibitori ai integrazei HIV . zintevir
-inhibitori ai AND polimerazei virale acyclovir,cidofovir ,idoxuridina,valaciclovir
-inhibitori ai proteinkinazei virale cu inhibarea sintezei de AND-maribavir
-inhibitori ai transcrierii si ai proteinelor reglatoare HIV leptomicina B
-interferonii
C. Inhibitorii procesului de maturare a ARNm viral
-inhibitorii S-adenozilmonocistein hidrolazei analogi ai adenozinei
D. Inhibitorii translatiei ARNm viral afovirsen,fomivirsen,ribozyme
E. Inhibitorii modificarilor posttranscriptionale
-inhibitori ai proteazei HIV amprenavir,atazanavir,lopinavir
-inhibitori ai N-glicolizarii-interferonii
F. Inhibitorii asamblarii componentelor virale si eliberarii virusului
-inhibitori ai neuraminazei virale ..zanamivir,oseltamivir
G.Inhibitorii maturarii virale interferonii
Clasificarea dupa utilizarea clinica.
I Active fata de virusurile AND
A, Antiviralele active fata de herpesvirusuri
-Antiviralele herpetice (herpes simplex tip I si II,varicelo-zosterian)
Acyclovir,cidofovir,idoxuridina,valaciclovir,penciclovir
-Antiviralele active fata de virusul cytomegalic:ganciclovir,valganciclovir,foscarnet,maribavir
B.Antivirale active fata de adenovirusuri. Ribavirina
C.Antiviralele active fata de papilomavirusuri. Afovirsen,interferonii,
D. Antiviralele active fata de hepadnavirusuri. Ribavirina,clevudina,entecavir,lamivudine
E. Antiviralele active fata de poxvirusuri. Ribavirina
II Active fata de virusurile ARN
A.Antivirale active fata de flavirusuri. Levovirina,ribavirina

B. antivirale active fata de orthomyxovirusuri (gripei)amantadina ,rimantadina, zanamivir


C. Antiviralele active fata de retrovirusuri (virusul imunodificientei HIV).
Zidovudina,stavudina,zalcitabina,didanozina,lamivudine abacavir,ritonavir.
D. Antiviralele active fata de paramyxovirusuri (virusul sincitial respirator VSR). Ribavirina,palivizumab
E. Antiviralele active fata de picornavirusuri si coronavirusuri. Pleconaril
III Active fata de virusurile AND si ARN
-interferonii.VHV,VHC, herpesvirusuri,papilomavirusuri
-ribavirina . VSR,virusurile gripale,herpesvirusuri,adenovirusuri.poxvirusuri.
Mecanismul de actiune.
Inhibitoare ale patrunderii virusurilor in celula.
Gama globuline-sunt protein serice su structura specific de anticorpi.active contra antigenilor de suprafata a
virusurilor care au declansat formarea lor. Interfera penetrarea in cellule a particulelor virale.
Inhibitoare ale eliberarii (deproteinizarii)genomului viral. Adamantina ,rimantadina- actioneaza la nivel
initial,timpuriu a ciclului de replicare a virusului gripei A. impiedica decapsidarea virusului gripal si transfera
materialul genetic viral in celulele epiteliului cailor respiratorii.
Inhibitoare ale sintezei proteinilor nestructurale,,timpurii,,. Guanidina ,hidroxibenzil-benzimidazolul- inhiba
formarea ARN polimerazelor,impiedicind astfel replicarea unor virus ice contin ARN. La administrarea acestor
preparate destul de frecvent si repede se selecteaza mutant rezistenti.
Inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici:
Analogii purinici si pirimidinici. Aciclovirul este un nucleozid,analogic acyclic al 2 dezoxiguanozinei. Dupa
captarea in cellule este monofosforilat su influenta timidikinazei,rezultind aciclo-GMP,apoi fosforilat in
continuare,rezultind acicloGTP. Acest analog nucleotidic inhiba AND- polimeraza virala.
Valociclovirul este un ester al aciclovirului inactive ca atare. Administrat oral se transforma aproape complet in
acyclovir in cursul apsorbtiei si trecerii in ficat.
Analogii guanozinei. Ribavirina-se transforma in derivatii fosforilati active care inhiba sinteza GTP si enzimelor
virale GTP-dependente,blocind astfel sinteza ARN-ului viral si al proteinilor.
Analogii nucleozidici inhibitori ai transcriptazei. Didanozina este un nucleozid purinic analog al inozinei. Se
transforma intracellular in dideoxiadenozina trifosfat,care inhiba revers transcriptaza,impiedicind sinteza AND
viral. Stavudina este un nucleozid timidic. Se transforma intracellular in stavudina-trifosfat care in competitive
cu substratul natural dezoxitimidintrifosfat inhiba revers transcriptaza,impiedicind sinteza AND viral.
Compusii non-nucleozidici inhibitori ai revers transcriptazei. Nevirapina este o dipiridodiazepinona care inhiba
replicarea HIV1,inclusive tulpinele rezistente la zidovudina. Actiunea se datoreste legrii necompetitive de revers
transcriptaza,care este inhigata cu impiedicarea consecutive a sintezei AND viral
Alte inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici. Foscarnetul inhiba replicarea virusurilor prin blocarea
necompetitiva a ADN0polimerazei virale si impedicarea elongarii lantului AND viral.
Inhibitoarele a proteazei virale. Saquinavirul este un analog peptic de sinteza care oprima activitatea HIV.
Mecanismul consta in inhibarea proteazei HIV-enzima responsabila de desfacerea poliproteinilor virale
precursoare,consecutive,nu se mai pot forma proteinile functionale indispensabile pentru activitatea normal a
virusului.
Interferonii de tip I-inductori ai unor enzyme care blocheaza replicarea virala. Interferonul 0alfa,interferonul
beta poseda actiune antivirala nespecifica. Ei actioneaza pe niste receptori specifici de pe membranele
celulare,initiind o segventa de reactii celulare incluzind inductia unor enzyme care blocheaza reproducerea virala.
54. CLASIFICAREA COMPLICATIILOR FARMACOTERAPIEI. COMPLICATIILE CAUZATE DE
SUPRADOZAREA PREPARATELOR.
La baza clasificarii se afla principiul etiopatogenetic.
Com.cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase-absoluta,relative
Com. Provocate de actiunile adverse specific si nespecifice si proprietatile organotrope ale medicamentelor
Com. Conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor
Com.cauzate de factorii genetici-idiosincrazia,enzimopatiile
Com.cauzate de administrarea repetata a medicamentelor-toleranta,dependent
Com.determinate de suspendarea tratamentului medicamentos
Com.determinate de dereglarile capacitatilor imunobiologice ale macroorganismului-suprainfectia,recidiva
infectiilor.
Com.manifestate prin reactia de acutizare0bacterioliza

Com.cauzate interactiuni medicamentoase


Com.cauzate de autotratamentul raspindit
Com.cauzate de medicamente falsificate.
Complicatii cauzate de supradozarea preparatului
Supradozarea poate fi absoluta sau relative.cea absoluta este rezultatul erorii medicului,administrarii ocazionale
sau constiene a remediului in doze mari . in supradozarea relative actiunea adversa,toxica a preparatului survine
dupa utilizarea remediului in doze terapeutice. Simptome ale supradozarii se observa in enzimopatiile
determinate genetic,cind are loc efectul enzimelor metabolismului medicamentelor. Fenomene ale supradozarii
relative ale unei substante se pot evolua ca urmare a utilizarii ei concomitente cu alt preparat care este inhibitor
active al enzimelor metabolismului medicamentelor. Sinteza acestora este inhibata de codeine,cloramfenicol si
alte preparate. Supradozarea relative survine deasemenea si la majorarea excesiva a fractiei libere a substantei
medicamentoase.
55. COMPLICATIILE FARMACOTERAPIEI CAUZATE DE PROPRIETATILE
SPECIFIC,NESPECIFICE,SI ORGANOTROPE ALE PREPARATELOR.
Actiunea adversa si toxica nu se manifesta tot timpul. Ele sunt posibile la persoanele cu premisele respectivedereglari ale functiei sistemului nervos,ateroscleroza,maladiile cordului ficatului..
Actiunea neurotoxica. Sistemul nervos poseda hipersensibilitate la agenti chimici,care inafara de tulburari
functionale pot provoca fenomene de distrofie si chiar moartea celulelor si fibrelor nervoase. Afectiunele dese ori
au o localizare destul de specifica-lezarea nervului vestibulocohlear la utilizarea aminoglicozidelor,atrofia
nervului optic-derivatii 8- oxichinoliniei.
Actiunea hepatotoxica. Ficatul primul primeste ,,lovitura toxica,, a dozei totale a remediului medicamentos.
Majoritatea preparatelor medicamentoase exercita actiune nefavorabila asupra ficatului,alterind parametrii
functionali. Morphologic se constata;distrofie adipoasa,vacuolizarea celulelor,iar in cazuri grave-necroze
centrobulbare cu regenerarea ulterioara sau dezvoltarea tesutului conjunctiv.
Actiunea ulcerogena a remediilor. Actiunea lezanta a preparatului asupra mucoasei si inhibitia productiei sucului
protector contribuie deasemenea la aparitia ulcerelor medicamentoase. La diferite substante prevaleaza unul din
multitudinea mecanismelor de actiune. Actiunea lezanta este mai pronuntata la administrarea preparatelor per os..
actiunea ulcerogena se manifesta de obicei brusc; pe fondul starii satisfacatoare apare hemoragie gastrica sau
perforatia ulcerului.
Actiunea nefrotica. In rinichi si in ficat se concentreaza o cantitate maxima de substante medicamentoase si
produsele metabolismului lor. Majoritatea dereglarilor nefrotice sunt cauzate de dezvoltarea procesului allergic.
Lezarea rinichilor are loc sau prin inflamatia aparatului glomerular sau prin distrofia epiteliului tubilor renali.
Primele simptome sunt dureri in regiunea lombara cu retentia lichidului.
Actiunea teratogena. Preparatele influenteaza asupra fatului provocind diferite malformatii. Cortizonul si analogii
sai manifesta actiune teratogena la soareci si iepuri dar nu provoaca un astfel de defect la sobolani . nu-I nici o
garantie ca substanta cercetata pe animale confirmata ca nepericuloasa se va comporta la fel si la oameni.
56. COMPLICATIILE FARMACOTERAPIEI CAUZATE DE SENSIBILIZAREA ORGANISMULUI SI
MICSORAREA REACTIILOR IMMUNE ALE ORGANISMULUI.
Reactiile alergice medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism sunt cele mai fregvente din
aceasta grupa. Pentru a sensibiliza organismal ele trebuie sa se transforme in antigeni complexi prin cuplarea
ireversibila cu proteinele. La dezvoltarea alergii medicamentoase preparatul se transforma ontr-o forma carew
poayte sa interactioneze cu proteinile. Apoi arte loc conjugarea haptenei cu proteina organismului sau o alta
molecula purtatoare respective cu formarea antigenului complet.
Pentru reactia alergica spre deosebire de multe alte tipuri de actiuni nefavorabile e caracteristica absenta
legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.unul si acelasi medicament e capabil sa provoace
diferite fenomene si invers.. preparatul medicamentos nu va duce la dezvoltarea imediata a reactiei alergice, daca
nu este sensibilizare alterna,. Dupa durata aparitiei se disting trei tipuri de reactii alergice. Acute pina la 60
min,subacute in intervalul1-24 ore, de tip intirziat nu mai devreme 24 ore si chiar citeva saptamini. Socul
anafilactic se dezvolta de la citeva min..pina la 30-60 min. urticari,edemul Quinke,astmul bronsic pot decurge ca
reactii alergice acute, subacute sau intirziate,. Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza dupa 24 ore si
mai mult. Fenomene analogice se manifesta si in febra medicamentoasa.
Reactiile alergice la prep. Medicamentoase se dezvolta mai des la persoanecare in trecut au fost afectate de unul
din fenomenele alergiei..principiul mijloc de profilaxie a alergiei medicamentoase este anamneza. Alergiile
medicamentoase se trateaza dupa caz, cu antihistaminice, utile in forme usoare-moderate ale alergiilor de tip

anafilactic,glucocorticoizi, utili in toate alergiile, cu adrenalina este indispensabil in socul anafilactic. In caz de
bronchospasm allergic se administreaza bronhodilatatoare,cromoglicat sau ketotifen.
57. COMPLICATIILE FARMACOTERAPIEI CAUZATE DE SUSPENDAREA BRUSCA A
TRATAMENTULUI,,FENOMENUL REBOUND,SINDROMUL DE LIPSA,,. PROFILAXIE SI
TRATAMENT.
Sub fenomenul rebound se subintelege un complex de simptome care se dezvolta la intreruperea brusca a
administrarii preparatului dupa utilizarea indelungata,deobicei in doze mari. Manifestarile clinice ale
fenomenului rebound pot fi destul de variate. Fenomenele de abstinenta care apar la persoanele cu dependent
medicamentoasa,dupa suspendarea substantei obisnuite. Fenomenul de suspendare cel mai frecvent survine dupa
anularea brusca a preparatelor hormonale,antihypertensive,antianginoase,barbituricilor.
Micsorarea treptata a dozelor preparatelor inainte de suspendarea lui permite a reduce la minimul riscul
dezvoltarii fenomenului rebound. Sindromul de suspendare dupa anularea terapiei glucocorticoide se manifesta
prin insuficienta suprarenala acuta.pentru profilaxie se recomanda diminuarea corticosteroizilor acite 0,5-5 mg
fiecare 3-7 zile. In anumite cazuri anularea brusca a betaadrenoblocantelor la bolnavii de ischemie creste numarul
de accese anginoase si se poate dezvolta infarctul miocardic. Peste 1-2 saptamini dupa contramandarea sau
micsorarea dozei beta-adrenoblocantelor au fost elucidate simptome de hipertiroidism. Probabil la baza
fenomenului rebound al propanolului stau citeva mecanisme.
Stimularea excesiva a beta-adrenoreceptorilor
Dereglarea disocierii oxihemoglobinii
Reactivitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
Intensifica crearea agregatiei plachetelor
Reactivarea inervatiei simpatico dupa suspendarea beta-adrenoblocantelor
Hipersensibilitatea pacientilor
Pentru tratamentul fenomenului rebound al barbituricilor si remediilor sedative-hipnotice e rational de indicat
fenobarbitalul.
Suspendarea brusca a anticoagulantelor mareste fregventa deceselor subite,infarctului miocardic si acceselor de
angina piectorala. Ca fenomen rebound au fost descries hipercoagularea singelui si diferite variante de
tromboembolii. Pentru profilaxia fenomenului rebound este obligatoriu de contramandat treptat preparatul.
58. CLASIFICAREA EFECTELOR ADVERSE SI AFECTIUNILE CAV. BUCALE PROVOCATE DE
REMEDIILE MEDICAMENTOASE SI ALE SUBSTANTE BIOLOGIC ACTIVE. EFECTELE
ADVERSE DIRECTE ALE PREPARATELOR. PROFILAXIA SI TRATAMENTUL.
Efectele adverse si bolile cav. Bucale, ca rezultat al administrarii a remediilor medicamentoase,pot fi sau
manifestarile particulare ale reactiilor sistemice generalizate sau raspunsul izolat la utilizarea preparatelor topic
sau per os. Complicatiile cauzate de administrarea medicamentelor se divizeaza in;
Efecte directe ale preparatelor
Efecte in urma actiunii farmacologice
Efecte orale secundare
Efecte cumulative
Efecte specific ale preparatelor.
Efectele directe ale preparatelor;
Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale si modifica culoarea dintilor
in urma influentei directe a substantelor. Acizii tari sau solutii alkaline,remedii astringent si absorbante,pastele
dentare si remediile pentru gargara cav. Bucale pot fi cauza descuamarii superficiale a mucoasei si chiar
ulceratiei ei. Violetul de gentian, utilizat inca uneori pentru tratamentul candidozei cav. Bucale poate cauza
necroze superfeciale. Uneori diferite sucuri de fructe utilizate in cantitati mari precum si unele medicamente,pot
fi cauza distructiei si decalcificarii dintilor.
Tratamentul tesuturilor moi afectate de medicamente se reduce la inlaturarea cauzei,irigarea cav. Bucale cu
solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor. La nimerirea in cav. Bucala a substantelor alkaline e necesar
urgent de spalat cavitatea bucala cu apa. Fumatul ,supraconsumul de ceai, cafea substante colorate duce la
colorarea dintilor. Tetraciclinele penetrind in structura cristalina a dentine,provoaca decolorarea nu numai a
structurilor superficiale ci si a celor profunde ale tesutului dentar. Unii autori recomanda de utilizat pentru
inalbirea dintilor solutie 35% apa oxigenata,aplicind-o pe suprafata lor.
59. EFECTE ADVERSE INDUSE DE ACTIUNELE FARMACOLOGICE. PROFILAXIA SI
TRATAMENTUL.

2.Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase provoaca uscaciunea mucoasei
cavitatii bucale anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice,anticanceroase,tranchilizante,diuretice.
La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale
-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor
-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere minima efectiva,deoarece sunt asa
categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la care efectul curative se manifesta la doze mai mici ca cele
terapeutice
-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.
Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la dezvoltarea complicatiilor.
Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La pacienti se micsoreaza brusc secretia salivei.
tratamentul xerostomiei. Pentru stimularea salivatiei bolnavilor li se recomanda guma de mestecat fara de zahar.
Preparatele salivei artificiale micsoreaza uscaciunea in gura. Irigatii cu lamiie si glicerina. Component
flavoringului;ulei de cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei de anason 3ml,ulei de scortisoara 1ml,alcool etilic 70 % pina
la 100 ml. pentru gargara cavitatii bucale se foloseste Solutia de pilocarpina. Preparatele cu proprietati
colinergice pot fi cauza hipersecretiei glandelor lacrimale-sialoree.
Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.
Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de tratament cu
fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor ramedii medicamentoase se modifica
microflora normal a cavitatii bucale . de exemplul corticosteroizii in inhalatii inhiba local mecanismele
imunologice,se creaza conditii pentru dezvoltarea Candidei albicans.
60. EFECTE ADVERSE ORALE SECUNDARE. . PROFILAXIA SI TRATAMENTUL.
Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului tip I dupa utilizarea
imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru suprimarea procesului imun sau inflamator.
La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia odontogena. Cea din urma ,de
regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi de origine bacteriana,virotica sau micotica. Candida albicans
este agentul pathogen cel mai fregvent al cavitatii bucale la bolnavii cu limfopenie,granulocitopenie. Acest
microorganism la persoanele sanatoase nu provoaca nici un fel de manifestari clinice.
Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si creerul se manifesta adesea
prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri, parestezii,edeme,perforatia palatului dur, oftalmoplegia si simptome
neurologice sunt manifestari clinice ale acestei boli.
Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.
Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella zoster) apare fregvent la pacientii
cu statusul imun dereglat.
Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu utilizarea periutelor dentare
moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu solutie salina izotona. Preparatele corticosteroidiene sunt
contraindicate in afectiunele ulceroase,deoarece inhiba procesele imunu. In aceste cazuri sunt ndicate irigatii cu
solutii antibacteriene si utilizarea regulate a solutiei 0,2 % clorhexidina bigluconat de 4-6 ori pe zi. Preparatele ce
contin Novocain nu se recomanda din cauza riscului dezvoltarii hipersensibilizarii.
Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat agentul pathogen. Terapia
antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.
Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotic dupa identificarea
agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina G,introdusa intravenous este preparatul de elective in
infectia streptococica.
Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al trombocitopeniei,coagulopatiei
disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice trebuie curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de
inlaturat chaagurile de singe mechanic sau cu solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive, igiena
cavitatii se realizeaza cu periute moi sau cu un tampon de tifon.
Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si vegetative,de obicei acuze de
dureri cu parastezii in degete si member sau fara ea.Nervii cranieni sunt atacati mai rar. Durerile maxilare ce
imita durerile odontogene sau periodontogene,sun manifestarile patologice ale nervului trigemeni.
Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt reversibile dupa suspendarea preparatelor.
61)))EFECTELE ADVERSE SPECIFICE ALE PREPARATELOR. MECANISM SI TABLOUL CLINIC,
PROFILAXIA SI TRATAMENTUL
Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv fibros.Mecanismul hiperplaziei este
studiat incomplet.Se recomanda suspendarea preparatului, uneori extirparea chirurgicala a tesutului abundent.

Anticoagulantele predispun la dezvoltarea hemoragiilor petesiale si purpurei mucoasei cavitatii bucale dupa
traume. Inainte de interventiile chirurgicale este necesar de corijat dozele. Reactiile imunologice de origine
medicamentoasa pot fi rezultatul contactului direct al mucoasei cavitatii bucale senzibilizate cu alergenul(efect
direct) sau o parte a reactiilor generalizate fata de preparatele administrate sistemic( efect indirect). Reactiile
alergice de contact ale mucoasei cavitatii bucale sunt similare cu dermatitele alergologice de contact. Au fost
descrise gingivostomatite atipice ce includ triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol, timol,
substante gustative de menta, ce persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre dezvoltarea stomatitei
si dermatitei orale de contact la utilizarea cafeinei solubile ,solutiilor pentru gargara ,remediilor
cosmetice,anestezicelor generale,iodurilor. Complicatiile alergice se pot manifesta clinic prin edeme,usturime si
eritem, usturime si eritem in lokul contactului, formarea papulelor si ulcerelor..Polieritemul,reactiile lichenoide,
gingivitele descuamative si manifestarile lupusului eritematos sunt leziuni medicamentoase (efecte indirecte)
Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina, sulfamide, barbiturice,
benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni descuamate ale mucoasei in locarile formarii veziculelor
sau bulelor, portiuni hemoragice pe mucoasa extrabucala.
Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol
,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.
Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar leziuni eritematoase,epiteliul
se transforma in ulcere dureroase. Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa sunt preparate ce provoaca lupus
eritematos
Tratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la suspendarea preparatului, igiena
minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor analgezice.Daca suspendarea preparatelor nu duce la
ameliorarea starii ,atunci se recurge la terapia corticosteroida sistemica.In cazul cind boala migreaza(pielea,
organele genitale, conjunctiva) bolnavul se interneaza.
Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea citotoxica directa are loc atunci
cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele organelor si mucoaselor.Ele intervin in multiplicarea celulelor
si pot fi cauza inflamatiei generalizate ,ulceratiei, reactiilor lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se
caracterizeaza prin distructia celulelor stem ale maduvei osoase si care se manifesta prin mucozite ,infectii si
hemoragii.
Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se manifesta peste 3 zile sub forma
de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona nodulara cu ulceratii peste 7 zile.Forma usoara a mucozitei se
caracterizeaza prin eritem.Forma intermediara-pete eritematoase,erozini, acuze de disfagie.Forma grava
ulceratii profunde cu centru necrotic.Formele grave epuizeaza bolnavii si pot fi cauza suspendarii tratamentului si
prelungirii terapiei.