nii afirma ca grupa de snge ne influenteaza personalitatea.

Altii sustin ca trebu

ie sa tinem seama de grupa sanguina pentru a identifica regimul alimentar cel ma
i potrivit pentru fiecare dintre noi. Iar altii, n fine, califica drept speculati
i si idei nestiintifice toate aceste afirmatii. Si totusi - cu exceptia evidenta
a cazului n care avem nevoie de o transfuzie - exista si aspecte ale vietii noas
tre n care sa conteze ce grupa de snge avem? Unii oameni de stiinta raspund afirma
tiv si sustin ca fiecare grupa sanguina este corelata cu un risc mai mare de apa
ritie a anumitor boli. n multe cazuri, e prea devreme pentru a vorbi despre o leg
atura cauza-efect, dar asocierile descoperite sunt de mare interes, att pentru me
dici, ct si pentru publicul larg, si ne-ar putea ajuta sa avem grija n mod mai efi
cient de sanatatea noastra.
n Japonia, este foarte raspndita conceptia conform careia personalitatea unui om e
ste legata de grupa sa de snge. Desi studiile stiintifice nu au confirmat pna acum
o asemenea legatura, convingerea ca ea exista face parte din cultura japoneza.
De celalalta parte a Pacificului, un medic american, Peter J. D Adamo, sustine de
mai multi ani ideea ca alimentatia trebuie personalizata n functie de grupa sangu
ina, deoarece fiecare grupa de snge are particularitatile ei, care l fac pe indivi
dul purtator sa tolereze bine anumite alimente si sa fie sensibil la altele, car
e au efecte nocive asupra organismului sau. Marea majoritate a medicilor si nutr
itionistilor resping ideea, afirmnd ca nu este sustinuta de dovezi stiintifice so
lide. Subiectul a fost dezvoltat ntr-un articol precedent, asa ca puteti citi mai
multe despre el aici.
Dar n afara de nutritie si personalitate, are grupa de snge vreo importanta pentru
viata noastra? Multa vreme oamenii de stiinta au crezut ca, din punct de vedere
medical, grupa de snge este relevanta numai din perspectiva restrnsa a medicinei
transfuzionale o ramura specializata a medicinei, care se ocupa de aspectele leg
ate de recoltarea, pastrarea, prelucrarea si transfuzarea sngelui si a componente
lor acestuia. O alta nsemnatate din punct de vedere medical nu parea sa aiba tipu
l de snge particular fiecarui individ uman.
Dar iata ca, n ultimele decenii, o serie de studii ntreprinse de institutii stiint
ifice dintre cele mai respectabile au nceput sa dea la iveala o legatura ntre anum
ite grupe de snge si prevalenta anumitor maladii. E un domeniu de cercetare afla
t nca la nceputurile sale, dar rezultatele obtinute pna acum promit descoperiri nca
si mai interesante pe viitor, pe masura ce datele se vor aduna.
(Foto: Shutterstock.com)
Iata, prin , urmare, cteva descoperiri recente privind riscul aparitiei anumitor
boli la diferite persoane, n functie de grupele lor sanguine.
Unul dintre primele studii ample asupra unor corelatii de acest tip a fost publi
cat n anul 1956, n JAMA (Journal of American Medical Association); autorii au stud
iat peste 5.000 e pacienti care sufereau de diferite maladii (anemie pernicioasa
, leucemie, colita ulcerativa, ulcer gastro-duodenal, anomalii congenitale si di
ferite tipuri de cancere.)
Cea mai puternica asociere (statistic vorbind) a fost observata n cazul ulcerului
gastro-duodenal, mai frecvent la persoanele cu grupa 0. n schimb, cancerul de st
omac a fost constatat mai frecvent la persoane cu grupa A. Tot n rndul celor cu gr
upa A se ntlneau si cazuri mai numeroase de anemie pernicioasa, o maladie autoimun
a determinata de deficitul de vitamina B12, ca urmare a lipsei din organism a un
ei substante specifice, factorul intrinsec, secretat n mod normal de mucoasa stom
acului; n lipsa acestui factor, vitamina B12 nu mai poate fi absorbita corespunza
tor n intestin.
De-a lungul anilor care au trecut de atunci, mai multe studii au confirmat acest
e asocieri.

Mult mai recent, n 2012, un studiu realizat la Universitatea Harvard, sub conduce
reea dr. Lu Qi, a dus la concluzia ca persoanele cu grupele de snge A, B, sau AB
sunt mai susceptibile de a se mbolnavi de inima, comparativ cu cele care au grup
a 0. Totusi, cercetatorii au subliniat ca un stil de viata sanatos are un rol es
ential n prevenirea maladiilor cardiace la persoanele pe care grupa lor de snge le
predispune la aceste boli.
Autorii, care si-au publicat descoperirile n jurnalul Arteriosclerosis, Thrombos
is and Vascular Biology, au analizat date provenite din doua studii foarte ample
, care au urmarit , n total, aproape 90.000 de participanti timp de cel putin 20 de
ani. Prelucrnd statistic enormul volum de date, cercetatorii au ajuns la concluz
ia ca persoanele cu grupa AB au un risc cu 23% mai mare de a dezvolta maladii ca
rdiace; cele cu grupa B - un risc cu 11% mai mare, iar cele cu grupa A - cu 5%
mai mare, comparativ cu persoanele cu grupa 0.
Un studiu anterior, condus de tot de prof. Lu Qi, aratase ca persoanele cu grup
a AB (att barbati, ct si femei), precum si femeile cu grupa B au un risc mai ridic
at de a suferi un accident vascular cerebral, comparativ cu cele cu grupa 0.
Alte studii au scos, de asemenea, la iveala corelatii de mare interes pentru san
aatea publica, dar si pentru sanatatea fiecaruia dintre noi.
Astfel, persoanele cu grupa A sunt mai predispuse sa aiba un nivel mai ridicat a
l colesterolului total, precum si al lipoproteinelor cu densitate mica, LDL (cun
oscute popular sub numele de colesterol rau ; nivelul mare de LDL este considerat d
rept un factor major de risc n aparitia bolilor cardiovasculare.
persoanele cu grupa A au o sensibilitate mai mare la atacul unui patogen numit r
otavirus, care provoaca simptome digestive precum diareea si voma.
persoanele cu grupele A, B si AB prezinta un risc semnificativ crescut de cance
r pancreatic fata de cele cu grupa 0, conform unui studiu publicat n 2009 n Journa
l of the National Cancer Institute.
Corelatia dintre grupa sanguina si prevalenta anumitor tipuri de cancer este o t
ema de cercetare de mare actualitate. Un studiu realizat n India pe 2640 de pacie
nti care sufereau de cancer, studiu ale carui rezultate au fost publicate n 2010,
a aratat ca:
n general, printre bolnavii diagnosticati cu cancer se gasesc mai multe persoane
cu grupa A si mai putine cu grupa 0, fata de proportia acestor 2 grupe de snge n g
rupul de control.
indivizii cu grupele A si B sunt mai predispusi la aparitia cancerelor orale
persoanele cu grupa A sunt mai predispuse la cancerul de sn si de plamni
persoanele cu grupele B si 0 prezinta o probabilitate mai mare de a dezvolta can
cere gastrointestinale
Chiar si probabilitatea de a avea copii pare sa fie influentata, ntr-o masura, de
grupa sanguina, cel putin n cazul femeilor care recurg la tratemente de fertilit
ate: dintr-un grup de femei care au ncercate aceste tratamente, cele cu grupele A
si AB aveau n ovare rezerve mai mari de ovule, avnd, prin urmare, sanse mai mari
de a ramne gravide n urma tratamentelor, comparativ cu femeile cu grupa 0. (n ceea
ce priveste femeile cu grupa B, cercetatorii de la Universitatea Yale, autorii s
tudiului, nu au putut trage o concluzie ferma, deoarece numarul femeilor cu acea
sta grupa de snge n esantionul studiat a fost prea mic.) Prin urmare, oamenii de s
tiinta sunt de parere ca femeile cu grupa 0 ar trebui sa si verifice mai des nive
lul fertilitatii - prin intermediul unor analize de snge specifice - pe masura ce
nainteaza n vrsta, deoarece ele par mai predispuse la epuizarea mai timpurie a rez
ervei de ovule care le-ar permite sa mai aiba copii.
Citind toate aceste informatii, e foarte probabil sa ncepem sa suferim de cunoscu
ta boala a studentului la medicina - studentul care, citind n cartile de patologie
despre fel de fel de boli, cu tot soiul de simptome, ncepe sa se creada bolnav d

e toate acele boli.

Dar nu e cazul sa ne panicam astfel; fiecare grupa de snge are, dupa cum se vede,
avantajele si dezavantajele ei n ceea ce priveste asocierea cu anumite afectiuni
. n lumina acestor corelatii, oare ar alege cineva o grupa anume, daca i s-ar da
de ales?
Oricum, nu ne putem alege grupa de snge, iar aceste legaturi sunt corelatii stati
stice: ele indica o predispozitie, un risc mai mare de a avea o boala sau alta.
Cu totii suntem predispusi, prin genele cu care ne nastem, la anumite afectiuni,
iar asocierea dintre grupa sanguina - si ea determinata de anumite gene - si di
ferite boli este un aspect al acestei soarte genetice a fiecaruia dintre noi. Dar,
pe de alta parte, soarta si-o mai face si omul; daca vreti, aceasta mostra de nt
elepciune populara, reprezinta, aplicata n acest context, contributia factorilor
externi la starea noastra de sanatate. Un stil de viata nesanatos te predispune
la boli n masura cel putin la fel de mare ca si genele, n timp ce grija fata de sa
natate poate contracara, n buna masura, niste gene proaste .
Care este importanta cunoasterii acestor asocieri? n primul rnd, asemenea informat
ii ar putea fi de ajutor medicilor pentru stabilirea diagnosticelor
un indiciu n
plus se poate dovedi extrem de util.
Apoi, n masura n care se va demonstra existenta clara a unei relatii cauza-efect nt
re grupa de snge si riscul marit de aparitie a anumitor boli, att medicii, ct si po
tentialii pacienti vor putea face mai mult pentru a preveni aparitia bolilor la
care ne predispune o grupa de snge sau alta.
n ansamblu, vom sti mai multe despre noi nsine despre vulnerabilitatile organismul
ui nostru, despre potentialele probleme de sanatate care ne pndesc si, astfel narma
ti , vom putea lupta din timp si cu mai multe sanse de izbnda mpotriva unor boli car
e ne-ar ameninta sanatatea.