(Galaxias)), este galaxia gazd a sistemului nostru solar, a altor aproximativ 200 miliarde de stele cu planetele lor, precum i a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbiteaz n jurul centrului de mas al galaxiei, numit i centru galactic.
Sistemul solar este alctuit din Soare i ansamblul de
corpuri
cereti,
legate
de
acesta
prin
fora
gravitaional: cele opt planete, cei 162 de satelii
naturali ai acestora, trei planete pitice, i alte corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteorii, comete, praf, obiectele centurii Kuiper etc.). n centru se afl
Soarele, iar celelalte astre orbiteaz, n general, n
jurul acestuia.
n cadrul galaxiei noastre, Calea Lactee, sistemul
solar se afl pe unul din braele exterioare, numit Braul Orion sau pintenul local, ntr-o regiune cu o densitate de materie relativ mic, lucru care se
presupune
avut
efecte
benefice
asupra
posibilitii apariiei vieii pe Pmnt. Soarele
mpreun cu ntregul sistem solar se afl ntr-o micare de revoluie n jurul centrului galaxiei, aflat la o distan de 25.00028.000 ani-lumin (aproximativ jumtate din raza galaxiei), cu o perioad de revoluie de aproximativ 225-250 milioane de ani (anul galactic
al sistemului solar). Viteza de deplasare pe aceast
orbit circular este de aproximativ 220 km/s, iar direcia este orientat spre poziia actual a stelei Vega. Conform cercetrilor actuale, vrsta Soarelui este de aproximativ 4,6 miliarde de ani, i el se afl pe la jumtatea ciclului principal al evoluiei, n care n
miezul su hidrogenul se transform n heliu prin
fuziune nuclear. n fiecare secund, peste patru milioane de tone de materie sunt convertite n energie n nucleul soarelui, generndu-se astfel neutrino i radiaie solar. Marginea sistemului solar se poate stabili n funcie de dou subiecte: vntul solar i gravitaia Soarelui.
Pmntul este singura planet a crui nume nu vine
din mitologia greco-roman. Numele de Terra vine din engleza veche i germanic. n mitologia roman, zeia Pmntului esta Tellus, iar la greci Gaia.