21.

Posibilitatea reluarii tratamentului endodontic ortograd:

motive, moment, instrumentar, tehnici si metode
a. Motive:
a. tratament endodontic incorect (esec): obturatie de canal incorecta, ce
prezinta la evaluarea clinica urmatoarele semne:
i. simptome subiective sporadice/ persistente
ii. senzatie de presiune sau tensiune
iii. fistula persistenta sau edem
iv. durere la percutia in ax sau la palparea in zona vestibulara
v. mobilitate accentuata si imbolnavire parodonntala evidenta
vi. imposibilitate de a efectua masticatia pe un dinte
b. semne radiologice:
i. spatiu periodontal largit
ii. radiotransparenta initiala de aceleasi dimensiuni sau marita
iii. goluri mari in obturatia de canal, sau canal permeabil
iv. depasire apicala reprezentativa si obturatie cu goluri in 1/3
apicala
v. evidenta de resorbtie progresiva
c. preventiv in cazul realizarii unor lucrari protetice noi, vechile
restaurari endodontice, chestionabile ar trebui inlocuite
b. Moment reluarea tratamentului de canal poate fi luata in considerare in
urmatoarele cazuri:
a. Durere persistenta la nivelul unui dinte cu tratament endodontic in
antecedente, sau durere aparuta la un dinte tratat endodontic
b. Obturatia endodontica este deficitara
c. Au existat erori de procedura
d. Se doreste realizarea unei restaurari coronare noi (de exemplu o
coroana) la nivelul unui dinte cu tratament insuficient, sau in prezenta
unei radiotransparente periapicale nevindecate
c. Instrumentar:
a. Sistem de magnificare
b. Sistem de iluminare utile pentru a depista orificiile de intrare in
canalele ramase neinstrumentate
c. Anse de ultrasunete pentru endodontie
d. Freze Gates-Glidden
e. Ace endodontice manuale
f. Trusa extractoare:Gonon, Eggler, Ruddle
g. Trusa Massermann
h. Solutii de irigare
i. Solventi

d. Tehnici si Metode:
a. Crearea accesului:

i. Obturatie coronara accesul se creaza cu o freza diamantata

indepartand materialul de obturatie la fel ca in cazul crearii unei
cavitati endodontice
ii. Coroana de acoperire accesul se creaza cu o freza
diamantata/ de metal la locul de electie conform morfologiei
dintelui
b. Tehnica de dezobturare pentru canalele ce nu au fost armate:
i. Se folosesc acele Haedstroem (de raclare) si ace Kerr burghiu;
instrumentele sunt folosite in secventa inversa, acele cu
diametrul cel mai mic la nivelul apexului
ii. Se utilizeaza solventi corespunzator materialului de obturatie
intalnit:
1. Eugenat de zinc iodoformat tetraclor etilena (Endosolv
E, Eugesolv)
2. Guttapercha tetracloretilena, eucalyptol, cloroform,
metilcloroform
3. Rasini dimetyl paramonoxid (Resosolv, Endosolv R)
4. Biocalex bicarbonat de sodiu, hipoclorit de sodiu
5. Cement fosfat de zinc acid citric, demineralizant
(Verifix, Evasan)
Solventii sunt produse toxice, de aceea se realizeaza
spalaturi cu hipoclorit de sodiu diluat 2,5% sau chelatori
(acizi organici slabi): EDTA, acid citric
c. Tehnica de dezobturare pentru canalele au fost armate:
i. Tehnica cu ultrasunete
1. Se utilizeaza pentru decementarea suruburilor
intraradiculare si unele pivoturi radiculare
2. Suprafata plana a piesei de mana este in contact intim cu
alta suprafata plana a fragmentului de decementat; se
realizeaza aplicatii fermen, de scurta durata pentru a
evita supraincalzirea
ii. Tehnica lui Gonon
1. Se utilizeaza pentru extractia de fragmente
intraradiculare cu diametre mari pivoturi RCR,
Richmonduri rupte in canal
2. Consta intr-un extractor cu surub micrometric, freze
trepan cu care se actioneaza in jurul pivotului, tarod-uri
ce se folosesc la filetarea pivotului, rondele de protectie,
metalice sau din cauciuc
3. Se sapa un lacas in jurul instrumentului fracturat cu
ajutorul unei freze sferice foarte mici; se puncteaza
suprafata piesei metalice de extras si se aplica un tarod
ce se va infasura in fragmentul respectiv; dupa ce s-a
realizat un filet in fragmentul de extras, se aplica un surub

cu acelasi pas si se exercita o tractiune prin intermediul

unui levier sprijinit pe rebordul cervical al radacinii
atentie, se poate fractura radacina, sau se sterge filetul
obtinut prin tarod
iii. Tehnica Masserann
1. Se utilizeaza pentru extractia pivoturilor sau a
instrumentelor cu diametre mici; se utilizeaza doar in
partea dreapta a canalului
2. Trusa consta din: trepan cu maner scurt/lung, joja
tubulara si plata, cheie, pensa endodontica de prindere
3. Cu ajutorul jojei tubulare se apreciaza diametrul extern al
fragmentului, care va da si diametrul extern al trepanului;
degajarea: cu un trepan selectionat se frezeaza in
dentina din jurul pivotului; prinderea si extractia pivotului:
se realizeaza cu o joja cu dinti zimtati in interior cu
fixeaza pivotul in interiorul frezei trepan extractia se
face prin rotatie si tractiune
4. Instrumentele endodontice fracturate sunt retrase in sens
antiorar invers fata de cum au fost folosite initial
iv. Tehnica de extractie a conurilor de argint
1. Daca conurile sunt pozitionate corect cu o bucla in
camera pulpara, ele se vor prinde strans cu o pensa
Steiglitz si se va incerca scoaterea prin tractiune
2. Daca conul nu poate fi prins in pensa, se pune in camera
pulpara solventul corespunzator cementului; apoi se
introduce un ac Kerr pila cu care se curata cementul, si
se incearca extragerea cu un ac Haedstroem; se poate
incerca prinderea cu pensa Masserann, dar argintul este
moale si conul se sectioneaza la nivelul de prindere