Sunteți pe pagina 1din 5

Subiectul romanului

Alonso Quixano (sau Quijano), un hidalgo srac ce se apropie de vrsta de 50 de ani (hidalgo, n spaniol,
provine de la hijo de algo fiul cuiva care a fost cineva, de spi nobil) locuiete mpreun cu nepoata sa
ntr-o poriune necunoscut a inutului La Mancha. Cititor pasionat de romane cavalere ti, Don Quijote ajunge
s se considere un cavaler rtcitor astfel c porne te la drum clare pe mr oaga sa, Rocinanta, narmat cu
arme din carton. ntocmai ca eroul din romanele de aventur pe care le citea, Amadis de Gaula, el i alege o
domni creia s-i dedice victoriile din btlii: Dulcinea del Toboso, o ranc dintr-un inut vecin, pe numele
adevrat de Aldonza Lorenzo, dar care n realitate nu era nici nobil, nici frumoas.
Prima aventur
n drumul su, el se oprete mai nti la un han, pe care l ia drept castel, i confundnd hangiul cu un
castellan, l roag pe acesta s-l nvesteasc cavaler, ceremonie sfnt care va avea loc n grajd.ntlnete
apoi ctiva negustori din Toledo, crora le cere s o proclame pe Dulcinea cea mai frumoasa doamnita din
lume, dar acetia o insult, iar unul dintre ei l bate pe Don Quijote i-l las pe marginea drumului. El este gsit
i ajutat s se ntoarc acas de un ran vecin, Pedro Alonzo.
A doua aventur
Dup nsntoire, Don Quijote plnuiete s plece ntr-o a doua aventur. ntre timp, nepoata sa, slujnica,
preotul i brbierul au aruncat n foc mare parte din cr ile cavalere ti ale eroului, spunndu-i acestuia c un
magician a venit clare pe un nor i nsoit de un dragon,i-a furat acestuia cr ile. Eroul i alege drept ,,scutier
un ran pe nume Sancho Panza, cruia i promite c la captul drume iilor l va face guvernatorul unei insule,
i pornesc amndoi ntr-o a doua aventur. Se lupt cu morile de vnt, lundu-le drept uria i, i i imagineaz
c n trsura pe care o nsoesc civa clugri benedictini se afl o prin es rpit, fiind din nou btut.
De-a lungul cltoriei lor, Don Quijote i Sancho Panza vor ntlni hangii, prostituate, pstori, solda i, preo i,
condamnai evadai i chiar ndrgostii, cu diverse poveti de iubire. Don Quijote intervine violent n pove ti
care nu-l privesc, iar obiceiul su de a nu-i plti datoriile sub pretext c aceasta este stilul de via al
,,cavalerilor rtcitori duce la umiline, bti i lipsuri pe care de cele mai multe Sancho trebuie s le ndure. Tot
n aceast prim parte a romanului ne sunt narate dou pove ti de dragoste (Grisostomo i Marcela; Cardenio
i Lucinda). n cele din urm, Don Quijote se las convins s plece acas. Autorul sugereaz existen a unei a
treia aventuri, dar susine c s-au pierdut documentele.

A doua parte a romanului


Aceast a doua parte reprezint o continuare publicat la 10 ani dup romanul original. Don Quijote i Sancho
Panza au ajuns acum foarte cunoscui datorit povestirilor din prima parte a romanului. Acum se trateaz mai
n profunzime tema deziluzionrii. Don Quijote ajunge batjocura mai multora, iar pn i Sancho i n al
stpnul. Nevoit fiind s o gseasc pe Dulcinea, el i prezint lui Don Quinjote trei rance srace, pe care le
d drept Dulcinea i nsoitoarele ei. Pentru c Don Quijote vede doar rncile, i nu o nobil doamn, Sancho
pretinde c acesta este vrjit i de aceea nu poate vedea ,,adevrul. n cele din urm Sancho este numit
guvernator al insulei Barratoria, i, dei se dovedete capabil, renun . Don Quijote se ntoarce acas, unde

cade ntr-un somn greu, iar cnd se trezete, este vindecat de nebunie. Starea sa de sntate se nrut e te
ns, astfel c el moare, Sancho deplngnd ntreaga lor aventur.

Relaia cu Sancho Panza


Relaia dintre Don Quijote i Sancho Panza a fost vzut de muli critici ca ilustrnd rela ia antagonic
realitate-irealitate, ntruct stpnul ntruchipeaz idealismul exaltat, iar Sancho platitudinea i trivialitatea.
ns cei doi se completeaz reciproc n asemenea msur nct la sfr itul romanului vom observa o inversare
de roluri: are loc o mutare de ascendent spre descendent n cazul lui Don Quijote, care i recapt luciditatea
puin cte puin (...) i de la descendent spre ascendent, n cazul lui Sancho, [1] care la sfritul romanului
deplnge vindecarea de nebunie a lui Don Qujote, dorindu- i s rennoiasc aventura.
Rzvan Codrescu compar nebunia lui Don Quijote cu cea a Prin ului M kin din romanul Idiotul al
lui Dostoievski, susinnd c Don Quijote i Prinul Mkin reprezint nebunia exemplar a dou spiritualit i
specifice, dar complementare, Don Quijote ntruchipnd activismul constitu ional al spiritului apusean, pe
cnd prinul Mkin ilustreaz contemplativismul tradiional al lumii rsritene, fr cal i fr arme, resemnat
i ncreztor n perspectiva veniciei.[1] Aceast nebunie va reui n cele din urm s-l ating i pe Sancho,
cci are loc un transfer. Treptat, Don Quijote revine la starea sa ini ial (care ns nu este prezentat nicieri n
roman), iar bunul-sim ce-l caracterizeaz pe scutier se pierde treptat n marea de fantezie n care l oblig
stpnul su s se nece,[1] pentru el insula reprezentnd o iluzie concret, aa cum pentru Don Quijote
reinstaurarea instituiei cavalerilor rtcitori reprezenta o iluzie abstract.

Elemente implicite
Dei nu le relev explicit, romanul Don Quixote se sprijin pe apte idei principale: [2]
1. Modul n care Sancho Panza devine un bun guvernator, prin intermediul unei serii de glume care se
transform n lucruri serioase;
2. Modul n care Cervantes satirizeaz extremismul religios, punndu-l pe Don Quixote s ia n vizor
Biserica Romano-Catolic;
3. Modul n care Don Quixote i Sancho Panza i controleaz i echilibreaz reciproc excesele, rezultate
din identitile lor contrare;
4. Modul n care Cervantes stileaz rncile spaniole, transformnd-o pe Aldonza Lorenzo n Dulcinea;
5. Modul n care, i de ce, proscrii precum Roque Guinart i Gines Pasamonte pot evita criminalitatea;
6. Modul n care se poate stabili o unitate interreligii, prin aceea c Don Quixote are un translator cre tin
i un povestitor musulman, care lucreaz mpreun, ca unul singur;
7. Modul n care Cervantes nlocuiete viziunea medieval asupra iubirii i cstoriei - n care femeia era
doar gospodin, menit s satisfac poftele trupeti ale brbatului i s-I zmisleasc urma i - cu o

viziune nou, de egalitate n cadrul cstoriei, manifestat prin mbinarea dorin elor i fuziunea
personalitilor.

Don Quijote

Miguel de Cervantes Saavedra

Don Quijote este opera de capatai a lui Cervantes.In 1604, pe cand se a fla la
Valladolid,incepe sa lucreze la roman.prima parte a acestuia apare in 1605 si constituie un
eveniment literar,cunoscand un puternic success.Continuarea romanului apare abia mai tarziu , in
1615.

Don Quijote este un hidago sarac din La Mancha,om cu mintea ratacita din pricina
lecturilor insistente profilate pe un singur tip de carti:romanele cavaleresti;intre care Amadis de
Gaula ocupa un loc de cinste.Astfel sub influenta de lecture,Don Quijote porneste la drum ca un
adevarat cavaler,incalecand pe Rosinanta,o martoaga,alegandu-si niste arme din carton si
consacrandu-si faptele alesei inimii sale,Dulcineea din Toboso,de fapt o simpla taranca nu prea
frumoasa.In drumul sau se opreste mai intai la un han unde il ia pe hangiu drept
castellan.Intalnind un taran ce-si batea servitorul legat de un copac,il oblige pe acestasa-l dezlege
si sa-I plateasca simbria.Intalneste apoi niste negustori carora le cere sa proclame pe Dulcineea
drept cea mai frumoasa doamna din lume.este insa grav batut si astfel trebuie sa se intoarca
acasa,imbolnavidu-se.prietenii lui stiu ca responsabile pentru dementa lui sunt cartile de
aventuri,pe care hotarasc sa le arda,crutand doar doua:Dina de Montemayor si Amadis de Gaula.

Dupa insanotasire,eroul hotaraste sa plece din nou,de aceasta data luandu-si un


insotitor,Sancho Panza,pe care il convinge sa-I fie scutier.Ia niste mori de vant drept uriasi,cu
care vrea sa se bata,iar in trasura pe care o isotesc niste calugari benedictiniisi inchipuie ca se
afla o printesa rapita.Pornind la atac impotriva convoiului,este din nou lovit.
Unor pastori care il adapostesc le tine niste discursuri despre varsta de aur a omenirii,cand
miscarile iubitoare ale sufletului se aratau cu naivitate,fara ca cineva sa caute a le pune intr-o
lumina mai buna,prin ocolul mestesugit al cuvintelor.Nu exista inselaciune miciuna si
rautate,care sa se amestece cu inima deschisa si cu buna credinta.De la pastori afla Don Quijote
de povestea lui Grisostomo,care isi daduse viata pentru a obtine iubirea frumoasei pastorate

Marcela.Dupa ce pleaca de la pastori,cei doi sunt atacati de pazitorii unor iepe,din pricina
Rosinantei,care fusse atrasa de nechezatul acestora.O turm de oi capata in ochii celor doi
aspectul unei armate de dusmani,si o ataca.Ciobanii ii bat din nou.Elibereaza un convoi de
condamnati in lanturi,convins ca a reparat o nedreptate.Puscariasii,in schimb,ii ataca cu pietre,iar
unul ii fura magarul lui Sancho.Intalnind pe barbierul unui sat,ii iau lighenasul,pe care il cred
coiful unui vrednic cavaler,coif pe care Don Quijote hotaraste sa-l poarte ca pe un trofeu de
cinste.In Sierra Morena afla pe nefericitul
Cardenio,nebun din pricina unei iubiri
neimpartasite.Pe malul unei ape o descopera pe Dorothea,iubita lui Fernando.Dorothea ii
povesteste lui Don Quijote de Lucinda,iubita rapita a lui Cardenio.Ajunsi la un han,Don Quijote
si Sancho Panza iau butoaiele cu vin drept uriasi si le spinteca,spre marea suparare a
hangiului.La han apar calatori mascati.Sunt Don Fernando si Lucinda,pe care Don Quijote o reda
lui Cardenio,iar Fernando o regaseste pe Dorothea.Dupa alte intamplari,Don Quijote este dus
acasa ,in La Mancha intr-o colivie.Ajunge intr-o duminica dupa-amiaza,mai mult mort decat viu.

Dupa o luna ,el inca nu este vindecatde nebunie si incearca sa-l convinga pe Sancho sa
porneasca din nou spre El Dorado.Palatul Dulcineei nu se vede nicaieri si cand,spre al consola
Sancho ii arata lui Don Quijote o taranca oarecare,acesta considera ca ceva necurat s-a intamplat
si ca sub chipul had al aceleia se afla gingasa doamna sufletului sau.Dupa un duel cu
bacalaureatul Sanson Carrosco,un compatriot,invingatorul Quijote ataca un transport de lei care
obositi,nu reactioneaza.Don Quijote cavalerul tristei figurese va autointitula de acum
cavalerul leilor.

Quijote ii fagaduise de multa vreme lui Sancho guvernamantul unei insule,ca rasplata
pentru osteneala si loialitatea lui.Ajunsi la castelul unui duce,acesta ildetermina pe Quijote sa-si
tina promisiunea.El il numeste pe Sancho drept guvernator al insulei Barratoria.Sancho se
dovedeste insa incapabil si renunta la la inalta insarcinare ce-i fusese oferita.

Dupa o multime de alte peripetii,Quijote se intoarce in casa sasi cade intr-un somn
greu.Cand se trezeste este vindecat de nebunie,intelege tot ceea ce facuse inainte si simte ca i se
apropie sfarsitul.Sancho Panza il plange,pentru pentru ca-I placuse jocul nebunesc al stapanului
sau,desi de nmulte ori el fusese cel care increase sa-i arate absurditatea si inutilitatea tuturor
actelor sale,in care,de altfel,se va complace el insusi.Don Quijote moare cu mintea vindecata
complet,ca prin minune.

Intr-un studiu inchinat Cavalerului de la Mancha,se remarca faptul ca romanul Don Quijote
al lui Cervantes urmareste cu exactiate scenariul initiatic de sursa medievala,multutmita caruia
Don Quijote trece prin diverse experientecautand sa ajunga la starea reprezentata de varsta de
aur a omenirii.este Don Quijote victima unei false perceptii a realitatii,sau nu?El nu vede sau nu
vrea sa vada realitatea?

Romanele cavaleresti si pastorale,filozofia neoplatoniciana sunt cand atacate,candparadoxal-folosite ca termeni de comparatie si elemente de constructie fundamentale.Astfel,prin
romanul Don Quijote apare unul din primele romane moderne.Personajul Don Quijote vorbeste
si gandeste intr-o permanenta intertextualitate.

Tocmai pentru ca acest apare in momentul perimarii unui nou model si al afirmarii
altuia,eroul lui Cervantes este unul cu o personalitate duala,fisurata,un erou tragic care lupta
nebuneste sa pastreze inca in fiinta vechea lume.in cele din urma planul realitatii si cel al
fictiunii se afla pe acelasi nivel si se intrepatrund:realitatea se literaturizeaza iar lumea reala isi
pierde din calitatile ei immediate,eroul de tip modern,de altfel-suferind o atractie
irezistibila,victimizanta spre un model.