Sunteți pe pagina 1din 2

ION

Glasul pamntului
Romanul ncepe cu descrierea drumului catre satul Pripas, la care se ajunge prin so
seaua ce vine de la Crlibaba, ntovarasind Somesul pna la Cluj, din care se desprinde
un drum alb mai sus de Armadia si dupa ce lasa Jidovita n urma, drumul urca nti anevo
ie pna ce-si face loc printre dealurile strmtorate (...), apoi coteste brusc pe su
b Rpile Dracului, ca sa dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitura de coline . La int
rarea n sat, te ntmpina (...) o cruce strmba pe care e rastignit un Hristos cu fata s
palata de ploi si cu o cuninita de flori vestede agatata de picioare . Imaginea es
te reluata simbolic nu numai n finalul romanului, ci si n desfasurarea actiunii, n
scena licitatiei la care se vindeau mobilele nvatatorului, sugernd destinul tragic
al lui Ion si al Anei, precum si viata tensionata si necazurile celorlalte pers
onaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc.
Actiunea romanului ncepe ntr-o zi de duminica, n care toti locuitorii satului Pripa
s se afla adunati la hora traditionala, n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea
. Nu lipsesc nici fruntasii satului, familia nvatatorului Herdelea, preotul Belci
ug si bocotanii care cinstesc cu prezenta lor sarbatoarea. Hora este o pagina etno
grafica memorabila prin jocul traditional, vigoarea flacailor si candoarea fetel
or, prin lauta tiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: De tropotele ju
catorilor se hurduca pamntul. Zecile de perechi bat somesana cu atta pasiune, ca p
otcoavele flacailor scapara scntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de p
e jos se nvltoreste, se asaza n straturi groase pe fetele brazdate de sudoare, lumi
nate de oboseala si de multumire .
Lui Ion i place Florica, dar Ana are pamnt, asa ca el i face curte acesteia, spre d
isperarea lui Vasile Baciu, tatal Anei, care se cearta cu Ion si-l face de rsul s
atului, spunndu-i sarantoc . Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, a risipit zestrea Z
enobiei, care avusese avere cnd se maritase cu el. Vasile Baciu, om vrednic al sa
tului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise averea
si se gndea sa-i asigure fetei zestre atunci cnd se va marita.
Ion, flacau harnic si mndru, dar sarac o necinsteste pe Ana si l obliga astfel pe
Vasile Baciu sa i-o dea de nevasta mpreuna cu o parte din pamnturi. Obtinnd avere,
Ion dobndeste situatie sociala, demnitate umana si satisfacerea propriului orgoli
u.
n celalalt plan, familia nvatatorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea si zid
ise casa pe lotul ce apartinea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Relatiile
nvatatorului cu preotul se degradeaza cu timpul, de aceea Herdelea se teme ca ar
putea pierde toata agoniseala si i-ar ramne familia pe drumuri. Preotul Belciug,
ramas vaduv nca din primul an, are o personalitate puternica, este cel mai respe
ctat si temut om din sat, avnd o autoritate totala asupra ntregii colectivitati.
n sat, domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare agoniseala
, fapt ce face ca relatiile sociale sa fie tensionate ntre sarantoci si bocotani , ntre
chibzuinta rosturilor si nechibzuinta patimilor, ceea ce face sa se dea n perman
enta o lupta apriga pentru existenta.
Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca fam
iliile nu se ntemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice: n societatea tarane
asca, femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii
. Odata criza erotica trecuta, ea nceteaza de a mai nsemna ceva pentru feminitate.

Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei, nu (G. Calines
cu). Batuta de tata si de sot, Ana, ramasa fara sprijin moral, dezorientata si r
espinsa de toti, se spnzura. Florica, parasita de Ion, se casatoreste cu George s
i se bucura de norocul pe care l are, desi l iubea tot pe Ion.
Glasul iubirii
Casatorit cu Ana si asezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patimase, nu se
poate multumi cu averea pe care o dobndise si rvneste la Florica. Sfrsitul lui Ion
este naprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevast
a lui, asadar Rebreanu propune pentru sfrsitul patimasului Ion o crima pasionala.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici,
descrie drumul care iese din satul Pripas, viata urmndu-si cursul firesc: Pripasu
l de-abia si mai arata cteva case. Doar turnul coteste, apoi se ndoaie, apoi se ntin
de, iar dreapta ca o panglica cenusie n amurgul racoros. (...) Satul a ramas napoi
acelasi, parca nimic nu s-ar fi schimbat. Ctiva oameni s-au stins, altii le-au l
uat locul. (...) Drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de pest
e Somes, si pe urma se pierde n soseaua cea mare si fara nceput ... .