Modelarea i

i evaluarea performan
performanelor
n sistemele
sistemele de calcul
Curs, anul I Master Calculatoare

Modelare dinamic cu reele Petri

Sumar
Captura caracteristicilor dinamice ale sistemelor discrete
prin modele cu RP
n
n

Elemente constitutive (structurale) ale RP

Dinamica sistemelor cu RP

Tipuri simple de RP. Exemple

n
n

RP ordinare
RP generalizate

Alte proprieti i clasificri derivate

Metode de analiz si sinteza (modelare) folosind RP
ordinare si generalizate
Extensii ale modelelor de baza cu RP:
n
n
n

RP temporizate
RP stochastice
RP de nivel inalt

Caracteristici dinamice in sistemele

cu evenimente discrete
SED sunt inerent dinamice si paralele, pot fi caracterizate
prin 3 trsturi eseniale de comportament,superpozabile:
n

Concurena: posibilitatea ca mai multe evenimente s

aib loc de o manier independent unul fa de altul
Sincronizarea: se refer la necesitatea ca execuia
anumitor evenimente s atepte producerea altor
evenimente
Conflictele (interblocajele): o manier de a ine cont de
competiia ntre aciuni multiple simultane sau de
anumite fenomene, precum excluderea mutual

Reelele
Reele
le Petri
Utilizeaz stri distribuite i tranziii locale
Au permis iniial modelarea unor sisteme cu componente
concurente n interaciune, fiind extinse ca instrumente
matematice generale ulterior
Modelarea dinamic necesita astfel de descrieri de tip
calitativ (logic) care s poat servi ca baz pentru analiza
i sinteza SDED
Accentul este pus pe modelarea dependenelor cauzale,
fr sincronizare global (doar transmitere de mesaje)
Pe lng anumite proprieti analitice, caracterul vizual al
RP poate fi un element important n modelare

Elemente constitutive structurale

(Logic)

Condiii
Pot fi ndeplinite sau nu.
n Evenimente
Pot avea loc daca anumite condiii sunt ndeplinite.
n Relaii (flux de control)
Arata relaiile intre condiii si evenimente.
Condiiile, evenimentele si relaiile formeaz un graf
bipartit (graf cu doua tipuri de noduri)
n

(Grafic)
n
n
n

Locaii (cercuri)
Tranziii (dreptunghiuri)
Arce, ce conecteaz locaiile cu tranziii sau tranziiile
cu locaii

Concept dinamic cheie:

Tranziia strilor
Logic, reprezint apariia unui eveniment/ o aciune
Grafic, este micarea unor jetoane (token-uri), notate ca
puncte negre, din locaie n locaie, prin aprinderea
tranziiilor
Aceasta din urma depinde de condiiile de intrare
simbolizate de disponibilitatea jetoanelor
Spunem ca o tranziie este validata daca exista un numr
suficient de jetoane in locaiile sale de intrare
O tranziie validata se poate aprinde oricnd
Dup aprindere, token-urile vor fi transferate de la
locaiile de intrare (stare veche) ctre cele de ieire, fiind
astfel un element de identificare si in acelai timp o
notaie pentru noua stare

Arce si capaciti
Arcele au implicit capacitatea 1; daca
este diferita de 1, capacitatea este
marcata pe arc
Locaiile au implicit capacitate infinita
O tranziie este validata daca
numrul de jetoane in fiecare din
locaiile sale de intrare este cel puin
egal cu capacitatea arcului ce o
unete cu o locaie de intrare

Locaie cu
token
P1
Arc de capacitate 1

T1
Locaie
P2

Tranziie

Exemplul 1
Automat de distribuie (vnzare):
n

Distribuie dou tipuri de batoane, de 20 de

bani si de 15 bani
Doar dou tipuri de monede pot fi folosite, de
10 bani si de 5b
Nu returneaz rest

Reprezentare prin DTS, ca automat

cu stri finite (FSM)
Ia baton de 15b

Depunere 10b
5 bani

15 bani

0 bani

Depunere 10b
10 bani

Ia baton de 20b

20 bani

Reprezentare prin RP
Ia baton de 15b

Depunere 10b

15b

5b
Depunere 5b

0b

Depunere
5b

Depunere
5b

Depunere 10b

20b

10b
Depunere 10b
Ia baton de 20b

Depunere
5b

Scenarii de evolutie
Scenariul 1:
n

Depunere 5b, depunere 5b, depunere 5b, depunere

5b, ia baton de 20b.

Scenariul 2:
n

Depunere 10b, depunere 5b, ia baton de 15b.

Scenariul 3:
n

Depunere 5b, depunere 10b, depunere 5b, ia baton

de 20b.

Dinamica sistemului
Ia baton de 15b

Depunere 10b

5b

15b

Depunere 5b

0b

Depunere
5b

Depunere
5b

Depunere 10b

10b
Ia baton de 20b

Depunere
5b

20b
Depunere 10b

Tipuri de reele Petri (crit. structural)

RP ordinare, n care fiecare arc nu poate avea dect
capacitatea (funcia de ponderare) egala cu 1
n

Mainile de stare (MS) RP unde orice tranziie are exact

o locaie de intrare i o locaie de ieire: | t |=| t |=1,t T
Grafurile de evenimente (grafurile marcate, GM) - RP n
care orice locaie are exact o tranziie de intrare i o
tranziie de ieire: | p |=| p |=1,p P
Reelele cu alegere liber (AL) RP n care, dac o locaie
are mai multe tranziii de ieire, ea constituie singura lor
locaie de intrare: p P ,| p |>1 | ( p ) |=1
Reelele cu alegere liber extinse (ALE) RP n care, dac
doua locaii au o tranziie comuna de ieire, vor avea
toate tranziiile de ieire comune

Tipuri simple de reele Petri (cont.)

n

Reelele cu alegere asimetric (AA) RP n care, dac dou

locaii au o tranziie comuna de ieire, atunci una din ele are
toate tranziiile de ieire ale celeilalte (posibil altele in plus)

RP
AA

ALE

AL

MS

GM

PN

RP generalizate, unde pot fi aplicate ponderi generale

arcelor

Reele Petri clasice (C/E)

Sunt cele folosite n introducerea RP:
o subclas de reele Petri in care locaiile
pot avea 1/0 simboluri, ce pot modela att
condiii ct i evenimente:
n
n

locaiile reprezint condiii, ce pot avea inscrise valori true/ false

tranziiile reprezint evenimente locale

Un eveniment este validat d.d.

n
n

toate pre-condiiile sale (conectate prin arce incidente) sunt true

toate post-condiiile sale sunt false

Apariia unui eveniment neag pre- i post-condiiile sale

Reele C/E (cont.)

Evenimentele cu aceleai pre- sau post-condiii sunt in
conflict
Doar evenimentele non-conflictuale validate pot aprea
concurent
Terminologie:
n Marcajul reelei = distribuia token-urilor
n Sistem C/E= reea C/E + marcaj
n Configuraii: marcaje posibile ale unei reele C/E
n Cazuri ale unui sistem C/E: configuraii accesibile din
marcajul iniial ( case graph)
Automatele sunt o subclas secveniala a sistemelor C/E
exact o condiie este adevrata,
fiecare eveniment are o singura pre- si post-condiie

Descrieri formale
Grafice (grafuri bipartite)/ matematice: au semantic
formal i posibiliti de analiz
n Caracteristici importante: stri distribuite i tranziii locale
Sistemice: RP = <P, T, Pre, Post, M>
P = {l0, l1, , lm} setul poziiilor (locaiilor)
T = {t0, t1, , tn} setul tranziiilor
Pre : T L+, funcia de intrare, ce definete locaiile care
furnizeaz intrri unei tranziii
Post : T L+, funcia de ieire, definete locaiile de ieire
pentru fiecare tranziie
M : L {0,1}, funcia de marcaj, definete numrul de
simboluri din fiecare locaie

Condiii i resurse
Reelele de tip C/E modeleaz fluxurile de informaii, la
nivel fundamental (true/false)
Aplicaii: cele in care fluxul de resurse si/sau numarul de
resurse disponibile este important (document workflow,
data flow, linii de fabricaie, reele de comunicaie, www)
Reelele de tip P/T reprezint o
generalizare (extensie) imediata:
n

Elementele de stare sunt echivalente locaiilor

unde sunt stocate resurse (jetoanele)
Elementele de aciune sunt reprezentate de
tranziiile locale sau transportul resurselor
Poate fi aplicata o descriere matematic
similar cu cea a RP C/E

Reele P/T marcate

Sunt reprezentri de forma (P, T, A, C, w, M0), formate
dintr-o parte structural i o parte dinamic
Partea structural este un graf orientat bipartit unde:
n

P este o mulime finit de poziii (locaii)

T este un set finit de tranziii

A este o mulime de arce, o submulime a mulimii (PT)(TP)

C: P (N {}) \{0} este o funcie de capacitate a poziiilor

(capacitatea unei poziii se consider implicit nelimitat)
w este o funcie de ponderare aplicat arcelor, w:A{1,2,3 ...}
(ponderea unui arc se consider implicit unitar)

Prin M0: P N notm funcia numit marcaj iniial

Partea dinamic a reelei PT const n evidenierea
modalitilor (legilor) de evoluie a marcajului iniial

Starea i evoluia reelelor PT

Starea unei reele PT date (definit structural) e complet
descris de marcajul su M=[M(p1), M(p2),,M(pn)]
Spaiul strilor unei RPT marcate este complet definit de
marcaje, adic de toi vectorii n-dimensionali ale cror
elemente sunt pozitive, M={0, 1, 2, }n
O tranziie tjT ntr-o RPT marcat este validat dac:
n
n
n

M(pi) w(pi, tj), pentru orice piI(tj);

M(pk) C(pi)-w(tj, pk), pentru orice pkO(tj)- I(tj);
M(p) C(p)-w(tj, p) + w(p, tj), pentru orice pO(tj) I(tj),
unde I(ti) este mulimea locaiilor de intrare n tranziia ti
iar O(ti) mulimea locaiilor de ieire din tranziia ti

Aprinderea unei tranziii este echivalent cu:

n
n
n

M(pi) = M(pi) - w(pi, tj), pentru orice piI(tj) - O(tj)

M(pk) = M(pk) + w(tj, pk), pentru orice pkO(tj) - I(tj)
M(p) = M(p) - w(p, tj) + w(tj, p), pentru orice pO(tj)I(tj)

Exemplul 2: Evoluia reelelor P/T

2
p1

t1

p2

2
p1

t1

p2

p1

t1

p2

n figura din stnga-sus, tranziia nu este validat i deci

nu se poate produce
n a doua variant de marcaj tranziia este validat
n dreapta apare noul marcaj dup producerea tranziiei

Exemplul 3: Cazuri, configuraia

iniial

M0 = [2, 0, 0, 1]

p2

p1

p4

t2

t1

p3

t3

n configuraia iniial singura tranziie valid este t1.

Cnd tranziia t1 se aprinde este eliminat un jeton din locaia
p1 i se plaseaz cte un jeton n locaiile p2 i p3 (se poate
aplica de asemenea formula pentru a se obine noua stare)

Exemplul 3: Cazuri, pasul 1

M1 = [1, 1, 1, 1]

p2

p1

p4

t2

t1

p3

t3

n aceast stare toate cele trei tranziii sunt valide

Dac se aprinde tranziia t2, e eliminat un jeton din locaiile de
intrare p2 i p3 i plasat n locaiile de ieire p2 i p4

Exemplul 3: pasul 2
M2= [1, 1, 0, 2]

p2

p4

t2

p1

t1

p3

t3

S-a eliminat un jeton din locaiile de intrare p2 i p3 i s-a

plasat un jeton n locaiile de ieire p2 i p4
Dac ns n starea precedent s-ar aprinde tranziia t3, atunci
s-ar obine starea descrisa pe urmtorul slide

Exemplul 3: pasul 3
M2 = [0, 1, 0, 0]

p2

p4

t2

p1

t1

p3

t3

n aceast stare nu mai este activat nici o tranziie i nu

sunt posibile schimbri de stare

Metode de analiz a RP ordinare

Analiza dinamic (analiza accesibilitii) are ca scop
determinarea mulimii strilor (accesibile)
n

Utilizeaz reguli algebrice ce descriu validarea i aprinderea

tranziiilor
Acestea conduc la reprezentarea evoluiei dinamice a RP
prin formarea unor ecuaii

Analiza structural are ca idee de baz eliminarea

derivrii spaiului strilor i prin aceasta evitarea
problemei exploziei strilor.
n

Aceast abordare nu poate furniza o informaie la fel de

bogat ca prima
De multe ori o asemenea detaliere nici nu este necesar, ci
sunt dorite doar anumite caracteristici calitative ale RP i
sistemului modelat (de ex. determinarea invarianilor)

Ecuaiile de accesibilitate
Definim al k-lea vector de evoluie uk, un vector m-dim.
de forma: uk = [0, 0, .., 0, 1, 0, , 0], unde 1 apare n
poziia j si arata c tranziia j este a k-a tranziie aprins
Trebuie definit i matricea de inciden I, matrice mxn,
unde m este numrul de tranziii, n numrul de locaii,
iar intrarea (i, j) este de forma:
n Iij = w(pi, tj) - w(tj, pi)
Folosind matricea de inciden putem scrie o ecuaie de
stare vectorial Mk = Mk-1+ukI, valabil pentru orice kN,
si deduce o condiie necesar de accesibilitate a unui
marcaj:
d
M d = M 0 + ( u k ) I , ce se poate scrie si ca: xI = M
k =1

unde:

x = uk
k =1

Exemplul 3 (cont.)
Se vor folosi ecuaiile anterioare pentru exemplul 3
Marcajul iniial este M = [2, 0, 0, 1].
Matricea de inciden pentru aceast reea Petri este:
1 1 1 0
I = 0 0 1 1
1 0 1 1

Dac se aprinde tranziia t1 dup marcajul iniial M0:

1 1 1 0

M1 = [2 0 0 1] + [1 0 0] 0 0 1 1 = [2 0 0 1]+[-1 1 1 0]
1 0 1 1
= [1 1 1 1]

Exemplul 3 (cont.)
n cazul n care n continuare se aprinde tranziia t2 vom
obine:
1 1 1 0

M2 = [1 1 1 1] + [0 1 0] 0 0 1 1 = [1 1 1 1] +
1 0 1 1

+[0 0 -1 1] = [1 1 0 2]
Avnd marcajul iniial M0 se pot genera toate secvenele
de marcaje
Acordnd marcajelor semnificaia de stare, se observ
similaritatea cu o ecuaie de stare din teoria sistemelor

Exemplul 4: Calculul algebric (1)

p1

p2

t2

t3

p3

p4

t1

t6
p8

p5
p5

t4

p6

t5

p7

Exemplul 4 (2)
p1
p2

p3 t3

t2

p4

t1

t6
p8
p5

1
0
0
Pre = 0
0
0
0
0

0
1
0
0
0
0
0
1

t1 t 2

p5

t4

p6

t5

0
0
1
0
0
0
0
0

0
0
0
0
1
0
0
1

0
0
0
0
0
1
0
0

t3 t 4

t5

0 p1
0 p2
0 p3
1 p4
0 p5
0 p6
1 p7
0 p8
t6

p7

1
1 0 0 0 0

1 1 0 0 0 0
Matricea de inciden 0 1 1 0 0 0

1 0 0 1
I = Post - Pre = 0 0
1 0 0 1 0 0
0 0 0
1 1 0
0 0 0 0
1 1
0 1 1 1 1 0

0
1
0
Post = 0
1
0
0
0

0
0
1
0
0
0
0
0

t1 t 2

0
0
0
1
0
0
0
1

0
0
0
0
0
1
0
0

0
0
0
0
0
0
1
1

t3 t 4

t5

1
0
0
0
0
0
0
0
t6

p1
p2
p3
p4
p5
p6
p7
p8

Exemplul 4 (3)
t1

p1

M ( p1 ) 4
4
M ( p 2 ) 1
0
t6
M ( p3 ) 0
1
p
8
p5
p7
M ( p ) 0
0

M
=
M = M ( p ) =
0
0
p5
5
M ( p ) 0
0
p6
t4
t5
6

1
1
M
(
p
)
7

t2 este validata si se declanseaza

0
M ( p8 ) 1
p2

t2

p2

t2

p1

p3 t3

p4

p3 t3

p4
t6

t1

p8

p5

p7

p5
t4

p6

t5

M '= M Pre(, t ) + Post (, t )

= M + C (,t )

Modelarea conceptelor dinamice in RP (1)

(C/E si PT)
A

concuren
A

conflict/alegere

sincronizare
A

comunicare
A

resurse/multiplicitate date/individualitate

Modelarea conceptelor dinamice in RP (2)

(a) secveniere;
(b) ramificaie;
(c) sincronizare;
(d) conflict la resurse;
(e) concuren

Concluzii (modelare cu reele Petri elem.)

Se poate utiliza pentru a testa i valida anumite
proprieti utile ale sistemelor
n

Sigurana: este garantat prin faptul c numrul de

simboluri nu crete nedefinit
Funcionalitatea: este garantat prin lipsa blocajelor
va exista ntotdeauna cel puin o tranziie care
poate fi declanat

Avantaj: modelarea sistemelor concurente

Dezavantaj: nu este util pentru sisteme
complexe

Alte proprieti i clasificri derivate

Autonomie. O reea Petri se numete autonom dac nici
timpul i nici alt constrngere de sincronizare extern
nu sunt implicate n model
n

O RP autonom se pstreaz ca o descriere pur calitativ a

sistemului observat
Reeaua din exemplul 3, anterior, este autonom

Simplitate. O RP se numete simpl dac elementele ei

distincte (locaii sau tranziii) nu pot avea mulimi de
intrare sau ieire similare
n

Reeaua din exemplul anterior este simpl

Puritate. O RP se numete pur dac nu conine cicluri

n

Reeaua din exemplul 3 nu e pur, deoarece exist ciclul (p2,t2)

Alte proprieti i clasificri (2)

Mrginire (limitare). O RP se numete (n) mrginit dac
numrul de jetoane din fiecare locaie poate atinge cel
mult valoarea n
n

Reeaua din exemplul anterior este mrginit

Siguran. O RP se numete sigur dac marcajul fiecrei

locaii poate fi doar 0 sau 1 (marcaj boolean), iar arcele
au pondere unitar
Viabilitate. O RP se numete viabil dac, indiferent de
marcajul iniial i de evoluia sa, nici o tranziie nu poate
deveni inactiv de o manier permanent.
n

Reeaua din exemplul anterior eueaz ntr-o stare terminal i

deci nu este viabil

Invariani. O RP poate prezenta o serie de caracteristici

invariante n timpul evoluiei sale dinamice, n principal
referitoare la marcajele sau strile sale

Alte proprieti i clasificri (3)

Conservativitate. O RP se numete conservativ dac
numrul total de jetoane este constant (un invariant
al reelei)
n

Reeaua din exemplul anterior nu este conservativ

Sub-conservativitate. O RP se numete subconservativ dac numrul total de jetoane este

constant sau n descretere pe parcursul evoluiei
(dinamicii) sale
n

Reeaua din exemplul anterior nu este sub-conservativ

Reversibilitate. O RP se numete reversibil dac din

fiecare marcaj accesibil se poate ajunge din nou la
marcajul iniial
n

Reeaua din exemplul anterior nu este reversibil

RP generalizate
RP cu arce multiple (sau capacitate a arcelor > 2)
n

Numrul de arce intre o locaie de intrare si o tranziie

determina numrul de jetoane necesare in prima,
pentru a o valida pe cea de-a doua
Numrul de arce determin i numrul de jetoane ce
se consuma/ se produc
free

wait

enter

before

make_picture

after

leave

gone

Extensii ale modelului de baza:

RP temporizate

Timpul nu este prins in modelul RP de baza

Modalitile de extensie temporizata a lor au in vedere
introducerea ntrzierilor deterministe att pentru locaii,
cat si pentru tranziii
Pot fi derivate concepte noi, de ex. timpul de ciclare ():
pp. reeaua consistenta, este timpul completrii unei
secvene de declanri ce reface marcajul initial:
n ntrzieri pentru locatii
w min=max{ykTD (A+) Tx/ykTM0}
n ntrzieri pentru tranzitii
w min=max{ykT(A-) TDx/ykTM0}
n Rezulta pentru o RP temporizata simpla (GM)
w min = max{total delay in Ck/M0 (Ck)}

RP stochastice
Asemntoare RP temporizate, diferena e in intarzierile
introduse, care sunt nedeterministe
n

De ex., putem avea ntrzieri de tranzitare modelate ca v.a.

distribuite exponenial

Apar proprieti noi:

n

graful de accesibilitate al unei RP stochastice mrginite este

izomorf cu un lan Markov finit
O RP stochastica reversibila genereaz un lan Markov ergodic, in
care distribuiile de probabilitate in starea stabila dau estimatorii
de performanta:
w Probabilitatea unei condiii particulare
w Valoarea ateptata a numrului de simboluri (jetoane)
w Numrul mediu de declanri in unitatea de timp

RP stochastice generalizate adaug tranziii imediate

pentru a reduce spaiul strilor

RP de nivel inalt
Includem in aceasta categorie:
n
n
n

RP cu predicate/tranziii
RP colorate
RP cu simboluri individualizate

Orice RPNI poate fi translatat intr-o reea ordinara:

n

Fiecare locaie se translateaz intr-un set de locaii,

de ex. cate una pentru fiecare culoare a jetoanelor
coninute
Fiecare tranziie se translateaz intr-un set de
tranziii, cate una pentru fiecare modalitate de
declanare

RPNI: exemple
a,a
d,d

2x

<x,z>

a
d

<a,b>
<b,c>
<d,a>

<x,y> e
+<y,z>

<a,b>
<b,c>
<d,a>

2
2

<a,c>
<d,b>

Invarianti numerici
A

n
B

A
B

#A < n
|A| - #A < n
m

In toate
cazurile
(|A| - #A < n)
and (|B| - #B < n)

n
m

(#A < n)
or (|B| - #B < n)

Evenimente moarte (nevalidabile) Invarianti sistem (fapte)

pot fi aplicate metode logice pentru retele P/T, folosind
inegalitati asupra numarului de resurse ca propozitii elementare
tehnicile numerice specifice pot fi insa mai eficiente

Invariani, tehnici numerice

Matricea de incidenta C a unei retele P/T pure (fara cicluri):

n, daca exista n arce de la p la t

C p,t := + n, daca exista n arce de la t la p

0, altfel

Vectorul marcajelor m al unei retele P/T:

m p := n, daca exista n jetoane in locatia p

Contributia
lui t la p

Vectorul de aprindere f al unui multi-set de tranzitii (fara reprezentarea ordinii!):

f t := n, daca tranzitia t se declanseaz a de n ori

Vectorul pondere i al unor locatii: set de locatii cu suma jetoanelor constanta

m, m': (m a m' ) i t m = i p * mp = i p * m' p = i t m'

p

Conditia necesara, nu si suficienta de accesibilitate:

m + C f t = m'

it m = it m ' it (m m ' ) = 0 it C = 0

Propoziii si predicate
P

Pb

Pa

1
P
2
Q

Scheme cu conditii

7
1
2
7
2

7
3
9

P
R

x+y=z
x
y

z
R
Scheme cu evenimente

Retele predicate/tranzitii:
jetoanele individuale sunt extensii de predicate si inlocuiesc conditii propozitionale
cuantificatori si specificatori intr-o logica a predicatelor permit grupari de
evenimente la nivel propozitional in scheme cu evenimente la nivel de predicate

Aplicabilitatea RP ord. i de NI n
analiza performanelor sistemelor
Are n vedere 3 direcii principale:
Demonstrarea fezabilitii unui concept,
metode, tehnici sau algoritm
n Compararea a mai multe metode, tehnici
sau algoritmi
n nelegerea impactului diferiilor factori i
parametri din sistemul modelat asupra
performanelor cantitative, scalabiliti
sau robusteii sistemului
n

Analiza performanelor (rev.)

n studiile de performan se evideniaz
trei mari metode:
n

Abordri analitice
w Folosesc modele matematice elementare/abstracte,

lanuri Markov, teoria ateptrii, reele Petri, etc

Simulri
w Proiectarea i execuia experimentelor de simulare

i modelelor simplificatoare de performan

Abordri experimentale
w Folosesc msurri asupra sistemelor reale

Analiza cu RP
Urmrete s determine:
n

n
n
n

Proprietile comportamentale (contextuale)

ale modelului cu reele Petri
Graful de cazuri (arborele de acoperire)
Evoluia algebric a RP (matrici de inciden)
Evoluia ecuaiilor de stare

Proprieti comportamentale (1)

Sunt acele proprieti care depind de marcajul
iniial M0 al RP
Accesibilitatea
n

Se refer la posibilitatea de atingere a unei stri,

codificate de un marcaj al reelei, dintr-o alt stare
Marcajul Mn e accesibil din M0 dac exist o secven
de tranziii ce transform M0 n Mn
Accesibilitatea este decidabil, dar exponenial

Mrginire (limitare)
n

O RP e (n)mrginit dac numrul de jetoane din fiecare locaie

nu depete valoarea n pentru orice marcaj ce deriv din M0
O RP este sigur dac este 1-mrginit

Proprieti comportamentale(2)
Viabilitatea
n
n
n

O RP se numete viabil dac, indiferent de marcajul

atins, este posibil declanarea unei tranziii
Este echivalent cu lipsa blocajelor to deadlock-free
strong property, different levels of liveness are
defined (L0=dead, L1, L2, L3 and L4=live)

Reversibilitate
n

O RP este reversibil dac pentru orice marcaj M

accesibil din M0, M0 este acesibil din M
Condiia relaxat: marcajul M s.n. stabil (home state)
dac pentru orice marcaj M accesibil din M0, M este
acesibil din M

Behavioral properties (3)

Coverability
n

a marking is coverable if exists M reachable from

M0 s.t. M(p)>=M(p) for all places p

Persistence
n

n
n

a PN is persistent if, for any two enabled

transitions, the firing of one of them will not
disable the other
then, once a transition is enabled, it remains
enabled until its fired
all marked graphs are persistent
a safe persistent PN can be transformed into a
marked graph

Behavioral properties (4)

Synchronic distance
n

maximum difference of times two transitions are

fired for any firing sequence

d12 = max (t1 ) (t 2 )

well defined metric for condition/event nets and

marked graphs

Fairness
n

bounded-fairness: the number of times one

transition can fire while the other is not firing is
bounded
unconditional(global)-fairness: every transition
appears infinitely often in a firing sequence

Analysis methods (1)

Coverability tree
n

tree representation of all possible markings

w root = M0
w nodes = markings reachable from M0
w arcs = transition firings

if net is unbounded, then tree is kept finite by

introducing the symbol
Properties
w
w
w
w

a PN is bounded iff doesnt appear in any node

a PN is safe iff only 0s and 1s appear in nodes
a transition is dead iff it doesnt appear in any arc
if M is reachable form M0, then exists a node M that
covers M

Coverability tree example

M0=(100)
t3
p2
t2

p1

t1

p3

t0

Coverability tree example

M0=(100)
t1
t3
p2
t2

p1

t1

p3

M1=(001)
dead end
t0

Coverability tree example

M0=(100)
t1
t3
p2
t2

p1

t1

p3

M1=(001)
dead end
t0

t3
M3=(10)

Coverability tree example

M0=(100)
t1
t3
p2

p1

t1

t3

M1=(001)
dead end
t0

M3=(10)
t1

M4=(01)
t2

p3

Coverability tree example

M0=(100)
t1
t3
p2

p1

t1

t3

M1=(001)
dead end
t0

M3=(10)
t1

M4=(01)
t2

p3

t3
M3=(10)
old

Coverability tree example

M0=(100)
t1
t3
p2

p1

t1

t3

M1=(001)
dead end
t0

M3=(10)
t1

M4=(01)
t2

p3

t2
M5=(01)
old

t3
M6=(10)
old

Coverability tree example

M0=(100)

100

t1

t1

t3

001

M1=(001)
dead end

10
t1
t2

t3

01

t3

M3=(10)
t1

M4=(01)
t2
M5=(01)
old

coverability graph

coverability tree

t3
M6=(10)
old

Analysis methods (2)

Incidence matrix
n
n
n

n transitions, m places, A is n x m
aij = aij+ - aijaij is the number of tokens changed in
place j when transition i fires once

State equation
n
n

Mk = Mk-1 + ATuk
uk=ei unit vector indicating transition i fires

Necessary reachability
condition
Md reachable from M0, then

Md = M0 + AT (u1+u2+...+ud)
AT x = M

then
M range(AT)
M null(A)
Bf M = 0

where the rows of Bf span null(A)

Analysis methods (3)

Reduction rules that preserve liveness,
safeness and boundedness
n
n
n
n
n
n

Fusion of Series Places

Fusion of Series Transitions
Fusion of Parallel Places
Fusion of Parallel Transitions
Elimination of Self-loop Places
Elimination of Self-loop Transitions

Help to cope with the complexity problem