P. 1
despre Stiuca

despre Stiuca

|Views: 1,423|Likes:
Published by mariusp

More info:

Published by: mariusp on Mar 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

Stiuca (Esox Lucius) Peste de apa dulce, se gaseste in toata Europa, exceptand Pensinsula Iberica, Grecia, Albania si o parte

din Serbia. Il gasim chiar si in zone alpine, la cca. 1500 m altitudine. La noi in tara, densitatea cea mai mare o prezinta baltile de revarsare ale Dunarii, precum si in Delta. Se gaseste si in crescatorii. Are un corp alungit, turtit usor lateral, cu cap lunguiet si bot ca de rata. Lungimea medie este de 40-60 cm si greutatea de 1-4 kg. Poate atinge insa si 1,5-1,8 m si aprox. 20 kg. Se gaseste in special in zone bogate de vegetatie. Gura este captusita cu dinti inclinati spre interior, care ajuta la muscarea si prinderea prazii. Este un rapitor mancacios, ataca tot ce misca in apa si i se pare comestibil. Multi piscicultori din Europa o folosesc ca sanitar de ape dulci in crescatorii de crap, unde ataca exemplare bolnave sau moarte. Poate fi ademenita usor si momita cu orice peste, inclusiv cu momeli artificiale. Avand gura cu colti si numeroase siruri de dinti in cerul gurii este necesar utilizarea cascatorului sau a clestilor speciali pentru scoaterea carligului. Dentitia se schimba periodic, aceasta perioada nefiind favorabila pescuitului stiucii, deoarece nu are pofta de mancare. Vazul este foarte dezvoltat, cu vizibilitate atat in fata, cat si pe lateral, folosit in timpul zilei. Noaptea se foloseste de perceptiile vibratiilor liniei mediene pentru a gasi bancurile de pesti. De asemenea, are si auzul foarte dezvoltat.

Important: are o culoare mimetica perfecta; este un peste suspicios si prudent; are un organism foarte rezistent la durere, continuand atacul chiar daca a scapat o data din ancora nalucii; pescarul trebuie sa fie camuflat pentru a nu o alunga; este lacoma si mereu flamanda; are o constructie foarte elastica si se recomanda folosirea minciogului pentru a o scoate din apa. Momeala folosita: puiet de peste pasnic – caracuda, caras, oblet, ciortanica, rosioara, pui de clean – dar si pui de pasari, broscute, soareci sau serpi. Mananca si masculi tineri ai propriei specii. Nu mesteca prada, o inghite. Poate ataca si cand are deja o victima in gura. Puietul migreaza in carduri iar exemplarele batrane sunt sedentare, se ascund in adanc, printre radacini de copac, obstacole de orice fel scufundate in mal. Primavara o gasim in locurile de reproducere a carasului, babustei etc., spre sfarsitul anotimpului gasindu-se la adanc, iara vara trebuie cautata in larg, in zone unde curentii sunt slabi, apele curate si oxigenate. Toamna se apropie de mal pentru cautarea hranei. In aceasta perioada o gasim la 1-1,5 m, dar si in zone mai putin adanci, 30-50 cm, dar unde nu se vede fundul. Se observa dupa cercurile facute pe apa si dupa pestisorii care sar afara, in urma miscarii si plescaitului, precum si dupa atacul la suprafata. Iarna se poate pescui la copca, stiuca retragandu-se in gropi in cautare de hrana. Pescuitul stiucii si momelile folosite: La momeala vie sunt indicate carligele simple nr. 1 – 1/0. La pluta se va avea in vedere ca aceasta sa aiba gramajul corelat cu greutatea pestisorului, pentru a nu se scufunda. In pescuitul la fund se poate folosi si buldo (pe langa liniile clasice) mentinand momeala vie la diferite adancimi, umpland cu apa sau golind flotorul, dupa caz.

Se necesita scule si monturi speciale, obligatoriu struna metalica sau firele rezistente la muscatura. Lungimea minima admisa a stiucii ce poate fi retinuta dupa capturare este de 40 cm.

Pescuitul stiucii
Pescuitul stiucii cu peste viu
Pescuitul stiucii cu pestisori vii se practica foarte frecvent la noi in tara datorita rezultatelor bune obtinute dar si a costului relativ scazut al acestui tip de momeala. Problema folosirii optime a cirligului in muntura cu pestisor viu este cruciala in mentinerea "viului" in viata, cu mobilitate ampla, in a usura inghitirea nadei si in reusita fazei de intepare. Intotdeauna alegeti acul in raport de marimea pestisorului (pentru un triplu nr. 3 sau 4 utilizati pestisor de 8 cm). Stiuca ataca prada lateral in 90% din cazuri, iar daca acul este prea protuberant fixat pe spatele pestisorului, inghititura poate fi refuzata. In cazul cirligului triplu se impune fixarea atenta a acestuia in spatele pestelui de obicei lasindu-se liber doar unul dintre cele 3 brate ale "ancorei". Deosebit de eficienta poate fi intrebuintarea unui ac simplu, cu un brat, de marime adecvata, mult mai discret pe spatele nadei cu conditia sa fie corect fixat. Utilizarea unui cirlig dublu cu bratele in echer cu momeala vie este de asemenea excelenta. Pozitionarea triplului, cirligul cel mai des utilizat in pescuitul stiucii, se face in spatele capului, usor anterior innotatoarelor pectorale struna fiind scoasa in spatele aripioarei dorsale.

Procedeul de fixare a pestelui este urmatorul: 1. Se tine pestele cu capul spre noi; 2. Se inteapa ferm in punctul 1 cu un ac; 3. Se scoate acul in punctul situat in spatele aripioarei dorsale pina cind ochetele iese afara; 4. Se fixeaza ancora in corpul pestelui si se leaga struna

Naluci compuse la pescuitul stiucii in ape curgatoare
Nalucile compuse se folosesc cu succes la pescuitul stiucii in riuri si fluvii. Perioada optima incepe spre sfirsitul lunii octombrie, pe oglinzi de ape usor tulburi. La primele semne de crestere stabila a apelor intra in actiune lingurile metalice.

Constructia monturii cu naluci compuse este prezentata in fig. urmatoare:

Variantele de monturi sunt sugerate in fig. de mai jos.

Lingurile rotative utilizate de noi cu rezultate deosebite sunt: Aglia, Aglia Long nr. 4, 5 sau Giant Killer. Retinem ca:
o o o o o o

Recuperarea lenta este cheia succesului; Schimbarea nalucilor in functie de debitul si adincimea apei: Paletele lungi convin in ape curgatoare; Paletele late se comporta excelent in curenti slabi; Paletele "aripi de fluture" sunt excelente in iazuri linistite; La capatului strunei de otel (kevlar) utilizati un virtej;

Naluci oscilante in S sau "Sinclops" Mepps nr. 3, 26 gr. model universal; pentru curenti puternici cca. 70 gr. Retinem ca: Un pescuit corect cu naluca oscilanta inseamna a simti bataile si maturarile laterale ale nalucii; o Cercetati zonele transversale si aval - transversale in raport cu malul unde pescuiti pentru ca sunt zone cu randament maxim
o

Pescuitul stiucii la lingura
In fiecare an in noiembrie, pescuiti stiuca in iazuri. Pentru ambianta, lumina superba de toamna imbratisind frunzarisul padurii sau al stufarisului face ca frumusetea pescuitului sa nu fie umbrita de risul agresiv al soarelui in prag de iarna. In iazuri cu malurile impadurite,

folosind naluci metalice rotative sau oscilante bine alese ca marime si greutate, conditiile sunt extrem de favorabile.

Cutia cu linguri trebuie sa contina: Pentru apa adinca: rotativa Lusox Mepps (cirlig imbracat cu lina, cu plumb vapor in cap) nr. 3 si 4. • rotativa Aglia "foaie de salcie" Mepps nr. 3 si 4; • Crack Wool Red Flock Daiwa 22 g; • oscilanta Eira Rublex 30 g, Effzett DAM 22 ppina la 30 g.

Pentru suprafata:
• • • •

rotativa Aglia Mepps paleta unghie si Winner Mepps nr. 3 si 4; Ondex Rublex 5 si 7 g; oscilanta Atom ABU Garcia 12 g; rotative si oscilante DAM foarte colorate.

Varga: putere (actiune) 10-30 g; Fir nylon 0.26-0.30 mm si struna de otel (kevlar ...).

Posturi in iaz: 1 si 2 - pe oglinda lacului si din foisor pe timp rece; 3 - pe linga malul insulitei pe timp rece; 4- stufaris, papura pe vreme blinda; 5 si 6 -coada lacului si la nuferi in zile caldute; 7- ponton in toate sezoanele. Autor: Iancu Horia - Bucuresti, sept. 2000

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->