P. 1
GT 045 - 02

GT 045 - 02

|Views: 575|Likes:
Published by dimaeduard

More info:

Published by: dimaeduard on Mar 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL nr. 1452 din 3.10.2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru expertizarea tehnică a clădirilor amplasate în zona seismică A şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie (consolidare) pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate, executate pe baza proiectelor tip nr. 944 şi 1400, S + P + 3E - panouri mari prefabricate, elaborate de IPCT", indicativ GT 045-02
În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcţii, ale art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Specialitate CT-S4 nr. 20/03.07.2002, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ORDIN: Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid pentru expertizarea tehnică a clădirilor de locuit amplasate în zona seismică A şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie (consolidare) pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate, executate pe baza proiectelor tip nr. 944 şi 1400, S + P + 3E - panouri mari prefabricate, elaborate de IPCT", indicativ GT 045-02, elaborată de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii -l.P.C.T. S.A. Bucureşti, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Reglementarea tehnică prevăzută la art. 1 se publică în broşură de către Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii - I.P.C.T., care va încasa numai taxe de editare, precum şi în Buletinul Construcţiilor. Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Buletinul Construcţiilor. Art. 4. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

GHID PENTRU EXPERTIZAREA TEHNICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT AMPLASATE ÎN ZONA SEISMICĂ A Şl STABILIREA SOLUŢIILOR CADRU DE INTERVENŢIE (CONSOLIDARE) PENTRU ASIGURAREA CERINŢELOR DE REZISTENŢĂ Şl STABILITATE, EXECUTATE PE BAZA PROIECTELOR TIP NR. 944 Şl 1400, S + P + 3E - PANOURI MARI PREFABRICATE, ELABORATE DE I.P.C.T. INDICATIV GT 045-2002
Elaborat de: Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii -I.P.C.T.-S.A. Bucureşti Director general:
Director general adjunct:

CUPRINS
1. Memoriu tehnic......................................................................... 6 2. Fotografii ................................................................................ 39 3. Piese desenate ......................................................................... 49 4. Breviar de calcul.................................................................... 123

Director tehnic:
Departament structuri: Director cercetare-dezvoltare:

Şef de proiect: Avizat de:

dr. ing. Dan CĂPĂŢÂNĂ ing. Şerban STĂNESCU ing. Cristian BĂLAN ing. Gheorghe POPESCU ing. Victoria PLĂEŞU ing. Alexandru BRÂNZEI

DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ - M.T.C.T.
Director general: ing. Ion STĂNESCU

Responsabil de temă:

ing. Mariana Ţincoca

5

Încadrarea clădirilor expertizate în clase şi categorii de importanţă: - conform Normativ P 100-92: clasa de importanţă III, grupa A4, categoria d; - conform OG nr. 766/1997: categoria de importanţă C (construcţii de importanţă normală); - conform STAS 10100-1975 anexa II: clasa de importanţă III (construcţii de importanţă medie).

1. MEMORIU TEHNIC 1.1. Motivul efectuării expertizei
Scopul expertizei este evaluarea nivelului de protecţie antiseismică a construcţiei şi fundamentarea intervenţiilor necesare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Ghidul se referă la clădirile de locuit S + P + 3E din panouri mari amplasate în zona seismică A, executate pe baza proiectelor tip IPCT: - seria 944, în perioada 1980-1985 şi - seria 1400, în perioada 1986-1989. Toate clădirile unei serii au caracteristici funcţionale, constructive, structurale şi de comportare asemănătoare, astfel că alcătuiesc o grupă tipologică distinctă pentru care se pot elabora prevederi metodologice comune privind expertizarea şi stabilirea soluţiei de intervenţie. Ca urmare, expertiza tehnică s-a efectuat pentru cele două grupe tipologice distincte, corespunzătoare celor două serii de proiecte-tip.

2. METODE DE INVESTIGARE
Pentru toate clădirile analizate, în conformitate cu Normativul P 100-92 cap. 11 modificat în 1996, s-au utilizat: - metoda de evaluare analitică El şi - metoda de calcul curentă E2a. Calculele s-au efectuat cu caracteristicile materialelor prevăzute în proiectele tip. În cazul expertizelor pe obiect se vor efectua investigaţii prin încercări privind calitatea materialelor din elementele infrastructurii, a prefabricatelor şi a îmbinărilor. În funcţie de rezultatele obţinute se vor interpreta gradele de asigurare ale grupei tipologice prezentate în acest ghid.

3. DOCUMENTAŢIA DE URBANISM
Clădirile de locuit examinate nu sunt declarate monumente istorice şi, de regulă, nu sunt amplasate în zone de protecţie istorică. În situaţia în care se încadrează în zone de protecţie istorică, intervenţiile ce se vor propune pentru consolidare şi reabilitare, vor ţine seama de recomandările departamentelor de specialitate.
7

4. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCT DE VEDERE ARHITECTURAL, FUNCŢIONAL ŞI AL INSTALAŢIILOR 4.1. Arhitectura, funcţiuni
Ambele grupe tipologice, corespunzătoare proiectelor tip 944 şi 1400 au următoarele caracteristici arhitecturale şi funcţionale comune: - Regim de înălţime S + P + 3 etaje. - Înălţimea nivelului 2,70 m. - 3-4 apartamente pe nivel, grupate în jurul unei scări interioare într-o rampă, luminată prin două luminatoare. - Apartamente cu toate camerele decomandate, având suprafeţe locuibile maximale. - Pe lângă intrarea principală, fiecare clădire are şi o intrare posterioară lângă care este amplasată camera de depozi tare a pubelelor pentru gunoi. - Accesul la terasa clădirii - necirculabilă - se face din casa scării printr-un chepeng. - Tâmplăria din lemn, montată în fabrică la panourile exterioare şi pe şantier la panourile interioare. - Covor PVC în camerele de locuit, vestibule şi debarale; mozaic de marmură în bucătării, cămări, băi, grupuri sanitare; gresie în cabinele sanitare prefabricate. - Zugrăveli obişnuite în camere, vestibule, degajamente; placaje din faianţă la băi şi la grupurile sanitare; vopsitorie în ulei la bucătării şi WC-uri suplimentare. Acoperişul terasă s-a prevăzut în proiectele tip cu termoizolaţie din BCA şi hidroizolaţie bituminoasă protejată cu 4 cm mărgăritar. După 1990, la blocurile executate conform proiectului tip, acoperişulterasă a început să fie înlocuit cu şarpante din lemn cu învelitoare din tablă pe astereală sau azbociment ondulat, în baza unor proiecte locale întocmite cu acordul IPCT. La adaptarea proiectului la unele blocuri s-a prevăzut direct acoperiş cu şarpantă din lemn şi învelitoare din ţiglă. 8

Caracteristici distincte, pe grupe tipologice: • Proiect tip 944: Proiectul tip conţine următoarele tronsoane de clădiri independente: - Pla1 (Secţiunea Pdl) - bară lată cu 15 apartamente; - Pla2 (Secţiunea Pd2) - bară lată cu 15 apartamente; - Pla3 (Secţiunea Pd3) - bară lată cu 15 apartamente; - Pla4 (Secţiunea Pd4) - colţ cu 12 apartamente; - Pla5 (Secţiunea Pd5) - colţ cu 12 apartamente. Conform proiectului tip, din aceste secţiuni se pot alcătui tronsoane liniare de mijloc, de capăt şi de colţ, care nu diferă structural între ele. De asemenea unele secţiuni se pot cupla între ele fără rost rezultând tronsoane alcătuite din două secţiuni. Tronsoanele asimetrice pot fi dreapta sau stânga. Din multitudinea de tronsoane prevăzute în proiectul tip s-au aplicat cu preponderenţă tronsoanele liniare, independente despărţite cu rost. La prima serie de proiecte elaborată în 1980 s-au utilizat travei de 2,70; 3,30; 3,60 şi deschideri de 5,40 m; pereţii exteriori s-au prevăzut în 3 straturi de 27 cm grosime cu termoizolaţie din polistiren expandat de 8,4 cm grosime. La seria îmbunătăţită din 1982 s-a eliminat traveea de 2,70 şi s-au introdus traveile de 2,40 şi 3,00 m; pereţii exteriori s-au prevăzut de asemenea în 3 straturi însă de 30 cm grosime, cu termoizolaţia din BCA de 8 cm grosime, în această variantă s-a executat majoritatea clădirilor din această grupă. În consecinţă, pentru analiză, din fiecare secţiune s-au ales clădirile independente asimetrice varianta 1982, întrucât în acestea se induc eforturile cele mai mari (vezi planşa l .01). De asemenea s-a analizat şi un tronson alcătuit din două secţiuni pentru a se urmări efectele cuplării fără rost de dilataţie. Toate clădirile acestei grupe s-au executat cu subsol tehnic.

9

• Proiect tip 1400:
Proiectul tip conţine următoarele tronsoane de clădiri independente: -Plbl (Clădirea l)-tronson capăt-rost cu 12 apartamente; - P l b2 (Clădirea 2) - tronson capăt-rost cu 12 apartamente, - Plb3 (Clădirea 2) - tronson independent cu 12 aparta mente; - Plb4 (Clădirea 4) - tronson independent cu 12 aparta mente. Toate tronsoanele pot fi dreapta sau stânga. Prin alipirea clădirilor l şi 2 se pot realiza tronsoane cuplate, însă cu rost între ele. Întrucât la aplicare nu s-au găsit tronsoane preponderente, se vor analiza toate tronsoanele (vezi planşa 2.01). Seria a utilizat travei de 3,00; 3,60 şi 4,80 m; pereţii exteriori s-au prevăzut în 3 straturi, de 29 cm grosime cu termoizolaţia din polistiren de 8 cm grosime, cu nervuri dese şi agrafe. Aria locuibilă a acestei serii este superioară seriei anterioare, astfel camera de zi are 21 m2 în loc de 18 m2 iar dorrnitorul matrimonial 14 m2 în loc de 12 m2. În subsolurile clădirilor s-au prevăzut boxe pentru locatari.

Conductele de apă rece şi canalizare sunt din ţevi de PVC - cu excepţia scurgerilor de la spălătorii care sunt din fontă - şi conductele de apă caldă din ţevi de oţel zincat. Instalaţia de gaze naturale alimentează maşinile de gătit din bucătării şi este executată din ţeava neagră, vopsită, montată aparent. Instalaţia electrică din apartamente este cu conductori AFY protejaţi în tuburi IPY montaţi în panourile de pereţi şi de planşee din beton la turnarea acestora în fabrică. Racordarea tuburilor între panourile de pereţi şi planşee se face cu tuburi flexibile IPFY. Circuitele de lumină şi priză ale aceluiaşi apartament sunt montate într-un tub comun. Distribuţia în apartamente este superioară, prin planşeul apartamentului respectiv. Instalaţia de curenţi slabi cuprinde: conducte pentru telefon, sonerie şi radio-TV.

4.2. Instalaţii
Instalaţia de încălzire este cu radiatoare din fontă şi apă caldă, alimentată din exterior, în regim de funcţionare continuă. Sistemul de încălzire este bitubular, distribuit pe coloane, în subsolul tehnic. Conductele sunt din ţeavă de oţel, montate aparent. Instalaţia sanitară este prevăzută la toate băile şi bucătăriile, de asemenea la spălătorii. Băile sunt dotate cu căzi din fontă emailată, lavoare şi closete din faianţă, iar bucătăriile cu spălătoare din fontă emailată. Alimentarea cu apă rece, apă caldă şi evacuarea apelor uzate se face prin intermediul blocurilor sanitare preasamblate la băi şi a nodurilor sanitare la bucătării. 10

5. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL 5.1. Suprastructura
Suprastructura este în totalitate alcătuită din elemente prefabricate de suprafaţă - panouri mari - de pereţi şi de planşee - asamblate prin îmbinări umede (monolitizări). Prefabricatele s-au executat uzinat, la Fabrica de prefabricate de la Doaga, în tipare orizontale, confecţionate după proiectele de tehnologie elaborate de IPCT, din beton armat B 250 (Bc 20) armate cu plase stidate STNB şi oţel-beton PC 52 şi PC 60. Panourile mari s-au limitat la greutatea de 5,5 t (inclusiv dispozitivul de ridicare), pentru a putea fi montate cu macarale MT 110, existente în dotarea constructorilor.

11

Prefabricatele sunt asamblate prin îmbinări umede plasate la intersecţia pereţilor (îmbinările verticale) şi la intersecţia pereţilor şi planşeelor (îmbinări orizontale). Pentru panourile lungi sau care depăşesc capacitatea macaralei, s-au prevăzut şi îmbinări în câmp. Îmbinările s-au conceput astfel ca, în final, după execuţia monolitizărilor, să se realizeze structuri cu pereţi din beton armat, similare celor turnate monolit. Astfel, structura de rezistenţă a clădirilor este alcătuită dintr-un ansamblu de pereţi structurali deşi dispuşi pe ambele direcţii principale (transversal şi longitudinal), legaţi, la fiecare nivel, prin diafragme orizontale relativ rigide formate din panourile de planşeu monolitizate. Structurile au o rigiditate spaţială sporită, favorabilă pentru preluarea şi transmiterea atât a încărcărilor gravitaţionale cât, mai ales, a celor seismice. Panourile de planşeu reazemă pe pereţi, de regulă, pe patru laturi, cu excepţia panourilor înnădite în câmp, care, la montaj, reazemă pe 3 laturi. Balcoanele sunt realizate în consolă, prin prelungirea panourilor de planşeu. Scările, într-o singură rampă, se compun din podeste prefabricate rezemate pe 3 laturi la nivelul planşeelor şi o rampă prefabricată rezemată pe podeste. In continuare, alcătuirea structurilor şi a elementelor componente se descrie, distinct, pentru cele două grupe tipologice.

Clădirea P1a1 + Pal (2Pdl), rezultată din cuplarea fără rost a clădirii Pla1, este o structură dreptunghiulară lungă, simetrică, cu 13 şiruri de pereţi transversali şi 5 şiruri de pereţi longitudinali. Această clădire va concentra eforturi în zona centrală datorită existenţei unor pereţi mediani foarte lungi. Clădirile Pla2 (Pdl) şi Pla3 (Pd3), asemănătoare, sunt de asemenea dreptunghiulare în plan, şi provin din clădirea Pla1 prin suplimentarea acesteia cu o travee. Au rezultat structuri asimetrice pe direcţia transversală cu 8 şiruri de pereţi. Pentru analiză prin calcul se alege clădirea Pla3 care va avea eforturi uşor sporite în pereţii longitudinali deoarece aceştia au o lungime mai mare (vezi planşele 1.05; 1.06; 1.07). Rezultatele se pot considera pentru ambele clădiri. Clădirile Pla4 (Pd4) şi Pla5 (Pd5) sunt secţiuni de colţ, asimetrice pe ambele direcţii, având fiecare, câte 6 şiruri de pereţi pe ambele direcţii principale. Desigur, asimetria va induce în pereţi eforturi sporite datorită torsiunii generale, care se apreciază însă a fi moderate (vezi planşele l .08 ÷ l. 13). Alcătuirea îmbinărilor Îmbinările verticale din intersecţia panourilor de pereţi sunt de tip deschis, controlabile după decofrare şi s-au realizat conform proiectului-tip, cu profilaturi (amprente) prevăzute pe conturul panourilor şi un rând de mustăţi φ 12/30 cm lăsate din panouri şi continuizate cu eclise sudate pe şantier. În aceste îmbinări s-a dispus şi armătura verticală principală pentru armarea pereţilor la compresiune excentrică, de regulă l sau 2 bare φ 16 + φ 20 PC 60 într-o îmbinare (vezi planşa 1.14). Betonul din îmbinări, turnat pe şantier, este B 300 (Bc 22,5), cu agregat mărunt (max. 15 mm).

• Proiect tip 944 Conformarea structurilor: Clădirea Plal (Pdl), dreptunghiulară în plan, are pereţii structurali dispuşi simetric pe ambele direcţii: 7 şiruri de pereţi pe direcţie transversală şi 5 şiruri de pereţi pe direcţie longitudinală (vezi planşele 1.02; 1.03; 1.04).

12

13

Pentru pereţii longitudinali mediani s-a utilizat şi o îmbinare care întrerupe numai aceşti pereţi, lăsând pereţii transversali continui (vezi det. 2 şi 7 din planşa 1.14). Armătura verticală din panourile de pereţi, de regulă l φ 16/60 cm PC 60 s-a continuizat cu eclise sudate în nişele anume lăsate la partea inferioară a panourilor (vezi det.20 şi 28 din planşa 1.15). Îmbinările orizontale (centurile), sunt realizate prin subbetonare după montarea panourilor de pereţi de la nivelul superior. Panourile de planşeu reazemă continuu pe panourile de pereţi pe o lăţime de 3 cm, prin intermediul unui mortar de poză. De asemenea s-a realizat împănarea panourilor în centură prin înclinarea laturilor acestora pe 1/2 din grosime. Între planşee, pentru realizarea diafragmei orizontale, sunt prevăzute profilaturi şi mustăţi, la 60 cm, atât la partea inferioară cât şi superioară. Cele de la partea inferioară sunt de φ 10 şi se înnădesc prin petrecere, iar cele de partea superioară <)> 10 PC 60 şi se înnădesc cu eclise sudate. În fiecare îmbinare se pozează armătura centurilor l (2) φ 16 ÷ 20 PC 60, care se înnădeşte de asemenea cu sudură (vezi planşa 1.15).

— stratul de protecţie din beton de 6 cm grosime armat cu o plasă φ 3/10 cm STNB. Panourile interioare au, de regulă, dimensiunile pereţilor camerelor (max. 5,10 x 2,60 m), grosimea unică de 14 cm şi au profilaturi şi mustăţi pe toate laturile. Armarea s-a făcut în planul median cu o plasă φ 3/10 cm STNB, bare orizontale φ 12/30 cm PC 60 şi bare orizontale φ 16 PC 60 la marginea spaleţilor şi la 60 cm distanţă în câmp. Buiandrugii s-au armat cu câte o bară longitudinală φ 12 PC 60 jos şi sus şi etrieri φ 8/10 cm OB 37 (vezi planşa 1.17). Panourile de planşeu au, de regulă, dimensiunile camerelor (max. 3,52 x 5,32 m) şi grosimea de 13 cm. Fac excepţie planşeele mari cu balcoane în consolă care se realizează din două panouri înnădite în câmp. Planşeele sunt prevăzute pe contur cu profilaturi şi mustăţi care se înnădesc în îmbinările orizontale. Aşa cum s-a arătat la îmbinările orizontale, panourile reazemă continuu pe pereţi, pe o lăţime de 3 cm. Armarea panourilor este executată din plase STNB şi bare PC60. Toate laturile panourilor au la margine (la 30 cm de la ax) o bară continuă φ l PC 52, care completează barele de centură din îmbinările orizontale (vezi planşa 1.18).

Alcătuirea panourilor
1.16): Panourile exterioare sunt alcătuite din 3 straturi (vezi planşa
- stratul interior de rezistenţă din beton armat de 10 cm

• Proiec tip 1400 Conformarea structurilor
Clădirile Plbl (clădirea l) şi Plb2 (clădirea 2) sunt clădiri de colţ, având forma de L în plan, asimetrice, cu pereţi structurali dispuşi pe 6 şiruri pe direcţie transversală, iar pe direcţie longitudinală 5 şiruri la Plbl, respectiv 6 şiruri la Plb2, (vezi planşele 2.02 ÷ 2.07).
15

grosime având profilaturi şi mustăţi corelate cu panourile interioare; armat într-un singur plan cu plasă φ 30 STNB, armături orizontale φ 10/30 cm PC 60 şi armături verticale continui la marginea spaleţilor; - stratul termoizolator care în prima serie a fost din polistiren de 8 cm grosime, care s-a înlocuit cu BCA de 15 cm grosime - variantă aplicată preponderent;
14

Clădirile P1b3 (clădirea 3) şi P1b4 (clădirea 4), sunt clădiri independente, de asemenea în formă de L, asimetrice, cu 7 şiruri de pereţi pe direcţie transversală, iar pe direcţie longitudinală 5 şiruri la P1b3, respectiv 6 şiruri la P1b4. Tronsoanele de clădiri sunt relativ scurte (max. 26 m),destul de compacte (raportul între lungime/lăţime fiind max. 2) şi cu asimetrii moderate, astfel că este de aşteptat ca efectele torsiunii generale să conducă la sporuri de eforturi rezonabile (vezi planşele 2.08 ÷ 2.13). Alcătuirea îmbinărilor Îmbinările verticale din intersecţia panourilor de pereţi sunt de tip deschis, de acelaşi tip pentru toate cazurile şi s-au realizat cu profilaturi de lăţimea panourilor şi bucle φ 10/30 cm PC 52, lăsate din panouri, în aceste îmbinări s-a dispus şi armătura verticală principală, câte 4 φ 10 PC 52 + 4 ÷ 8 φ 8 PC 52 în fiecare îmbinare (vezi planşa 2.14). Betonul din îmbinări, turnat pe şantier, este B 300 (Bc 22,5), cu agregat mărunt (max. 15 mm). Armătura verticală din panourile de pereţi, de regulă 2 φ 16/60 cm PC 52 şi OB 37 (cele care sunt şi urechi de agăţare în timpul manipulării), s-a continuizat cu eclise sudate în nişele anume lăsate la partea inferioară a panourilor (vezi det.l l şi 28 din planşa 2.15). Îmbinările orizontale (centurile) sunt realizate prin subbetonare, după montarea panourilor de pereţi de la nivelul superior (vezi planşa 2.15). Panourile de planşeu reazemă pe panourile de pereţi prin dinţi de 3 x 30 cm, dispuşi la 60 cm şi mortar de poză sub aceştia. De asemenea s-a realizat împănarea laturilor acestora pe 1/3 din grosime. Între planşee, pentru realizarea diafragmei orizontale, sunt prevăzute profilaturi şi mustăţi la partea superioară φ 10/60 cm PC 52, înnădite cu eclise sudate. În fiecare îmbinare se pozează armătura centurilor, l φ 16 ÷ 20 PC 52, care se înnădeşte de asemenea cu sudură (vezi planşa 2.15). 16

Alcătuirea panourilor
Panourile exterioare sunt alcătuite din 3 straturi (vezi planşa 2.16):
- stratul interior de rezistenţă, din beton armat de 14 cm grosime, cu profilaturi şi bucle corelate cu panourile interioare, armat în două planuri cu plasă φ 4/10, armături orizontale 2 φ 10/30 PC 52 şi armături verticale 2 φ 14 OB 37; - stratul termoizolator din polistiren sau vată minerală rigidă de 8 cm grosime; - stratul de protecţie din beton armat şi finisaj de 7 cm grosime, armat cu plasă φ 3/10 cm STNB este prins de stratul interior cu agrafe inoxidabile şi nervuri pe conturul ferestrelor.

Panourile interioare au dimensiunea pereţilor camerelor (max. 4,40 x 2,59 m), grosimea unică de 14 cm, au profilaturi pe toate laturile, bucle pe laturile verticale şi mustăţi pe laturile orizontale. Armarea s-a făcut în două planuri, cu plase φ 6/20 OB 37 şi bare verticale 2 φ 12 PC 52 la marginea spaleţilor şi la 60 cm în câmp. Buiandrugii s-au armat cu 2 φ 10 PC 52 jos şi sus şi etrieri φ 8/10 cm OB 37 (vezi planşa 2.17). Panourile de planşeu au dimensiunea camerelor pentru traveile de 3,00 şi 3,60 m şi cu înnădire în câmp la traveea de 4,80, unde, în mod curent, planşeul se prelungeşte în consolă pentru realizarea balcoanelor. Toate planşeele au 14 cm grosime, şi sunt prevăzute pe contur cu profilaturi şi mustăţi care se înnădesc în îmbinările orizontale. Aşa cum s-a arătat la îmbinările orizontale, panourile reazemă pe dinţi de 5 x 30 cm dispuşi la 60 cm. Armarea panourilor este executată din plase STNB şi bare PC 52, de dimensiuni corespunzătoare (vezi planşa 2.18).

17

5.2. Infrastructură şi fundaţii
Infrastructura - compusă din planşeul peste subsol (alcătuit din panouri prefabricate), pereţii subsolului şi fundaţii, formează o cutie rigidă capabilă să preia încărcările verticale şi orizontale de la suprastructură şi să le transmită la teren. • Proiect tip 944 S-au executat numai subsoluri tehnice, hliber = l ,72 m, la care accesul s-a făcut, în prima variantă, printr-o trapă şi o scară metalică verticală, iar în cea de-a doua variantă eu o scară normală din beton armat. Pereţii subsolului s-au prevăzut monoliţi de 20 cm grosime din beton B 150 (Bc 10) în care s-au încastrat, în planul median, barele verticale ale structurii; la partea inferioară şi superioară s-au armat cu o centură 4 φ 12 PC 60 şi etrieri φ 6/20 OB 37. Fundaţiile sub pereţi s-au prevăzut din tălpi de beton simplu B 75 (Bc 5) a căror lăţime s-a redimensionat la adaptarea proiectului tip.
'

Execuţia s-a făcut în următoarea ordine: - turnarea tălpilor de fundaţii; - cofrarea şi armarea cuzineţilor; - pozarea panourilor de pereţi, rezemarea lor provizorie şi sprijinirea lor cu dispozitive anume proiectate care le fixează la poziţie; - armarea şi cofrarea îmbinărilor verticale şi - turnarea cuzineţilor şi a îmbinărilor verticale. Sistemul a oferit, pe lângă avantajele cunoscute ale prefabricării, condiţii mai uşoare pentru realizarea corectă a planului orizontal de execuţie a primului nivel de pornire, ceea ce priveşte poziţiile mustăţilor pentru armarea verticală şi a dispozitivelor provizorii de rezemare a pereţilor, în ideea realizării în continuare a montajului „forţat" care asigură precizia în execuţie cu efort minim.

6. NIVELUL DE CONFORT ŞI GRADUL DE UZURĂ AL CLĂDIRII
Din analiza partiului rezultă că atât apartamentele de 2 camere cât şi cele de 3 camere au toate camerele decomandate, însă suprafaţa acestora este minimă la proiect tip 944 şi sporită la proiect tip 1400. Prezenţa pereţilor de beton armat nu permite o reamenajare a apartamentelor decât prin suprimarea culoarului şi mărirea în acest fel a camerei de zi, dar cu dezavantajul comandării dormitorului, deci fără o ameliorare a uzurii morale. După cum se ştie, la aceste apartamente gradul de confort poate creşte sensibil numai prin micşorarea numărului de locatari. Finisajele sunt de asemenea modeste; acestea s-au mai îmbunătăţit în unele apartamente de către locatari. Suprastructura nu prezintă o uzură vizibilă (degradări de betoane, corodări de armătură etc.).

• Proiect tip 1400 S-au prevăzut subsoluri utile, hliber = 1,96 m, în care locatarii şi-au amenajat boxe. Pereţii s-au prevăzut prefabricaţi de 16 cm grosime din beton B 250 (Bc 22,5), cu profilatură pe toate laturile, armaţi în câmp cu două plase OB 37 φ 8/30 şi pe contur cu armătură de bordaj şi bucle. In pereţi s-a prevăzut şi armarea verticală a structurii. Îmbinările verticale (monolitizăriie) dintre pereţii prefabricaţi s-au plasat la intersecţia acestora şi sunt dezvoltate cu vute cofrate pe şantier. Fundaţiile sub pereţi s-au prevăzut din tălpi continui de beton simplu şi cuzineţi de beton armat monolit, în care s-au încastrat pereţii subsolului prin subbetonare. 18

19

Unele elemente nestructurale, cum ar fi pereţii despărţitori, parapetele exterioare etc., au suferit unele degradări. Instalaţiile oferă, în general, un confort normal, dar uzura conductelor după 15-20 ani de exploatare este ridicată. Se menţionează că instalaţiile de apă şi mai ales cele de canalizare executate la clădirile din prima variantă a proiectului tip 944 (cu acces la subsol prin trapă) au avut o uzură prematură, fie datorită proastei execuţii, fie lipsei de întreţinere, în prezent, multe din aceste subsoluri sunt inundate.

Proiectele tip s-au dimensionat pentru terenuri omogene, normale, fără apă subterană, având presiunea convenţională de: 2,00 kg/cm 2 pentru gruparea fundamentală şi 3,00 kg/cm 2 pentru gruparea specială. I.P.J. Focşani, în calitate de proiectant adaptator, a verificat şi a redimensionat mărimea tălpilor în funcţie de datele studiilor geotehnice efective.

8. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE ANTERIOARE

7. CONDIŢII DE AMPLASAMENT 7.1. Topografia terenului
Blocurile de locuit din panouri mari P+ 3, s-au amplasat, în general, în regim stradal, de regulă prin asamblarea înşiruită a numărului necesar de tronsoane pentru realizarea sistematizării prevăzute. Practic, au fost orientate în toate direcţiile, s-au executat, de asemenea, multe tronsoane independente. Nu s-au practicat reduceri de niveluri, nici alipiri de alte tipuri de clădiri existente sau anume proiectate, în acest fel nu pot să apară interacţiuni nefavorabile atât la nivelul fundaţiilor cât şi la rosturile supraterane.

Până în prezent nu s-au efectuat consolidări ale structurii de rezistenţă a clădirilor. La ultimul etaj al unor clădiri executate după prima variantă a proiectului tip 944 s-a constatat, în timpul iernii, umezirea tavanelor, ca urmare a slabei încălziri a clădirilor cât şi a reducerii performanţelor termoizolatoare ale plăcilor de BCA prin umezire, datorită infiltraţiilor prin hidroizolaţie. In consecinţă s-a decis acoperirea clădirilor executate cu o şarpantă uşoară din lemn şi învelitoare din asbociment ondulat, iar la cele în curs de execuţie acoperirea clădirilor cu o şarpantă tradiţională din lemn şi învelitoare din ţiglă. Aceste soluţii s-au proiectat de către I.P.J. Focşani şi au eliminat defecţiunile soluţiei cu terasă.

7.2. Condiţii geotehnice ale terenului
Blocurile P + 3 executate după proiectele tip 944 şi 1400 s-au amplasat în mai multe cartiere din municipiul Focşani, pe diferite terenuri de fundare. Terenul de fundare predominant în Focşani a fost „argila prăfoasă plastic vârtoasă" cu sensibilitate slabă la umezire, având presiunea convenţională de l ,5 ÷ 2,0 kg/cm2. Nivelul apei subterane a fost la cel puţin 4 m adâncime.
20

9. APLICAREA METODEI CALITATIVE - El 9.1. Avarii şi degradări 9.1.1. Comportare la seisme
Clădirile analizate au fost afectate de cutremurele de medie intensitate din 1986 şi 1990. 21

Din cercetările efectuate de proiectanţii din I.P.J. Focşani şi a informaţiilor primite de la locatari, după aceste cutremure s-a semnalat apariţia unor fisuri fine în pereţi, în dreptul îmbinărilor verticale, la suprafaţa de contact între panouri şi monolitizare (vezi foto 8). Din examinarea unor astfel de fisuri, apreciem că acestea nu atestă o solicitare depăşită privind capacitatea îmbinărilor, respectiv a structurilor. Considerăm că aceste fisuri au existat în aceste zone şi înainte de cutremur, fie din contracţia betonului, fie datorită solicitărilor provocate de variaţiile termice. Este posibil ca mişcările seismice să fi accentuat deschiderea lor. Nu s-au semnalat fisuri în câmpul elementelor portante şi nici la rosturile orizontale dintre planşee şi pereţi. Această caracterizare generală a celor două grupe tipologice analizate, nu exclude posibilitatea ca anumite clădiri concrete să prezinte o comportare mai puţin favorabilă, datorită, cel mai des, unei execuţii defectuoase şi, mai rar, unor condiţii speciale de teren (de ex. tasări diferenţiate). Aceste situaţii se vor evidenţia prin expertizarea tehnică a clădirilor respective.

fabrică, aşa cum s-a prevăzut în proiectele-tip şi nici nu s-a reuşit transportul acestora la şantier fără a fi degradate. Dezlipirea şi căderea tencuielilor este mai accentuată pe suprafeţele pline mari, cum sunt calcanele (vezi foto 4). Aici, în afară de tencuieli, au căzut şi placajele de cărămidă tip Bratca. La aplicarea pr. tip 1400, cu toate că faţadele s-au tencuit in situ, rosturile dintre panouri au fost acuzate (vezi foto 12. 14), defecţiunile limitându-se numai la execuţia nesatisfăcătoare a placajelor care, parţial, s-au dezlipit şi au căzut (vezi foto 11,12).

9.1.3. Degradarea betonului şi corodarea armăturii
Aceste fenomene pot să apară în cazul suboslurilor inundate cu apele uzate provenite din canalizările sparte şi nereparate. În cazurile concrete, după evacuarea apei din subsoluri şi repararea instalaţiilor defecte, este necesar ca la expertizarea clădirii să se stabilească prin încercări calitatea betoanelor şi a armăturilor din fundaţii şi pereţii subsolului.

9.1.2. Comportarea la variaţii de temperatură
Este cunoscut faptul că panourile exterioare din beton armat se contractă şi se dilată în timp ca urmare a variaţiilor de temperatură, de aceea se prevăd întotdeauna cu rosturi orizontale şi verticale între ele, care se închid cu dispozitive constructive speciale şi materiale adecvate de etanşeizare (praguri la rostul orizontal, ecrane de decompresiune şi / sau chituri elastice la rosturile verticale etc.). Aceste soluţii constructive au fost însă parţial anulate de tencuirea faţadelor, in situ, în câmp continuu, deci cu închiderea rosturilor cu mortar. Ca urmare, contracţiile panourilor au produs în tencuială fisuri, iar dilatările exfolieri (vezi foto 5, 6, 7). Această soluţie s-a aplicat pe plan local deoarece fabrica de la Doaga nu a reuşit să livreze panourile exterioare complet finisate din

9.2. Intervenţii şi reparaţii
După execuţie, datorită defecţiunilor apărute, acoperişul-terasă s-a înlocuit la unele clădiri cu şarpantă din lemn şi învelitoare uşoară, aşa cum s-a arătat la paragraful 4.1. În ceea ce priveşte intervenţiile de efectuat în viitor: - subsolurile inundate cu defecţiunile arătate la pct. 9.1.3 necesită remedieri urgente; - faţadele cu degradările arătate la pct. 9.1.2, considerăm că trebuie reparate odată cu intervenţiile pentru reabilitarea termică a clădirilor şi a etanşeizărilor. Defecţiunile arătate la pct.9.1.3 necesită intervenţii urgente.

22

23

9.3. Respectarea prescripţiilor
Alcătuirea şi calculul structurilor s-a făcut în baza următoarelor prescripţii principale în vigoare la data proiectării: • Proiect tip 944 - P 100-78 - Normativ de protecţie antiseismică în ceea ce priveşte conformarea de ansamblu a structurii şi forţa seismică de calcul; - P 101-78 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădirilor de locuit cu structura din panouri, pentru alcătuirea de detaliu şi calculul elementelor constituente; - STAS 6472/3-75 pentru verificări termotehnice. • Proiect tip 944 - P 85-82 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structuri din diafragme de beton. De asemenea s-a ţinut seama de referatele cu concluzii şi recomandări ale INCERC Bucureşti, Cluj şi Iaşi privind realizarea şi comportarea îmbinărilor, precum şi recomandările Catedrei de Beton Armat a Facultăţii de Construcţii de Bucureşti care au examinat proiectele IPCT în fazele intermediare. Între timp, au apărut prescripţii specifice moderne, în principal, Normativul P 85-96, care a tratat pentru prima dată în mod unitar, structurile cu pereţi din beton armat monolit şi prefabricat. Acest normativ s-a îmbunătăţit în ultimii ani, în prezent fiind în curs de apariţie ediţia P 85-2001, considerat în această analiză normativul de referinţă pentru comparaţiile calitative. De asemenea Normativul antiseismic P 100-78 a fost înlocuit cu Normativul P 100-92, cu Completările din 1996 privind cap. 11 şi 12. Ca urmare, conformarea structurii, alcătuirea elementelor şi metodele de calcul nu corespund în totalitate actualelor prescripţii specifice de proiectare româneşti P 100-92 şi P 85-99.

Totuşi, în prezent se constată că mare parte din caracteristicile structurii corespund actualelor prescripţii, ceea ce arată o concepţie de proiectare avansată care a anticipat unele din prevederile actuale.
Prevederi conforme pentru ansamblul structurii: - Adaptarea unui tip de structură cu diafragme dese ("fagure") dispuse pe ambele direcţii. - Suprapunerea pe verticală a tuturor pereţilor plini. - Rigidităţi la translaţie apropiate pe cele două direcţii principale. - Rigiditate la torsiune sporită. - Prevederea unei infrastructuri corespunzătoare sub forma unei cutii rigide alcătuită din fundaţii, pereţii subsolului şi planşeul peste subsol.

Se observă că în cazul plastificării montanţilor, la caietele acestora, unde pot apărea eforturi mari de compresiune, nu sunt dispuşi dinţi de rezemare. În concluzie, neîncadrarea în unele prevederi constructive şi de dimensionare actuale, ne semnalează elementele care au o vulnerabilitate seismică mai ridicată. Analizele prin calcul urmează să confirme aceste concluzii preliminare.

9.4. Execuţie şi exploatare
Din rapoartele de urmărire a execuţiei rezultă că în baza „condiţiilor tehnice pentru confecţionarea prefabricatelor", elaborate odată cu proiectul, controlul fabricaţiei s-a făcut riguros în ceea ce priveşte: - abaterile dimensionale; - armarea elementelor; - calitatea betonului şi a armăturii. În ceea ce priveşte execuţia pe şantier, controlul a fost mai puţin riguros din partea constructorului, dar a fost destul de susţinut din partea proiectanţilor şi astfel se poate afirma că şi aceasta a fost corespunzătoare, desigur cu excepţia lucrărilor de tencuire a faţadelor şi a instalaţiilor. Investigarea după cutremure nu a relevat defecte de execuţie care să fi condus la avarii importante la elementele structurale. Totuşi, întrucât la alte structuri din panouri mari, mai ales la cele cu 4 ÷ 5 niveluri, s-ati găsit abateri calitative semnificative, în cazul expertizelor concrete este necesară efectuarea de determinări care să precizeze calitatea efectivă a materialelor. Exploatarea clădirilor nu a pus probleme deosebite în afară de condiţiile termotehnice în cazul restricţiilor de combustibil şi a lipsei de întreţinere a instalaţiilor în spaţiile comune (subsol, reţele).

Rezemarea provizorie a panourilor de planşeu pe dinţi nu este acceptată de normativul P 85-01 care prevede o rezemare provizorie pe popi, pentru a nu întrerupe continuitatea pereţilor verticali, în ipoteza defavorabilă, că prin nici un dinte nu se transmit eforturi de compresiune în pereţi, suprafaţa ocupată de aceştia reprezintă 39% din aria unui perete la proiect tip 944 şi 24 % la proiect tip 1400, ceea ce ar mări până la 60 % la proiectul tip 944 şi 32% la proiectul tip 1400, eforturile unitare medii de compresiune în zonele cu betonare continuă sigură. Dat fiind nivelul scăzut al eforturilor unitare medii de compresiune, acest spor se poate considera acceptabil, cu condiţia unei bune execuţii a subbetonării.
1

Corespunzătoare num ai la proiectul tip 1400.

27

10. ÎNCERCĂRI NEDISTRUCTIVE
Încercările nedistructive privind, în principal, calitatea betonului şi a armăturii, sunt necesare a se efectua în cadrul expertizelor tehnice concrete, dacă se constată vizual că acestea pot să difere de prevederile proiectului, fie datorită unei execuţii defectuoase sau unor condiţii de exploatare şi întreţinere necorespunzătoare. De asemenea se vor face încercări pentru determinarea calităţii betoanelor şi armăturilor din subsolurile inundate. Rezultatele încercărilor se vor corela cu calculele analitice ale obiectului expertizat.

11. APLICAREA METODEI ANALITICE - E2a
i, '

11.1. Metodologia aplicată
Verificarea structurii la acţiuni seismice s-a făcut prin metoda A prevăzută de Normativul P 100-92. Calculul static liniar al structurii s-a efectuat cu programul CASE 06 pentru toatei tronsoanele proiectelor tip 944 şi 1400. Modelele de calcul pentru cele două direcţii principale s-au ales ţinând seama de prevederile Normativului P 85-96 privind: - delimitarea zonelor active ale tălpilor în cazul diafrag melor cu tălpi (vezi Breviar C.2); - considerarea rigidităţilor echivalente (reduse) pentru calculul eforturilor din acţiunea seismică (vezi Breviar C.3).

Momentele capabile pentru secţiunea de calcul a montanţilor sau calculat cu programul DEFBAR pentru forţa axială din încărcări gravitaţionale şi forţa axială din acţiunea seismică, care, pentru i majoritatea montanţilor, s-a limitat la suma forţelor tăietoare asociate momentelor capabile ale buiandrugilor existenţi. Cu puţine excepţii, toţi buiandrugii au o armare longitudinală slabă (sub armarea minimă prescrisă) şi o armare transversală corespunzătoare, ceea ce a condus la plastificarea lor în secţiunile de încastrare fără a suferi degradări din forţe tăietoare (vezi Breviar C.3). Valorile Mcap s-au înscris în tabele. Forţele tăietoare capabile ale montanţilor s-au calculat conform prevederilor Normativului P 85-01 ţinând cont de nivelul efortului mediu de compresiune la aportul betonului (vezi Breviar). Eforturile de lunecare capabile în îmbinările orizontale ale montanţilor s-au calculat conform Normativului P 85-01 pct. 6.5.l.b), în baza prevederilor STAS 10107/0-90 în ipoteza rezistenţei la forfecare prin frecare (vezi C 5.4) pentru un şir de montanţi cuplaţi sau nu cu rigle. Aceste îmbinări sunt solicitate de forţele tăietoare maxime, care, pentru toţi montanţii principali sunt forţele tăietoare asociate momentelor capabile. Eforturile de lunecare capabile ale îmbinărilor verticale s-au calculat, în conformitate cu Normativul P 85-01 pct. 6.5.3, pentru fiecare tip de îmbinare, pe toată înălţimea îmbinării, ţinând cont de aportul betonului, a armăturilor din îmbinări, şi a celor din centură (vezi C5.3). Eforturile care solicită aceste îmbinări s-au calculat din echilibrul forţelor de plastificare, de la bază, adică cu forţele care apar în secţiunile de calcul de la parter ale montanţilor. Pentru calcul s-au utilizat diagramele de eforturi şi de deformaţii obţinute la calculul momentelor capabile tu programul DEFBAR considerând rezistenţe medii.

11.5. Gradul de asigurare la acţiuni seismice

G ra d u l d e a s ig u r a re s-a d e te rm in a t p e n tru se c ţiu n ile c r itic e a le s tru c tu rilo r c a re s u n t e le m e n te le v e rtic a le (m o n ta n ţii) d e la p a rte r. D in tre a c e s te a s -a u a le s e le m e n te le s e m n ific a tiv e (p rin c ip a le ) c ă ro r c e d a re (s ta re lim ită ) p o a te p ro d u c e a v a r ii p e r ic u lo a se în tre g ii stru ctu ri. Î n a c e s te s e c ţiu n i, p e n tru a d e te rm in a n a tu ra e f o r tu lu i c a r p r o v o a c ă s t a r e a l i m i t ă , s - a u c a l c u l a t rR pdoi a rt tre l ec a p a c i t a t e a a n e p o r t a n t ă d i s p o n i b i l ă l a s e i s m ş i e f o r t u l n e c e s a r e c o r e s -p u n z ă t o r , s e p ra t, p en tru : - c o m p r e s i u n e e x c e n t r iRcMă • f o r ţ ă t ă i e to a r e RQ • î m b in ă r i v e r t i c a l e Rv • î m b in ă r i o r i z o n t a l e Rc În B rev iar la cap . 5 se p rez in tă m o d u l d e ca lcu l al g rad e lo r d e a s ig u ra re ş i s e in d ic ă ta b e le le c u v a lo rile a c e s to ra . 31

30

În consecinţă, siguranţa structurii depinde în primul rând de capacitatea, de rezistenţă a elementelor verticale principale la forţe tăietoare, astfel că gradul de asigurare al structurii în ansamblu se va aprecia considerând acest criteriu.

11.7. Gradul de asigurare nominal
Gradele de asigurare nominale ale structurilor analizate sunt determinate de asigurarea la forţe tăietoare. Din examinarea valorilor RQ ale elementelor arătate la paragr. 11.5, rezultă că valorile minime subunitare apar la un număr mic de elemente pe structură (l ÷ 2 elemente). În cazul în care aceste elemente cedează eforturile se redistribuie celorlalte elemente care au suficiente rezerve. Astfel, reluând calculul cu elementele ieşite din lucru, cele rămase sunt mai solicitate la compresiune excentrică şi mai puţin la forţele tăietoare asociate. Pentru aceste structuri, gradul nominal de asigurare se poate considera valoarea minimă a celui mai defavorabil montant rămas. Au rezultat astfel următoarele grade de asigurare nominale.

13. SOLUŢII DE INTERVENŢIE 13.1. Fundamentarea soluţiilor
Din analiza răspunsului seismic al structurii şi a gradelor de asigurare rezultă că sunt posibile două soluţii: Cămăşuielile se pot executa cu beton torcretat Bc 25 şi plase φ 6 ÷ 8/15 cm PC 52 sau cu ţesătură din fibre de carbon lipite cu adezivi speciali. Se menţionează că este posibil ca sub solicitările efective să apară alte elemente mai vulnerabile datorită condiţiilor de execuţie. La expertizele tehnice pe obiect, în funcţie de situaţia efectivă, pot apărea şi alţi pereţi structurali de consolidat. În consecinţă, deoarece structurile analizate nu sunt expuse unor degradări periculoase pentru stabilitatea lor la incidenţa unui cutremur puternic se recomandă ca intervenţia să se aplice după manifestarea unui asemenea cutremur. Soluţia II maximală se va putea aplica prin decizia beneficiarului, înainte de apariţia unui cutremur sever, numai dacă se execută reabilitarea întregii clădiri din alte cauze (îmbunătăţirea rezistenţei termice, mansardare etc.).

Soluţia I minimală
Intervenţii locale numai de reparaţii a defecţiunilor de execuţie şi exploatare (de ex. infiltraţii, faţade degradate, subsoluri inundate), cu menţinerea gradului de asigurare al structurii existente întrucât acesta este peste minim prescris Rmin =0,5. În această situaţie, din punct de vedere al riscului seismic construcţia rămâne încadrată în clasa Rs III, la care riscul de prăbuşire este redus, dar sunt de aşteptat avarii nesemnificative la pereţii structurali de la parter.

Soluţia II maximală
Consolidarea pereţilor structurali vulnerabili de la parter prin cămăşuirea inimilor, în vederea ridicării gradului de asigurare la forţe tăietoare, deci, implicit a structurii. Din punct de vedere al riscului seismic, construcţia consolidată se va încadra în clasa Rs IV, corespunzând construcţiilor la care nu sunt aşteptate avarii structurale. În această soluţie, pereţii structurali vulnerabili de consolidat prin cămăşuire rezultaţi din calcule, sunt:

14. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Structura tronsoanelor de clădiri din panouri mari proiect tip 944 şi 1400 - prezintă caracteristici conceptuale care se înscriu în prevederile prescripţiilor specifice în vigoare (P 100-92 şi P 85-01). Unele dispoziţii constructive, adoptate la proiectare nu corespund prevederilor actuale, dintre acestea semnalăm ca importanţă armarea transversală a pereţilor structurali. Gradele de asigurare nominale la acţiuni seismice, impuse de capacitatea de rezistenţă la forţe tăietoare a pereţilor structurali principali, sunt: 37

Toate tronsoanele studiate se încadrează în clasa de risc seismic Rs III, cu excepţia tronsonului Pla1 - pr. tip 944 care se încadrează în clasa Rs, IV. Pentru ridicarea gradului de asigurare la R ≥ l se propune soluţia II de consolidare, prin care construcţia trece în clasa de risc seismic Rs IV. Se recomandă ca intervenţia să se aplice după manifestarea unui cutremur puternic, deoarece pot apărea alte elemente mai vulnerabile decât cele prevăzute prin calcul. Decizia de aplicare a intervenţiei se va lua de către beneficiar, în urma efectuării expertizei tehnice la obiect, numai în situaţiile când se propune reabilitarea clădirii din alte cauze.

34

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->