Îmbunătăţirea Calităţii Energiei Electrice Şi A Eficienţei Energetice În Sisteme Electrice de Distribuţie

Universitatea Transilvania din Braşov
Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Centrul de cercetare: Sisteme electrice avansate
Ing. Dipl. Cătălin Nicolae MIHAI
Îmbunătăţirea calităţii energiei electrice

şi a eficienţei energetice în
sisteme electrice de distribuţie
Improvement of power quality and energy efficiency in

distribution electrical systems
Rezumatul tezei de doctorat

Ph.D. Thesis Summary
Conducător ştiinţific
Prof. dr. ing. Elena HELEREA
BRAŞOV, 2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 6063 din 30.09.2013
PREŞEDINTE: Conf.univ.dr.ing. Carmen GERIGAN

DECAN, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa
Calculatoarelor, Universitatea „Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr.ing. Elena HELEREA

Universitatea „Transilvania” din Braşov
REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing. Călin MUNTEANU

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Col. prof.univ.dr.ing. Marian PEARSICĂ

Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov
Prof.univ.dr.ing. Marius GEORGESCU

Universitatea „Transilvania” din Braşov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: vineri, 15.11.2013,

ora 10, în Aula Sergiu T. Chiriacescu a Universităţii Transilvania din Braşov,
sala U.II.3.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov, Catedra de
Inginerie Electrică a Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.
Vă mulţumim.
CUPRINS
Pg. Pg.
teza rezumat
INTRODUCERE 1 7
Capitolul 1. CONCEPTUL ŞI COSTURILE CALITĂŢII ENERGIEI
ELECTRICE 6 10
1.1. Evoluţia conceptului de calitate a energiei electrice 6 10
1.2. Costurile calităţii şi eficienţa energetică 9 -
1.3. Setul indicatorilor de calitate ai energiei electrice 11 11
1.4. Variaţia de frecvenţă 13 12
1.5. Variaţia de tensiune 16 13
1.5.1. Variaţii lente de tensiune 17 13
1.5.2. Supratensiuni temporare 19 14
1.5.3. Goluri de tensiune 21 14
1.5.4. Fluctuaţii de tensiune 24 15
1.6. Deformarea undelor de curent şi tensiune 26 16
1.7. Nesimetria sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi 29 17
1.8 Concluzii 30 17
Capitolul 2. METODE ŞI PROCEDEE DE MONITORIZARE A
INDICATORILOR DE CALITATE A ENERGIEI ELECTRICE 32 18
2.1. Perturbaţiile conduse în sistemul energetic 32 18
2.2. Monitorizarea perturbaţiilor conduse 35 18-
2.2.1. Monitorizarea variaţiilor de frecvenţă 37 18
2.2.2. Monitorizarea variaţiilor lente de tensiune 39 19
2.2.3. Monitorizarea supratensiunilor temporare 42 21
2.2.4. Monitorizarea golurilor de tensiune 44 21
2.2.5. Monitorizarea fluctuaţiilor de tensiune şi a flickerului 47 22
2.2.6. Monitorizarea regimului deformant 50 24
2.2.7. Monitorizarea nesimetriei sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi 54 25
2.3. Analiza statistică descriptivă în caracterizarea indicatorilor de calitate a
energiei electrice 55 25
2.3.1. Statistică descriptivă 56 26
2.3.2. Studiul de caz: Stabilirea indicatorilor variaţiei de tensiune într-o
reţea electrică de distribuţie 61 27
2.3.3. Studiul de caz: Stabilirea indicatorilor variaţiei de tensiune la un
consumator industrial 67 -
2.4. Concluzii 72 32
Capitolul 3. CALITATE ŞI EFICIENŢĂ ÎN REŢELE ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE 74 33
3.1. Particularităţile reţelelor electrice de distribuţie 74 33
3.2. Consumatorul de sarcină electroenergetică 76 33
3.2.1. Clasificarea şi modelarea consumatorului 76 33
3.2.2. Caracterizarea sarcinilor electroenergetice 78 34
3.3. Consumul propriu tehnologic 81 34
3.3.1. Consumul strategic de energie în România 81 34
3.3.2. Piaţa de energie electrică şi tarifarea 82 -
3.3.3. Cercetări privind evaluarea consumului propriu tehnologic 84 -
3.3.4. Metode de evaluare a consumului propriu tehnologic 85 35
3.3.5. Metode de reducere a consumului propriu tehnologic 91 37
3.4. Reducerea consumului propriu tehnologic prin modernizări la posturile de
transformare 93 37
3
3.4.1. Necesitatea studiului şi situaţia existentă 93 37
3.4.2. Procedura de evaluare a eficienţei energetice la transformatoare 99 39
3.4.3. Fundamentarea soluţiei de reducere a consumului tehnologic 104 42
Capitolul 4. INDICATORI SPECIFICI ŞI METODE DE ANALIZĂ A
CURBELOR DE SARCINĂ 114 47
4.1. Necesitatea modelării şi analizei curbelor de sarcină 114 47
4.1.1. Profilul de sarcină 116 -
4.1.2. Indicatori specifici de caracterizare a curbei de sarcină 118 47
4.1.3. Aplatizarea curbelor de sarcină 122 -
4.2. Prognoza consumului de energie şi putere 124 48
4.2.1. Analiza comparativă asupra metodelor de prognoză 126 48
4.2.2. Prognoza cu metoda factorilor de modulaţie 127 -
4.2.3. Prognoza cu metoda seriilor de timp 131 49
4.2.4. Influenţa factorilor meteorologici 132 -
4.2.5. Prognoza cu metoda reţelelor neuronale artificiale 133 -
4.2.6. Metode analitice pentru prognoza consumului de energie 135 50
4.3. Studiul de caz: Analiza datelor şi prognoza curbelor de sarcină la perioade
lungi de măsurare 136 51
4.3.1. Analiza curbelor de sarcină la un consumator industrial 139 52
4.3.2. Dezvoltarea unei proceduri pentru prognoza cu analiza seriilor de
timp 143 56
Capitolul 5. SISTEM DE MONITORIZARE A INDICATORILOR DE
CALITATE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN SISTEMELE ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE 148 60
5.1. Necesitatea monitorizării indicatorilor de calitate a energiei electrice 148 60
5.2. Condiţii de realizare a monitorizării 151 60
5.3. Dezvoltarea soluţiei software şi date de intrare 153 61
5.4. Descrierea softului de analiză a calităţii energiei electrice 154 62
5.5. Rezultate obţinute cu soluţia software dezvoltată 164 64
Capitolul 6. CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE 173 71
BIBLIOGRAFIE 179 77
ANEXE 185 -
Curriculum Vitae 81
TABLE OF CONTENTS
Pg. Pg.
teza rezumat
INTRODUCTION 1 7
Chapter 1. THE CONCEPT AND THE COSTS POWER QUALITY 6 10
1.1. The evolution of the power quality concept 6 10
1.2. Quality costs and energy efficiency 9 -
1.3. The set of power quality indicators 11 11
1.4. Frequency variation 13 12
1.5. Voltage variation 16 13
1.5.1. Slow voltage variations 17 13
1.5.2. Temporary surges 19 14
1.5.3. Voltage dips 21 14
4
1.5.4. Voltage fluctuations 24 15
1.6. Deformation of current and voltage waveforms 26 16
1.7. Unbalance of three phase systems of voltages and currents 29 17
1.8 Concluzii 30 17
Chapter 2. METHODS AND PROCEDURES FOR MONITORING POWER
QUALITY INDICATORS 32 18
2.1. Perturbaţiile conduse în sistemul energetic 32 18
2.2. The monitoring of conducted disturbances 35 18-
2.2.1. The monitoring of frequency variations 37 18
2.2.2. The monitoring of slow voltage variations 39 19
2.2.3. The monitoring of temporary surges 42 21
2.2.4. The monitoring of voltage dips 44 21
2.2.5. The monitoring of voltage fluctuations and flicker 47 22
2.2.6. The monitoring of the distorting regime 50 24
2.2.7. The monitoring of three phase voltages and currents systems
unbalance 54 25
2.3. Descriptive statistical analysis in the characterization of power quality
indicators 55 25
2.3.1. Descriptive statistics 56 26
2.3.2. Case Study: Establishing voltage variation indicators in a power
distribution network 61 27
2.3.3. Case Study: Establishing voltage variation indicators for an
industrial consumer 67 -
2.4. Conclusions 72 32
Chapter 3. QUALITY AND EFFICIENCY IN ELECTRIC DISTRIBUTION
NETWORKS 74 33
3.1. The particularities of electricity distribution networks 74 33
3.2. Electrical energy load consumer 76 33
3.2.1. The classification and modelling of the consumer 76 33
3.2.2. The characterization of power loads 78 34
3.3. Own technological consumption 81 34
3.3.1. Strategic energy consumption in Romania 81 34
3.3.2. Electricity market and pricing 82 -
3.3.3. Researches regarding the assessment of own technological
consumption 84 -
3.3.4. Methods of assessing own technological consumption 85 35
3.3.5. Methods to reduce own technological consumption 91 37
3.4. Reducing own technological consumption by upgrading transformers 93 37
3.4.1. The necessity of this study and the existing situation 93 37
3.4.2. The procedure for assessing transformer energy efficiency 99 39
3.4.3. Substantiation of solutions to reduce own technological consumption 104 42
Chapter 4. SPECIFIC INDICATORS AND METHODS FOR ANALYZING
LOAD CURVES 114 47
4.1. The need for modelling and analysis of load curves 114 47
4.1.1. Load profile 116 -
4.1.2. Specific indicators for characterizing the load curve 118 47
4.1.3. The flattening of the load curves 122 -
4.2. Power consumption forecast 124 48
4.2.1. Comparative analysis of forecasting methods 126 48
4.2.2. Modulation factors forecast method 127 -
4.2.3. Time series forecast method 131 49
4.2.4. The influence of meteorological factors 132 -
5
4.2.5. Artificial neural networks forecast method 133 -
4.2.6. Analytical methods for forecasting energy consumption 135 50
4.3. Case Study: Data analysis and load curves forecast for long periods of
measurement 136 51
4.3.1. Analysis of the load curves at an industrial consumer 139 52
4.3.2. Development of a procedure for time series analysis Forecasting 143 56
Chapter 5. SYSTEM OF MONITORING POWER QUALITY INDICATORS IN
ELECTRICAL DISTRIBUTION SYSTEMS 148 60
5.1. The necessity of monitoring power quality indicators 148 60
5.2. Conditions for carrying out the monitoring 151 60
5.3. Developing software solutions and input data 153 61
5.4. Description of the power quality analysis software 154 62
5.5. Results obtained with the developed software solution 164 64
Chapter 6. FINAL CONCLUSIONS AND PERSONAL CONTRIBUTIONS 173 71
Bibliography 179 77
Annexes 185 -
Abstract short
Curriculum Vitae 81
În rezumat s-au păstrat notaţiile figurilor, relaţiilor, tabelelor şi referinţelor bibliografice din teza de
doctorat.
6
INTRODUCERE
Definirea contextului general

Prezenta teză de doctorat abordează aspecte legate de calitatea energiei
electrice şi creşterea eficienţei energetice în sistemele electrice de distribuţie.
Priorităţi în cercetarea ştiinţifică

Cercetarea din cadrul tezei de doctorat se înscrie în priorităţile Planului
Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, în domeniul de cercetare:
Energie, cu direcţia de cercetare 2.1 Sisteme şi tehnologii energetice durabile;
securitate energetică, având ca temă de cercetare: creşterea eficienţei energetice pe
întregul lanţ energetic şi în domeniul de cercetare Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţii, cu direcţii de cercetare 1.6 Tehnologii pentru sisteme distribuite şi
sisteme incorporate, având ca tema de cercetare: metode, modele şi algoritmi de
simulare şi optimizare pentru rezolvarea unor problem complexe din ştiinţă, inginerie,
economie şi societate.
Actualitatea şi necesitatea cercetării

În prezent, s-a accentuat preocuparea consumatorilor, a fabricanţilor de
echipamente şi a companiilor de distribuţie a energiei electrice pentru asigurarea
calităţii energiei. Problematica actuală este concentrată, în principal, în următoarele
direcţii:
1. Promovarea cercetărilor privind calitatea energiei electrice pentru stabilirea unor
instrumente de compatibilizare între cerinţele consumatorilor şi oferta furnizorului
de energie electrică şi fundamentarea măsurilor mai mult sau mai puţin radicale
privind penalizarea noncalităţii (conform concepţiei actuale, consumatorii care
depăşesc limitele de perturbaţii alocate sunt deconectaţi) sau de măsuri
stimulative, ca tarifele modulate.
2. Dezvoltarea de metode de măsurare comparabile şi controlabile a indicatorilor de
calitate a energiei electrice;
3. Introducerea unor standarde şi precizarea unor obligaţii omogene din partea
furnizorului, stabilite de o autoritate autonomă care să protejeze consumatorul, cu
îmbunătăţirea metodelor de diseminare a informaţiei referitoare la conţinutul noilor
standarde de calitate.
Până acum paşii pentru atingerea unor obiective ale calităţii energiei electrice
constituiau o problemă internă a furnizorului de energie electrică, cu soluţii globale,
deoarece producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice erau integrate pe
verticală. Odată cu deschiderea pieţei de energie, introducerea reglementărilor şi
restructurarea sectorului energetic, au apărut probleme complexe, cu actori noi şi
intermediari în piaţa de energie: brokeraj, producători privaţi, retailers etc.
În această situaţie, contractele între părţi trebuie să includă niveluri adecvate
ale calităţii energiei electrice, iar reglementatorii trebuie să impună penalităţi specifice
pentru nerealizarea unor obiective de bază ale calităţii energiei electrice. Pentru a
fundamenta aceste obiective, reglementatorul are nevoie de analize comparative
între diferite sisteme, cu noi date privind seturile de indicatori monitorizaţi, în special
cu acelaşi tip de aparate de măsură sau care să se bazeze pe metode similare şi
adecvate de măsurare şi monitorizare.
Pe altă parte, pentru satisfacerea compatibilizării între oferta de energie
electrică a furnizorului şi cerinţele consumatorului sunt necesare eforturi din partea
tuturor părţilor implicate: furnizorul de energie electrică, consumatorul şi fabricantul
de echipamente, rolul esenţial revenind cercetării.
Există însă limitări în ceea ce priveşte abordarea problematicii calităţii energiei
7
Îmbunătăţirea calităţii energiei electrice şi a eficienţei energetice în sistemele electrice de distribuţie
electrice, în special în cazul monitorizării perturbaţiilor care determină non-calitatea.

Scopul indicatorilor de calitate a energiei electrice este de a defini modul de
evaluare a diferitelor tipuri de perturbaţii, în vederea caracterizării sistemelor de
alimentare cu energie electrică şi compararea lor cu un set de obiective (standarde)
de calitate. Metodele actuale de monitorizare reflectă situaţia într-un punct al reţelei
electrice şi nu indică efectele lor asupra părţilor (producător, operator/furnizor,
consumator). Mai mult, obligaţia operatorului de reţea, de a asigura un anumit nivel
de calitate, este necesar să fie completată cu obligaţia consumatorului final de a
respecta limitele de emisii. Responsabilităţile părţilor sunt încă dificil de stabilit,
deoarece nu există metode care să evalueze continuu cât este aportul la non-calitate
a fiecărei părţi implicate. Astfel, sunt necesare mai multe cercetări privind acceptarea
metodelor de măsurare a tensiunii şi modul de definire a responsabilităţilor.
O altă limitare legată de monitorizarea indicatorilor de calitate a energiei
electrice este cea spaţio-temporală: datele sunt disponibile o perioadă limitată de
timp şi numai în anumite locaţii. De aceea sunt necesare noi cercetări în care să se
obţină informaţii privind variaţia indicatorilor de calitate pentru anumite zone/site-uri şi
sisteme ca un tot. Metodele metodele statistice/stocastice şi cele de predicţie pot
contribui la fundamentarea obiectivelor de calitate şi la caracterizarea site-urilor şi
sistemului în ansamblu.
Având în vedere stadiul actual al cercetărilor şi necesităţile actuale privind
implementarea principiilor sustenabilităţii în domeniul energiei electrice, prezenta
teză de doctorat propune ca obiectiv central dezvoltarea de soluţii pentru
îmbunătăţirea calităţii energiei electrice şi a eficienţei transferului de energie în
sistemele electrice de distribuţie.
Obiectivele tezei de doctorat

Obiectivele specifice ale prezentei teze de doctorat sunt:
Ob.1. Dezvoltarea de metode noi pentru identificarea, caracterizarea şi
monitorizarea indicatorilor de calitate a energiei electrice în sistemele
electrice de distribuţie şi de alimentare la consumator;
Ob 2. Stabilirea de proceduri şi metode de îmbunătăţire a eficienţei energetice prin
aducerea de noi date şi analize în vederea reducerii consumului propriu
tehnologic şi a realizării prognozei consumurilor energetice;
Ob 3. Dezvoltare de soluţii software pentru măsurarea şi prelucrarea datelor în
vederea obţinerii de noi informaţii privind obiectivele calităţii energiei electrice
şi fundamentarea indicatorilor specifici de calitate în reţelele electrice de
distribuţie şi la consumator.
Diseminarea rezultatelor
Rezultatele obţinute pe perioada pregătirii doctorale au fost diseminate prin
realizarea a 2 monografii ştiinţifice, publicarea a 25 articole în jurnale şi în volume ale
conferinţelor naţionale şi internaţionale, din care 9 lucrări ca prim autor şi 4 lucrări
indexate în baze de date ISI, precum şi participarea în două programe de cercetare
cu fonduri Europene.
Proiectul „Interacţiunea radiaţiei laser cu substanţa: modelarea fenomenelor
fizice şi tehnici de depoluare electromagnetică”, valoarea proiect este de 110611 lei,
a fost finanţat de Ministerul Educaţiei prin programul CNCS-UEFISCDI: Grant CNCS,
PN-II-ID-PCE-2008, no 703/15.01.2009, code 2291.
Din cadrul proiectului finanţat de Uniunea Europeană pentru SC FDEE EDTS
S.A. cu titlul „Soluţii de creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în
reţelele electrice de distribuţie”, valoarea proiect de 8,5 milioane EURO, autorul a
realizat Studiul de fezabilitate şi Caietul de sarcini.
8
Modul de organizare a tezei de doctorat

Prezenta teză de doctorat este structurată în 6 capitole, la care se adaugă un
capitol introductiv.
Teza de doctorat este redactată pe 184 pagini şi conţine un număr de 68
figuri, 34 tabele, 159 relaţii, 120 referinţe bibliografice şi 6 anexe.
Capitolul 1, intitulat „Conceptul şi costurile calităţii energiei electrice”, tratează
evoluţia conceptului de calitate a energiei electrice, costurile calităţii şi eficienţei
energetice. Este definit setul de indicatorii specifici pentru caracterizarea calităţii
energiei electrice: variaţia de frecvenţă, variaţia de tensiune, deformarea undelor de
curent şi tensiune şi nesimetria sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi. Sunt
analizate cauzele şi efectele noncalitătii asupra sistemelor electrice de distribuţie.
Capitolul 2, intitulat „Metode şi procedee de monitorizare a indicatorilor de
calitate a energiei electrice”, tratează perturbaţiile conduse în sistemul energetic.
Sunt analizate procedurile de monitorizare pentru variaţia de frecvenţă, variaţia de
tensiune, deformarea undelor de curent şi tensiune respectiv nesimetria sistemelor
trifazate de tensiuni şi curenţi. Este dezvoltată analiza statistică descriptivă în
caracterizarea indicatorilor de calitate a energiei electrice, care este aplicată pentru
două studii de caz privind stabilirea indicatorilor variaţiei de tensiune într-o reţea
electrică de distribuţie şi la un consumato industrial.
Capitolul 3, intitulat „Calitate şi eficienţă în reţele electrice de distribuţie”, sunt
prezentate particularităţiile reţelelor electrice de distribuţie şi se caracterizează,
respectiv, se clasifică consumatorul energetic. Se face o analiză asupra consumului
strategic de energie în România, a pieţei de energie electrică şi a tarifării. Sunt
analizate metodele de evaluare şi metodele de reducere a consumului propriu
tehnologic. Studiul de caz realizat permite fundamentarea soluţiei de reducere a
consumului tehnologic prin modernizări la posturile de transformare, cu aplicarea
unei proceduri simple de evaluare a eficienţei energetice la transformatoarele dintr-
un sistem electric de distribuţie.
Capitolul 4, intitulat „Indicatori specifici şi metode de analiză a curbelor de
sarcină”; aduce argumente privind necesitatea modelării şi analizei curbelor de
sarcină. Sunt definiţi parametrii caracteristici porfilului d esarcină. Se face o analiza
comparativă asupra metodelor de prognoză a consumului de energie şi putere:
metoda factorilor de modulaţie, metoda seriilor de timp, metoda reţelelor neuronale
artificiale. Studiul de caz cuprinde analiza datelor şi prognoza curbelor de sarcină la
perioade lungi de măsurare pentru un consumator industrial, cu dezvoltarea unei
proceduri pentru prognoza sarcinii cu metoda bazată pe serii de timp.
Capitolul 5, intitulat „Sistem de monitorizare a indicatorilor de calitate a
energiei electrice în sistemele electrice de distribuţie”; aduce argumente privind
necesitatea introducerii şi dezvoltarea sistemelor de monitorizarea indicatorilor de
calitate a enerngiei electrice. Este descrisă soluţia software on-line dezvoltată de
autor utilizând tehnologia Web modernă, soluţie care permite analiza în timp real a
datelor măsurate de analizoarele de reţea a energiei electrice, utilizând metode
statistico – matematice pentru caracterizarea indicatorilor d ecalitate şi pentru
prognoza consumurilor de energie utilizând metoda bazată pe serii de timp. Sunt
prezentate rezultate obţinute cu soluţia software dezvoltată pentru calculul
parametrilor variaţiilor de frecvenţă, variaţiilor de tensiune, calcului coeficientului de
nesimetrie pentru curent. Este prezentată prognoza consumurilor de sarcină
electroenergetică pentru un consumator industrial, în care se cunosc valorile pentru
energia electrică activă facturată din perioada 2009-2012. Prognoza realizată pentru
primele 6 luni ale anului 2013 certifică valabilitatea programului si a algoritmilor
dezvoltaţi.
9
Capitolul 6, intitulat „Concluzii finale şi contribuţii personale”, prezintă

concluziile finale, contribuţiile personale şi direcţiile viitoare de cercetare ale
prezentei teze de doctorat.
Mulţumiri
Doresc să adresez mulţumiri conducătorului ştiinţific prof. univ. dr. ing. Elena
HELEREA, pentru îndrumarea, coordonarea sa fundamentală de-a lungul pregătiri
mele doctorale, pentru sprjinul şi ajutorul constant cu sfaturi substanţiale în realizarea
tezei de doctorat.
Mulţumesc domnilor prof. dr. ing. Călin MUNTEANU, col prof. dr. ing. Marian
PEARSICĂ, prof. univ. dr. ing. Marius Georgescu, conf. dr. ing. Carmen GERIGAN
pentru deosebita onoare pe care mi-au făcut-o acceptând propunerea de a face
parte din comisia de susţinere, pentru atenţia cu care s-au aplecat asupra lucrării şi
pentru sfaturile acordate.
În egală măsură doresc să îmi exprim recunoştinţa doamnei conf. univ. dr. mat.
Livia SÂNGEORZAN de la Catedra de Informatică, Facultatea de Matematică şi
Informatică pentru sprijinul şi importantele discuţii avute cu privire la procedurile
statistice, la implementarea şi dezvoltarea de algoritmi.
Totodată, mulţumesc colectivului din Departamentul de Inginerie Electrică şi
Fizică Aplicată din Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor de la
Universitatea Transilvania Braşov pentru sprijinul acordat, precum şi tuturor celor
care au citit teza pentru comentariile şi sugestiile lor, în vederea rafinării ideilor.
Vreau să mulţumesc conducerii societăţii S.C. ELECTRICA S.A. în special
colegilor, care m-au sprijinit şi mi-au împărtăşit din experienţa lor: Director General
S.C. SISE Electrica Transilvania SUD S.A. ing. Sorin ABAGIU, dr. ing. Dorel
STĂNESCU, ing. Sandor Endre NAGY, ing. Angel STEICIUC şi ing. Rareş
POPESCU.
În final, dar nu în ultimul rând doresc să mulţumesc familiei pentru răbdarea,
înţelegerea şi suportul moral acordat şi, în special, mamei mele, Emilia MIHAI fără de
care cu greu aş fi dus la bun sfârşit această lucrare.
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL ŞI COSTURILE CALITĂŢII ENERGIEI ELECTRICE
1.1. Evoluţia conceptului de calitate a energiei electrice
În prezent, cercetările privind calitatea produselor şi serviciilor au intrat într-un

nou stadiu, ca urmare a creşterii exigenţelor clienţilor şi a necesităţii producătorilor de
a livra produse compatibile cu cerinţele clienţilor la un preţ de cost acceptabil.
Problema calităţii în cazul energiei electrice, considerată ca produs al
ansamblului de activităţi de alimentare cu energie electrică şi privită ca un serviciu,
este foarte complexă. Odată cu deschiderea pieţei de energie, a introducerii de
reglementări şi restructurarea industriei energetice, conceptul de calitate a energiei
electrice (CEE) a căpătat noi valenţe.
Dacă până acum CEE era un termen care implica obiective naţionale, astăzi
obiectivele privind CEE devin tot mai explicite, fie sub formă de contracte negociate
cu clienţii, fie sub forma unui set de reglementări definite prin obiective zonale,
naţionale sau chiar internaţionale.
O definiţie atotcuprinzătoare a conceptului de CEE este direct legată de
10
metodele de stabilire a cauzelor non-calităţii, de stabilire a obiectivelor pentru

ameliorarea şi evaluare calităţii.
Privită din punctul de vedere al efectelor sale în relaţia furnizor - consumator,
calitatea energiei electrice include două componente:
a) componenta tehnică, calitatea mărimilor electrice care definesc energia electrică,
cu referire specială la calitatea tensiunii de alimentare;
b) componenta economică, calitatea serviciului în alimentarea cu energie electrică,
cu referire specială Ia siguranţa sistemului electric de distribuţie.
În monografia elaborată de Helerea [12] se menţionează că cele două
componente - tehnică şi economică - se condiţionează şi se influenţează reciproc,
deoarece componenta tehnică se evaluează în final prin indicatori economici, iar
componenta economică produce efecte asupra parametrilor tehnici ai sistemului
electric de distribuţie.
Managementul calităţii energiei electrice impune definirea setului de indicatori
care permit evaluarea nivelului de calitate a energiei electrice şi definirea obiectivelor
care trebuiesc atinse, corespunzător limitelor acceptabile; stabilirea de limite prin
reglementări internaţionale şi naţionale; implementarea unor strategii cu metodologii
aferente pentru limitarea/alocarea nivelului de perturbaţii a surselor perturbatoare,
pentru cunoaşterea cauzelor, efectelor şi găsirea remediilor. Astfel se realizează
soluţii fiabile care să evite daunele care pot să apară datorită abaterilor faţă de
limitele admise.
1.3. Setul indicatorilor de calitate ai energiei electrice
Atributele calităţii unui produs se definesc prin indicatori care reprezintă

modalităţi de apreciere cantitativă a proprietăţilor produsului analizat sub aspectul
îndeplinirii cerinţelor exprimate.
Indicatorii de calitate a energiei electrice se referă la:
 calitatea energiei livrate (în principal caracteristicile curbei de tensiune);
 continuitatea serviciului de alimentare cu energie electrică.
Ionescu, în monografia elaborată [3], departajează în două grupe indicatorii de
calitate a energiei electrice:
 indicatori primari, care depind, în primul rând, de furnizor şi sunt rezultatul
planificării, proiectării şi organizării funcţionării instalaţiilor energetice;
 indicatori secundari, care sunt influenţaţi de funcţionarea consumatorilor.
Totuşi, în funcţie de caracteristicile şi necesităţile consumatorului, nu se poate spune
care sunt indicatorii primari sau cei secundari. Din această cauză, setul minim de
indicatori pentru realizarea unei analize a calităţi energiei electrice trebuie să includă:
 parametrii ce caracterizează variaţiile lente (abateri) sau rapide (fluctuaţii) ale
valorii efective a tensiunii;
 parametrii ce caracterizează variaţiile lente sau rapide ale frecvenţei;
 parametrii ce caracterizează forma de undă a tensiunii şi simetria în sistemul
trifazat al tensiunii electrice.
Deşi părţile implicate în procesul de evaluare a calităţii energie electrice -
utilizatorii finali, operatorii de reţea şi reglementatorii - au interese diferite, trebuie să
se ajungă la un consens în ceea ce priveşte stabilirea unui set comun de indicatori ai
calităţii energiei electrice, iar obiectivele calităţii să satisfacă în măsură din ce în ce
mai mare aşteptările consumatorilor, pentru a reflecta cât mai real plata pentru
energia furnizată.
Analiza cauzelor şi efectele noncalităţii asupra sistemelor electrice de
distribuţie, autorul propune utilizează unui instrument grafic de explorare şi anume,
diagrama Ishikawa, denumită şi Fishbone Diagram. Diagrama Ishikawa pune
11
accentul pe cauze şi nu pe simptome de manifestare ale unei probleme, ceea ce

conduce la îmbunătăţirea gradului de înţelegere a problemelor complexe. Algoritmul
de realizare a diagramei Ishikawa este următorul:
1. identificarea problemei;
2. stabilirea obiectivului analizei;
3. stabilirea cauzelor principale ale problemei;
4. conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a problemei prin săgeţi;
5. se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale;
6. conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi;
7. revenirea la paşii 5 şi 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit;
8. analiza şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor prin metode statistice, analitice
sau grafice;
9. adoptare de decizii.
1.4. Variaţia de frecvenţă
Variaţia de frecvenţă a tensiunii constituie unul din indicatorii CEE. Există

numeroase studii care au o contribuţie semnificativă în clarificarea cauzelor variaţiilor
de frecvenţă. Toate echipamentele din reţeaua electrică din Uniunea Europeană
(UE) sunt dimensionate să funcţioneze la frecvenţa nominală de 50Hz, iar în Statele
Unite ale Americi şi în alte ţări la 60Hz. Valoarea frecvenţei tensiunii de alimentare,
unică în sistemul electroenergetic interconectat, este determinată de echilibrul între
puterea activă generată de sursele din sistem şi puterea activă utilizată care
reprezintă puterea necesară utilizatorilor finali şi puterea aferentă pierderilor la
producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice [11].
Cauzele variaţiilor de frecvenţă a tensiunii au fost analizate, sistematizate şi
reprezentate grafic în diagrama Ishikawa (Fig. 1.2).
Fig. 1.2. Diagrama Ishikawa pentru variaţiile de frecvenţă a tensiunii electrice
O cauză importantă de apariţie a variaţiilor de frecvenţă este ieşirea din

funcţiune a unei mari centrale electrice, caz în care frecvenţa scade, sau a unui
consumator important, când frecvenţa creşte. Variaţiile lente de frecvenţă depind de
echilibrul dintre puterea consumată şi puterea generată în sistemul electroenergetic.
Variaţiile rapide de frecvenţă se datorează unor defecte majore cum ar fi ieşirea din
funcţiune a unei mari centrale electrice.
12
Obiective de calitate privind variaţiile de frecvenţă

Punctul de plecare în stabilirea obiectivelor de calitate este reprezentat de
cerinţele utilizatorilor. Obiectivele planificate sunt stabilite de reglementările naţionale
şi internaţionale. Conform standardului român SR EN 50160:2012, aplicabil în
reţelele de joasă şi medie tensiune, abaterea relativă limită  f faţă de frecvenţa
nominală de 50Hz este:
 pentru sisteme interconectate:
o  f = ± 1%, în intervalul [49,5Hz; 50,5Hz], cu monitorizare
timp de o săptămână, la 10 minute;
o  f = (-6 ... +4)%, în intervalul [47Hz; 52Hz], cu monitorizare
100% din săptămână;
 pentru sisteme insulare:
o  f = ± 2%, în intervalul [49Hz; 51Hz], monitorizat timp de o
săptămână, la 10 minute;
o  f = ± 15%, în intervalul [42Hz; 57,5Hz], cu monitorizare 100% din
săptămână.
1.5. Variaţia de tensiune
Variaţia tensiunii electrice în punctul comun de racord este un indicator

semnificativ al calităţii energiei electrice. În instalaţiile electrice apar variaţii de
tensiune ca urmare a variaţiei sarcinii receptoarelor, a scurtcircuitelor, a
supratensiunilor de natură atmosferică sau de comutaţie.
Variaţiile de tensiune se pot clasifica în: variaţii lente de tensiune;
supratensiuni; goluri de tensiune; fluctuaţii de tensiune.
1.5.1. Variaţii lente de tensiune
Lăzăroiu arată, în monografia sa [21], că amplitudinea tensiunii de alimentare

poate avea variaţii lente, datorate în special căderilor de tensiune pe linii electrice şi
în transformatoare, determinate de variaţia sarcinii electrice a utilizatorilor.
Cauzele variaţiilor lente de tensiune au fost analizate, sistematizate şi
Fig. 1.3. Diagrama Ishikawa pentru variaţii lente de tensiunii

Cea mai importantă cauză a variaţie de tensiune o reprezintă circulaţia de
putere reactivă. Variaţiile de tensiune în nodurile reţelei electrice, în regim normal de
funcţionare, sunt datorate variaţiei circulaţiei de putere reactivă.
13
Reglementări privind variaţiile lente de tensiune

Obiectivele planificate privind variaţiile lente de tensiune sunt specificate în
standardul românesc Conform standardului SR EN 50160:2012, nivelurile de
compatibilitate se referă la variaţiile lente şi rapide de tensiune: variaţiile lente de
tensiune (JT şi MT) de valori efective medii pe 10 minute: ± 10% maximum, iar
nivelul de încredere este 95% din săptămână, adică eroarea tolerate în afara limitelor
să fie mai mici de 5% din valorile parametrului în cauză; variaţiile rapide de tensiune
(JT şi MT), nu trebuie să depăşească 5% din valoarea tensiunii nominale, dar pot
atinge 10% în JT şi 6% în MT repetat în timpul unei zile, pentru câteva minute, în
anumite condiţii.
1.5.2. Supratensiuni temporare
Creşterile valorilor efective ale tensiunii, într-un anumit nod al reţelei, pe o

durată mare de timp, reprezintă supratensiunea temporară.
Cauzele supratensiunilor temporare au fost analizate, sistematizate şi
Apariţia unui defect între o fază şi pământ reprezintă cauza cea mai frecventă
de formare a supratensiunilor, iar pe celelalte două faze apar supratensiuni
temporare cu amplitudini ce depind de regimul de tratare a neutrului reţelei şi de locul
de producere a defectului.
Fig. 1.4. Diagrama Ishikawa pentru supratensiuni temporare
Reglementări privind supratensiunile temporare

Aceste supratensiuni nu trebuie să depăşească valorile normate prin
“Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor
electroenergetice împotriva supratensiunilor” – NTE001/03/2000 [23].
1.5.3. Goluri de tensiune
Orice variaţie la care tensiunea ajunge la mai puţin de 90% din tensiunea
contractată este considerată gol de tensiune.
În standardul IEEE 1159-1995 [26] se introduc patru categorii de goluri, în
funcţie de durata acestora: goluri instantanee: 0,5 perioade până la 30 perioade;
goluri momentane: 30 perioade până la 3 secunde; goluri temporare: 3 secunde la 1
minut; goluri de lungă durată: peste 1 minut.
Această ultimă clasificare este motivată de faptul că influenţa golurilor de
tensiune asupra receptoarelor monofazate este determinată de valoarea tensiunii de
fază, iar cea asupra receptoarelor trifazate este dictată în special de valoarea
componentei pozitive (directe).
Cauzele golurilor de tensiune au fost analizate, sistematizate şi reprezentate grafic în
14
diagrama Ishikawa (Fig. 1.5).
Fig. 1.5. Diagrama Ishikawa pentru goluri de tensiune

Existenţa liniilor electrice aeriene duce la creşterea frecvenţei de apariţie a
golurilor de tensiune. Scurtcircuitele apărute într-o reţea reprezintă cauza principală
de apariţie a golurilor de tensiune.
Reglementări privind golurile de tensiune

Având în vedere caracterul complex (imprevizibil şi aleator) al golurilor de
tensiune, nu sunt încă prevăzute limite admisibile pentru mărimile caracteristice ale
acestui tip de indicator. În standardul român SR EN 50160:2012, se precizează că în
majoritatea cazurilor golurile tensiuni de alimentare au durata sub o secundă şi
adâncimea mai mică de 60%. Ca ordin de mărime, se poate considera faptul că un
utilizator individual în mediul urban poate fi afectat, în medie pe lună, de 1...4 goluri
de tensiune care să depăşească 10% din tensiunea de alimentare cu durate între
60ms şi 3s.
1.5.4. Fluctuaţii de tensiune
Fănică Vatră, în monografia sa [28], prezintă fluctuaţiile de tensiune ca fiind

variaţii datorate vârfurilor de putere ce rezultă din funcţionarea intermitentă sau cu
şocuri de putere a unor receptoare, ca de exemplu: în reţelele de joasă tensiune:
frigidere, ascensoare, aparate de sudură; în reţelele de medie tensiune: pompe,
locomotive electrice, laminoare; centrale electrice eoliene; în reţelele de înaltă
tensiune: cuptoare electrice cu arc, centrale electrice eoliene.
Cauzele fluctuaţiilor de tensiune au fost analizate, sistematizate şi reprezentate
grafic în diagrama Ishikawa (Fig. 1.6).
Fig. 1.6. Diagrama Ishikawa pentru fluctuaţii de tensiune
15
Controlul în timp real al puterii reactive prin sistemele automatizate de

distribuţie este cea mai eficientă soluţie pentru încadrarea flickerului în limitele
admisibile.
Reglementări privind fluctuaţiile de tensiune

În prezent, sunt recomandate numai niveluri de compatibilitate pentru variaţiile
dreptunghiulare ale tensiunii, cu diferite frecvenţe de repetare. De regulă, fluctuaţiile
de tensiune care produc flicker sunt de până la 3% din tensiunea nominală de
alimentare, dar pot apărea rar (câteva pe zi) şi variaţii în treaptă până la 8% în reţele
publice. În reţelele electrice de distribuţie de înaltă tensiune, în condiţii normale de
funcţionare, în orice perioadă la interval de o săptămână, nivelul de flicker pe termen
lung Plt trebuie să fie Plt < 1 pentru un nivel de încredere de 95% din săptămână.
1.6. Deformarea undelor de curent şi tensiune
Prezenţa receptoarelor deformante de categoria I şi II cum sunt: variatoarele

de viteză, redresoarele comandate sau semicomandate, cuptoarele cu arc, aparatele
de sudură cu arc electric, condensatoarele şi bobinele determină scăderea calităţii
energiei electrice. De asemenea, armonici superioare de tensiune pot fi produse de
maşini electrice, transformatoare electrice de putere şi de unele elemente neliniare
ale reţelei electrice. Regimul deformant este datorat şi unor generatoare electrice,
prin imperfecţiunea formei de undă a tensiunii la borne faţă de forma sinusoidală.
Cauzele deformării undelor de curent şi tensiune au fost analizate,
sistematizate şi reprezentate grafic în diagrama Ishikawa (Fig. 1.7).
Fig. 1.7. Diagrama Ishikawa pentru deformarea undelor de curent şi tensiune

Cea mai importantă cauză în deformarea undelor de tensiune şi curent o
reprezintă folosirea echipamentelor ce au componente electronice.
Reglementări privind regimul deformant

Conform standardului SR EN 50160:2012, tensiunile armonice (JT şi MT) în
95% din măsurători pe o săptămână, au valoarea agregată pe un interval de 10
minute a componentelor tensiunii armonice şi aceasta trebuie să fie mai mică sau
egală cu valorile indicate în standard. Pentru o armonică de un anumit ordin se pot
atinge valori mai mari datorită rezonanţei. Factorul de distorsiune maxim admisibil
pentru armonici până la rangul 40 trebuie să fie mai mic sau egal cu 8% în reţelele
de JT şi MT şi de până la 3% în reţelele de ÎT. Pentru armonici superioare (peste
rangul 15 la armonicile impare multiplu de 3, respectiv 12 la armonicile pare) apar
restricţii mai severe în standarde IEC decât în standardul SR EN 50160:2012.
16
1.7. Nesimetria sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi
Nesimetria sistemului de tensiuni trifazate este definită de inegalitatea valorilor

efective ale tensiunilor pe cele trei faze, existenţa unui defazaj diferit de 120 0 sau
existenţa unor niveluri diferite ale armonicilor pe cele trei faze [30].
Cauzele nesimetriei sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi au fost analizate,
sistematizate şi reprezentate grafic în diagrama Ishikawa (Fig. 1.8).
Fig. 1.8. Diagrama Ishikawa pentru nesimetria în sisteme trifazate

Cea mai importantă cauză a nesimetriilor o reprezintă sarcinile dezechilibrate
în reţeaua de alimentare.
Reglementări privind nesimetriile

Conform [34] sunt adoptate pentru factorul de nesimetrie K2U următoarele
niveluri de compatibilitate în cazul reţelelor de joasă tensiune (JT), pentru cele de
medie tensiune (MT) şi de înaltă tensiune (ÎT): pentru JT: K2U ≤ 2%; pentru MT: K2U ≤
2%;
1.8 Concluzii
Conceptul de calitate a energiei electrice în perioada 1962 – 2011 a evoluat
prin includerea celor două aspecte: tehnic şi economic.
Analiza cauzelor şi efectelor noncalităţii energiei electrice se poate realiza prin
metoda Ishikawa, metodă oportună pentru a pune în evidenţă factorii importanţi ai
non-calităţii care permite realizarea sintezei evenimentelor specifice indicatorilor de
calitate ai energie electrice având ca obiectiv planificarea standardelor şi
reglementărilor în vigoare.
În ultimii ani, responsabilitatea privind calitatea energiei electrice s-a
diversificat. Sistemul de distribuţie a energiei electrice este încă în tranziţie spre o
piaţă liberalizată a energiei electrice. Odată cu implementarea „Smart Grids – reţea
electrică inteligentă”, operatorii reţelelor de distribuţie au de suportat responsabilităţi
exprese pentru a distribui energie electrică în conformitate cu nivelul calităţii impus
fie de clienţi, prin contracte, fie de un reglementator prin lege. Asemenea
responsabilităţi implică monitorizarea şi raportarea sistematică a calităţii energiei
electrice. Astfel, determinarea indicatorilor de calitate a energiei electrice este
necesară pentru controlul respectării cerinţelor actelor normative şi pentru stabilirea
responsabilităţilor reciproce ale furnizorului şi ale consumatorilor. Sunt necesare
sisteme de monitorizare auditate care să aibă la bază modele matematice de
agregare cât mai precise, pentru analiza şi compararea coerentă a datelor, necesare
stabilirii penalităţilor, atunci când sunt introduse perturbaţii în sistem.
Pentru reţelele electrice de distribuţie cercetările actuale urmăresc să
identifice legătura care există între calitatea energiei electrice şi consumul propriu
tehnologic, direct legat de eficienţă energetică.
17
CAPITOLUL 2
METODE ŞI PROCEDEE DE MONITORIZARE A
INDICATORILOR DE CALITATE A ENERGIEI ELECTRICE
2.1. Perturbaţiile conduse în sistemul energetic
Calitatea energiei electrice livrate consumatorului, caracterizată printr-un set

de indicatori, este evaluată prin monitorizarea perturbaţiile conduse care se propagă
în sistemul energetic, afectând toate părţile implicate: producătorul, transportatorul,
distribuitorul, furnizorul şi consumatorul final. Perturbaţiile sunt măsurate prin
identificarea anormalităţilor în unda de tensiune sau de curent.
Perturbaţiile conduse sunt de tip continuu sau de tip eveniment (discrete) [36].
Perturbaţiile continue (stady state) sunt prezente în fiecare ciclu al tensiunii
alternative şi includ variaţiile lente de tensiune, armonicile, flickerul şi nesimetria în
reţelele electrice [1]. Detectarea şi măsurarea lor se face prin măsurarea amplitudinii
semnalului şi stabilirea abaterii faţă de valoarea nominală a tensiunii sau curentului.
Metodele de detecţie a perturbaţiilor se bazează pe compararea punct cu
punct a ciclurilor adiacente, sau a valorilor efective ale semnalului distorsionat cu un
semnal ideal (sau bazat pe model), sau ale datelor transformate în domeniul
frecvenţă. Există metode parametrice (filtru Kalman, model autoregresiv) sau
neparametrice (bazate pe transformata Fourier de timp scurt sau transformarea
wavelet).
Monitorizarea calităţii energiei electrice este un aspect al controlului calităţii
care presupune supravegherea (observarea de durată) a parametrilor de energie
electrică în scopul verificării conformităţii sale cu cerinţele impuse de legislaţia în
vigoare. Pentru caracterizarea consumatorilor – sursa de perturbaţii
electromagnetice, prezintă interes prelucrarea statistică a datelor experimentale.
2.2. Monitorizarea perturbaţiilor conduse

Cercetările recente au stabilit indicatori caracteristici pentru fiecare din
aspectele calităţii energiei electrice, pentru care sunt dezvoltate metode de
monitorizare şi prelucrare a datelor specifice.
În ceea ce priveşte durata monitorizării, aceasta diferă în funcţie de tipul
perturbaţiilor. Deoarece perturbaţiile eveniment se produc mai rar, timpul de
observare trebuie să fie mai lung decât în cazul perturbaţiilor continue. Astfel, de
exemplu, în cazul golurilor de tensiune, se recomandă ca durata de monitorizare să
fie de minim un an.
În continuare sunt analizate mărimile caracteristice fiecărui indicator de
calitate a energiei electrice şi procedurile lor de obţinere.
2.2.1. Monitorizarea variaţiilor de frecvenţă

Indicatorii specifici ce caracterizează variaţiile de frecvenţă în sistemele
electrice de distribuţie, definiţi în monografiile actuale [18], [20], [22] şi în
reglementări [26], [34] şi [43], sunt:
 Abaterea absolută de frecvenţă f :

f  fn  f (2.4)
unde: f n - frecvenţa nominală a reţelei de alimentare (50Hz sau 60Hz),
18
f - frecvenţa măsurată la un moment dat de timp.

 Abaterea relativă a frecvenţei  f :
f  fn
 f %   100 % (2.5)
fn
Abaterea relativă se utilizează în statistica descriptivă şi indică dacă şirul
de date este omogen, furnizând informaţii la nivelul fiecărei variante analizate.
 Abaterea integrală de frecvenţă pe durata unei zile I f este introdusă pentru a
caracteriza necesitatea şi asigurarea funcţionării corecte a ceasurilor
sincronizate cu frecvenţa reţelei electrice. Deoarece f este o funcţie
dependentă de timp se introduce mărimea integrală pe durata unei zile, de
forma:
To
1
If 
T0  f (t )  dt (2.6)
0
unde: T0 – intervalul de observare este egal cu 24 h.
Abaterea integrală de frecvenţă se utilizează atunci când mărimile
caracteristice ale variaţiei de frecvenţă nu se pot prelucra statistic.
2.2.2. Monitorizarea variaţiilor lente de tensiune

Variaţiile lente de tensiune sunt de mică amplitudine şi de durată mai scurtă,
de ordinul milisecundelor. Indicatorii specifici ce caracterizează variaţiile lente de
tensiune în sistemele electrice de distribuţie sunt definiţi în [20 - 22], [29] şi [44].
Mărimile care caracterizează variaţiile lente de tensiune sunt:
 Abaterea de tensiune, definită ca diferenţa dintre valoarea efectivă a tensiunii într-
un nod al reţelei electrice la un moment dat, şi valoarea contractată/nominală.
Relaţia de calcul a abaterii de tensiune este:
U  U  U n V  (2.7)
în această relaţie: U – este valoarea efectivă a tensiunii u(t ) luată în considerare la
măsurare şi corespunde la măsurare:
T
1 2
V 
T 0
U u  dt , (2.8)
în care: T – perioada tensiunii de alimentare; U n - este tensiunea nominală a reţelei

în punctul de măsurare denumită în unele lucrări de specialitate tensiune contractată.
 Abaterea relativă de tensiune, care se exprimă:
a) ca mărime adimensională:
U  Un
U    u 1 (2.9)
Un
U
unde: u  - nivelul de tensiune relativă, definit cu relaţia: u  
Un
b) ca mărime în procente:
U  Un
U%   100 % (2.10)
Un
Valoarea medie a abaterii relative a tensiunii faţă de valoarea nominală, pe

durata unui interval de timp t de observare, se determină cu relaţia:
19
t
U%dt , %
1
t 0
Umed %  (2.11)
Indicatorul U med % este o caracteristică a nivelului mediu al tensiunii pe

barele de alimentare şi oferă indicaţii privind alegerea plotului de reglare al
transformatorului.
Luând în considerare relaţia (2.9) valoarea medie a abaterii tensiunii devine:
t
1
U m* ed   (u *  1)dt  u m ed  1
*
(2.12)
t 0
Acest indicator specific depinde de diferenţa dintre valoarea medie a nivelului de
tensiune relativă şi unitate.
 Dispersia abaterilor de tensiuni calculată cu relaţia:
t
 U% t  dt  U med % 

1 2
 2U 
2
(2.13)
t 0
Dacă prin stabilirea duratei de observaţie t se poate ajunge la o abatere
medie neglijabilă ( U med %  0 ), ceea ce corespunde cazului unor abateri
simetrice, echilibrate în cele două sensuri, atunci relaţia (2.13) devine:
t
 U% t  dt
1
 2U 
2
(2.14)
t 0
 Gradul de iregularitate a tensiunii, definit cu relaţia:
t
 U% t  dt
1
 q2 
2
(2.15)
t 0
Cu relaţiile (2.13) şi (2.15) expresia dispersiei devine:
 U   q2  U med %  
2
(2.16)
 Abaterea medie pătratică a tensiunilor, definită ca rădăcina pătrată din dispersia

abaterilor de tensiune, este de forma:
t
 U% t  dt
1
 U   2U  2
(2.17)
t 0
Considerând relaţia (2.9) abaterea medie pătratică a tensiunilor devine:
 U   2U  u *2  2u *  1 (2.18)
U
unde: u   reprezintă nivelul de tensiune relativă.
Un
Prin aplicarea metodelor statistice, se poate prelucra un număr foarte mare de

date şi astfel interpretarea rezultatelor devine mai consistentă.
2.2.3. Monitorizarea supratensiunilor temporare

Supratensiunile sunt perturbaţii discrete care se caracterizează prin indicatori
specifici [13], [29]:
 Coeficientul de supratensiune temporară, este definit cu relaţia:
20
Umax
kv  (2.19)
U
unde: k v – factorul de vârf; U max – valoarea efectivă maximă a tensiunii de fază din
intervalul de timp considerat; U – valoarea efectivă a tensiunii pe fază.
Procedura de măsurare pentru supratensiuni

Supratensiunea tranzitorie se determină prin compararea valorii instantanee a
tensiunii, pe fiecare interval de măsurare, cu valoarea instantanee a tensiunii din
intervalul de măsurare anterior, măsurată la acelaşi moment de timp faţă de trecerea
prin zero.
2.2.4. Monitorizarea golurilor de tensiune

Monografia „Goluri de tensiune în sisteme electroenergetice” [25], apărută în
anul 1979, reprezintă o deschidere în domeniul calităţii energiei electrice. Alte lucrări
în limba română s-au preocupat de noi modalităţi de definire, identificare şi
dezvoltare de metode de monitorizare a golurilor de tensiune [20], [21], [24], şi [28].
Conform standardului IEC 61000-4-30, golul de tensiune se caracterizează
prin amplitudine, durată şi frecvenţă de apariţie.
 Amplitudinea golului de tensiune pe fază este definită cu relaţia:
U g U n  U rez
 gol %    100 [%] (2.22)
Un Un
în care:  gol - amplitudinea relativă sau procentuală; U rez - valoarea remanentă a
tensiunii de fază; U n – tensiunea nominală/contractată pe fază.
 Durata golului de tensiune t g reprezintă intervalul de timp cuprins între
momentul apariţiei golului şi momentul revenirii tensiunii peste valoarea de prag:
t g  t f  t i [s] (2.23)
în care: t i - momentul de timp iniţial la care apare evenimentul; t f - momentul de
timp final la care se sfârşeşte evenimentul.
 Frecvenţa de apariţie a golurilor f g este dată de numărul de goluri de tensiune
care apar într-o anumită reţea electrică sau într-un nod al reţelei, într-o anumită
perioadă de timp:
fg 
Ng
t
 
h 1 (2.24)
în care: N g - numărul de goluri de tensiune care apar în timpul de observaţie t r

(în mod uzual 1 an).
Procedura de măsurare pentru goluri de tensiune

Pentru a caracteriza calitatea energiei electrice cu indicatorul goluri de
tensiune este necesar să se combine efectul tuturor evenimentelor care au loc într-o
perioadă dată de timp, într-un anumit loc (site), respectiv, sistem.
Mărimile caracteristice ale golurilor de tensiune dau informaţii asupra calităţii
tensiunii într-un loc, despre frecvenţa evenimentelor cu valori specificate pentru
amplitudine şi durată.
21
2.2.5. Monitorizarea fluctuaţiilor de tensiune şi a flickerului

Fluctuaţiile de tensiune sunt acele variaţii rapide de tensiune cu caracter
repetitiv, periodice sau aleatorii, care se produc cu o viteză de variaţie mai mare de
un procent pe secundă:
U % %
1   (2.27)
t s
Fluctuaţiile de tensiune care determină efectul de flicker au, în general, valori
sub 10% din amplitudinea tensiunii la barele de alimentare şi sunt produse în
domeniul de frecvenţa (0,003 ... 25) Hz, ceea ce corespunde unor periodicităţi în
domeniul (40 ms ... 5 min.).
Indicatorii specifici pentru fluctuaţiile de tensiune sunt:
 Indicele fluctuaţiei de tensiune, exprimat ca mărime adimensională:
U  U min
U   a *  max  u max
*
 u min
*
(2.28)
Un
U
unde: u  reprezintă nivelul de tensiune relativă şi este definită cu relaţia - u   .
Un
Flickerul este direct legat de perturbaţiile de tip fluctuaţii de tensiune. Definiţia
flickerului este dată în dicţionarul de termeni electrotehnici ca: „senzaţia neplăcută
dată de stimuli luminoşi a căror intensitate luminoasă sau distribuţie spectrală variază
în timp”. Există numeroase lucrări care se referă la efectul de flicker [10], [20], [21],
[28], [29], [44], şi [58].
În cazul unor amplitudini de fluctuaţii şi frecvenţe diferite se poate stabili
echivalenţa fenomenelor care produc senzaţia de jenă vizuală.
 Amplitudinea fluctuaţiei echivalentă cu efectul pentru frecvenţa de 10 Hz se
determină cu relaţia:
a10*2
  g i2  ai*2 (2.30)
i
unde: ai* - amplitudinea fluctuaţiei cu frecvenţa i; g i - coeficient de echivalenţă,

determinat experimental care depinde de frecvenţa de apariţie a fluctuaţiei de
tensiune.
Din punct de vedere cantitativ, senzaţia de jenă acumulată de ochiul uman,
într-un interval de timp t , este caracterizată prin doza de flicker.
 Doza de flicker are expresia:
t t
f   a 10
*2
dt    g i2  a *i2 dt. (2.31)
0 0 i
Doza de flicker se poate determina direct cu ajutorul unui aparat tip

flickermetru. Determinarea nivelului de flicker se face pe baza valorilor efective ale
tensiunii măsurate la fiecare 10 ms.
Algoritmul flickermetrelor, definit în standardul IEC 61000-4-15, are
ca rezultat indicele de severitate pe termen scurt la 10 minute Pst . Acest index este
obţinut prin analiza statistică a valorilor instantanee de flicker în care se modelează
efectul produs asupra retinei de lămpile cu incandescenţă şi modul de observare a
intensităţii luminoase.
 Nivelul de flicker pentru perioade scurte de timp Pst se determină cu relaţia:
Pst  k0,1s  P0,1s  k1s  P1s  k3s  P3s  k10 s  P10 s  k50 s  P50 s (2.32)
în care, mărimile marcate cu bară deasupra sunt valori medii:
22
P0,1s  P1s  P1,5s 

P1s 
3
P2,2s  P3s  P4s 
P3s 
3
(2.33)
P10 s 
 P6s  P8s  P10 s  P13 s  P17 s 
5
P  P50 s  P80 s 
P50 s  30 s
3
unde: k 0,1s , k1s , k 3s , k10 s , k 50 s - sunt coeficienţi astfel stabiliţi încât pentru
amplitudinile admisibile ale fluctuaţiilor să rezulte Pst  1.
Cu limitele tolerabile ale severităţii flickerului pe perioade scurte de timp se
poate utiliza o relaţie mai simplă:
Pst  0.0314  P0,1s  0.0525  P1s  0.0657  P3s  0.28  P10 s  0.08  P50 s (2.34)
unde: mărimile din expresiile anterioare: P0,1 ; P1 ; P1,5 ; P2,2 ; P3 ; P4 ; P6 ; P8 ;
P10 ; P13 ; P17 ; P30 ; P50 ; P80 sunt niveluri ale flickerului depăşite în 0,1%; 1%;
1,5%; 2,2%; 3%; 4%; 6%; 8%; 10%; 13%; 17%; 30%; 50%; 80% din timp.
 Nivelul flickerului de lungă durată Plt , denumit şi indice de severitate a flickerului,
este definit cu valorile indicatorului de flicker pe termen scurt Pst şi este calculat
cu relaţia:
1 N 3
Plt  3  Pst , j
N j 1
(2.35)
unde: Pst , j  j  1, 2, 3, , N  reprezintă citiri succesive ale valorilor Pst

corespunzătoare flickerului de scurtă durată.
 Nivelul flickerului de lungă durată Plt determinat pe intervale succesive de timp
de două ore este calculat cu relaţia:
1 12 3
Plt  3  Pst, j
12 j 1
(2.36)
în care sumarea perturbaţiilor se face după o lege cubică.
Procedura de măsurare pentru fluctuaţii de tensiune

În prezent, se indică numai niveluri de compatibilitate pentru variaţiile
dreptunghiulare ale tensiunii, cu diferite frecvenţe de repetare.
În reţelele electrice de distribuţie de înaltă tensiune, în condiţii normale de
funcţionare, în orice interval de timp de observare (de obicei de o săptămână), nivelul
de flicker pe termen lung după standardul românesc SR EN 50160:2012, nu trebuie
să depăşească Plt  1 pentru 95% din valorile măsurate la 2 h în intervalul de timp
de o săptămână. În stabilirea obiectivelor de calitate se are în vedere că un index de
severitate care depăşeşte unitatea va perturba majoritatea indivizilor. O severitate
între 0.7 şi 1.0 este semnificativă, dar nu va perturba toţi indivizii. Se poate aprecia
că sistemele de supraveghere a flickerului sunt puţin utilizate. Monitorizări de flicker
se fac doar în noduri cu fluctuaţii mari de sarcină. Costurile de monitorizare sunt încă
nejustificabile pentru valori reduse ale indicilor de severitate Pst şi Plt .
23
2.2.6. Monitorizarea regimului deformant

Metoda uzuală de studiu a regimurilor deformante este analiza armonică,
bazată pe descompunerea undei periodice reale în componente sinusoidale, cea
fundamentală, de frecvenţă 50 Hz şi cele de frecvenţe multiple ale frecvenţei de
bază, armonici superioare.
Indicatorii specifici caracterizării regimului deformant, pentru reţelelor electrice
trifazate simetrice se obţin cu metoda descompunerii în serie Fourier [20], [46]:
 Nivelul armonicii de ordinul k este dat de raportul dintre valoarea efectivă a
armonicii considerate Yk şi valoarea efectivă a armonicii de ordinul
fundamentalei Y1 :
Yk
k  (2.37)
Y1
 Coeficientul de distorsiune armonică (THD - Total Harmonic Distortion):
Yd
kd  THD  (2.38)
Y 2  Y02
în care: Yd - reprezintă reziduul deformant, definit cu relaţia:
n
Yd  Yk2 (2.39)
k 2
unde: Y - valoarea efectivă a undei periodice deformante; Y0 - componenta
continuă; Y1 - valoarea efectivă a fundamentalei; Yk - valoarea efectivă a armonicii
de ordinul k; k – rangul armonici.
Din considerente practice, ordinul armonicilor se opreşte la n  40 .
În cazul unei unde alternative simetrice, componenta continuă este nulă încât
coeficientul de distorsiune devine:
Y
kd  d (2.40)
Y
Normele IEC prevăd şi următoarea definiţie pentru coeficientul de distorsiune
armonică:
Y
kd  d (2.41)
Y1
în care: Y1 - valoarea efectivă a fundamentalei.
Procedura de măsurare a distorsiunii armonice

Obiectivele de calitate se stabilesc prin acord între părţile implicate, prin
autoimpunere de către furnizorul de energie electrică sau prin recomandări date de
reglementator. De multe ori însă, reglementările dau valori diferite. Astfel, standardul
românesc SR EN 50160 menţionează: „caracteristicile de tensiune nu trebuie să fie
depăşite de 100% din clienţi, pentru un nivel de încredere de 95% din perioada de
monitorizare”. În schimb, standardul IEC 61000-2-2 menţionează: „nivelurile de
compatibilitate nu trebuie să fie depăşite de 95% din clienţi, pentru un nivel de
încredere de 95% din perioada de monitorizare”.
2.2.7. Monitorizarea nesimetriei sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi

Mărimile caracteristice nesimetriei în sistemele trifazate sunt definite, fie cu
24
metoda componentelor simetrice, fie din considerente practice [20], [22]:

 Factorul de nesimetrie a tensiunii denumit şi factor de disimetrie, este definit cu
metoda componentelor simetrice în standardul IEC 61000-4-30, ca raport între
tensiunea de secvenţă negativă şi cea de secvenţă pozitivă:
U2
K 2U [%]   100 (2.46)
U1
unde: U 2 - tensiunea de secvenţă negativă; U1 - tensiunea de secvenţă pozitivă.
 Factorul zero de nesimetrie a tensiunii, denumit şi coeficient de asimetrie,
reprezintă raportul dintre tensiunea de secvenţă zero şi tensiunea de secvenţă
pozitivă.
U0 (2.47)
K 0U [%]   100
U1
 Factorul mediu de nesimetrie a tensiunii definit din considerente practice, propus
de NEMA şi de IEEE 1159-95, este:
U med  U max
K U [%]   100 (2.48)
U med
unde: Umed - reprezintă media tensiunilor de linie măsurate la un moment dat;
Umax - reprezintă tensiunea de linie cu valoarea cea mai mare.
În aceste relaţii se folosesc numai valorile fundamentalei de tensiune,
armonicile fiind eliminate prin algoritmi specifici.
Procedura de măsurare pentru nesimetrie

Măsurătorile se fac la fel ca în cazul regimului deformant, conform
standardului IEC 6100-4-30, pe următoarele intervale: 5 sau 6 perioade; 150/180
perioade; 10 minute
Apoi se stabilesc indicii de site pentru nivelurile de încredere de 95%, 99% şi
100% ale valorilor aşteptate, mai întâi pe site şi apoi pe sistem.
2.3. Analiza statistică descriptivă în caracterizarea indicatorilor de calitate a

energiei electrice
Metodele folosite pentru identificarea şi monitorizarea perturbaţiilor conduse din

reţelele electrice furnizează un volum mare de date pentru diferite locaţii şi pe diferite
intervale de timp.
Progresele făcute în tehnologiile de stocare a datelor determină creşterea
zilnică a volumului de date care poate fi valorificat în rezolvarea problemelor de
calitate. O funcţie nou introdusă pentru sistemele de monitorizare este transformarea
acestui uriaş volum de date în informaţii utile care să servească managementului
calităţii energiei electrice.
Metodele statistice sunt cele mai des utilizate în acest sens. Prin prelucrare
statistică a rezultatelor este posibilă obţinerea unor indicatori specifici estimativi ai
variaţiei indicatorilor de calitate a energiei electrice pentru perioade reprezentative de
timp (oră, schimb de lucru, zi etc.). Cunoaşterea parametrilor statistici ai tensiunii pe
barele de alimentare facilitează caracterizarea completă a calităţii tensiunii, ceea ce
permite alegerea corectă a parametrilor instalaţiilor de reglaj a tensiunii (ploturi
transformatoare, controlul puterii reactive).
25
2.3.1. Statistică descriptivă

Statistica descriptivă, descrisă în monografiile [49 - 53], este un instrument
prin care se poate caracteriza o populaţie X de elemente aleatoare, prin analiza unui
eşantion de forma unui şir de date rezultate din măsurători { x i }, unde i  1, 2, 3, , n .
Populaţia, în lucrarea de faţă, este alcătuită din indicatori specifici de calitate a
energiei electrice.
Statistica descriptivă se utilizează pentru [49]: reprezentarea datelor sub formă
de diagrame; calculul unor mărimi speciale (ex. medii, dispersii); reducerea datelor
prin împărţirea datelor în clase şi studierea caracteristicilor statistice ale claselor.
Caracterizarea şirului de date

Mărimile specifice care pot caracteriza şirul de date sunt descrise în
monografiile actuale [49 - 51].
 Media aritmetică, dată de relaţia:
x esantion 
 x i ; i  1n (2.58)
n
unde : n - numărul de observaţii;
 Abaterea medie pătratică s (sample variance), obţinută din rădăcina pătrată a
dispersiei Ds :
s  Ds 
1 n

n  1 i 1

xi  x
2
 (2.59)
unde: s - abaterea medie pătratică:

x - reprezintă valoarea medie aritmetică a şirului de măsurători având
rezultatele x1, x 2 , x3 ,  x n ,
n - frecvenţele absolute a valorilor n1, n2 , , ni .
Relaţia (2.59) se utilizează atunci când seria este formată din şiruri de
eşantioane, iar când seria este formată din frecvenţe absolute se utilizează
următoarea relaţie:
1 n
 D  x i  teoretic
n i 1
2 (2.60)
în care:
 - reprezintă abaterea medie pătratică când se cunosc valorile medii a şirului
de măsurători;
 teoretic - reprezintă media teoretică a şirului de date cu rezultatele
x1, x2, x3 , , xi ;
 Coeficientul de variaţie, calculat ca raport procentual între abaterea medie
standard şi media aritmetică:
s
CV%   100, [%] (2.61)
x
 Mediana ( x me ) este termenul din mijlocul şirului ordonat crescător. Dacă şirul are
număr par de elemente, mediana este media aritmetică a celor doi termeni din
mijlocul şirului.
Mediana prezintă unele avantaje faţă de media aritmetica şi anume: nu este
afectată de fluctuaţiile selecţiei; se poate determină grafic prin construirea curbei
frecvenţelor cumulate.
26
 Modulul ( x mod ) este valoarea din şir cu frecvenţa cea mai mare.
Media şi abaterea standard reprezintă principalii descriptori pentru un şir de

date rezultate din măsurători { x i }, unde i  1, 2, 3, , n . Dacă abaterea standard e
mare, media nu e reprezentativă pentru şirul de date.
Cu ajutorul coeficientului de variaţie pot fi comparate dispersiile diferitelor
distribuţii după variabilele exprimate în unităţi de măsură diferite. Coeficientul de
variaţie furnizează informaţii dacă şirul de date este sau nu este omogen.
Coeficientul de variaţie poate lua valori cuprinse între 0  CV  100% . Când CV tinde
spre zero, variabilitatea este redusă, deci populaţia este omogenă, iar media are un
grad de reprezentativitate ridicat. Cu cât nivelul coeficientului de variaţie tinde spre
100% cu atât variabilitatea este mai mare, populaţia este mai eterogenă, iar media
are un nivel de reprezentativitate mai scăzut.
Ca urmare, coeficientul de variaţie poate fi folosit ca test de semnificaţie a
reprezentativităţii mediei, considerându-se următoarele praguri de semnificaţie:
0  CV  17% - media este strict reprezentativă; 17  CV  35% - media este
moderat reprezentativă; 35  CV  50% - media este reprezentativă în sens larg;
CV  50% - media este nereprezentativă.
 Eroarea standard (Standard Eror) SE se calculează cu următoarea relaţie:
s
SE  (2.64)
n
unde: s - abaterea medie pătratică cunoscând valoarea mediei aritmetice.
Eroarea standard se foloseşte pentru a determina intervalul de încredere a
mediei.
Statistica descriptivă conţine un aparat matematic vast. Pentru o prelucrare
statistică a indicatorilor de calitate a energiei electrice nu sunt necesari toţi indicatorii
pe care îi furnizează statistica. În prezenta lucrare, în urma studierii bibliografiei şi a
cercetărilor efectuate, se propune utilizarea unor indicatori statistici reprezentativi din
statistica descriptivă, astfel încât să se realizeze într-un timp cât mai scurt analiza
indicatorilor specifici calităţii energiei electrice.
2.3.2. Studiul de caz: Stabilirea indicatorilor variaţiei de tensiune într-o reţea

electrică de distribuţie
În prezentul studiu de caz se urmăreşte caracterizarea variaţiilor lente de
tensiune într-un nod al reţelei electrice de distribuţie, utilizând metode statistice şi
determinarea indicatorilor statistici. Monitorizarea variaţiilor lente ale tensiunii s-a
realizat conform standardelor în vigoare. Acest studiu este un argument pentru a
stabili şi a reduce efectele variaţiilor lente de tensiune.
Un alt obiectiv al studiului îl reprezintă stabilirea încadrării indicatorilor specifici
ai variaţiilor lente de tensiune în limitele standardizate.
Studiul de caz a fost prezentat în cadrul conferinţei Modern Power System,
2013, Cluj – Napoca, România [55].
a) Necesitatea studiului
Standardele internaţionale fac o clasificare a fenomenelor electromagnetice

care afectează calitatea energiei electrice. Dintre aceste fenomene, cele mai des
întâlnite sunt variaţiile de tensiune.
27
Variaţiile lente şi rapide de tensiune au efecte asupra eficienţei

echipamentelor din reţele electrice de distribuţie şi asupra eficienţei transferului de
putere la consumator. Analiza efectuată este necesară pentru a pune în evidenţă
indicatorii specifici ai variaţiilor lente de tensiune şi pentru a fundamenta prelucrarea
cu statistica descriptivă utilizată în monitorizarea indicatorilor specifici de calitate a
tensiunii. Prin analiza statistică a variaţiilor de tensiune un operator de distribuţie a
energiei electrice poate reglementa funcţionarea receptoarelor, a căror productivitate
este direct dependentă de regimul de tensiune.
b) Prezentarea studiului de caz
Pentru analiza variaţiei de tensiune s-au făcut măsurători într-o perioadă de o

săptămână (19 - 25 octombrie 2011) într-un punct de consum pe barele de joasă
tensiune ale postului de transformare PT 8041 20/04 kV (Stupini). În Fig. 2.7 este
prezentată schema de alimentarea a postului de transformare PT 8041, cu 7 celule.
Pe barele de joasă tensiune a fost amplasat analizorul de reţea portabil Flucke 435.
S-au înregistrat valorile efective ale tensiunilor pe cele trei faze (L1, L2, L3)
măsurate la 1 minut cu analizorul de reţea, care efectuează calculul valorilor medii pe
1 minut, identifică şi înregistrează valoarea minimă şi valoarea maximă pe intervalul
de 1 minut. Fişierul de export al datelor este de tipul .txt, astfel că este necesară
prelucrarea datelor, pentru a fi exportate în format .xls.
c) Aplicarea statisticii descriptive

Se consideră populaţie statistică formată din valorilor tensiunilor efective
monitorizate U. Datele monitorizate sunt grupate în trei şiruri, corespunzătoare celor
trei faze L1, L2, L3, şi anume:
 şirul valorilor tensiunilor efective monitorizate la un minut U i  L1, L2, L3;
  
şirul valorilor tensiunilor efective minime monitorizate la un minut U imin L1, L2, L3;
 şirul valorilor tensiunilor efective maxime monitorizate la un minut U  max

i L1, L2, L3,
unde: indicele i pentru şirul valorilor zilnice de măsurători ia valori de la 1 la 1440,
corespunzător datelor măsurate din minut în minut pe durata de 24 de ore.
Analiza statistică este aplicată separat, pentru şirul de valoril zilnice ale
tensiunii şi nu pentru şirul tuturor celor 7 zile deoarece o astfel de tratare:
 permite analiza modului cum reacţionează sistemul electric la variaţia de
sarcină în zilele săptămânii;
 permite predicţia variaţiilor de tensiune;
 este posibilă verificarea în detaliu a încadrării în nivelele admisibile.
28
Fig. 2.1. Schema de alimentare şi măsurare în postul de transformare PT 8041
Utilizând programul Statistica au fost calculaţi parametrii caracteristici pentru

populaţia corespunzătoare fiecărei zile de monitorizare: media aritmetică - U ;
modulul - Umod ; mediana - U me ; minimul - Umin ; maximul - Umax ; abaterea standard -
sU ; coeficientul de variaţie - CVU , pentru fiecare linie a sistemului trifazat de tensiuni
determinate cu relaţiile (2.58) – (2.61).
d) Rezultate obţinute
Rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 2.6, Tabelul 2.7. şi Tabelul 2.8.
Analizând datele din Tabelele 2.6.- 2.8., se poate trage concluzia că distribuţia
şirurilor de date este normală, deoarece U , U me , Umod sunt apropiate ca valoare.
Tabelul 2.1. Parametrii statistici caracteristici tensiunii de fază pentru linia L1

L1 U U me U mod U min U max sU CVU
[V] [V] [V] [V] [V] [V] %
Ziua 1 242.89 242.89 243.46 239.64 245.59 1.07 0.44
Ziua 2 242.82 242.89 243.29 239.63 246.26 1.14 0.47
Ziua 3 243.06 243.23 243.75 239.81 245.71 1.13 0.46
Ziua 4 242.67 242.73 242.61 238.74 246.70 1.14 0.47
Ziua 5 242.43 242.41 242.59 239.78 245.32 0.97 0.40
Ziua 6 242.53 242.39 241.91 239.53 245.59 1.14 0.47
Ziua 7 242.39 242.28 241.46 235.39 251.73 1.33 0.54

[V] [V] [V] [V] [V] [V] %
Ziua 1 244.16 244.13 243.3200 241.12 246.70 1.04 0.43
Ziua 2 244.27 244.30 Multiple 241.42 247.95 1.17 0.48
Ziua 3 244.74 244.99 245.4600 241.86 247.10 1.16 0.48
Ziua 4 244.46 244.55 Multiple 240.61 248.47 1.10 0.45
Ziua 5 244.13 244.07 244.1100 241.59 246.95 0.98 0.40
Ziua 6 244.16 243.93 243.6100 241.29 247.22 1.17 0.48
Ziua 7 244.31 244.20 243.9800 237.30 253.14 1.33 0.54
29

[V] [V] [V] [V] [V] [V] %
Ziua 1 244.38 244.35 Multiple 241.22 246.94 1.06 0.43
Ziua 2 244.35 244.45 Multiple 241.22 248.08 1.19 0.49
Ziua 3 244.70 244.95 Multiple 241.53 247.07 1.17 0.48
Ziua 4 244.62 244.74 244.84 240.52 248.53 1.06 0.43
Ziua 5 244.40 244.28 244.25 241.88 247.48 0.94 0.38
Ziua 6 244.17 243.98 243.43 241.15 247.04 1.14 0.46
Ziua 7 244.20 244.09 243.41 237.21 253.06 1.32 0.54
Cu datele din Tabelele 2.6. – 2.8. s-au reprezentat graficele valorilor medii ale
tensiunii U pentru liniile L1, L2, L3 (Fig. 2.8).
Comparând valorile medianei şi valorile mediei, rezultă că:

 pentru U me  U , tensiunile din dreapta mediei sunt ca valori mai mici,
influenţând media aritmetică, care se află peste mediană;
 pentru U me  U , tensiunile din stânga mediei sunt ca valori mai mari,
influenţând media aritmetică, care se află sub mediană.
Coeficientul de variaţie, folosit ca test de semnificaţie a reprezentativităţii

mediei, are valori reduse ( 0  CVU  17% ), ceea ce confirmă că media este strict
reprezentativă pentru şirurile de date. Deoarece CVU tinde spre zero, rezultă o
variabilitate redusă a şirului de date, ceea ce confirmă o colectivitate omogenă.
244.8
1
244.6 2
244.4 3
4
244.2
5
244.0 6
Vaorile Mediei - V
243.8 7
243.6
243.4
243.2
243.0
242.8
242.6
242.4
242.2
L1 L2 L3
Linia
Fig. 2.8. Repartizarea valorilor medii ale tensiunii pentru liniile L1, L2, L3 aferent
studiului de caz I
Se observă că valorile medii pentru fiecare tensiune de fază pe liniile L1, L2,
L3 sunt grupate (împrăştierea datelor este mică). Tensiunile de fază pe linia L1 sunt
sub valorile calculate celorlalte faze. Există o nesimetrie de tensiune.
Pentru o caracterizare globală a valorilor tensiunii pentru cele 7 zile de
monitorizare, s-au determinat valorile medii caracteristice fiecărei linii (Tabelul 2.9).
30
Tabelul 2.9. Parametrii caracteristici corespunzători valorilor medii

pentru 7 zile de monitorizare
U U me U mod U min
Linia U max sU CVU
[V] [V] [V] [V] [V] [V] %
L1 242.68 242.67 Multiple 242.39 243.06 0.25 0.10
L2 244.31 244.27 Multiple 244.13 244.73 0.21 0.08
L3 244.40 244.38 Multiple 244.17 244.70 0.20 0.08
Pentru datele obţinute din monitorizare s-au ridicat histogramele
corespunzătoare şirurilor U i  L1, L2, L3 pentru două zile şi s-a folosit pentru calcul
relaţia (2.57). În Fig. 2.9., Fig. 2.10, Fig. 2.11. sunt prezentate histogramele şirului
valorilor ale tensiunilor efective pentru linia L1, L2, L3 din prima zi de monitorizare,
calculate în valori ale variaţiei de tensiune U % .
Histogram Day 1: L1 Histogram Day 1: L2 Histogram Day 1: L3

Expected Normal Expected Normal Expected Normal
700 700 700
600 600 600
500 500 500

No. of obs.
400 400 400
No. of obs.
No. of obs.
300
300 300
200
200 200
100
100 100
0
0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 0
3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5
Voltage variation [%]
Variation of voltage [%] Voltage variation [%]
a) Fig. 2.9. L1 b) Fig. 2.10. L2 c) Fig. 2.11. L3

Histograma variaţiei de tensiune { U%, i } pentru prima zi de monitorizare pe linia a) b) c).
Constatări: Figurile 2.9 – 2.11 indică o distribuţie normală a eşantionului din populaţia
studiată. Pentru zilele de monitorizare 2 – 6, histogramele obţinute, se confirmă
existenţa unei distribuţii normale a datelor.
Pentru ziua a şaptea de monitorizare histogramele şirului de valori U i  unde

i  1, , 1440 sunt prezentate pentru fiecare linie L1, L2, L3, în Figurile. 2.12 - 2.14.
Histogram Day 7: L1 Histogram Day 7: L2 Histogram Day 7: L3
Expected Normal Expected Normal Expected Normal
1100 1100
1100
1000 1000 1000
900 900 900
800 800 800
700 700 700

No. of obs.
No. of obs.
No. of obs.
600 600 600
500 500 500
400 400 400
300 300 300
200 200 200
100 100 100
0 0
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Voltage variation [%] Voltage variation [%] Voltage variation [%]
a) Fig. 2.12 L1 b) Fig. 2.13 L2 c) Fig. 2.14 L3

Histograma variaţiei de tensiune { U%, i } pentru ziua a şaptea
de monitorizare pe linia a) b) c).
Analiza datele obţinute indică:

 existenţa unei distribuţia şirului de date este normală, deoarece U ,
U mod , U me sunt apropiate ca valoare;
31
 media este strict reprezentativă, şirul de date are o omogenitate mare

deoarece CVU se încadrează între 0 şi 17%;
 există o nesimetrie a sistemului trifazat de tensiuni, valorile medii
statistice ale tensiunilor pe fazele L2 şi L3 sunt mai mari decât pe faza
L1.
Concluzii referitoare la studiile de caz

Analiza statistică descriptivă realizată cu softul Statistica permite
reprezentarea datelor sub formă de diagrame, calculul unor mărimi speciale (ex.
medii, dispersii) şi reducerea datelor.
În studiul de caz I s-a demonstrat existenţa unei nesimetrii a sistemului trifazat
de tensiuni, valorile medii statistice ale tensiunilor pe fazele L2 şi L3 fiind mai mari
decât pe faza L1. Analiza efectuată, în studiul de caz I, indică valori medii ale
tensiunilor efective de fază apropiate de limita superioară admisă de norme.
Deoarece în multe dintre nodurile din reţea, în prezent, apar tensiuni peste limita
superioară admisibilă este important să se reducă puterea reactivă produsă în reţea.
În acest sens se impune evitarea generării de putere reactivă la consumatorii
industriali în afara orelor de vârf, producţia de putere reactivă în acest interval de
timp ar trebui să se realizeze la comanda dispeceratului energetic de distribuţie.
În studiul de caz II au fost puse în evidenţă evenimentele de tip gol de
tensiune în reţeaua electrică de distribuţie, evenimente care au influenţat repartiţia
normală a populaţiei investigate. Procedura de monitorizare a indicatorilor de calitate
a energiei electrice a fost realizată în conformitate cu cerinţele standardelor IEC
61000.
2.4. Concluzii
În capitolul 2 se prezintă o sinteză asupra modului de definire şi monitorizare
a indicatorilor specifici de calitate a energiei electrice. Cercetările actuale definesc
indicatorii de calitate a energiei electrice prin relaţii matematice specifice iar metodele
statistico – matematice completează analiza. Prin alegerea unui număr minim de
indicatori statistici (media, mediana, modulul, abaterea standard, coeficientul de
variaţie şi eroarea standard) propuşi de autor se realizează analiza statistică
descriptivă a indicatorilor de calitate a energiei electrice. Pentru testarea aplicabilităţii
metodei de analiză a statistici descriptive autorul relizează două studii de caz privind
caracterizarea indicatorului de calitate a energiei electrice variaţia lentă de tensiune.
Mediul de lucru în programele statistice este complex şi necesită cunoştinţe
avansate de statistică - matematică pentru interpretarea rezultatelor. Astfel, pentru
determinarea caracteristicilor statistice ale unui şir de date măsurate cu
analizatoarele de reţea, se impune implementarea unei soluţii software de analiză
prin care să se calculeze un set minim de indicatori statistici caracteristici. O soluţie
software poate realiza analize în domeniul calităţii energiei electrice, astfel încât
caracterizarea şirului de valori măsurate să se realizeze într-un timp scurt şi cu
posibilitatea de a urmări rezultatele în mediul on-line. O astfel de soluţie permite
predicţia valorilor indicatorilor calităţii energiei electrice.
32
CAPITOLUL 3
CALITATE ŞI EFICIENŢĂ ÎN REŢELE ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE
3.1. Particularităţile reţelelor electrice de distribuţie

Reţeaua electrică reprezintă o instalaţie complexă constituită din una sau mai
multe echipamente de reţea: linii electrice (de tip aerian sau subteran), bare de
tensiune, transformatoarele electrice şi bobine aferente staţiilor şi posturilor de
transformare. Nivelurile de tensiune nominală diferă de la ţară la ţară, putând fi
încadrate în categoria de joasă tensiune (JT), medie tensiune (MT) sau înaltă
tensiune (IT). Reţelele electrice de distribuţie (RED) ocupă o poziţie importantă în
sistemele electroenergetice prin funcţia şi ponderea lor. Rolul lor constă în a prelua
energie electrică din reţelele de transport şi de a o furniza consumatorilor, adaptând
parametrii săi la necesităţile utilizatorilor.
Consumatorul de energie electrică este alcătuit din totalitatea receptoarelor
dintr-un anumit spaţiu sau dintr-o întreprindere [59].
Racordarea unui consumator (loc de consum la reţeaua electrică) se face
dintr-o singură sursă printr-o singură cale de alimentare. Aceasta reprezintă calea de
alimentare de bază şi corespunde puterii maxime (de calcul) de durată a locului de
consum. Realizarea unor căi de alimentare suplimentare de rezervă se face la
cererea consumatorului în cazul în care acesta doreşte îmbunătăţirea indicatorilor de
siguranţă în funcţionarea instalaţiilor [59].
Echiparea staţiilor şi posturilor de transformare cu transformatoare electrice de
putere este diferită. Astfel, pentru consumatorii industriali, staţiile şi posturile de
transformare se echipează de regulă cu două transformatoare. Pentru consumatorii
rezidenţiali, staţiile şi posturile de transformare de distribuţie publică şi alimentare a
altor consumatori, care acceptă condiţii similare de siguranţă se echipează de regulă
cu un singur transformator.
În funcţie de tipul consumatorilor alimentaţi, reţelele electrice de distribuţie pot
fi clasificate în următoarele categorii: reţele urbane de distribuţie, caracterizate printr-
un număr ridicat de consumatori, repartizaţi într-o suprafaţă limitată; reţele rurale de
distribuţie, caracterizate printr-un număr redus de consumatori, repartizaţi într-o
suprafaţă extinsă; reţele industriale de distribuţie, caracterizate printr-un număr
ridicat de consumatori de mărime importantă, repartizaţi într-o suprafaţă restrânsă.
3.2. Consumatorul de sarcină electroenergetică

Printre indicatorii care reflectă dezvoltarea economică a unei ţări se află şi
consumul total de energie electrică din sistemul electroenergetic într-un an.
Deoarece instalaţiile electroenergetice de producere, transport, distribuţie şi utilizare
a energiei electrice sunt interconectate, iar consumatorul este conectat continuu la
sistemul electroenergetic, o analiză a consumatorului de sarcină electroenergetică se
impune.
3.2.1. Clasificarea şi modelarea consumatorului

În reglementări sunt date definiţii pentru tipul de consumator: eligibil, întrerupt,
prestator de servicii publice, terţiar şi vulnerabil.
33
Clasificarea consumatorilor, utilă pentru modelări, analize şi înţelegerea

proceselor care au loc, este menţionată în reglementările în vigoare, astfel: în funcţie
de natura activităţii consumatorilor de energie electrică; în funcţie de puterea
contractată; în funcţie de numărul locurilor de consum, există.
Consumatorul de sarcină electroenergetică se descrie prin mărimi specifice:
factorul de putere, dependenţele puterilor active şi a puterilor reactive de tensiune şi
frecvenţă, tipul şi parametrii motoarelor electrice etc.
În mod simplificat, consumatorii de energie electrică pot fi modelaţi printr-una
din cele trei componente, respectiv prin putere aparentă, curent sau admitanţă
(impedanţă). Modelele de reprezentare a consumatorilor de energie electrică, folosite
în mod curent, pentru reţelele de distribuţie sunt cele cu putere constantă sau curent
constant [63].
3.2.2. Caracterizarea sarcinilor electroenergetice

Acumularea sau debitarea de energie electrică de către un sistem tehnic
generator, transmiţător sau transformator de energie electrică caracterizează sarcina
electroenergetică. În această lucrare, sarcina este reprezentată prin mărimile:
puterea activă, puterea reactivă şi intensitatea curentului electric absorbit sau debitat
de sistemul tehnic.
Sarcina electroenergetică reflectă aspectele activităţii industriale, comerciale şi
casnice, agricole, ca şi ale activităţii sociale, de transport şi sportive, peste care se
suprapun efectele stării vremii ale perioadelor de zi şi noapte.
Parametrii care definesc caracteristicile sarcinilor sunt: sarcina medie, sarcina
medie pătratică, sarcina maximă, valoarea de calcul a sarcinii puterea activă de
calcul şi puterea instalată
Într-un nod de reţea contează sarcina electroenergetică, iar modelarea şi
estimarea sarcinilor electroenergetice se determină prin următoarele metode [65]:
 modelul dinamic a sarcinilor;
 modele bazate pe agregare;
 modele luând în considerare factorii de influenţă a consumului şi
temperaturii.
O delimitare a unui consumator faţă de sarcină electroenergetică se realizează
atunci când consumatorul are prevederi contractuale ce se referă la calitatea energiei
electrice, iar sarcina care poate fi ideală, reală şi modelată se reprezintă prin
caracteristicile reţelelor electrice de distribuţie şi ansamblul de receptori cuplaţi în
nodul unui sistem electroenergetic.
3.3. Consumul propriu tehnologic
3.3.1. Consumul strategic de energie în România

Dinamica consumului de energie electrică a căpătat un caracter aleator, dificil
de încadrat într-un model matematic, datorită apariţiei neprevăzute a unor
consumatori în diverse zone de consum, cel mai adesea determinată de facilităţi
existente în zonă (infrastructură, căi de acces, utilităţi, vad comercial etc.) şi ca
urmare dificil de prognozat.
În Romania, au apărut şi s-au dezvoltat într-un ritm accentuat consumatori noi,
având ca obiect de activitate: mica producţie de mărfuri alimentare sau nealimentare,
construcţii de locuinţe, servicii. Au dispărut marii consumatori industriali existenţi
înainte de anul 1989, de importanţă naţională. Datorită multiplicării şi diversificării
34
agenţilor economici de tip mici consumatori, a crescut mult consumul de energie

electrică la medie şi joasă tensiune. Ca urmare, în funcţionarea instalaţiilor
electroenergetice s-au produs dezechilibre, cauzate de modificări ale gradului de
încărcare al acestora, concretizate prin sub-încărcarea instalaţiilor de distribuţie la
înaltă tensiune (linii electrice şi staţii de transformare), concomitent cu
supraîncărcarea instalaţiilor de distribuţie la medie şi joasă tensiune (linii electrice şi
posturi de transformare).
Totodată, datorită reglementărilor privind serviciul de distribuţie a energiei
electrice, a crescut exigenţa consumatorilor faţă de calitatea serviciilor oferite de
furnizorii de energie electrică şi operatorii de distribuţie.
În aceste condiţii, a devenit necesară efectuarea de analize tehnico-
economice şi cercetări privind modul în care instalaţiile electroenergetice existente
satisfac acoperirea în condiţii de siguranţă a consumului de energie electrică şi a
modului în care acestea trebuie dezvoltate şi amplificate pentru a prelua creşterile de
consum pentru o etapă viitoare.
3.3.4. Metode de evaluare a consumului propriu tehnologic

Consumul propriu tehnologic (CPT) în RED reprezintă pierderile de energie
electrică cauzate de tranzitul energiei electrice prin reţeaua de distribuţie şi este egal
cu diferenţa dintre energia electrică intrată şi cea ieşită din conturul reţelei.
Consumul propriu tehnologic în reţelele electrice de distribuţie este dat de
suma dintre consumul propriu tehnologic tehnic (CPT tehnic) şi consumul propriu
tehnologic comercial (CPT comercial).
O analiză a consumului propriu tehnologic corespunde la a analiza pierderile
din RED: pierderi tehnice şi pierderi comerciale. Pierderile tehnice sunt date de
randamentul echipamentelor din RED şi sunt amplificate de abaterile de la regimul
ideal de funcţionare. Calculul pierderilor tehnice în reţelele de distribuţie se face prin
metode specifice.
O metodă directă de calcul, utilizată mai ales în proiectarea instalaţiilor
electrice, este cea bazată pe cunoaşterea caracteristicilor reţelei şi a parametrilor
reţelei U, I şi cosφ.
Metodele de calcul cel mai des utilizate sunt enumerate în continuare.
a) Metoda citirilor orare, bazată pe măsurarea parametrilor P, Q, U în zile
caracteristice pe fiecare lună, pe patru paliere de tarifare.
b) Metoda corelării statistice a pierderilor de energie electrică cu ponderea
procentuală a energiei totale vândute, pe niveluri de tensiune, bazată pe ipoteza
dependenţei liniare a pierderile de energie electrică cu ponderea energiei totale
anuale vândute pe nivel de tensiune, în ipoteza că există informaţii din exploatare.
Această metodă poate să conducă la rezultate neconcludente. De aceea se
recomandă într-o analiză a pierderilor să se realizeze prin două metode de calcul.
c) Metoda bilanţului de energie electrică se realizează, pe conturul de distribuţie şi pe
cel aferent contractelor reglementate, ca sumă de intrări şi ieşiri de energie. Metoda
de calcul a pierderilor active de energie electrică prin bilanţ energetic (intrări - ieşiri)
se bazează pe relaţia:
WaCPT   WaTf  WaTi intrari   WaTf  WaTi iesire (3.9)
în care: WaTf - reprezintă energia electrică activă din conturul reţelei de transport sau
de distribuţie la timpul final, la nivelul de tensiune respectiv, pe o perioadă de o lună
calendaristică; WaTi - reprezintă energia electrică activă din conturul reţelei de
transport sau de distribuţie la timpul iniţial, la nivelul de tensiune respectiv, pe o
perioadă de o lună calendaristică (MWh);
35
Relaţia (3.9) se aplică pentru fiecare nivel de tensiune al reţelei electrice de

distribuţie.
Stabilirea consumului propriu tehnologic prin metoda bilanţului de energie
electrică evidenţiază valorile normate ale pierderilor. Aceste valori sunt comparate cu
valorile obţinute prin metoda citirilor orare, metodă ce permite localizarea pierderilor
şi a elementelor componente care influenţează aceste pierderi, eventual detectarea
pierderilor comerciale.
Analiza pierderilor tehnologice

În reţeaua electrică de distribuţie se regăsesc următoarele pierderi:
a) pierderile în transformatoare: dependente de sarcină (pierderi în înfăşurări sau în
bobinaj); independente de sarcină, în miezul feromagnetic (pierderi prin histerezis
magnetic şi curenţi turbionari).
b) pierderile în linii şi cabluri: dependente de sarcină prin efect Joule - Lenz, prin
efect Corona (mai pregnant la reţelele de transport); pierderi prin conducţie
transversală pe linii; pierderi independente de sarcină, pierderi dielectrice în
cabluri.
c) pierderile datorate echipamentelor electrice de tip: contoare, transformatoare de
măsură, siguranţe, instrumente de măsură.
Calculul pierderilor în transformatoarele de putere

Pierderile de putere şi energie în transformatoarele electrice de putere se
evaluează cu procedurile prezentate în [59] şi [74 - 75].
Pierderi totale de putere activă - P se calculează cu relaţia:

P  P0   2  Psc (3.12)
unde : P0 - pierderile de putere activă în miezul feromagnetic, cunoscute ca
pierderile în fier PFe :
P0  PFe (3.13)
Psc - pierderile de putere activă în înfăşurări (dependente de sarcină);
  St / Sntrafo este coeficientul de încărcare al transformatorului.
Pierderi de energie activă se calculează cu relaţia:

Wa  W0,a  Wsc,a (3.14)
unde: Wa - pierderile totale de energie activă pe parcursul perioadei de facturare;
W0,a - pierderile de energie activă în miezul feromagnetic; Wsc,a - pierderile de
energie activă în înfăşurări.
Deoarece în componenta de tarifare a consumului de energie este inclusă
componenta energiei active şi componenta de energie reactivă, pentru calculul
componentei reactive se ţine cont de relaţiile aferente pierderilor de putere activă.
Pierderi totale de putere reactivă - Q se calculează cu relaţia:

Q  Q0   2  Qsc (3.15)
36
unde: Q0 - pierderile de putere reactivă în miezul feromagnetic; Qsc - pierderile

de putere reactivă în înfăşurări (pierderi datorate sarcinii).
Pierderi de energie reactivă se calculează cu relaţia:

Wr  W0,r  Wsc,r (3.16)
unde: Wr - pierderile totale de energie reactivă pe parcursul perioadei de facturare;
W0,r - pierderile de energie reactivă în miezul feromagnetic; Wsc,r - pierderile de
energie reactivă în înfăşurări.
3.3.5. Metode de reducere a consumului propriu tehnologic

Începând cu a doua perioadă de reglementare (2008), în România operatorii
principali de distribuţie a energiei şi-au asumat un program de reducere a consumului
propriu tehnologic, defalcat pe niveluri de tensiune.
Astfel încât, în anul 2012, pierderile în reţelele electrice trebuie să fie de
maxim 9,5% faţă de energia electrică intrată în conturul reţelei.
În Fig. 3.3. este prezentat planul de reducere a CPT propus de ANRE.
Fig. 3.3. Planul de reducere a CPT conform Fig. 3.4. Căi de reducere a pierderilor în RED
ANRE
Căile de reducere a pierderilor în reţelele electrice de distribuţie sunt

prezentate în Fig. 3.4. Căile de reducere a pierderilor pentru scăderea consumului
propriu tehnologic sunt parte componentă a strategiei de reducere a CPT.
3.4. Reducerea consumului propriu tehnologic prin modernizări la

posturile de transformare
3.4.1. Necesitatea studiului şi situaţia existentă

Eficienţa energetică a devenit în prezent prioritate pentru politicile energetice
europene şi politica energetică naţională.
Reducerea pierderilor înseamnă utilizarea eficientă a energiei, înseamnă
energie economisită, înseamnă mai puţină energie generată. Toate acestea converg
către folosirea raţională a resurselor, adică spre o politică de dezvoltare energetică
durabilă [79]. Principala problemă într-un sistem de distribuţie o reprezintă reducerea
37
pierderilor la un nivel minim acceptabil în reţelele de transport şi distribuţie a energiei

electrice.
Având în vedere cele prezentate anterior, o soluţie de reducere a pierderilor
pentru un operator de distribuţie este modernizarea posturilor de transformare
existente prin înlocuirea transformatoarelor vechi neadecvate, cu transformatoare noi
cu pierderi reduse având caracteristici adecvate (în principal raportul dintre pierderile
în miezul feromagnetic şi pierderile în scurtcircuit ale transformatorului să fie cât mai
mic). Practic, postul de transformare asigură conexiunea electrică între instalaţia de
medie tensiune şi cea de joasă tensiune, fiind un echipament de importanţă maximă
pentru alimentarea consumatorilor de tip rural şi urban.
Obiectivul cercetării este de stabilire a unei soluţii de creştere a eficienţei
energetice şi de reducere a consumului propriu tehnologic, prin modernizarea
posturilor de transformare aeriene de 20/0,4 kV, cu o vechime mai mare de 30 de
ani, aflate în exploatare şi în gestiunea SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania
Sud SA.
Descrierea situaţiei existente

Operatorul de distribuţie SC FDEE EDTS SA are în componenţă şase
subunităţi denumite sucursale de distribuţie a energiei electrice (SDEE), activitatea
desfăşurându-se în judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, aria
de serviciu fiind de 34.100 km2. Studiul s-a realizat asupra posturilor de transformare
aeriene (PTA). În gestiunea operatorului de distribuţie analizat se află un număr de
2365 PTA de 20/0,4 kV mai vechi de 30 ani, reprezentând 29,8% din numărul total
de puncte de alimentare şi din posturilor de transformare din cadrul operatorului de
distribuţie analizat. În Fig. 3.8 se prezintă distribuţia posturilor de transformare
aeriene mai vechi de 30 de ani, pentru fiecare SDEE.
Se observă că la SDEE Mureş, adică în judeţul Mureş, există cele mai multe
PTA mai vechi de 30 de ani.
600
541 530
500
431
400
350
299
300 SDEE
214
200
100
0
Mures Brasov Covasna Harghita Sibiu Alba
Fig. 3.8. Situaţia posturilor de transformare aeriene mai vechi de 30 de ani,

pentru sucursalele SC FDEE EDTS SA
Repartiţia sarcinii nominale a transformatorului pe număr de PTA este

prezentată în Fig. 3.9.
Din Fig. 3.9 se observă că din cele 2365 posturi de transformare aeriene
ponderea cea mai mare o au transformatoarele cu putere nominală de 100 kVA în
număr de 973 de unităţi.
38
1200
973
1000
800
580
600 Sn
400
254 272
166
200 75 72
1 3 1 3 3 2 1 1 1 6 2 8 0
0
25
30
40
47
50
63
75
80
100
120
140
150
160
180
200
250
300
400
630
1000
[kVA]
Fig. 3.9. Distribuţia transformatoarelor în funcţie de sarcina lor nominală
3.4.2. Procedura de evaluare a eficienţei energetice la transformatoare

Prezenta procedură urmăreşte evaluarea într-un timp cât mai scurt a
consumului propriu tehnologic aferent unui transformator, pentru a realiza apoi
calculul pierderilor aferente celor 2365 de PT aeriene.
Datele pentru pierderile în înfăşurări şi pierderile în miezul feromagnetic sunt
considerate cele de catalog, în conformitate cu prevederile standardului SR EN
60076 - 1 + A11:2001 „Transformatoare de putere – Partea 1: Generalităţi”, punctele
10.4 „Măsurarea impedanţei de scurtcircuit şi a pierderilor în sarcină” şi 10.5
„Măsurarea pierderilor şi a curentului de mers în gol”.
Calculul economic ţine cont de economia datorată scăderii consumului propriu
tehnologic.
Consumul propriu tehnologic pentru un transformator se determină cu relaţia:
WTrafo  P0  Q0  k e   Tf   2  Psc  Qsc  k e    (3.1)
unde: Tf – timpul de funcţionare;  - timpul de calcul al pierderilor de energie care se
poate estima în funcţie de durata de utilizare anuală a sarcinii maxime şi se
calculează cu relaţia (3.34); k e – echivalentul energetic al pierderilor de putere
reactivă,
Calculul pierderilor în miezul feromagnetic

Pentru calculul pierderilor de putere în miezul feromagnetic P0 , pentru
transformator se consideră schema echivalentă în Г.
Constantele transformatorului se determină practic din încercările
transformatorului sau prin măsurători pe transformatoarele existente.
Pierderile de putere în miezul feromagnetic P0 se determină în baza
parametrilor tehnici ai transformatorului. Pierderile P0 reprezintă dată de catalog a
transformatorului, iar pierderile Q0 pentru componenta de tarifare se determină prin
calcul.
Pierderile de putere reactivă în miezul feromagnetic se determină având în
vedere expresia susceptanţei transversale a transformatorului.
 2 2  S
BT   i 0*  p0*   ntrafo (3.20)
  Un
2
39
i0 %
unde: i 0*  - curentul de mers în gol raportat; i 0 % - curentul de mers în gol în %;
100
P0
p0*  – puterea relativă în miezul feromagnetic; Sntrafo - puterea aparentă
Sntrafo
nominală a transformatorului.
Pierderile de putere reactivă în miezul feromagnetic se determină cu relaţia:

2
U  
Q0  3  BT   n    i   p 
* 2
0
* 2
0

  Sntrafo (3.21)
 3  
Calculul pierderilor în înfăşurări

Pierderile în înfăşurări se determină în baza parametrilor tehnici ai
transformatorului cu considerarea schemei echivalente şi a coeficientul de încărcare
al transformatorului. Pierderile Psc reprezintă date de catalog ale transformatorului,
iar pierderile Qsc pentru componenta de tarifare se calculează luând în considerare
reactanţa longitudinală a transformatorului:
* 2  U n 
   
2
 * 2
X T   usc  psc   (3.23)
  Sntrafo
u %
unde: usc*
 sc - tensiunea de scurtcircuit raportată, usc % - tensiunea de
100
Psc
*
scurtcircuit în procente; psc  - puterea relativă în înfăşurări;   St / Sntrafo
Sntrafo
este coeficientul de încărcare al transformatorului.
Pierderile de putere reactivă în înfăşurări, se calculează cu următoarea relaţie:
Qsc  3  XT  I 2   2  Sntarfo  u   p 
* 2
sc
* 2
sc
(3.24)
Pierderile de energie în înfăşurările transformatoarelor se determină folosind
metoda duratei pierderilor maxime.
Pierderile variabile de energie activă şi reactivă în transformator pe durata de
facturare se determină aplicând relaţiile:
W 2 W 2
Wsc,a  Psc    2a 2 r (3.25)
TM  Sntrafo
unde: Psc - pierderile active de scurtcircuit;  - durata pierderilor maxime (timpul de
pierderi), se calculează cu relaţia:
T
1
  2   St2 (3.26)
SM t 1
unde: St - puterea aparentă a sarcinii transformatorului la durata t a perioadei de
facturare;
SM - puterea maximă înregistrată pe parcursul perioadei de facturare.
TM - Durata de utilizare a puterii aparente maxime, se calculează cu relaţia:
1 T
TM    St (3.27)
SM t 1
Pierderile de energie reactivă se determină cu relaţia:
40
Wa2  Wr2
Wsc,r  Qsc    (3.28)
TM2  Sntrafo
2
Pierderile variabile de energie activă şi reactivă în transformator pe durata

de facturare, pentru cazul când este cunoscut doar consumul de energie activă (Wa),
se determină aplicând relaţiile:
Wa2 (1  tg 2 )
Ws,a  Psc    (3.29)
TM2  Snom
2
unde: tg se calculează cunoscând valoarea factorului de putere cos aplicând

formula:
1
tg  1 (3.30)
cos2 
cos – indicatorul factorului de putere, se determină cu relaţia:
Wa
cos  (3.31)
Wa  Wr
2 2
Pentru calcularea cantităţilor de energie reactivă şi a pierderilor de energie în

transformatorul consumatorului, atunci când este cunoscut doar consumul de energie
activă, se va folosi factorul de putere cos indicat în contractul de furnizare a energiei
electrice.
Pierderile de energie reactivă se mai pot determină cu relaţia:
W 2 (1  tg 2 )
Ws,r  Qsc    a 2 (3.32)
TM  Snom2
unde: Wa - se calculează în baza indicaţiilor echipamentului de măsurare, pentru

perioada de facturare (este un parametru cunoscut); tg - se calculează cunoscând
valoarea factorului de putere cos .
Valorile duratei pierderilor maxime, sunt determinate conform relaţiei:
2
 T 
 an   0,124  M an   8760 (3.33)
 10000 
Valorile lunare ale duratelor TM şi  se calculează în baza relaţiilor:
TM, an  an
TM, luna  si  luna 
12 12
Conform normativului [84] timpul de calcul al pierderilor de energie, care se
poate estima în funcţie de durata de utilizare anuală a sarcinii maxime TSM , are
următoarea relaţie:
10000  TSM
  TSM (3.34)
27520  TSM
Calcul tehnico - economic

Pentru efectuarea calcului tehnico economic la transformatoarele cu pierderi
reduse, se porneşte de la calculul CPT-ului pentru transformatoarele vechi existente
şi pentru transformatoarele noi cu pierderi reduse.
Cheltuielile suplimentare produse de pierderi pentru ambele tipuri de
transformatoare se calculează cu relaţia:
41
ChetuieliCPT  CPT  preţ cpt  preţ trafo [euro/an] (3.35)

Economia obţinută prin înlocuirea transformatorului vechi existent cu unul nou cu
pierderi reduse se obţine cu relaţia:
Economie  ChetuieliCPTexisten t - ChetuieliCPTnou [euro/an] (3.36)
Termenul de recuperare brut (TRB) este:
Investitia
TRB  [ani] (3.37)
Economie
unde: Investiţia - reprezintă preţul mediu al unui transformator cu pierderi reduse.
Relaţiile prezentate în procedură pot fi folosite pentru optimizarea funcţionării
în paralel a două sau mai multe transformatoare în funcţie de minimizarea pierderilor
de energie.
Această procedură poate fi folosită pentru calcularea într-un timp cât mai scurt
a consumului propriu tehnologic aferent elementelor de reţea.
3.4.3. Fundamentarea soluţiei de reducere a consumului tehnologic
Schema logică de calcul pentru consumul propriu tehnologic este prezentată

în Fig.3.11. Etapele algoritmului de calcul sunt: citirea datelor de intrare din
măsurători sau din catalogul echipamentului, calcularea conform procedurii
prezentate, pierderile de putere activă, reactivă şi energia necesară consumului
propriu tehnologic; afişarea datele rezultate, iar din rezultatele obţinute se va realiza
analiza necesară.
Puterea Transfor
Nominala matoare Po Ptotale
Citeste n kVA buc MWh/an MWh/an
25 1 2,628 11,58072
30 3 7,884 18,60624
Citeste : P0 , Psc
S ntrafo , TSM ,  40 166 438,876 1006,541
47 1 2,628 5,99184
50 3 9,198 18,19452
Calculează   2 63 254 890,016 2162,485
75 16 56,064 145,9416
Calculeza P
80 3 13,14 31,10676
Calculeza Q
100 973 5114,088 13846,66
120 2 10,512 19,61364
Calculeza WTrafo 140 1 7,3584 18,7026
150 1 7,3584 18,7026
Afiseaza P,
Q, WTrafo
160 272 2001,485 5263,284
180 1 8,4972 22,22412
200 6 50,9832 122,3422
n 0 250 580 5588,88 14668,54
300 2 8,4972 64,24584
400 72 759,6672 2585,514
630 8 117,7344 448,512
Total 2365 15095,49 40478,79
Fig. 3.11. Schema logică pentru Tabelul 3.2. Pierderile de putere totale şi în miezul
determinarea CPT-ului magnetic
42
Determinarea pierderilor de energie pentru toate transformatoarele din

PTA existente în cele 6 sucursale ale SC FDEE EDTS SA
Cu relaţia (3.12), pentru cele 2365, sunt calculate pierderile totale de putere şi
pierderialculul arată că pierderile de mers în gol reprezintă 37,29% din pierderile
totale; această valoare se datorează variaţiei gradului de încărcare cu sarcină a
transformatorului, deasemenea, se observă că pierderile totale în transformatoarele
mai mici de 100 kVA reprezintă doar 8,4% din pierderile totale calculate pentru cele
2.365 de PTA. Din acest motiv se propune ca înlocuirea transformatoarelor vechi să
fie realizată doar pentru transformatoarele vechi, cu puteri Sn  100 kVA. Situaţia
încărcării transformatoarelor este prezentată în Tabelul 3.3.
Tabelul 3.3. Datele de intrare şi situaţia încărcării transformatoarelor determinată

prin măsurători pentru transformatoarele cu puteri Sn  100 kVA
Locaţie: PTA 100 kVA PTA 160 kVA PTA 250 kVA PTA 400 kVA PTA 630kVA
Anul
1971 1974 1973 1962 1971
fabricaţiei:
Date Date Date Date Date
din Valori din Valori din Valori din Valori din Valori
catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate
Sn [kVA] 100 100 160 160 250 250 400 400 630 630
In1 [A] 2,89 2,89 4,62 4,62 7,22 7,22 11,56 11,56 18,2 18,2
In2 [A] 144,5 144,5 231 231 361 361 578 578 910,4 910,4
Un1 [kV] 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Un2 [kV] 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4
Usc [%] 4,04 4,04 4,04 4,15 5,5 5,5 5,58 5,58 5,76 5,76
Grad de
încărcare 0,81 0,81 0,46 0,46 0,36 0,36 0,49 0,49 0,48 0,48
ke
[kW/kVAr] 0,0113 0,0113 0,0113 0,0095 0,0075 0,0075 0,0073 0,0073 0,0065 0,0065
ΔP0 [kW[ 0,6 0,62 0,84 0,66 1,100 1,17 1,470 1,51 1,920 2,03
ΔPCu [kW] 2,76 2,8 3,300 3,83 5,040 5,73 6,850 7,10 9,720 9,48
ΔP [kW] 2,411 2,457 1,538 1,464 1,753 1,913 3,115 3,215 4,159 4,214
ΔQ0 [kVAr] 6,73 6,77 10,04 10,06 7,166 7,155 10,5 10,49 21,33 21,32
ΔQsc [kVAr] 1,9 1,87 1,16 5,150 1,831 1,797 5,523 5,504 5,357 5,380
ΔQ [kVAr] 8,369 8,64 11,21 11,15 8,997 8,952 16,02 16,00 26,69 26,70
WTrafo
[kWh/an] 8369 8579 9140 7704 11000 11730 15790 16220 21070 21960
Se observă că valorile măsurate, prezentate din Tabelul 3, sunt destul de

apropiate ca valoare faţă de datele prezentate în [85].
În Tabelul 3.4 este prezentat rezultatul calculului pierderilor de putere şi CPT

pentru transformatoare de puteri 100, 160, 250, 400, 630 kVA cu pierderi reduse,
aflate în clasa de pierderi C0  Bk , conform standardului SR EN 50164 şi cu
măsurători efectuate în anul 2013 pentru transformatoarele Siemens.
43
Tabelul 3.4. Datele de intrare şi rezultatele obţinute pentru transformatoarele

încărcate la nivelul actual cu puteri Sn  100 kVA
Locaţie: PTA 100 kVA PTA 160 kVA PTA 250 kVA PTA 400 kVA PTA 630kVA
Anul Date Date Date Date Date

fabricaţiei: din Valori din Valori din Valori din Valori din Valori
2013 catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate
Sn [kVA] 100 100 160 160 250 250 400 400 630 630
In1 [A] 2,89 2,89 4,62 4,62 7,22 7,22 11,56 11,56 18,2 18,2
In2 [A] 144,5 144,5 231 231 361 361 578 578 910,4 910,4
Un1 [kV] 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Un2 [kV] 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4
Usc [%] 4,04 4,04 4,04 4,15 5,5 5,5 5,58 5,58 5,76 5,76
Grad de
încărcare 0,81 0,81 0,46 0,46 0,36 0,36 0,49 0,49 0,48 0,48
ke
[kW/kVAr] 0,0113 0,0113 0,0113 0,0095 0,0075 0,0075 0,0073 0,0073 0,0065 0,0065
ΔP0 [kW[ 0,21 0,192 0,3 0,283 0,425 0,41 0,61 0,582 0,86 0,837
ΔPCu [kW] 1,48 1,368 2,00 1,953 2,75 2,646 3,85 3,672 5,60 5,127
ΔP [kW] 1,18 1,09 0.732 0,696 0,781 0,752 1,534 1,464 2,15 2,018
ΔQ0 [kVAr] 6,79 6,79 10,87 10,08 7,238 7,238 10,580 10,580 21,40 21,40
ΔQsc [kVAr] 2,43 2,466 1,286 1,29 1,911 1,914 5,688 5,695 5,661 5,685
ΔQ [kVAr] 9,235 9,263 11,36 11,37 9,149 9,152 16,27 16,28 27,06 27,09
WTrafo
[kWh/an] 3844 3589 4047 3885 4693 4543 7308 7006 10520 10170
În Tabelul 3.5. este analizată eficienţa de energie pentru cele 5 tipuri de
transformatoare.
Tabelul 3.5.Eficienţa energetică pentru transformatoarele cu puteri Sn  100 kVA

PTA 100 kVA PTA 160 kVA PTA 250 kVA PTA 400 kVA PTA 630kVA
Locaţie: Date Date Date Date
Date din Valori din Valori din Valori din Valori din Valori
catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate catalog măsurate
Vechi 8369 8579 9140 7704 11000 11730 15790 16220 21070 21960
Nou 3844 3589 4047 3885 4693 4543 7308 7006 10520 10170
Eficienţa
de energie 45.93 41.83 44.28 50.43 42.66 38.73 46.28 43.19 49.93 46.31
[%]
Calculul efectuat pentru un singur transformator cu o putere nominală de 100
kVA indică faptul că reducerea de energie pentru un an este de 4525 kWh/an
reprezentând un procent de aproximativ 45%. Valorile medii pentru eficienţa
energetică sunt de aproximativ 45% ceea ce impune o achiziţie mai puţină de
energie, deci scad costurile aferente achiziţiei. Analiza CPT este relizată pentru toate
cele 2365 de posturi de transformare aeriene de 20/0,4, kV.
Rezultă propriu tehnologic pentru cele 2365 de transformatoare cu pierderi
reduse aflate în clasa C0 - Bk, conform standardului SR EN 50164 şi se poate
observa că, scăderea consumului propriu tehnologic datorat înlocuirii
transformatoarelor cu pierderi reduse este de 40,76% din valoarea consumului
propriu tehnologic cu transformatoare existente.
44
Scenariu proprus ia în considerare numai analiza pierderilor în

transformatoarele cu o putere de peste 100 kVA.Rezultatul calculelor este prezentat
în Tabelul 3.8.
Pierderi în
Snt- Nr. tr. vechi
Puterea Ptotale la un
Nr kVA Trafo [MWh]
Nominala Transformatoare Transformator CPT
9 100 973 6.341,38
kVA buc MWh MWh
10 120 2 11,64
100 976 6,491 2.459,99
11 140 1 18,70
160 280 8,935 902,81
12 150 1 8,94
250 582 12,395 2.928,57
13 160 272 2.358,73
400 72 17,485 517,96
14 180 1 8,50
630 8 24,563 84,99
15 200 6 55,31
Total 1918 6.894,31
16 250 580 6.971,22
17 300 2 30,45
18 400 72 1.164,19
19 630 8 179,04
Total 1918 17148,1
Tabelul 3.8. Transformatoare Tabelul 3.9. Transformatoare cu pierderi reduse cu
vechi cu puteri peste Sn ≥ 100 puteri nestandardizate
kVA
Poziţiile 10, 11, 12, 14, 15, 17, conform Tabelului 3.8, sunt de puteri
nestandardizate, transformatoarele au trecut printr-un proces de retrofit atunci când
s-a trecut de la nivelul de tensiune 6 kV sau 10 kV la nivelul de tensiune de 20 kV.
După optimizarea puterii nominale a noilor transformatoare, în Tabelul 3.9 se
prezintă valoare CPT calculată.
Valoarea de WTrafo  6.894,31 MWh pentru transformatoarele cu pierderi
reduse reprezintă o reducere a CPT-ului a reţelei de joasă tensiune cu o cantitate de
10.253,79 MWh. Exemplu: Reducerea achiziţiei de energie provenită din CPT trafo –
17148,1 - 6.894,31 = 10.253,79 MWh. Puterea totală a transformatoarelor înlocuite
este de 322,17 MVA.
Un alt mod de calcul al raportului de eficienţă energetică pentru scenariul
propus este raportul dintre CPT trafo / puterea nominală totală a transformatoarelor
înlocuite. Acest raport are valoare de: 31,87 MWh / MVA.
Calculul economic s-a efectuat pentru un transformator cu pierderi reduse de
clasa C0  Bk ,de putere nominală de 100 kVA.
Rezultatele analizei economice sunt prezentate în Tabelul 3.10.
Tabelul 3.10. Calculul economic pentru un transformator de 100 kVA

Locaţie: PTA 100 kVA
Putere aparentă nominală (Sn) [kVA] 100
Date de calcul:
Grad de încărcare: 0,81
 CPT transformator existent [kWh/an] 8404
 CPT transformator nou [kWh/an] 3844
Preţ unitar energie [euro/kWh] 0,055
Cost transformator nou - tf [euro] 2100
Cheltuieli cu CPT:
 Transformator existent [euro/an] 462,24
 Transformator nou [euro/an] 211,42
Economie realizată relativ la CPT: [euro/an] 250,82
Termen de recuperare brut
[ani] 8,37
(TRB):
45
În calculele efectuate s-au luat în considerare valorile rezultate numai din

înlocuirea unităţilor de transformare şi acoperirea acestor valori cu economia
datorată scăderii CPT.
În realitate, rata de recuperare a investiţiei este mai mare dacă se iau în
considerare economiile datorate: scăderii intervenţiilor accidentale, cheltuielilor cu
mentenanţa pentru echipamentele vechi şi a cheltuielilor de funcţionare în perioada
de reparare.
În anul 2013 s-a semnat contractul de finanţare cu fonduri europene în valoare
de peste 8 milioane de Euro [77], implementatorul va aduce transformatoare cu
pierderi reduse de la Siemens.
Concluzii la studiul realizat

Reducerea pierderilor în reţelele electrice este mult mai economică decât
creşterea corespunzătoare a capacităţilor de generare, iar eficienţa energetică
reprezintă cea mai ieftină resursă dintre toate resursele existente.
Pentru calculele efectuate pe termen mediu şi lung, consumul propriu
tehnologic poate fi important atât în valori efective (în kWh/an), cât şi sub aspectul
costurilor, având în vedere că preţul kilowattului oră - după liberalizare şi
introducerea contribuţiei certificatelor verzi şi a producţiei din surse regenerabile de
energie - va creşte la valori care pot depăşi dublul sau triplul nivelului actual.
Creşterea eficienţei energetice se poate realiza prin reducerea pierderilor
anuale de energie de până la aproximativ 45%..
Pierderile în transformatoare reprezintă o componentă însemnată în cadrul
pierderilor totale din activitatea de distribuţie a energiei electrice, reducerea lor cu
45% reprezentând o valoare importantă la nivelul operatorului de distribuţie SC
FDEE EDTS SA. Acest procent s-a obţinut în condiţiile de înlocuire a
transformatoarelor existente cu transformatoare de aceeaşi putere cu pierderi reduse
clasă C0  Bk .
3.5. Concluzii
În capitolul 3, sunt investigate particularităţilor reţelelor electrice de distribuţie
cu modalităţile de determinare şi de evaluare a sarcinilor electrice dintr-un nod
electroenergetic. Modelarea sarcinilor electroenergetice utilizând aparatul matematic
specific serealizat în ipoteza că nu există putere deformantă şi sarcina
electroenergetică este dată de puterea activă, reactivă şi intensitatea curentului
electric.
Metodele de calcul a pierderilor tehnice sunt instrumente comune pentru a
optimiza design-ul, planificarea şi funcţionarea reţelelor electrice.
După cum s-a demonstrat în studiul de caz prezentat în acest capitol, cea mai
importantă resursă de creştere a eficienţei energetice o reprezintă reducerea
consumului propriu tehnologic.
Studiul realizat şi rezultatele obţinute, au justificat tehnic şi economic creşterea
eficienţei energetice prin reducerea pierderilor.
Procedura descrisă este utilă în activitatea de evaluare a consumului propriu
tehnologic din reţelele electrice de distribuţie. Această procedură descrisă poate fi un
instrument de calcul pentru specialiştii ce îşi desfăşoară activitatea în exploatarea
reţelelor electrice de distribuţie.
Un instrument eficient pentru realizarea de studii şi planificări necesare
dezvoltării reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi reducerea consumului intern
de energie electrică îl reprezintă analiza curbelor de sarcină.
46
CAPITOLUL 4
INDICATORI SPECIFICI ŞI METODE DE ANALIZĂ
A CURBELOR DE SARCINĂ
4.1. Necesitatea modelării şi analizei curbelor de sarcină

În literatura de specialitate sunt date diferite definiţii şi relaţii referitoare la
analiza curbelor de sarcină:
 conform IEC 60050, curba de sarcină este reprezentarea grafică a
variaţie de sarcină observată sau preconizată în funcţie de timp,
 curba (graficul) de sarcină este curba care reprezintă variaţia puterii
electrice absorbită de un consumator, pe parcursul unei zile şi poate să
se refere la puterea activă, reactivă sau aparentă [24].
Cunoaşterea curbelor de sarcină este de o importanţă deosebită în
energetică, având în vedere că asigurarea echilibrului între cererea şi oferta de
energie electrică este o problemă de actualitate, în special, datorită soluţiilor parţial
rezolvate referitoare la stocarea energiei.
4.1.2. Indicatori specifici de caracterizare a curbei de sarcină

Curba de sarcină este caracterizată prin indicatori specifici adimensionali care
permit monitorizarea şi controlul funcţionării consumatorilor electrici şi care sunt
necesari elaborării şi analizei bilanţului electroenergetic.
Pentru determinarea coeficienţilor care caracterizează un anumit grafic de
sarcină sunt luate în considerare puterile şi energiile cerute de consumatori şi s-au
utilizat ca referinţe bibliografice monografiile [3], [59] şi [96].
Următorii coeficienţi sunt definiţi pentru caracterizarea curbelor de sarcină:
 Coeficientul de utilizare k u a puterii instalate la nivelul unui agregat este definit cu
relaţia:
Pmed
ku  (4.1)
Pi
în care: Pmed este puterea medie pătratică activă, se determină cu relaţiile (3.2) şi
(3.3); Pi este puterea instalată.
 Coeficientul de formă K f al curbei de sarcină pentru un grup de receptoare se
defineşte ca raportul dintre sarcina medie pătratică şi sarcina medie, considerate pe
acelaşi interval de timp şi se determină cu relaţia:
Pmed , p Imed , p
Kf  ; Kf  (4.2)
Pmed Imed
în care: Pmed , p - puterea medie pătratică activă, determinată cu relaţia (3.6); Pmed -
puterea medie activă; Imed , p - curentul mediu pătratic de sarcină; I med - curentului
electric mediu de sarcină. Coeficientul de formă caracterizează neuniformitatea
graficului în timp, valoarea sa minimă ( K f  1 ) corespunde unei sarcini constante.
 Coeficientul de neuniformitate K ap a graficului de sarcină
47
Pmin
K ap  (4.7)
Pmax
în care: Pmin - puterea minimă activă; Pmax - puterea maximă activă.
Cu cât coeficientul de neuniformitate al graficului de sarcină este mai apropiat
de valoarea de unitate, cu atât vârful de sarcină este mai pronunţat, ceea ce impune
o rezervă de putere instalată mai redusă şi deci o investiţie mai mică în echipamente.
În teză au mai fost definiţi şi alţi coeficienţi pentru caracterizarea curbelor de
sarcină: coeficientul de maxim K M al puterii active; coeficientul de cerere K c al unui
grup de consumatori; coeficientul de umplere kug a curbei de sarcină şi coeficientul
de simultaneitate K s .
4.2. Prognoza consumului de energie şi putere

Vuc în monografia sa [63] defineşte prognoza consumului de energie şi putere
ca fiind activitatea ştiinţifică ce are drept scop previziunea consumului de energie şi
putere pe baza analizei calculelor şi interpretărilor unui ansamblu de date
diversificate, astfel încât în final să se realizeze o concordanţă cât mai exactă între
consumurile estimate şi cele efectiv realizate.
Se ştie că există factori care influenţează puternic şi chiar foarte puternic
consumul de energie, aceşti factori se introduc în modele de prognoză a
consumurilor de energie electrică, absenţa lor conducând la rezultate catastrofale
dacă nu sunt luaţi în considerare în modelul de prognoză. De asemenea există
factori cu influenţă redusă, slabă sau chiar foarte slabă, iar considerarea lor în
modelele de prognoză este necesară numai atunci când nu se cere o mare acurateţe
a previziunilor. Deoarece prognoza consumului de energie este un subiect important
pentru toţi operatorii la piaţa de energie, subiectul este de mare interes pentru
cercetători şi specialişti. Au fost dezvoltate modele clasice şi modele dinamice, care
realizează prognoza sarcinii pe termen scurt sau mai lung. Modelarea cu reţele
Fuzzy este dezvoltată în lucrarea [98], în care se arată avantajele modelării cu
reţelele neuronale artificiale în ceea ce priveşte acurateţea şi robusteţea predicţiei.
4.2.1. Analiza comparativă asupra metodelor de prognoză

Calitatea şi eficienţa soluţionării complexului de probleme privind planificarea
regimurilor sistemelor electroenergetice (SEE) şi conducerea lor operativă
dispecerizată sunt determinate în mare măsură de precizia prognozelor de sarcină.
Prognozele de sarcină se realizează în principal, pornind de la datele
retrospective privind variaţiile de sarcină, care se înregistrează sistematic şi se
prelucrează prin metode specifice. În funcţie de scopul urmărit, prognozele de
sarcină se pot clasifica în următoarele categorii [99]: prognoze pe termen scurt;
prognoze pe termen mediu; prognoze pe termen lung.
Principalele caracteristici specifice ale activităţii de prognoză a consumului de
energie sunt:
 caracterul sistematic, care relevă legăturile pe care le are energetica cu
sistemul socio-economic pe care-l desăvârşeşte şi cu mediul ambiant în
care există;
 caracterul dinamic, deoarece se desfăşoară în timp. Prognoza trebuie
să fie o activitate continuă permanentă, fiind puternic influenţată de
factorul de timp;
 aprecierea evoluţiei unor factori aleatori care sunt decisivi în
prefigurarea viitorului;
48
 are un rol esenţial în cadrul activităţilor tehnico-economice pentru

justificarea deciziilor, a consumurilor şi fundamentarea aprovizionării cu
energie.
Cerinţele specifice pentru aplicarea unei metode sunt: alegerea corectă a
intervalului de prognoză, robusteţea metodei, veridicitatea datelor iniţiale,
adaptabilitatea, includerea influenţei factorilor meteorologici şi economicitatea
eforturilor de calcul.
Pentru realizarea aparatului matematic necesar calcului de prognoză s-a ţinut
cont de procedurile prezentate în monografiile [100 - 104].
Din punct de vedere practic, cea mai completă şi sugestivă reprezentare a
variaţiilor puterilor cerute sunt graficele de sarcină (zilnice, săptămânale, lunare,
anuale). Există o diversitate mare de metode pentru efectuarea de prognoze unele
având la baza modele statistice altele dinamice.
Pentru a obţine prognoza curbelor de sarcină ale nodurilor SEE se pot folosi
următoarele metode: metoda factorilor de modulaţie; metoda seriilor de timp; metoda
factorilor meteorologici; metode de prognoză bazate pe reţelele neuronale artificiale.
4.2.3. Prognoza cu metoda seriilor de timp

Dintre metodele globale de prognoză în care se extrapolează spre viitor date
şi relaţii din trecut, cea mai largă aplicaţie a cunoscut-o extrapolarea seriilor de timp.
În această extrapolare, mărimea prognozată se ia în intervale de timp egale, dintr-o
perioadă de bază din trecut în vederea estimării dependenţei de timp într-o perioadă
viitoare.
Pentru perioade scurte de timp, modelarea şi extrapolarea graficelor de
sarcină recente se poate realiza pe baza utilizării seriilor de timp.
În monografia [99] printr-o serie de timp X0(t) se înţelege un şir de numere
reale, care reprezintă rezultatul observaţiilor asupra unui proces, observaţii efectuate
la intervale discrete de timp.
Matematic seria de timp {x(t)} este asemănătoare unui şir finit de variabile
aleatoare x(1), x(2),..., x(n) care reprezintă de fapt o variabilă aleatoare
multidimensională, acesta fiind un eşantion de date, iar în statistică este o populaţie
statistică ce reprezintă un şir infinit de variabile aleatoare x(-  ), ..., x(-n),...,x(-2),
x(-1), x(0), x(1), x(2),..., x(n),..., x(  ).
Calitatea prognozelor prin extrapolarea seriilor de timp depinde de poziţia şi
de lungimea perioadei de bază din trecut. Această calitate mai depinde de datele
folosite ca punct de plecare, de influenţa pe care o are dispersia valorilor luate din
trecut, ca şi de lungimea perioadei pentru al cărei sfârşit se face prognoza.
Cercetările recente, propun mai multe tehnici care pot fi aplicate în domeniul
prognozei pe termen scurt a consumului de energie electrică.
Tehnicile utilizate, pentru efectuarea prognozelor au la bază fie modele
statice, fie modele dinamice. Cele mai performante sunt metodele dinamice, dar
aplicarea lor presupune numeroase cunoştinţe despre proces, fapt dificil de realizat,
motiv pentru care de cele mai multe ori se apelează la modelele statice.
Cel mai răspândit model static se prezintă sub forma:
N
X (t )    i (t )  fi (t )   (t ), t  (4.21)
1
unde: X (t ) este sarcina electrică la momentul t; fi (t ) – funcţie de timp, de regulă
sinusoidală cu perioada de 24 sau 168 de ore, funcţie de intervalul de timp
prognozat;  i (t ) – coeficienţi de ponderare, în general variabili în timp, dar care pot
deveni constanţi în situaţii particulare; (t) – reprezintă eroarea de modelare.
49
Aceste metode sunt relativ simple, parametrii modelului pot fi uşor actualizaţi
cu ajutorul regresiei liniare sau a netezirii exponenţiale. Prezintă însă dezavantajul că
funcţiile fi (t ) sunt relativ rigide.
În cazul în care procesul observat este sarcina unei reţele electrice în diferite
noduri, seriile respective sunt constituite din şirul puterilor active şi reactive, măsurate
în nodurile respective, la diferite intervale de timp.
În monografiile [99] şi [106 - 107] seriile de timp au caracteristici în mişcare şi
pot fi clasificate în mai multe tipuri de componente: componenta deterministă YD t  ;
componenta tendinţă generală (trend) YT t  ; componenta ciclică YC t  ; componenta
stocastică (aleatoare) YS t  .
Variabila seriei de timp Y0 t  este suma dintre variabila deterministă YD t  şi
variabila aleatoare:
Y0 t   YD t   YS t  (4.23)
Componenta deterministă YD(t) este de forma:
YD t   YT t   YC t  (4.24)
Componenta tendinţă generală (trend) YT t  se determină prin ecuaţii de
aproximarea a curbei de sarcină:
Pentru linia dreaptă:
YT t   a0  a1  t (4.25)
unde: a0 şi a1 sunt constante.
Cu metoda celor mai mici pătrate, constantele a0 şi a1 se calculează cu
relaţiile:
Y  a0  N  a1   t;  t  Y  a0   t  a1   t
2
(4.33)
Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii rezultă constantele de forma:
 
Y    t 2   t    t Y  ; a  N   t Y    t Y 
a0 
 
N   t   t 
2 2 1
 
N   t   t 
2 2 (4.34)
unde: Y  a0  N  a1   t  a0  a1  t ;  t  Y    t  a0  a1  t   a0   t   a1  t
2
Coeficienţii componentei tendinţă generală, cât şi cei ai componentei ciclice,

se pot determina prin metoda celor mai mici pătrate, iar coeficienţii modelului
autoregresiv de ordinul r, se determină cu algoritmul Levinson.
Această metodă este utilizată pentru realizări de prognoză, dar necesită
urmărirea unor paşi: datele trebuie sa fie comparabile, de exemplu: datele aferente
lunii martie nu pot fi toate comparate cu luna februarie, se ştie că februarie are mai
puţine zile; pe graficul seriilor de timp se vor trasa indicele de sezon, trendul şi
componenta ciclică; se construieşte trendul utilizând metoda celor mai mici pătrate;
se obţine indexul de sezon; se identifică posibilele surse de erori şi amploarea lor.
4.2.6. Metode analitice pentru prognoza consumului de energie

Metodele analitice de prognoza a consumului de energie se bazează pe ideea
descompunerii consumului în componente, urmată de prognoza fiecărei componente
în parte cu ajutorul unei metode cunoscute (directă, indirectă, prin comparare etc.),
iar în final se realizează obţinerea consumului total pe perioada viitoare prin
însumarea prognozelor componentelor.
Justificarea folosirii metodelor analitice de prognoză este dată de următoarele
considerente: fiecare componentă, grupând consumatori asemănători, este mult mai
omogenă din punct de vedere al evoluţiei sale în timp decât consumul total. Legile de
variaţie a componentelor vor fi stabilite cu un grad de certitudine ridicat şi deci
50
prognoza consumului va fi mai exactă şi pentru anumite categorii de consumatori

prognoza se poate realiza relativ simplu, luând în considerare aspecte legate de
caracteristicile lor concrete.
a) Metoda comparaţiilor
Principiul metodei comparaţiilor
Metoda comparaţiilor apreciază evoluţia viitoare a unui anumit consumator, pe
baza evoluţiei din trecut a altui consumator de energie, considerat asemănător cu
primul. Deoarece această metodă s-a aplicat în special la nivelul ţărilor, metoda este
cunoscută ca metoda comparaţiilor internaţionale.
Caracteristicile metodei comparaţiilor
Se consideră că metoda comparaţiilor internaţionale este o metodă care oferă
rezultate satisfăcătoare numai în situaţia în care condiţiile de ansamblu şi specifice
de dezvoltare economică, politică, socială şi demografică, precum şi caracteristicile
mediului înconjurător sunt foarte asemănătoare. Aceste condiţii nu sunt uşor de
îndeplinit în totalitate, motiv pentru care se renunţă la unele din ele, considerate mai
puţin semnificative. În aceste cazuri este foarte probabil ca rezultatele prognozei
realizate cu metoda comparaţiilor să conducă la estimări diferite faţă de realitate.
Atunci se încearcă să se introducă corecţii adecvate, care să ţină cont de influenţele
factorilor neglijaţi, ceea ce complică mult studiul, fără a se ajunge întotdeauna la
gradul de acurateţe scontat.
Principala calitate a metodei comparaţiilor o constituie simplitatea matematică,
dar se întâmpină dificultăţi serioase în găsirea adecvată a consumatorului de
referinţă, din această cauză, metoda comparaţiilor nu prezintă un interes crescut.
b) Metoda Delphi
Metoda Delphi s-a aplicat cu succes în prognoza consumului de energie în
situaţiile când, pe termen lung, rezultatele obţinute cu alte metode nu au fost
satisfăcătoare. Metoda se bazează pe următoarele considerente: viitorul este
prefigurat în sfera gândirii specialiştilor care cercetează, iau decizii şi acţionează în
domeniul lor de competenţă folosindu-şi în acest scop cunoştinţele şi intuiţia; în
domeniul în care afirmaţiile nu pot fi verificate imediat, consensul specialiştilor este
un criteriu folosit adeseori cu rezultate bune, pentru aproximarea adevărului; între
experţi trebuie deschis un dialog din care să se releve informaţia dorită ca rezultat al
activităţii coordonate a celor ce efectuează prognoza.
Principiul metodei Delphi se bazează pe consultarea, de regulă iterativă,
realizată de către un grup de conducere a anchetei, a unor experţi selecţionaţi. Se
folosesc chestionare elaborate corespunzător de către grupul de conducere a
anchetei, care să asigure anonimatul opiniilor. Răspunsurile specialiştilor la
chestionare sunt interpretate şi prelucrate adecvat în scopul atingerii obiectivului
propus.
4.3. Studiul de caz: Analiza datelor şi prognoza curbelor de sarcină la perioade

lungi de măsurare
În prezentul studiu de caz, se utilizează metoda de analiză statistică pentru

verificarea distribuţiei şirului de date. Pentru analiza curbelor de sarcină lunare se
consideră datele sub formă matricială:
51
P11 P12 P1M 

 
 
Pij  P21 P22 P2M 
    
(4.39)
 
P241 P242 P24 M 
unde: Pij este puterea cerută/debitată la ora i din ziua j a lunii, i  1, 2, , 24 este
indicativul orei, j  1, 2, , 30, 31 este indicativul zilei din luna respectivă (30 sau 31
zile).
Curba medie lunară se obţine prin medierea valorilor sarcinii corespunzătoare
fiecărei zile din perioada lunii analizate. Rezultă un şir de date de forma:
Pj med Pmed 1 Pmed 2  PmedM  (4.40)
unde: Pmed 1 reprezintă media valorilor sarcinii pentru prima zi din luna, etc.
Curba medie orară se obţine prin medierea valorilor sarcinii corespunzătoare
fiecărei ore din perioada lunii analizate. Rezultă un şir de forma:
P1med 
 
P2 med 
Pi med  


(4.41)

 
P24 med 
unde: P1med este media valorilor sarcinii pentru prima oră din zi din luna considerată,
iar Pimed reprezintă media valorii sarcinii la ora i din luna considerată, calculata cu
relaţia:
1 M
Pimed   Pij (4.42)
M j 1
Curba de sarcină Pimed  f t  , pentru i  1, 2, , 24 estimează consumul mediu la ora

i, pentru perioada analizată de o lună.
4.3.1. Analiza curbelor de sarcină la un consumator industrial

Studiul de caz are ca obiectiv analiza consumului de energie electrică la un
consumator industrial şi examinarea curbelor de sarcină folosind metoda statistico -
matematică de analiză.
Descrierea situaţiei
Consumatorul, care are ca obiect de activitate procesarea alimentelor, cu
lucru în trei schimburi, este alimentat prin două linii de alimentare (L1, L2), dintr-o
staţie de distribuţie SD, de tensiune nominală Un  20 kV, aparţinând distribuitorului
de energie electrică.
Consumatorul are în gestiune cele două linii de alimentare şi un post de
transformare de 20/0,4 kV în staţia de alimentare SA a consumatorului.
Fiind un consumator important, distribuitorul de energie electrică a montat un
grup de măsură, cu transmitere de date prin modem GPS (Fig. 4.3).
52
Fig. 4.3. Schema bloc a sistemului de telegestiune

Sistemul de telegestiune permite contorizarea în timp real şi analiza
consumului de energie pe baza datelor stocate în server. Contoarele sunt de tip ABB
şi pot fi programate să înregistreze datele la 15 minute pentru perioade diferite de
timp (oră, zi, luna, an). Monitorizarea continuă a consumului de energie electrică
activă la acest consumator industrial se realizează începând cu anul 2006.
Construirea şi analiza curbelor de sarcină

S-au considerat şirurile de date măsurate din oră în oră pentru o lună. S-a
ales: lună de iarnă (februarie 2008), cu 28 zile, din care zilele de 2, 3, 9, 10, 16, 17,
23, 24 sunt zile de sărbătoare; lună de vară (iunie 2008), cu 30 zile, din care 1, 7, 8,
14, 15, 21, 22 28, 29 sunt zile de sărbătoare.
Prelucrarea datelor s-a efectuat folosind software-urile STATISTICA, ORIGIN
Graf şi Microsoft EXCEL. Programul STATISTICA permite determinarea histogramei
şirurilor de date şi analiza statistică a datelor.
În Fig. 4.4 - 4.7 sunt prezentate histogramele măsurătorilor de sarcină pe luna
de iarnă (februarie 2008) şi pe luna de vară (iunie 2008), cu considerarea tuturor
zilelor lucrătoare şi de sărbători. În histogramele, trasate, s-au considerat pe
ordonată valorile puterii cerute de consumator, încadrate în intervale egale de valori,
iar pe verticală numărul de observaţii/valori din fiecare interval considerat.
Fig. 4.4 şi 4.5 reprezintă histogramele măsurătorilor de sarcină pe luna de iarnă
(februarie 2008) şi pe luna de vară (iunie 2008), cu considerarea tuturor zilelor
lucrătoare şi de sărbători.
Histogram Februarie 2008 Histogram of Iulie 2008
Spreadsheet1 10v*672c Spreadsheet1 10v*672c
Var1 = 672*35.1833*normal(x, 281.2677, 36.1534) Var2 = 672*36.45*normal(x, 344.4833, 35.1971)
260 260
240 240
220 220
200 200
180 180
160
Nr. de observatii
160
No of obs
140
140
120
120
100
100
80
80
60
60
40
40
20
20
0
0 211.50 247.95 284.40 320.85 357.30 393.75 430.20
171.1000 206.2833 241.4667 276.6500 311.8333 347.0167 382.2000
P [kW]
P [kW]
Fig. 4.4. Histograma sarcinii pentru luna de iarnă Fig. 4.5. Histograma sarcinii pentru lunaMaxde
Var2: D = 0.0627, p < 0.0500, Lilliefors-p < 0.01;
N = 672, Mean = 344.4833, StdDv = 35.1971, vară
= 430.2, Min = 211.5;
SW-W = 0.982, p = 0.00000
(februarie 2008) cu considerarea zilelor de (iunie 2008) cu considerarea zilelor de
sărbătoare sărbătoare
Var1: D = 0.0434, p < 0.2000, Lilliefors-p < 0.01; 53

N = 672, Mean = 281.2677, StdDv = 36.1534, Max = 382.2, Min = 171.1;
SW-W = 0.9936, p = 0.0058
Fig. 4.6 şi Fig. 4.7 reprezintă histogramele măsurătorilor de sarcină pe luna de

iarnă (februarie 2008) şi pe luna de vară (iunie 2008), în care nu sunt luate în
considerare zilele de sărbătoare.
Histogram of February 2008 Histogram of June 2008
Spreadsheet1 10v*672c Spreadsheet1 10v*672c
Var3 = 480*22.225*normal(x, 293.3246, 28.2329) Var4 = 480*34.4833*normal(x, 354.9633, 30.8905)
160 220
140 200
180
120
160
100
140
No of obs
No of obs
80 120
60 100
80
40
60
20
40
0 20
204.400 226.625 248.850 271.075 293.300 315.525 337.750 359.975 382.200
P [kW] 0
223.3000 257.7833 292.2667 326.7500 361.2333 395.7167 430.2000
P [kW]
Var3: D = 0.0244, p < n.s., Lilliefors-p < 1;
Fig. 4.6. Histograma sarcinii zilnice pentru PA în
N = 480, Mean = 293.3246, StdDv = 28.2329, Max = 382.2, Min = 204.4;
SW-W = 0.9985, p = 0.9596
Fig. 4.7. Histograma sarcinii zilnice pentru PA în
perioada (februarie 2008) fără considerarea perioada (iunie 2008) fără considerarea zilelor de
zilelor de sărbătoare sărbătoare
Analiza statistică
Histogramele din Fig. 4.4. – 4.7 indică o distribuţie normală a datelor, ceea ce
permite prelucrarea datelor conform cu această distribuţie.
Parametrii curbelor zilnice de sarcină s-au calculat cu următoarele relaţii:

Media aritmetică, dată de relaţia:
 Pi
Pmed  , i  1, 2,, n (4.42)
n
unde : n - numărul de observaţii.
 Abaterea medie pătratică s (sample variance), obţinută cu rădăcina pătrată a
dispersiei Ds :
1 n
s  Ds 
 Pi  P
n  1 i 1
2
(4.44) 
 Coeficientul de variaţie CV% , calculat ca raport procentual între abaterea
medie standard şi media aritmetică:
s
CV%   100, [%] (4.45)
P
Coeficienţii pentru analiza graficului de sarcină K u , K f , K ap se determină cu
relaţiile (4.1), (4.2), respectiv (4.7).
În Tabelele 4.1 - 4.2 sunt prezentate valorile caracteristicilor curbelor de
sarcină zilnice pe perioada de 2 săptămâni ale lunii de iarnă, respectiv de vară.
Tabelul 4.1 Parametrii curbelor zilnice de
sarcină pentru luna de iarnă (februarie 2008)
Pmed s D Pmin Pmax Cv
Ziua Ore Kf Ku Kap
[kW] [kW] kW2 [kW] [kW] [%]
11.feb.08 [1:24] 281,71 17,99 323,56 250,9 317,5 0,011 1,5229 0,887 0,79
12.feb.08 [1:24] 285,76 29,94 896,61 247,3 366,2 0,031 3,2931 0,78 0,675
13.feb.08 [1:24] 292,04 9,79 95,843 275,8 312,2 0,003 1,0525 0,935 0,883
14.feb.08 [1:24] 290,75 36,15 1306,7 234,2 371,5 0,045 4,6042 0,783 0,63
15.feb.08 [1:24] 286,58 26,87 722,15 235,1 347,2 0,025 2,7111 0,825 0,677
18.feb.08 [1:24] 272,79 37,77 1426,6 225,1 356 0,052 5,3246 0,766 0,632
54
19.feb.08 [1:24] 292,6 17,86 319 263,3 326,1 0,011 1,4794 0,897 0,807
20.feb.08 [1:24] 292,78 29,01 841,8 244,2 340,2 0,029 3,0442 0,861 0,718
21.feb.08 [1:24] 295,95 23,18 537,15 266,6 346,7 0,018 2,0723 0,854 0,769
22.feb.08 [1:24] 305 29,24 855,03 244,9 349,8 0,028 2,9764 0,872 0,7
Tabelul 4.2 Parametrii curbelor zilnice de sarcină

pentru luna de vară (iunie 2008)
Pmed s D Pmin Pmax Cv
Ziua Ore Kf Ku Kap
[kW] [kW] [kW2] [kW] [kW] [%]
09.iun.08 [1:24] 342,18 23,87 569,75 278,7 371,7 0,017 1,9423 0,921 0,75
10.iun.08 [1:24] 359,57 24,91 620,55 283,8 397 0,017 1,9946 0,906 0,715
11.iun.08 [1:24] 358,99 25,69 659,94 313,3 412,7 0,018 2,0927 0,87 0,759
12.iun.08 [1:24] 360,23 33,78 1141,2 283,4 424 0,032 3,3221 0,85 0,668
13.iun.08 [1:24] 339,46 25,41 645,67 282,1 389 0,019 2,1489 0,873 0,725
16.iun.08 [1:24] 335,61 32,75 1072,6 267,4 379,9 0,032 3,3487 0,883 0,704
17.iun.08 [1:24] 344,99 27,23 741,36 289,5 382,1 0,021 2,3702 0,903 0,758
18.iun.08 [1:24] 362,92 17,19 295,53 332,6 397,9 0,008 1,2896 0,912 0,836
19.iun.08 [1:24] 366,25 25,07 628,42 293,3 403,6 0,017 1,986 0,907 0,727
20.iun.08 [1:24] 356,12 46,15 2130 223,3 423,2 0,06 6,0643 0,841 0,528
Analiza datelor din Tabelele 4.1 şi 4.2 relevă următoarele:

 pe perioada analizată, coeficienţii s şi D au valori relativ mari;
 valorile coeficientului de formă K f , nu sunt apropiate de valoarea unitară ceea ce
însemnă că sarcina consumatorului nu este constantă;
 valorile lui CV se înscriu în domeniul ( 0  CV  17% ), astfel că media şirului de
valori are un grad de reprezentativitate ridicat.
Cu programul ORIGIN s-au reprezentat grafic curbele de sarcină lunare pentru
luna de iarnă (Fig. 4.8.) şi pentru luna de vară (Fig. 4.9).
440 440
420 420
400 400
380 380
360 360
340 340
P [kW]
P [kW]
320
320
300
300
280
280
260 Pmin 260 Pmin
240 Pmed
240 Pmed
Pmax
220 Pmax
220
200
3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 200
3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
Ziua în iunie 2008
Ziua în iunie 2008
Fig. 4.8. Curba de sarcină (puterea activă) Fig. 4.9. Curba de sarcină pentru luna de vară cu
pentru luna de iarnă cu valorile medii Pmed , valorile puterii medii Pmed , puterii maxime Pmax
şi puterea minime Pmin
Cu relaţiile (4.41) –(4.43) s-au obţinut curbele estimate pentru consumurile

orare Pi med  f (t ) din luna de iarnă şi luna de vară (Fig. 4.10 şi 4.11).
55
390
330
380
320
370
310
360
300
350
P [kW]
P [kW]
290
340
280
330
270
320
260 Days 310 Days

NoHolidays
NoHolidays
250 300
0 3 6 9 12 15 18 21 24
Hour 0 3 6 9 12 15 18 21 24
Hours
Fig. 4.10. Curba medie zilnică lunară pentru Fig. 4.11. Curba medie zilnică lunară pentru
consumatorul industrial aferent lunii de iarnă consumatorul industrial aferent lunii de vară (iunie
(februarie 2008), cu şi fără considerarea zilelor 2008), cu şi fără considerarea zilelor de sărbătoare
de sărbătoare
Curbele medii zilnice de sarcină pentru ambele cazuri (luna de iarnă şi luna de
vară) indică existenţa unui maxim de încărcare între orele 5 - 7 şi orele 18 - 23. Pe
baza acestor date se pot propune curbe standard de sarcină, utile în prognozarea
consumului de energie electrică.
4.3.2. Dezvoltarea unei proceduri pentru prognoză cu analiza seriilor de timp
Pentru realizarea procedurii s-a ţinut cont de monografiile [106 - 107].

Procedura conţine următoarele etape:
Etapa 1: Introducerea datelor primare
Datele de intrare sunt memorate într-o matrice A de dimensiune n  m unde:
n reprezintă numărul de linii; m reprezintă numărul de coloane.
Un element al matricei A este notat cu aij unde i  1, 2,,n iar j  1, 2,, m .
Elementul aij în cazul nostru reprezintă sarcina electrică în luna i şi anul j . Se
utilizează următoarea notaţie: i  1 reprezintă luna ianuarie, …, i  12 reprezintă
luna decembrie; j  1 reprezintă anul 2006,. ..., j  m reprezintă anul n.
De exemplu elementul a35 reprezintă energia din luna martie, anul 5 (adică anul
2010).
Etapa 2. Calculul mediei aritmetice şi a medianei
Determinarea mediei aritmetice şi a medianei, pentru fiecare coloană (ani) a
matricei A se determina cu relaţiile de mai jos.
- Media aritmetică pe coloana j, este dată de relaţia:
 ai , j
i 1,, n (4.1)
xj  oricare ar fi j  1, 2,, m
n
unde: m - numărul de ani.
Mediana din coloana j este notata cu xmediana , j ,oricare ar fi j  1, 2,,m , şi
reprezintă valoarea termenului din mijlocul şirului, ordonat crescător. Dacă şirul
ordonat crescător are număr par de elemente, mediana este media aritmetică a celor
doi termeni din mijlocul şirului.
Etapa 3. Determinarea matricei indexului de sezon
~
Pentru a se determina matricea indexului de sezon A , se parcurg următorii
paşi:
56
~
3.1. Se realizează matricea indexului de sezon notată cu A având n linii şi m
~
coloane, ce va conţine valori procentuale. Un element al matricii A se notează cu
a~ij şi se determină cu relaţia 4.47:
~  ai , j  100,  i  1, 2,,n; j  1,,m
a (4.2)
i, j
xj
~
3.2. Pentru matricea Ai , j se calculează media aritmetică şi mediana pentru
fiecare linie (lună).
- Media aritmetică, este dată de relaţia:
 ai , j
j 1,, m (4.3)
xi  ; i  1, 2, ,n
m
unde: m - numărul de ani.
Mediana de pe linia i notată cu xmediana , j  i  1, 2,,n , este termenul din
mijlocul şirului, ordonat crescător. Dacă şirul are număr par de elemente,
mediana este media aritmetică a celor doi termeni din mijlocul şirului, ordonat
crescător.
Etapa 4. Determinarea indexului de sezon pentru fiecare luna după mediana
~
A
corespunzătoare matricei i , j
~
În matricea Ai , j suma elementelor corespunzătoare fiecărei coloane are
aceeaşi valoare. Notăm această sumă cu S. Suma mediilor aritmetice calculată pe
fiecare line este egală cu S.
În determinarea indexului de sezon în funcţie de mediană pentru fiecare linie
se parcurg următorii paşi:
~
4.1. Se determină suma medianelor de pe fiecare linie a matricei Ai , j cu relaţia
4.49:
Smediana   x mediana i (4.49)
4.2. Se determină indexul de sezon pentru fiecare valoare a medianei din
~
matricea Ai , j .conform relaţiei:
S  x mediana i
i sezon i  ,  i  1, 2,, n (4.50)
Smediana
Etapa 5. Stabilirea tendinţei
În stabilirea tendinţei se realizează următorii paşi:
5.1. Stabilirea mediei lunare pentru seria timp:
- Se calculează numărul de zile notat cu Nr.total z pentru toţi anii din seria de
timp. Exemplu: între anii 1990 -1995 sunt Nr .total z  2190 zile.
- Se împarte Nr.total z la numărul total de ani din şir Nr.total ani Notăm acest
raport cu Nr .zile / ani .
Exemplu: între ani 1990 -1995 sunt 6 ani. Nr .zile / ani  Nr .total z / Nr .total ani .
Nr .zile / ani  2190 / 6  364,92 reprezintă media zilelor pe an pentru şirul de
date.
- În medie numărul de zile într-o lună dintr-un an este de 30 de zile, se
determină media lunilor pentru şirul de date notat cu Nr.mediu luni , avem
relaţia: Nr .mediu luni  Nr .zile / ani /(30 zile) .
57
Exemplu: Nr .zile/ ani  364,92 rezultă Nr .mediu luni  Nr .zile / ani /(30 zile)  12,16
luni
- Se stabileşte indexul lunar, notat ca indexLunar , ca fiind raportul dintre
Nr.mediu luni şi 12 luni într-un an, acesta reprezintă ponderea zilelor dintr-un
an. Relaţia de calcul este indexLunar  Nr .mediu luni /(12 luni ) .
Exemplu: indexLunar  12,16 /(12 luni )  1,013 .
- Numărul total de luni pentru şirul de date se determină ca fiind produsul
dintre indexLunar şi numărul de luni din şirul analizat.
Exemplu: Între ani 1990 – 1995 sunt 72 de luni.
Nr total de luni = indexLunar  (72 luni )  72,98 de luni (pentru intervalul anilor
2000 – 2005 avem un număr total de aproximativ 73 de luni).
Când se stabileşte seria de timp pentru ecuaţia dreptei de regresie, se ţine
cont de următorul aspect: suma dintre primul element al seriei de timp şi a
ultimului element al seriei de timp este egală cu Nr luni totale = 72,98 de luni.
5.2. Construirea o matrice Atrend cu două coloane şi m linii.
În prima coloană se trec timpii, ţinând cont de relaţia:
timpj , 1 timp( j 1),1  12,  j  2,,m
(4.51)
timp1,1  6,5
Exemplu: timp2, 1 timp1,1  12  6,5  12  18,5 .
În coloana a doua sunt trecute x j calculate cu relaţia 4.46.
5.3. Determinarea dreptei de regresie utilizând metoda celor mai mici pătrate
Ecuaţia de regresie este o dreaptă de forma:
YT t   a0  a1  t (4.52)
unde: a0 şi a1 sunt constante şi reprezintă coeficienţii ecuaţiei de regresie.
Există posibilitatea ca datele să fie testate pentru mai multe funcţii de regresie, iar
coeficientul de determinaţie oferă posibilitatea alegerii ecuaţiei de regresie
corespunzătoare. S-a ales forma de regresie ca fiind o dreaptă deoarece coeficientul
de determinaţie r2 se apropie foarte mult de valoarea unu.
Etapa 6. Stabilirea prognozei
Stabilirea paşilor necesari pentru determinarea prognozei din etapa 1.
1. Cu ajutorul funcţiei de regresie conform relaţiei 4.52. se determină pentru şirul

de timp ( t i , j unde i  1, 2,,n , j  1, 2,,m ) sarcina electrică determinată din
punct de vedere teoretic. Se obţine astfel o matrice C având n linii şi m
coloane, un element al matricei ci , j reprezintă sarcina calculată în luna i şi
anul j unde i  1, 2,,n iar j  1, 2,,m .
Elementul ci , j se determină conform relaţiei
ci , j  a0  a1  t i , j ,  i  1, 2,,n; j  1,2,,m (4.54)
Se construieşte matricea T iar elementul t i , j este de forma:

i  j ,  i  1, 2,,12; j  1,
ti , j   (4.55)
t i ,  j 1  12,  i  1, 2,,n; j  2,,m
58
Matricea C este de forma:

C  a0  U  a1  T (4.56)
unde: un element al matricii T este t i , j determinat cu relaţia 4.55. Matricea U
are toate elementele egale cu unu şi are dimensiunea matricii T .
~
2. Se extinde matricea C cu p coloane formând matricea C . Numărul de coloane
~
este de minim una şi se adaugă de utilizator. Un element din matricea C îl
notăm cu c~i , j . Elementele (c~i , j )i1, ,n; j1, ,mp sunt astfel construite:
- c~  c pentru  i  1, ,n; j  1, ,m
i, j i, j
- c~i , j pentru  i  1, , n; j  m  1, , m  p se determină sarcina teoretică

de calcul numai pentru aceste p coloanele adăugate . Elementele c~ se i, j
determină cu aceeaşi relaţie ca şi pentru ci , j şi anume cu relaţia 4.54.
3. Se construieşte o matrice P care este formată din p coloane şi n linii, unde un

element pi , j din matricea P se determină cu relaţia:
pi , j  c~i ,( m  j )  isezon , i ;  i  1,, n;  j  1, 2,, p (4.57)
Concluzii
Metoda bazată pe serii de tmp pentru prognoza consumului electroenergetic a
fost implementată în sistemul de monitorizare online dezvoltat şi prezentat în
capitolul 5.
Dezvoltarea procedurii pentru prognoza cu analiza seriilor de timp se
utilizează ca a doua metodă de prognoză a consumului de energie electrică. Această
procedură se utilizează doar când există un istoric de date mai vechi de 5 ani.
Pentru a obţine în timp real analiza curbelor de sarcină cu metoda de
prognoză a seriilor de timp se impune realizarea de soluţii software cu acces în
mediu on-line.
4.4. Concluzii
În capitolul 4 se prezintă definirea, caracterizarea indicatorilor specifici curbei
de sarcină într-un nod areţelei electrice de distribuţie. Sunt analizate metodele şi
tehnicile de profilare şi aplatizare a curbelor de sarcină şi principalele metode de
prognoză a consumurilor electroenergetice utilizând aparatul matematic specific,
atenția fiind orientată pentru metoda de prognoză bazată pe serii de timp. La final
autorul dezvoltă un algoritm pentru metoda de prognoză bazată pe serii de timp.
Odată cu liberalizarea pieţei de energie electrică se impune realizarea de
prognoze cu erori cât mai mici pentru achiziţia de energie electrică în timp real.
Deoarece sarcina electroenergetică este variabilă în timp, realizarea de prognoze cu
informaţii obţinute din sistemele automate de citire a contoarelor, sisteme denumite
Smart Metering, necesită software care să fie uşor de utilizat cu costuri cât mai
reduse şi să se interfaţeze cu tehnologiile aplicate în conceptul de Smart Grids.
Realizarea de programe de prognoză cu interfaţare cu tehnologiile Smart
Grids se poate face în mediu on-line. În capitol 5 se prezintă programul software
dezvoltat de autor pentru determinarea prognozelor utilizând algoritm pentru metoda
de prognoză cu serii de timp, iar ca limbaj de programare s-a utilizat JavaScript.
59
Capitolul 5
SISTEM DE MONITORIZARE A INDICATORILOR DE CALITATE A
ENERGIEI ELECTRICE ÎN SISTEMELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
5.1. Necesitatea dezvoltării sistemelor de monitorizare pentru indicatorii de

calitate a energiei electrice
În spiritul standardelor ISO 9001, asigurarea calităţii, respectiv, al conformităţii
cu cerinţele sistemului operaţional sau tehnic se realizează pe baza unui plan al
calităţii sau a unui plan de control şi se referă la acţiuni care permit: eliminarea
neconformităţilor sau a abaterilor faţă de ceea ce a fost prevăzut; monitorizarea
procesului, care permite transmiterea de informaţii dinspre instalaţie spre personal şi
invers.
Monitorizarea calităţii energiei electrice este un aspect al controlului calităţii,
care presupune supravegherea (observarea de durată) parametrilor energiei
electrice în scopul verificării conformităţii sale cu cerinţele impuse de standardele în
vigoare [13].
Monitorizarea parametrilor caracteristici ai indicatorilor de calitate a energiei
electrice impune procese de achiziţie şi analiză continuă a mărimilor din sistemele
electrice de distribuţie.
Monitorizarea calităţii energiei electrice conform standardului românesc SR EN
50160, implică măsurarea şi memorarea mai multor parametri electrici cum sunt:
curenţii pe fiecare fază, tensiunile de linie şi de fază, factorul de putere pe fiecare
fază şi trifazat, armonicile, nesimetriile, variaţiile lente sau rapide de tensiune, golurile
sau întreruperile de tensiune şi altele.
Utilizarea metodelor de agregare, odată cu dezvoltarea noilor echipamente de
măsurare, a permis obţinerea mărimilor electrice: putere activă, putere reactivă,
putere aparentă şi factor de putere, cu o precizie ridicată, pentru analiza şi adoptarea
măsurilor eficiente în funcţionarea sistemului electroenergetic. În funcţie de indicatorii
monitorizaţi, scopul monitorizării, metodele şi mijloacele de măsurare, analiza
sistemului de măsurare urmăreşte îndeplinirea anumitor condiţii generale: rezultate
sigure; productivitate ridicată; cost al activităţii de control cât mai mic.
5.2. Condiţii de realizare a monitorizării

În prezent, monitorizarea calităţii energiei electrice în reţelele electrice de
transport, în România, se realizează de către Operatorul de Transport şi Sistem
(CNTEE Transelectrica SA). Monitorizarea se realizează pentru un număr redus de
puncte de măsurare (22 puncte de măsurare permanente), realizându-se prin trei
Sisteme independente de Monitorizare a Calităţii Energiei Electrice.
Aceste sisteme de monitorizare a calităţii energiei electrice cuprind
echipamente furnizate de fabricanţi diferiţi, fapt care impune o atenţie deosebită în
realizarea integrării acestora, ţinându-se cont de problemele de interfaţare ce survin
în mod inerent într-o astfel de situaţie. Pentru evaluarea şi analiza perturbaţiilor
eletromagnetice este necesară cunoaşterea algoritmilor implementaţi în
echipamentele de măsurare pentru realizarea calculelor, deoarece rezultatele
măsurătorilor ar putea să difere semnificativ. Deaceea, se impune stabilirea unor
sisteme de monitorizare care prin măsurări cu precizie adecvată şi asociate cu
analiza datelor în timp real, să fie uşor de auditat, să aibă o interfaţă maşină-om
60
facilă pentru utilizare şi să îndeplinească funcţionalităţile Smart Grids pentru

sistemele electrice de distribuţie.
În Fig. 5.1 este prezentată structura unui sistem de monitorizare a indicatorilor
de calitate a energiei electrice pentru sistemele electrice de distribuţie.
Fig. 5.1. Structura sistemului de monitorizarea indicatorilor de calitate a energiei electrice

pentru sistemele electrice de distribuţie (soluţie existentă)
5.3. Dezvoltarea soluţiei software şi date de intrare

În prezenta teză de doctorat este propusă o soluţie software on-line utilizând
tehnologia Web modernă, care permite analiza în timp real a datelor măsurate de
analizoarele de reţea a energiei electrice, utilizând metode statistico – matematice.
Softul este destinat utilizării de către cercetători, dar şi de către managementul
companiilor de electricitate.
Softul poate fi o componentă informatică în conceptul de Smart Grids pentru a
îndeplini următoarele funcţionalităţi din Smart Grids: îmbunătăţirea schemelor de
funcţionare pentru controlul tensiunii/curenţilor cu luarea în considerare a serviciilor
de sistem/reţea; îmbunătăţirea managementului activelor şi al strategiilor de
reamplasare pe baza informaţiilor privind utilizarea actuală/prognozată a reţelelor
electrice; furnizarea de informaţii suplimentare privind calitatea energiei electrice şi
consumul de energie, puse la dispoziţie prin infrastructura de contorizare inteligentă
pentru a sprijini planificarea investiţiilor în reţelele electrice.
În soluţia software propusă baza de date este încărcată într-un fişier excel
care este accesat în regim on-line de pe serverul Apache, denumit „Metode de
Analiză a Indicatorilor de Calitate a Energiei Electrice” (MAICEE) (Fig. 5.2).
61
Fig. 5.2. Schema monitorizării indicatorilor de calitate a energiei electrice

cu acces în timp real (soluţie propusă)
Softul realizat implementează relaţiile de calcul statistic pentru caracteristicile
variaţiilor de frecvenţă, variaţiilor lente de tensiune, ale nesimetriilor de curent şi
pentru prognoza consumului energetic cu metoda seriilor de timp.
5.4. Descrierea softului de analiză a calităţii energiei electrice şi de prognoză a

consumului
Softul permite prelucrarea datelor obţinute din mai multe puncte de
monitorizare. Datele de monitorizare sunt descărcate din analizorul de reţea în
format excel şi depuse pe serverul Apache. Pe server sunt instalate programele
pentru calculul parametrilor caracteristici ai variaţiei de frecvenţă, variaţiei de
tensiune şi calculul nesimetriilor în sistemele trifazate. Sunt utilizate metodele
analizei statistice descriptive cu sistemul de indicatori statistici minimi propuşi în
capitolul 2 (media, mediana, modulul, abaterea standard, coeficientul de variaţie şi
eroarea standard).
O altă componentă a soluţiei software este realizarea de prognoze privind
sarcina electroenergetică, utilizând algoritmul bazat pe analiza seriilor de timp,
dezvoltat în capitolul 4.
În Fig. 5.3 este prezentată schema bloc a soluţiei software propuse.
Fig. 5.3. Schema bloc a soluţiei software propuse
62
Softul este realizat utilizând tehnologii moderne: limbajul PHP, JavaScript,

HTML 5 şi regulile CSS3.
Datele de intrare pentru soluţia software propusă

Datele de intrare sunt obtinute din măsurări şi monitorizări cu echipamente de
tipul analizorul de reţea CA 8335 Qualistar.
Datele de intrare, sunt depuse în fişiere excel, de acelaşi format, pe serverul
Apache.
Prelucrarea datelor măsurate se realizează cu ajutorul aplicaţiei
Analiza_Cee.php. Aplicaţia este structurată în mai multe fişiere. Interfaţa, este
prezentată în (Fig. 5.7), conţine butoane de acces pentru cele 3 programe de calcul a
indicatorilor de calitate a energiei electrice, un buton de acces pentru programul de
calcul al prognozei sarcinilor electroenergetice bazat pe serii de timp şi o schema
electrică a zonei în care s-a realizat măsurătorile pentru analiza calităţii energiei
electrice.
Analiza_CEE.html – este programul principal din care se pot accesa informaţii
din fişierele excel aflate pe serverul Apache.
Fig. 5.7. Pagina de Web Analiza_CEE.html
Acest sistem permite realizarea de studii şi cercetări în timp real folosind

mediul on-line într-un mod eficient şi uşor. La lansarea în execuţie a site-ului va
apărea pagina principală editată în limbajul HTML 5. Soluţia propusă utilizează
tehnologii moderne ca: limbajul PHP, JavaScript, şi regulile CSS3.
63
5.5. Rezultate obţinute acu soluţia software dezvoltată
a) Calculul parametrilor variaţii de frecvenţă

Analiza statistico – matematică a variaţiilor de frecvenţă s-a realizat cu
programul “CA_8335.php”. Acesta calculează indicatori statistici (media, mediana,
modulul, abaterea standard, coeficientul de variaţie şi eroarea standard) pentru
variaţiile de frecvenţă (Fig. 5.12).
Fig. 5.12. Analiza statistică descriptivă pentru variaţii de frecvenţă
Tabelul 5.1. prezintă indicatorii statistici pentru variaţia de frecvenţă obţinuţi cu

programul Statistica, pentru cele patru puncte de monitorizate.
Tabelul 5.1. Indicatori statistici pentru variaţia de frecvenţă obţinuţi cu Softul Statistica
Valid Mean Median Mode Minimum Maximum Std.Dev. Coef.Var. Standard
N Error
Site
Aero 4793 49.99156 49.99000 49.99000 49.89000 50.07000 0.021093 0.042193 0.000305
Takata 4793 49.99147 49.99000 49.99000 49.89000 50.07000 0.021051 0.042109 0.000304
Tas 4793 49.99131 49.99000 49.99000 49.89000 50.07000 0.021018 0.042043 0.000304
Polifarm 4793 49.99182 49.99000 49.99000 49.89000 50.07000 0.021023 0.042053 0.000304
Comparând datele din Tabelul 5.1 şi Fig. 5.10, rezultă ca soluţia software
propusă este adecvată.
b) Calculul parametrilor variaţiei de tensiune

Analiza statistico – matematică a variaţiilor de tensiune s-a realizat cu
programul “Tensiune.php”. Acesta calculează indicatori statistici (media, mediana,
variaţiile de tensiune (Fig. 5.13).
64
Fig. 5.13. Analiza statistica descriptivă pentru variaţii de tensiune

Notă: Primele 3 coloane de date reprezintă valorile tensiunii pe fază corespunzătoare
monitorizării din zona Aero. Aceste date se multiplică cu constanta de monitorizare k=200. În
mod analog se fac citiri pe celelalte 3 zone monitorizate Takata, Tas şi Polifarm.
Tabelul 5.2. prezintă indicatorii statistici pentru variaţia de tensiune realizat cu
programul Statistica.
Tabelul 5.2. Analiza realizată cu Softul Statistica pentru variaţia de tensiune
Mean Mean Median Median Mode Mode Minimum Maximum Std.Dev. Coef.Var. Standard
Site V/200 kV V/200 kV V/200 kV V/200 V/200 V/200 % Error
Aero L1 102.09 20.42 102.10 20.42 101.7000 20.34 101.10 103.20 0.51 0.50 0.0073
Aero L2 101.72 20.34 101.60 20.32 101.3000 20.26 100.70 102.90 0.51 0.51 0.0074
Aero L3 101.12 20.22 101.10 20.22 101.1000 20.22 100.00 102.30 0.52 0.51 0.0075
Takata L1 100.05 20.01 100.00 20.00 99.70000 19.94 99.00 101.20 0.51 0.51 0.0073
Takata L2 101.41 20.28 101.40 20.28 101.1000 20.22 100.40 102.50 0.50 0.50 0.0073
Takata L3 100.97 20.19 100.90 20.18 100.6000 20.12 100.00 102.10 0.51 0.50 0.0073
Tas L1 101.99 20.40 102.00 20.40 101.4000 20.28 100.80 103.10 0.51 0.50 0.0074
Tas L2 101.79 20.36 101.80 20.36 102.3000 20.46 100.70 102.80 0.52 0.51 0.0074
Tas L3 101.15 20.23 101.20 20.24 101.6000 20.32 99.90 102.30 0.53 0.52 0.0077
Polifar L1 101.99 20.40 102.00 20.40 101.4000 20.28 100.80 103.10 0.51 0.50 0.0074
Polifar L2 101.79 20.36 101.80 20.36 102.3000 20.46 100.70 102.80 0.52 0.51 0.0074
Polifar L3 101.15 20.23 101.20 20.24 101.6000 20.32 99.90 102.30 0.53 0.52 0.0077
Conform Tabelului 5.2 şi Fig. 5.13 rezultă că soluţia software este verificată.
c) Calculul coeficientului de nesimetrie pentru curent

Cu programul ”Nesimetrii.php” s-au calculat indicatorii statistici (media, mediana,
valorile curentului electric de linie şi coeficientul de nesimetrie (Fig. 5.14).
65
Fig. 5.14. Analiza statistica descriptivă pentru variaţii de tensiune

Notă: Primele 3 coloane de date reprezintă indicatorii statistici (media, mediana, modulul,
abaterea standard, coeficientul de variaţie şi eroarea standard) ai curenţilor de linie
corespunzător monitorizării din zona Aero. În mod analog sunt prezentate si rezultatele
pentru celelalte 3 zone monitorizate Takata, Tas Polifarm.
Tabelul 5.3 prezintă indicatorii statistici pentru curenţii de linie în cele patru
puncte monitorizate, obţinuţi cu programul Statistica.
Tabelul 5.3. Analiza realizată cu Softul Statistica pentru curenţii de linie
Valid Mean Median Mode Minimum Maximum Std.Dev. Coef.Var. Standard
N Eror
Site
Aero L1 4793 122.909 126.720 126.800 90.320 149.680 13.785 11.215 0.1991
Aero L2 4793 123.974 127.840 128.000 90.640 151.120 14.093 11.368 0.2036
Aero L3 4793 118.313 122.080 122.000 85.600 144.560 14.021 11.851 0.2025
Takata L1 4793 30.713 33.300 34.270 16.590 40.700 6.399 20.836 0.0924
Takata L2 4793 31.572 34.170 34.300 17.560 41.740 6.333 20.058 0.0915
Takata L3 4793 32.421 35.230 36.090 17.900 42.510 6.689 20.631 0.0966
Tas L1 4793 0.175 0.124 0.104 0.074 0.650 0.102 58.401 0.0015
Tas L2 4793 0.177 0.106 0.092 0.070 0.688 0.126 71.179 0.0018
Tas L3 4793 0.164 0.104 0.078 0.064 0.704 0.110 67.329 0.0016
Polifarm L1 4793 4.002 3.470 Multiple 2.670 7.490 1.094 27.328 0.0158
Polifarm L2 4793 4.050 3.480 Multiple 2.650 7.940 1.189 29.357 0.0172
Polifarm L3 4793 4.042 3.440 3.150 2.650 7.760 1.181 29.208 0.0171
Tabelul 5.4 prezintă valorile maxime, minime şi medii pentru coeficientul de

nesimetrie ai curenţilor de linie în cele patru puncte monitorizate, obţinute cu
programul Statistica.
Tabelul 5.4. Valorile coeficienţilor de nesimetrie ai curenţilor de linie în cele patru
puncte monitorizate, obţinute cu programul Statistica.
Coeficientul de nesimetrie
Punct
de măsurare Valid N Mean Minimum Maximum
Aero 4793 1.85991 1.109570 2.73466
Takata 4793 2.67274 0.606160 4.36690
Tas 4793 13.83048 0.000000 46.78899
Polifarm 4793 1.50871 0.000000 5.31595
66
Analiza datelor din Tabelul 5.3, Tabelul 5.4 şi Fig. 5.14 arată că soluţia software este
corespunzătoare.
d) Prognoza consumurilor de sarcină electroenergetică
Datele de intrare sunt valorile pentru energia electrică activă facturată la un

consumator industrial din luna ianuarie, anul 2009 până în luna decembrie anul 2012.
Pentru verificarea metodei de prognoză bazată pe serii de timp s-au utilizat datele
până în luna august 2013. În Fig 5.15 sunt prezentate valorile facturate din luna
septembrie 2009 până în luna noiembrie 2010.
Fig. 5.15.Energie activă factură la un consumator industrial
Softul de prognoză a fost realizat în mediul de programare JavaScript.

Conform algoritmului în prima etapă se introduc datele necesare realizării prognozei
(Fig. 5.16).
Fig. 5.16. Programul de prognoză Etapa 1
67
În etapa a 2-a se calculează indicatorii statistici, media, mediana şi indicele de

sezon după mediană (Fig. 5.17).
Fig. 5.17. Programul de prognoză Etapa a 2-a
În etapa a 3-a se calculează rata trendului cu metoda seriilor de timp (Fig.

5.18).
În etapa a 4-a se calculează ecuaţia de regresie şi predicţia sarcinii

electroenergetice (Fig. 5.19.).
68
În ultima etapă se verifică predicţia cu date măsurate în timp real (Fig. 5.21.).
În Fig.5.21 este prezentată graficul privind comparaţia dintre predicţia realizată cu

algoritmul propus şi valorile măsurate în anul 2013.
69
250 Predictia
Anul2013
200
150
[kWh]
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Fig. 5.21. Graficul privind predicţia şi valorile măsurate în anul 2013

Eroarea este verificată în ultima coloană (Fig. 5.21). În exemplul prezentat
predicţia este mai mică decât valorile măsurate, eroarea în lunile de iarnă este de
până la 20 % din valoarea facturată pe luna în curs. Pentru o precizie mai bună a
predicţiei este necesară alegerea altei funcţii de regresie sau aplicarea altei metode
de prognoză a consumurilor de energie pe săptămâni şi după aceea pe zile.
5.6. Concluzii
În capitolul 5 se prezintă soluţia software utilizând tehnologii Web moderne.

Aplicaţia este un site Web modern, care conţine analiza indicatorilor de calitate a
energiei electrice (variaţia de frecvenţă, variaţia de tensiune, nesimetriile de curent)
şi prognoza sarcinilor electroenergetice.
Prelucrarea şi analiza statistică a şirurilor de măsurători, precum şi
prognozarea sarcinii consumatorilor permite următoarele: efectuarea de analize cu
privire la cauzele şi efectele pe care le au fenomenele de perturbaţii
electromagnetice asupra sistemelor electrice de distribuţie; stabilirea unui certificat
de calitate a energiei electrice asupra fiecărui actor participant în sistemul electric de
distribuţie. realizarea primilor paşi de comunicare bidirecţionată între operatorul de
distribuţie, furnizorul de energie electrică şi consumator, considerată etapă de
început pentru integrarea în conceptul Smart Grids.
Sistemul propus este util în adresarea specialiştilor şi cercetătorilor în
domeniul ingineriei electroenergetice pentru realizarea de studii şi cercetări on-line,
într-un mod eficient, uşor de folosit şi prietenoasă cu utilizatorul. Utilizarea interfeţei
nu necesită cunoştinţe avansate de informatică, deci sistemul poate fi utilizat cu
uşurinţă de orice persoană.
Avantajele unui site: vizibilitate şi aflarea de informaţii în timp real; acces de
oriunde de pe glob; oferă prestanţă.
Avantaje PHP: PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare
structurat, PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, PHP foloseşte
extensii specifice pentru fişierele sale: .php, .php3, php4, .inc, .phtml. Aceste fişiere
sunt interpretate de către serverul Web, iar rezultatul este trimis în formă de text sau
cod HTML către browser-ul clientului.
Dezavantajele soluţiei propuse:
Fişierele excel trebuie să aibă acelaşi cap de tabel, astfel nu se pot prelua
informaţii de la alte fişiere excel fiind necesară depunerea unui efort în aranjarea
tabelelor. Softurile mai vechi de navigare pe Web nu recunosc tehnologia HTML 5.
70
Capitolul 6
CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE
Concluzii finale
Din studiul literaturii de specialitate privind calitatea energiei electrice şi
eficienţa energetică s-au deprins concluzii importante privind: conceptul de calitate a
energiei electrice, avantajele şi limitările indicatorilor de calitate a energiei electrice,
tendinţele de dezvoltare cu accent pe creşterea eficienţei energetice prin reducerea
pierderilor şi direcţiile de cercetare în domeniul tehnologiilor pentru sisteme distribuite
şi sisteme incorporate.
Referitor la stadiul actual al cercetărilor privind calitatea energiei electrice şi a
eficienţei energetice, se relevă următoarele:
 Metodele de îmbunătăţire a calităţii energiei electrice continua să fie
perfecţionate, pentru ca implementarea lor să fie făcută cu costuri cât mai mici.
 Legătura dintre calitatea energiei şi eficienţa energetică a fost studiată mai puţin.
 Metodele de analiză a şirurilor de măsurători din mai multe sisteme de
monitorizare este dificil de realizat, deoarece fiecare sistem are un software
propriu de prelucrare a datelor şi datele nu sunt salvate într-o baza de date
comună.
Direcţiile actuale de cercetare în domeniul calităţii energiei electrice şi a

eficienţei energetice sunt în principal următoarele:
 dezvoltarea conceptului de calitate a energiei electrice odată cu
implementarea sistemelor de tipul Smart Grids;
 dezvoltarea de metode de măsurare a indicatorilor de calitate a energiei
electrice comparabile şi controlabile;
 introducerea unor standarde şi precizarea unor obligaţii omogene din partea
furnizorului, stabilite de o autoritate autonomă care să protejeze consumatorul;
 îmbunătăţirea metodelor de diseminare a informaţiei referitoare la conţinutul
noilor standarde de calitate;
 stabilirea unor instrumente de comparaţie între cerinţele consumatorilor şi
oferta furnizorului de energie electrică.
Având în vedere stadiul actual al cercetărilor privind calitatea energiei electrice
şi a eficienţei energetice, direcţiile generale de cercetare în acest domeniu, precum şi
o serie de restricţii impuse de reglementările în vigoare, s-a stabilit ca obiectiv central
al prezentei teze de doctorat studiul privind îmbunătăţirea calităţii energiei electrice şi
a eficienţei energetice în sistemele electrice de distribuţie.
S-a avut în vedere elaborarea de metode noi pentru identificarea
caracterizarea şi monitorizarea indicatorilor de calitate a energiei electrice în
sistemele electrice de distribuţie; stabilirea de proceduri şi metode de îmbunătăţire a
eficienţei energetice, prin aducerea de noi date şi analize în vederea reducerii
consumului propriu tehnologic şi a realizării prognozei consumurilor electroenergetice
şi dezvoltarea de soluţii software pentru prelucrarea datelor în vederea obţinerii de
noi informaţii privind obiectivele calităţii energiei electrice şi fundamentarea
indicatorilor specifici de calitate în reţelele electrice de distribuţie şi la consumator.
În legătură cu abordarea şi rezolvarea problemelor ridicate de atingerea

obiectivului propus, prezenta lucrare aduce o serie de contribuţii, dintre cele mai
importante sunt după cum urmează:
71
1. Identificarea cauzelor non-calităţii şi a degradării energie electrice prin metoda

Ishikawa.
Cu această metodă s-a pus în evidenţă factorii importanţi şi secundari a non-
calităţii pentru variaţiile de frecvenţă, variaţiile de tensiune (variaţii lente de tensiune,
supratensiunile, golurile de tensiune şi fluctuaţiile de tensiune), deformarea undelor
de curent şi tensiune şi nesimetriile trifazate de curent şi tensiune. Factorii importanţi
de non-calitate propuşi sunt:
 pentru variaţiile de frecvenţă - defectele, funcţionarea izolată a sistemului faţă de
reţeaua de distribuţie a energiei electrice, consumatori cu sarcini variabile,
dezechilibru între puterea consumată şi puterea generată în sistemul
electroenergetic.
 pentru variaţiile lente de tensiune - defectele, modificarea circulaţiei de putere,
întreruperi de sarcină, variaţii ale sarcinii în sistemele electrice de distribuţie,
comutarea condensatoarelor, conectarea şi deconectarea sistemelor de surse
regenerabile.
 pentru supratensiuni apărute temporar - defectele, fenomene atmosferice,
operaţii de comutare, conectarea unei baterii de condensatoare, fenomene
neliniare rezonante, lipsa măsurilor de protecţie ale instalaţiilor electrice din
imobile, sarcini variabile.
 pentru variaţii rapide de tensiune - defecte pasagere, pornirea motoarelor,
schimbare ploturi la transformator, sarcini variabile, descărcări electrice.
 pentru goluri de tensiune - defecte, dezechilibre şi sarcini neliniare, punerea sub
tensiune a transformatoarelor, conectarea sarcinilor mari, manifestări
atmosferice, manevre de eliminarea scurtcircuitelor.
 pentru deformarea undelor de curent şi tensiune - asimetrie de impedanţe,
saturaţia transformatoarelor de sistem, funcţionarea neliniară a caracteristicilor
echipamentelor şi a receptoarelor, folosirea dispozitivelor electronice de putere,
funcţionarea falsă a unor relee din protecţiile din reţea, sarcini neliniare.
 pentru nesimetria în sisteme trifazate - defecte nesimetrice, sarcini
dezechilibrate, folosirea receptoarelor.
În concluzie diagrama Ishikawa este un prim pas pentru implementare unui
plan de management al calităţii şi în obţinerea unor obiective pentru a reduce cea
mai deasă cauză de apariţie a noncalităţii defectele din sistemele electrice de
distribuţie.
2. Stabilirea setului minim de indicatori pentru variaţiile de frecvenţă, variaţiile de

tensiune (variaţiile lente de tensiune, supratensiunile, golurile de tensiune şi
fluctuaţiile de tensiune), deformarea undelor de curent şi tensiune şi nesimetriile
trifazate de curent şi tensiune utilizaţi în caracterizarea calităţii energiei electrice.
Cercetările actuale definesc indicatorii de calitate a energiei electrice prin
relaţii matematice specifice, iar metodele statistico-matematice completează analiza
indicatorilor de calitate a energiei electrice.
3. Stabilirea setului minim de indicatori statistici pentru determinarea caracteristicilor

statistice ale unui şir de date măsurate.
Prin setul minim de indicatori statistici (media, mediana, modulul, abaterea
standard, coeficientul de variaţie şi eroarea standard) s-a punctat aplicarea metodei
statistice în analiza variaţiilor lente de tensiune prin două studii de caz. În studiile de
caz s-a realizat, analiza statistică a variaţiilor lente de tensiune, pentru un operator
de distribuţie a energiei electrice, cu măsurători efectuate la un post de transformare
şi la un consumator industrial. În studiile de caz realizate analiza şirului de măsurători
prin metoda statistică relevă următoarele: prin verificarea valorilor calculate a mediei,
72
medianei şi modulul dacă sunt identice rezultă că distribuţia şirului de date este
normală aceasta se poate observa şi din histogramele prezentate în studiile de caz,
dacă media este reprezentativă pentru şirul de date măsurate, indicată prin calcul
coeficientului de variaţie, se poate trasa graficul mediilor pentru a se indica asimetria
între fazele sistemului trifazat.
4. Dezvoltarea şi aplicarea unei proceduri de evaluare a eficienţei energetice în

transformatoare electrice de putere prin metode cât mai simple.
Aceasta este utilă în determinarea consumului propriu tehnologic aferent unui
transformator de putere. Procedura s-a realizat pornind de la datele de intrare
specificate în cartea tehnică a transformatorului electric de putere utilizând aparatul
matematic specific pentru determinarea pierderilor în transformator. La final s-a
determinat consumul propriu tehnologic într-un an şi eficienţa economică datorată
reducerii pierderilor în transformator. În studiul de caz dezvoltat pentru SC FDEE
Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA este cuprinsă analiza a 2365 de posturi de
transformare de MT/JT cu puteri nominale de până la 630 kVA şi a permis aplicarea
procedurii de evaluare a pierderilor în transformatoarele electrice de putere. Soluţia
propusă, din total celor 2365 de transformatoare vechi de 30 de ani, a fost
schimbarea unui număr de 1918 de transformatoare noi cu pierderi reduse, cu puteri
cuprinse între 100 - 630 kVA, acestea ducând la scăderea consumului propriu
tehnologic de până la 45 %.
5. Analiza şi modelarea curbelor de sarcină.

Anaiza curbelor de sarcină reprezintă un instrument de predicţie a
consumurilor electroenergetice necesar pentru realizarea de studii, planificări şi
dezvoltări ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice prin reducerea consumului
intern de energie electrică. Studiul de caz „Analiza curbelor de sarcină la un
consumator industrial„ a avut ca obiectiv analiza consumului de energie electrică la
un consumator industrial şi examinarea curbelor de sarcină folosind metoda statistico
- matematică de analiză. Prin rezultatele obţinute s-a indicat utilitatea folosirii metodei
statistico-matematice în analiza curbelor de sarcină astfel: pe perioada analizată,
coeficienţii abaterea medie pătratică s şi dispersia D au valori relativ mari, valorile
coeficientului de formă K f nu sunt apropiate de valoarea unitară ceea ce însemnă că
sarcina consumatorului nu este constantă, valorile lui CV se înscriu în domeniul
( 0  CV  17% ) astfel că media şirului de valori are un grad de reprezentativitate
ridicat şi curbele medii zilnice de sarcină pentru ambele cazuri (luna de iarnă şi luna
de vară) indică existenţa unui maxim de încărcare între orele 5 - 7 şi orele 18 - 23.
Pe baza acestor date se pot propune curbe standard de sarcină, utile în prognozarea
consumului de energie electrică.
6. Dezvoltarea unui algoritm pentru metoda de prognoză bazată pe serii de timp.

Algoritmul dezvoltat conţine următoarele etape de lucru: Introducerea datelor
primare; Calculul mediei aritmetice şi a medianei; Determinarea matricei indexului de
sezon; Determinarea indexului de sezon pentru fiecare lună după mediana
corespunzătoare matricei; Stabilirea tendinţei; Stabilirea prognozei.
7. Conceperea unui software de prelucrare şi analiză statistică a indicatorilor specifici

de calitate a energiei electrice pentru variaţiile de frecvenţă, variaţiile lente de
tensiune şi nesimetrii de curent, precum şi prognozarea sarcinii electroenergetice.
Software-ul propus permite stabilirea unui certificat de calitate a energiei
electrice pentru fiecare actor participant în sistemul electric de distribuţie. Informaţiile
necesare pentru obţinerea acestui certificat de calitate se obţin din soluţie software,
73
realizate cu tehnologii moderne, aplicate în conceptul de Smart Grids. Prin studiul de

caz s-a verificat calculul matematic realizat de soluţia software şi s-a validat prin
analiza realizată utilizând alte programe de calcul. În programul de prognoză, eroare
este verificată pentru a se vedea dacă este necesară o altă funcţie de regresie în
determinarea predicţiei sarciniilor electroenergetice.
Prezenta teză de doctorat prin tematică, modul de abordare şi de rezolvare a

problemelor clarifică o serie de aspecte privind:
 îmbunătăţirea indicatorilor de calitate a energiei electrice luând în considerare
calculul tehnico–economic a non-calităţii, reanalizarea aspectelor de calitate a
energiei electrice în concordanţă cu cerinţele actuale ale consumatorilor şi
furnizorilor de energie electrică şi ţinând cont de funcţionalităţi ale sistemului de
tipul „Smart Grids”;
 determinarea caracteristicilor statistice ale unui şir de date măsurate cu
analizatoarele de reţea, astfel se impune culegerea, analiza şi prelucrarea datelor
care să permită calculul unui set minim de indicatori ce pot fi implementate într-o
soluţie software;
 legătura între conceptele de eficienţă energetică şi calitate a energiei electrice
prin cercetarea şi prognozarea sarcinii electroenergetice, deoarece aceasta este
variabilă în timp şi poate influenţa calitatea energiei electrice fiind direct legată de
consumul propriu tehnologic.
Contribuţii personale
Importanţa teoretică şi practică a prezentei teze de doctorat este dată de
contribuţiile aduse prin:
 Sistematizarea datelor privind conceptul de calitate a energiei electrice,
setul indicatorilor de calitate a energiei electrice şi setul de indicatori statistici
necesari pentru realizarea analizei în domeniul calităţii energiei electrice.
 Sistematizarea metodelor de analiză şi calcul al consumului propriu
tehnologic din sisteme electrice de distribuţie care să ducă la creşterea
competitivităţi economice în cadrul unui operator de distribuţie a energiei
electrice. Metodele aplicate sunt: metoda citirilor orare, metoda corelării statistice
a pierderilor de energie electrică şi metoda bilanţului de energie electrică.
 Caracterizarea indicatorilor specifici ai curbei de sarcină într-un nod al
sistemul electric de distribuţie şi analiza metodelor de prognoză a consumurilor
electroenergetice utilizând aparatul matematic specific pentru metodele de
prognoză: metoda factorilor de modulaţie, metoda bazată pe seriile de timp,
metoda factorilor meteorologici şi metode de prognoză bazate pe reţelele
neuronale artificiale.
 Dezvoltarea unei proceduri de evaluare a eficienţei energetice în
transformatoare electrice de putere din reţelele electrice de distribuţie, utilă în
calculul consumului propriu tehnologic.
 Dezvoltarea unui algoritm pentru prognoza sarcinilor electroenergetice,
bazată pe serii de timp, cu aplicabilitate practică.
 Conceperea şi implementarea programelor de calcul pentru analiza
indicatorilor de calitate a energiei electrice - variaţilor de frecvenţă, variaţiilor lente
de tensiune şi nesimetriilor de curent - prin caracterizarea şirului de date
măsurate într-un interval de timp dat cu metode satistico – matematice şi cu
posibilitatea obţinerii rezultatelor on-line.
 Dezvoltarea programelor de calcul pentru prognoza sarcinii
electroenergetice utilizând un algoritm bazat pe metoda de prognoză cu serii de
74
timp având ca utilitate determinarea funcţiei de regresie şi stabilirea erorilor de

prognoză.
Software ce poate fi utilizat la realizara de studii ştiinţifice, în stabilirea unor
certificate în domeniul calităţii energiei electrice şi pentru fundamentarea achiziţia de
energie electrică.
Direcţii viitoare de cercetare

Pentru aprofundarea problemelor ridicate de calitatea şi eficienţa energiei
electrice este necesar continuarea cercetărilor teoretice şi experimentale care să
vizeze:
 optimizarea procedurilor de monitorizare a indicatorilor de calitate a energiei
electrice;
 perfectionarea şi implementarea metodelor de prognoză bazate pe serii de
timp în predicţia sarcinilor electroenergetice pentru monitorizarea on-line a
consumului propriu tehnologic;
 implementarea software-lui propus pentru prelucrarea datelor şi obţinerea
indicatorilor de calitate a energiei electrice în sistemul de management
informatic integrat ca aplicaţii pentru dispeceratul energetic.
75
Coordonator Ștințific Doctorand

Prof. Univ. Dr. Ing. Elena HELEREA Ing. Dipl. Cătălin Nicolae MIHAI
Prezenta teză de doctorat are ca obiectiv central dezvoltarea de soluţii

pentru îmbunătăţirea calităţii energiei electrice şi a eficienţei transferului de energie
în sistemele electrice de distribuţie. Au fost sistematizate cercetările actuale în
domeniu. Prin cercetări teoretice şi experimentale s-au rezolvat obiectivele specifice
ale tezei. Astfel, au fost dezvoltate noi metode pentru identificarea, caracterizarea şi
monitorizarea indicatorilor de calitate a energiei electrice în sistemele electrice de
distribuţie. S-a propus un set minim de indicatori statistici pentru caracterizarea
parametrilor de calitate a energiei electrice. Pentru îmbunătăţirea eficienţei
energetice în sistemele electrice de distribuţie a fost dezvoltată o procedură de
evaluare a pierderilor în vederea reducerii consumului propriu tehnologic. S-a
dezvoltat un algoritm pentru prognoza sarcinii electroenergetice într-un nod al
sistemului de distribuiţie prin metoda seriilor de timp. Programele software
concepute şi implementate pentru măsurarea şi prelucrarea datelor legate de
indicatorii de calitate şi eficienţă energetică permit fundamentarea planurilor de
management legate de îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei în reţelele electrice de
distribuţie.
Abstract
The present Ph.D thesis has as main objective developing solutions for
improving the quality of the electric energy and the power transfer efficiency in the
electric distribution sistems. The current research in the domain was systematic.
Through theoretical and experimental research have been developed the specific
objectives of the thesis. Therefore, were developed new methods for identifying,
characterising and monitoring the quality indicators of the electric energy in the
electrical distribution systems. It was proposed a minimum set of statistical
indicators for characterising the quality parameters of the electric energy. For
improving the energetic efficiency in the electric distribution systems has been
developed a procedure for assessment of losses in order to reduce own technical
consumption. It has been developed an algorithm for power load forecasting in a
junction of the distribution system through the time series method. The software
programs designed and implemented for measuring and processing the data
connected to the quality and energy efficiency indicators allow substantiating the
management plans regarding the improvement of quality and efficiency in the
electrical distribution networks.
76
Bibliografie Selectivă
[1] D. Saxena, K. S. Verma, S. N. Singh, Power quality event classification: an overview and key
issues, International Journal of Engineering, Science and Technology, Vol. 2, No. 3, 2010, pag.
186 - 199.
[3] T. Ionescu, I. Pop, Ingnineria sistemelor de distribuţie a energiei electrice, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998, pag. 205.
[4] C. Sankaran, Power quality, CRC Press LLC, ISBN 0-8493-1040-7, 2000, pag. 12.
Objectives Ongoing Activities in CIGRE WG 36-07, Power Engineering Society Summer Meeting,
IEEE, 2002, pag. 789-794.
[11] M. L. Goia, N. Golovanov, V. Vernescu, Utilizatori de energie electrică alimentaţi la joasă tensiune,
Editura Agir, Bucureşti, 2011, pag. 93.
[12] E. Helerea, A. Munteanu, C. Mihai; s.a, Energy and environmental engineering, Braşov, Editura
Universităţii „Transilvania” din Braşov, 2007.
[13] C. Golovanov, M. Albu, Probleme moderne de măsurare în electroenergetică, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2001.
[18] A. Baggini, Handbook of Power Quality, Editura John Wiley & Sons Inc., ISBN: 978-0-470-06561-
7, 2008, pag. 3.
[20] V. Maier , S. Ghe. Pave, H. Ghe. Beleiu, Calitatea Energiei Electrice, Editura U.T.Press, Cluj-
Napoca, 2012.
[21] G. C. Lăzăroiu, Controlul Calităţii Energiei Electrice în sistemele de dsitribuţie, Editura Agir,
Bucureşti, 2011.
[22] N. Golovanov, P. Postolach, C. Toader, Eficienţa şi calitatea energiei electrice , Editura Agir,
Bucureşti, 2007, pag 70.
[23] NTE001/03/2000 “Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor
electroenergetice împotriva supratensiunilor”, ANRE - Ord. 2 (2003).
[24] N. Golovanov, I. Ionescu, N. MIRA, P. Postolach, C. Toader, Consumatori de energie electrică ,
Editura Agir, Bucureşti, 2009, pag. 509.
[25] C. Mihăileanu, D. M. Potlog, Goluri de tensiune în sisteme electroenergetice, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1979, pag. 18.
[26] IEEE Recommended Practice for Monitoring Electric Power Quality, IEEE Std 1159- 1995
(R2001), June 1995.
[28] F. Vatră, P. Postolache, A.C. Vatră, A. Poida, Integrarea şi funcţionarea centralelor eoliene şi a
instalaţiilor fotovoltaice în sistemul electroenergatic, Editura Sier, Bucureşti, 2012.
[29] I. Conecini, Studii şi îmbunătăţirea calităţii energiei electrice, Editura Agir, Bucureşti, 1999, pag.
57-59.
[30] I. Lepădat, C. Mihai, E. Helerea, Analiza nesimetriei în reţelele electrice la consumator, Conferinţa
Smart Grids SC Electrica SA, Bran 2010.
[36] C. Herath, V. Gosbell, S. Perera, MV Distribution Voltage Sag Limits for Network Reporting, Proc.
Australia, AUPEC 2003, pag. 1 - 6.
[43] SR EN 50160 (2012), Caracteristici ale tensiunii în reţelele electrice publice de distribuţie - 2011.
[44] M. Albu, G. T. Heydt, On the use of RMS values in power quality assessment, IEEE
Transactions on Power Delivery, Oct. 2003, pag.1586 - 1587.
[46] P.M. Nicolae, Calitatea energie electrice în sisteme electronergetice de putere limitată, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1998.
[49] L. Sângeorzan, D. Ionescu - Bondoc, Statistică aplicată, Editura Valinnex, Chisinău, 2006.
[50] T. T. Song, Fundamentals of probability and statistic for Engineering, John Wiley & Sons Ltd,
ISBN: 0470868139, 2004.
[51] M. E .Ginevan, D. E. Splitstone, Statistical Tools for Environmental Quality Measurement,
Chapman and Hall/CRC, ISBN: 978-1-58488-157-5, 2003.
[52] R. Munteanu, Ghe. Todoran, Teoria şi practica prelucrării datelor de măsurare, Editura Mediamira,
1997.
[53] C. Moineagu, I. Negură, V. Urseanu, Statistica, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1976.
[55] C. Mihai, L. Sângeorzan, E. Helerea, Analiza statistici descriptive pentru caracterizarea variaţiilor
de tensiune, Modern Power System 2013, Acta Electrotehnica Vol. 54, Nr. 5, 2013 Cluj.
[58] St. Gheorghe, P. Postolache, V. Brănescu, S. Ene, M. Mihăescu, M. Ivan, Monitorizarea calităţii
energiei electrice, Editura Macarie, Tărgovişte, 2001.
[59] I. Mircea, Instalaţii şi Echipamente Electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
[63] Ghe. Vuc, Managementul energiei electrice, Editura Agir, Bucureşti, 2001.
77
[65] M. Gavrilaş, Ghe. Cârţină, V. Alexandrescu, O. Ivanov, Ghe. Grigoraş, Modelarea sarciniilor din
reţelele electrice, Editura PIM, Iaşi, 2007.
[74] H. Albert, A. Mihăilescu, Pierderi de putere şi energie în reţelele electrice , Ediţia II, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1997.
[75] N. Golovanov, I. Iordănescu, P. Postolache, C. Toader, S. Popescu, R. Porumb, L. Lipan, Instalaţii
electronergetice şi elemente de audit industrial, Editura NERGO, Bucureşti, 2008.
[77] C. Mihai, Soluţii privind creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţelele
electrice de distribuţie, Proiect finanţat de Uniunea Europeană pentru SC FDEE EDTS SA,
Lucrarea 2/2010.
[79] HG 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.
[84] ANRE ordinul 269 din 4 .06.2003 Metodologie privind determinarea secţiunii economice a
conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1-110 kV.
[85] E. Pietrăreanu, Agenda electricianului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1979.
[96] H. Albert, I. Florea, Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor industriale, vol I, Editura
Tehnica, Bucureşti, 1987.
[98] S. E. Papadakis, J. B. Theocharis, A. G. Bakirtzis, A load curve based fuzzy modeling technique
for short-term load forecasting, Fuzzy Sets and Systems, Volume 135, Issue 2, 16 April 2003, pp.
279–303, doi: 10.1016/S0165-0114(02)0021.
[99] Ghe. Cârţină, M. Gavrilaş, Ghe. Georgescu, C. Bonciu, Reţele electrice neuronale şi sisteme
expert în energetică, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 1994.
[100] J. H. Chow, F. F. Wu, J. Momoh, Applied Mathematics for Restructured Electric Power
Systems: Optimization, Control, and Computational Intelligence, Springer Science + Business
Media, Inc., 2005, pag. 269 – 286.
[101] M. Shahidehpour, H. Yamin, Z. Li, MARKET OPERATIONS IN ELECTRIC POWER
SYSTEMS Forecasting, Scheduling, and Risk Management, John Wiley & Sons, Inc., 2000, pag.
21-55.
[102] R. Weron, Modeling and Forecasting Electricity Loads and Prices A Statistical Approach, John
Wiley & Sons Ltd, 2006.
[103] D. W. Bunn, Modelling Prices in Competitive Electricity Markets, John Wiley & Sons Ltd.,
2004.
[104] H. Lee Willis, Spatial Electric Load Forecasting Second Edition, Revised and Expanded,
Marcel Dekker, Inc., 2002.
[106] H. Madsen, Time Series Analysis, Taylor & Francis Group, 2008.
[107] M. R. Spiegel, L. J. Stephens, Schaum's Outline of Theory and Problems of Statistics 3rd
edition, Editura McGraw Hill, 1998.
78
Lista de publicații ale autorului
Monografii
1. E. Helerea, A. Munteanu, C. Mihai; s.a, Energy and environmental engineering. Braşov, Editura
Universităţii „Transilvania” din Braşov, 2007.
2. M. Pearsica, S. Nedelcu, C-G Constantinescu, C. Strimbu, M- Benta and C. Mihai, Two Phase
Flow, Phase Change and Numerical Modeling chapter Modeling the physical phenomena involved
by laser beam - substance interaction, Publisher: InTech, ISBN 978-953-307-584-6, septembrie
2011
Articole ştiinţifice
1. A. Munteanu, E. Helerea, C. Mihai; Establishing the equivalent over-temperature în power
transformer ICATE 2006, ISSN 1842-4805 – Annals of the University of Craiova, ISSN 1842-4805,
Universitaria Publishing House Craiova, pp. 108-113.
2. A. Munteanu, C. Grama, C. Mihai, Analiza indicatorilor de fiabilitate pentru echipamentele reţelei de
110 kV din cadrul SC FDFEE Braşov TRANSILVANIA SUD, Conferinţa Naţională şi Expoziţia
Energetică, Editura SIER, SINAIA, 2007.
3. L. Rab, A. Munteanu, C. Mihai, Consideraţii şi cercetări privind măsurarea coeficientului de
distorsiune, Conferinta Naţională şi Expoziţia Energetică, Editura SIER, SINAIA, 2007.
4. G. Lungoci, R. Holom, C. Mihai, Probleme de calitatea energiei electrice la un centru regional de
prelucrare automată a datelor (CRPDA), Conferinţa Naţională şi Expoziţia Energetică, Editura
SIER, SINAIA, 2007.
5. C. Mihai, E. Helerea, S. Abagiu, D. Crintea, Considerente privind stabilitatea de tensiune în reţelele
electrice, Al VIII-lea Simpozion Naţional Calitatea Energie Electrice CEE 2009, ISSN 2247-773X,
Târgovişte, 15-16 octombrie 2009, pp. 110-118.
6. C. Mihai, S. Abagiu, D. Crintea, S. Chiorean, Estimarea duratei maxime de restabilire a alimentării
cu energie electrică, Conferinţa Naţională şi Expoziţie de energetică CNEE 2009, ISSN: 1843 –
6005, pp.182 – 189.
7. I. Lepădat, C. Mihai, D. Cuibar, Influenţa dimensionării conductorului de neutru asupra calităţii
energiei electrice, Conferinţa Naţională şi Expoziţie de energetică CNEE 2009, ISSN: 1843 –
6005, pp.589 – 597.
8. C. Mihai, S. Abagiu, L. Zoiţeanu, Interconexiunea între fiabilitate, mentenaţă şi disponibilitate,
Conferinţa Naţională şi Expoziţie de energetică CNEE 2009, ISSN: 1843 – 6005, pp.606 – 612.
9. M. Pearsică, S. Băluţă, C. Constantin, C. Strîmbu, C. MIHAI, A method to obtain the pulse operation
of a power CO2 laser working in continuos regime, Optoelectronics and Advanced Mmaterials –
Rapid Vommunications Vol. 3, No.12, December 2009, pp. 1264-1268.
10 I. Lepădat, C. Mihai, E. Helerea, Unbalance in electrical networks as indicator of power quality,
The 12th International Conference of Scientific Papaers, SCIENTIFIC RESEARCH AND
EDUCATION IN THE AIR FORCE–AFASES, ISBN: 978-973-8415-76-8 Braşov – România, 2010,
pp. 512 – 517.
11 C. Mihai, I. Lepadat, E. Helerea, Solutions to increase the energy efficiency within the electric
th
power distribution system, The 10 International Conference on Applied and Theoretical Electricity
- ICATE 2010, Annals of the University of Craiova, ISSN 2069-0150 (cd), Universitaria Publishing
House Craiova, pp. 70-75.
12 I. Lepadat, C. Mihai, E. Helerea, Analiza nesimetriei în reţelele electrice la consumator, Reţele
electrice inteligente SMART GRIDS - Soluţii de finanţare a investiţiilor, Editura NERGO, ISBN
978-973-1718-18-7, Bran-ROMÂNIA, 2-3 noiembrie 2010.
13 C. Mihai, R. Holom, M. Comaniţă, Reducerea regimului dezechilibrat pentru consumatori neliniari
cazul instalaţiilor de prelucrare cu laser, Al IX-lea Simpozion Naţional Calitatea Energie Electrice
CEE 2011, ISSN 2247-773X, Târgovişte, 20-21 octombrie 2011, pp. 110-118.
14 C. Mihai, R. Holom, M. Pearsică, C-G Constantinescu, C. Strâmbu, Analiza fenomenelor
electromagnetice în cazul instalaţiilor de prelucrare cu laser, Conferinţa Naţională şi Expoziţia
Energetică, Editura SIER, ISSN: 1843-6005, SINAIA, 2011, pp. 391-398.
15 I. Lepădat, C. Mihai, Monitorizarea nesimetriei în microreţele electrice, Conferinţa Naţională şi
Expoziţia Energetică, Editura SIER, ISSN: 1843-6005, SINAIA, 2011, pp. 399-406.
16. M. PEARSICĂ, C.G. CONSTANTINESCU, M.D. BENŢA, C. STRÎMBU, C. MIHAI, A mathematical
model to compute the processing limit speed at laser material processing, assisted by an active
gas jet, JOURNAL OF OPTOELECTRONICS AND ADVANCED MATERIALS, Vol. 13, No. 9,
September 2011, p. 1135 – 1144.
17. C.G. Constantinescu, M. Pearsică, C. Strîmbu, M.D. Benţa, C. Mihai, Methods to model the limit
speed of laser processing, RecentAdvance in Fluid Mechanics and Heat & Mass Transfer,
Proceedings of the 9-th IASME/WSEAS International Conference on Heat Transfer, Thermal
79
Engineering and Enviroment (HTE’11), Included in ISI/SCI Web of Knowledge, Florence, Italy,
August 23- 25, 2011, ISBN 978-1-61804-026-8, pp. 208- 212.
18. M.D. Benţa, C. Mihai, M. Pearsică, C. Strîmbu, V. Vasilache, Ways of working the data obtained
Through Atomic Force Microscopy Technology, Review of the Air Force Academy, May 2011
(No.1/ 2011), ISSN 1842-9238, pp. 21-24.
19. P: Mircea, M. A. Boruz, C. Mihai, Optimization techniques for improving the preventive
maintenance on power transformers, Proceedings of the 12th International Conference on
Optimization of Electrical and Electronic Equipment - Optim 2012, May 24-26, 2012, Braşov,
România.
20. Lepadat, C. Mihai, E. Helerea, Considerations on the Unbalance Regime of the Three-Phase
Consumers, Proceedings of the 12th International Conference on Optimization of Electrical and
Electronic Equipment - Optim 2012, , May 24-26, 2012, Brasov, Romania.
21. C. Mihai, L. Sângeorzan, E. Helerea, Analiza statistici descriptive pentru caracterizarea variaţiilor
de tensiune, Modern Power System 2013, Acta Electrotehnica Vol. 54, Nr. 5, 2013 Cluj.
Publicaţii cotate ISI – http://isiknowledge.com

1. LOAD CURVE ANALYSIS FOR AN INDUSTRIAL CONSUMER. Author(s): Mihai Catalin; Lepadat
Ionel; Helerea Elena; et al. Book Group Author(s): Transilvania Univ Brasov, Fac Elect Engn &
Comp Sci Conference: 12th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic
Equipment Location: Brasov, ROMANIA Date: MAY 20-21, 2010 Sponsor(s): IEEE, IAS; IEEE,
PELS; IEEE, IES Source: OPTIM 2010: PROCEEDINGS OF THE 12TH INTERNATIONAL
CONFERENCE ON OPTIMIZATION OF ELECTRICAL AND ELECTRONIC EQUIPMENT, PTS I-
IV Book Series: Proceedings of the International Conference on Optimization of Electrical and
Electronic Equipment Pages: 1275-1280 Published: 2010
2. INTERCONNECTIONS BETWEEN RELIABILITY, MAINTENANCE AND AVAILABILITY Author(s):
Mihai Catalin; Abagiu Sorin; Zoitanu Larisa; et al.Editor(s): CamarinhaMatos LM; Pereira P;
Ribeiro L Conference: 1st IFIP Doctoral Conference on Computing, Electrical and Industrial
Systems Location: Costa de Caparica, PORTUGAL Date: FEB 22-24, 2010 Sponsor(s): IFIP WG
5.5/ SOCOLNET; IEEE; Ind Elect Soc Source: EMERGING TRENDS IN TECHNOLOGICAL
INNOVATION Book Series: IFIP Advances in Information and Communication Technology
Volume: 314 Pages: 443-450 Published: 2010.
3. THE INFLUENCE OF SURFACE MORPHOLOGY INVESTIGATED VIA AFM UPON THE
MECHANICAL. PROPERTIES OF STAINLESS STEEL SAMPLES Author(s): Benta Marius;
Pearsica Marian; Mihai Catalin; et al. Book Group Author(s): Nicolae Balcescu Land Forces
Academy Conference: 15th International Conference on Knowledge-Based Organization Location:
Sibiu, ROMANIA Date: NOV 26-28, 2009 Source: 15TH INTERNATIONAL CONFERENCE THE
KNOWLEDGE-BASED ORGANIZATION: APPLIED TECHNICAL SCIENCES AND ADVANCED
MILITARY TECHNOLOGIES, CONFERENCE PROCEEDINGS 6 Book Series: Knowledge Based
Organization International Conference Volume: 6 Pages: 242-247 Published: 2009
4. EXPERIMENTAL RESEARCHES TO DETERMINE THE THERMIC AFFECTED ZONE AT LASER
BEAM PROCESSING OF METALS. Author(s): Pearsica, M (Pearsica, Marian)1; Dinescu, I
(Dinescu, Ion)1; Constantinescu, C (Constantinescu, Cristian)1; Strimbu, C (Strimbu,
Constantin)1; Mihai, C (Mihai, Catalin)2, Source: METALURGIA INTERNATIONAL Volume: 14
Pages: 224-228 Published: 2009.
80
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume MIHAI Nicolae Cătălin
Adresă(e) Str. Ciceu, nr.3, Braşov, România
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 24.05.1977
Locul de muncă vizat / Domeniul (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada 03.2010- în prezent
Funcţia sau postul ocupat Şef Serviciu Strategie Studii Proiectare
Numele şi adresa angajatorului SC FDEE ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA SUD
Tipul activităţii sau sectorul de Domeniu activitate firma: operator distribuţie energie electrică.
activitate
Perioada 01.2007 – 03.2010
Funcţia sau postul ocupat Inginer - Birou Studii Strategie
Tipul activităţii sau sectorul de Domeniu activitate firma: operator distribuţie energie electrică.
activitate
Perioada 04.2005- 12.2006
Funcţia sau postul ocupat Inginer - Compartiment Dispecer
Educaţie şi formare Oct. 1998- iunie 2003
Calificarea / diploma obţinută Diploma de licenta, specializarea Electrotehnica generala
Numele şi tipul instituţiei de Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoare, “Universitatea Transilvania
învăţământ din Braşov",
Competenţe şi abilităţi sociale Serios, conştiincios, perseverent, sociabil, adaptabil la orice situaţie
Competenţe şi aptitudini Creativitate, capacitatea de a lua decizii, capacitatea de coordonare
organizatorice Rezistenţa la efort intelectual
Abilităţi de negociator
Spirit de echipă
Competenţe şi aptitudini tehnice Proiectare în instalaţii electrice
Competenţe şi aptitudini de utilizare Cunostinte pachet Office, AutoCAD, cunostinte de reţelistica (TCP/IP), MatLab-
a calculatorului Simulink, EDSA, Neplan,
Competenţe şi aptitudini artistice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.
(Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Alte competenţe şi aptitudini Participare la

1. Program finanţat de ministerul educaţiei CNCS-UEFISCDI: Grant CNCS,
PN-II-ID-PCE-2008, no 703/15.01.2009, code 2291 denumit „INTERACŢIUNEA
RADIAŢIEI LASER CU SUBSTANŢA: MODELAREA FENOMENELOR FIZICE ŞI
TEHNICI DE DEPOLUARE ELECTROMAGNETICĂ”
2. Proiect finanţat de Uniunea Europeană pentru SC FDEE EDTS SA „Soluţii
de creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţelele electrice de
distribuţie” am realizat studiului de fezabilitate şi caietului de sarcini.
Permis(e) de conducere Categoria B
81
Curriculum vitae
Europass
Personal Information
Name\Surname MIHAI Nicolae Cătălin
Adress Str. Ciceu, nr.3, Braşov, România
Nationality Romanian
Date of birth 24.05.1977
Gender (Masculin)
Targeted Job / Employment Field -
Professional Experience
Period 03.2010- now
Ocuppation Head of Strategy Design Studies
SC FDEE ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA SUD
Type of activity or field of activity Company Domain: electricity distribution operator.
Period 01.2007 – 03.2010
Ocuppation Engineer -Office of Strategy Studies
Employer Name SC FDEE ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA SUD
Type of activity or field of activity Company Domain: electricity distribution operator.
Period 04.2005- 12.2006
Ocuppation Engineer – Dispatcher Compartment
Employer Name SC FDEE ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA SUD
Education Oct. 1998- jun 2003
Degree License, major in Electrical Engineering
Educational Institution Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoare, “Universitatea Transilvania din Braşov",
Personal skills and abilities

Social skills and abilities Earnest, Reliable, Hard working, Perseverent, Sociable, Easily Adaptable
Leading skills and abilities Creativiti, Able to make decisions, Coordination skills
Intellectual stamina
Negociation skills
Team spirit
Technical skills and abilities Design in electrical installations
PC Knowledge Microsoft Office, AutoCAD, network knowledge (TCP/IP), MatLab-Simulink, EDSA, Neplan,
Artistic skills and abilities Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)
Other skills and abillities Participation in
1. Program financed by Education Minister CNCS-UEFISCDI: Grant CNCS, PN-II-ID-PCE-2008, no
703/15.01.2009, code 2291 named „LASER RADIATION INTERACTION WITH SUBSTANCE:
MODELING PHYSICAL OCCURRENCE AND REMEDIATION TECHNIQUES OF
ELECTROMAGNETICS”
2. Proiect financed by European Union for SC FDEE EDTS SA „Solutions to increase energy
efficiency by reducing losses in electricity distribution networks” I wrote the feasibility
study and the task book
Driver License Category B
82
83

Îmbunătăţirea Calităţii Energiei Electrice Şi A Eficienţei Energetice În Sisteme Electrice de Distribuţie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îmbunătăţirea Calităţii Energiei Electrice Şi A Eficienţei Energetice În Sisteme Electrice de Distribuţie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Transilvania din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Ing. Dipl. Cătălin Nicolae MIHAI

Îmbunătăţirea calităţii energiei electrice

Improvement of power quality and energy efficiency in

Rezumatul tezei de doctorat

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

PREŞEDINTE: Conf.univ.dr.ing. Carmen GERIGAN

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr.ing. Elena HELEREA

REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing. Călin MUNTEANU

Col. prof.univ.dr.ing. Marian PEARSICĂ

Prof.univ.dr.ing. Marius GEORGESCU

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: vineri, 15.11.2013,

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

Definirea contextului general

Priorităţi în cercetarea ştiinţifică

Actualitatea şi necesitatea cercetării

electrice, în special în cazul monitorizării perturbaţiilor care determină non-calitatea.

Obiectivele tezei de doctorat

Modul de organizare a tezei de doctorat

Capitolul 6, intitulat „Concluzii finale şi contribuţii personale”, prezintă

1.1. Evoluţia conceptului de calitate a energiei electrice

În prezent, cercetările privind calitatea produselor şi serviciilor au intrat într-un

metodele de stabilire a cauzelor non-calităţii, de stabilire a obiectivelor pentru

1.3. Setul indicatorilor de calitate ai energiei electrice

Atributele calităţii unui produs se definesc prin indicatori care reprezintă

accentul pe cauze şi nu pe simptome de manifestare ale unei probleme, ceea ce

1.4. Variaţia de frecvenţă

Variaţia de frecvenţă a tensiunii constituie unul din indicatorii CEE. Există

Fig. 1.2. Diagrama Ishikawa pentru variaţiile de frecvenţă a tensiunii electrice

O cauză importantă de apariţie a variaţiilor de frecvenţă este ieşirea din

Obiective de calitate privind variaţiile de frecvenţă

1.5. Variaţia de tensiune

Variaţia tensiunii electrice în punctul comun de racord este un indicator

1.5.1. Variaţii lente de tensiune

Lăzăroiu arată, în monografia sa [21], că amplitudinea tensiunii de alimentare

Fig. 1.3. Diagrama Ishikawa pentru variaţii lente de tensiunii

Reglementări privind variaţiile lente de tensiune

1.5.2. Supratensiuni temporare

Creşterile valorilor efective ale tensiunii, într-un anumit nod al reţelei, pe o

Fig. 1.4. Diagrama Ishikawa pentru supratensiuni temporare

Reglementări privind supratensiunile temporare

1.5.3. Goluri de tensiune

diagrama Ishikawa (Fig. 1.5).

Fig. 1.5. Diagrama Ishikawa pentru goluri de tensiune

Reglementări privind golurile de tensiune

1.5.4. Fluctuaţii de tensiune

Fănică Vatră, în monografia sa [28], prezintă fluctuaţiile de tensiune ca fiind

Fig. 1.6. Diagrama Ishikawa pentru fluctuaţii de tensiune

Controlul în timp real al puterii reactive prin sistemele automatizate de

Reglementări privind fluctuaţiile de tensiune

1.6. Deformarea undelor de curent şi tensiune

Prezenţa receptoarelor deformante de categoria I şi II cum sunt: variatoarele

Fig. 1.7. Diagrama Ishikawa pentru deformarea undelor de curent şi tensiune

Reglementări privind regimul deformant

1.7. Nesimetria sistemelor trifazate de tensiuni şi curenţi

Nesimetria sistemului de tensiuni trifazate este definită de inegalitatea valorilor

Fig. 1.8. Diagrama Ishikawa pentru nesimetria în sisteme trifazate

Reglementări privind nesimetriile

2.1. Perturbaţiile conduse în sistemul energetic

Calitatea energiei electrice livrate consumatorului, caracterizată printr-un set

2.2. Monitorizarea perturbaţiilor conduse