Sunteți pe pagina 1din 104

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 931


din 02.07.2002
pentru aprobarea reglementării tehnice
„Normativ privind proiectarea şi executarea sistemelor de
alimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice",
indicativ NP 058-02

In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/


1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare
Generală nr. 9/12.02.2002,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:
Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnica „Normativ privind
proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu
energie termică - reţele şi puncte termice", indicativ NP 058-02,
elaborată de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în
Construcţii (IPCT S.A.) - Bucureşti şi prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor şi în
broşură tipărită de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul
în Construcţii (IPCT S.A.) - Bucureşti, prin grija Direcţiei Generale în
Construcţii.
Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în
Buletinul Construcţiilor.
Art. 4. - Prezentul ordin conţine 1 filă, iar anexa 207 pagini.
Art. 5. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
MINISTRU, MIRON
TUDOR MITREA
3
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl
TURISMULUI CUPRINS

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE ...................................... 10


NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUTAREA
SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU 2. CONDIŢII GENERALE DE REALIZARE
ENERGIE TERMICĂ - REŢELE Şl PUNCTE TERMICE A INVESTIŢIILOR. AVIZE ŞI ACORDURI........................... 13

INDICATIV NP 058-02 3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI.................................. 17

Elaborat de: 4. AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE ŞI


Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii EXECUŢIE. AUTORIZAREA INSTALAŢIILOR.................. 19
(IPCT S.A.) - Bucureşti
Director general: dr jng Dan CĂPĂŢÂNĂ 5. SOLUŢII DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU
Director general adjunct: ing. Şerban STĂNESCU CĂLDURA...................................................................................... 24
Director instalaţii: ing. Dan BERBECARU
Şef proiect: ing. Raluca CĂZĂNESCU 6. NECESARUL DE CĂLDURĂ...................................................... 26
Colectiv de elaborare: ing. Raluca CĂZĂNESCU
7. REGLAREA FURNIZĂRII CĂLDURII. GRAFICE
ing. Dan BERBECARU
ing. Cristina HURDUC DE REGLAJ.................................................................................. 28
ing. Octavian ANGHELUŢĂ
ing. Gabriel IVĂNESCU 8. REŢELE TERMICE...................................................................... 32
ing. Luminiţa DUMITRESCU • Agenţi termici..................................................................... 33
Coordonat de: A.l.I.R. • Schemele şi configuraţia reţelelor....................................... 34

Preşedinte: prof. dr. ing. Liviu DUMITRESCU • Amplasarea reţelelor termice ............................................. 35
• Distanţe, adâncimi şi înălţimi de pozare ............................. 38
Avizat de:
- Pozarea reţelelor termice subterane montate în canal
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ termic..................................................................... 39
Director general: ing. Ion STĂNESCU - Pozarea reţelelor montate aerian ................................ 45
Responsabil de temă: ing. Ligia FORSEA - Pozarea reţelelor termice cu conducte preizolate
montate direct în sol ............................................... 47
4
5
• Elementele componente ale reţelelor termice ....................... 50 - Executarea canalelor, căminelor, a elementelor de
- Conducte, fitinguri şi armături...................................... 50 construcţie din beton şi beton armat şi a blocurilor
- Compensarea dilatărilor ............................................... 54 de ancorare................................................................ 99
- Izolarea termică şi hidrofugă........................................ 58 • Verificări, încercări, probe şi recepţia reţelelor termice .... 102
- Partea de construcţii ..................................................... 61
- Instalaţii anexe ale reţelelor termice montate în canal 63 10. PUNCTE TERMICE................................................................... 110
• Cerinţe de calitate pentru echipamentul principal................. 67 • Clasificarea punctelor termice .......................................... 110
• Telegestiunea reţelei termice. Sistemul dispecer ................ 68 • Capacitatea şi amplasarea punctelor termice .................... 111
• Dimensionarea reţelelor termice ......................................... 71 • Echipamentul de bază ...................................................... 113
Calculul hidraulic........................................................ 71 • Aparate de reglare, măsură, control şi transmitere la
- Calculul mecanic......................................................... 76 distanţă ........................................................................ 116
- Calculul termoizolaţiei reţelelor................................... 78 • Cerinţe de calitate pentru materialele de instalaţii şi
9. EXECUŢIA REŢELELOR TERMICE....................................... 80 utilajele din punctul termic........................................... 119
• Verificarea materialelor. Depozitare, manipulare, • Clădirea punctelor termice ............................................... 119

transport......................................................................... 81 • Instalaţii aferente clădirii punctelor termice ...................... 121

• Fixarea şi marcarea traseului reţelei.................................... 83 • Elemente de construcţii aferente echipamentului............... 122

• Desfacerea şi refacerea pasajelor. Săpături, umpluturi ....... 85 • Organizarea spaţiilor din punctele termice ....................... 122

• Montarea conductelor, suporturilor, armăturilor şi • Dimensionarea echipamentului din punctul termic............ 126

elementelor de compensare............................................ 88
11. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR DIN PUNCTELE
• Pretensionarea conductelor ................................................ 94
TERMICE .................................................................................... 129
• Executarea protecţiei anticorozive, a izolaţiei termice,
• Montarea conductelor şi armăturilor.................................. 131
hidrofuge şi a protecţiei mecanice.................................. 97
• Montarea pompelor........................................................... 133
- Executarea izolaţiei termice ....................................... 98
• Montarea staţiei de dedurizare a apei ................................ 133
Executarea protecţiei hidrofuge şi mecanice a
• Montarea contoarelor de energie termică........................... 134
conductelor............................................................... 99
• Montarea şi instalarea schimbătoarelor de căldură ............ 134
• Montarea sistemului de expansiune .................................. 135
6
7
• Executarea instalaţiilor electrice de automatizare............. 134
Anexa 3 - Prescripţii tehnice utile la proiectarea şi
• Montarea şi instalarea traductoarelor................................ 136 executarea sistemelor centralizate de alimentare
• Montarea şi instalarea regulatoarelor (automate cu energie termică............................................ 173
programabile)............................................................ 137 Anexa 4A - Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea
• Montarea şi instalarea elementelor de execuţie.................. 137 agreerii de execuţie a lucrărilor de alimentare
• Montarea aparatelor de conectare şi automatizare............. 137 cu energie termică din parte furnizorului/
distribuitorului ................................................. 179
12. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA Anexa 4B - Agreere pentru execuţia lucrărilor................... 180
INSTALAŢIILOR DIN PUNCTUL TERMIC...................... 138 Anexa 5 - Modele de specificaţii de echipamente pentru
• Probe, verificări preliminare............................................ 139 puncte termice.................................................. 181
- Proba la rece (de presiune)....................................... 140 Anexa 6 - Date suplimentare privind funcţiile şi
- Proba la cald........................................................... 142 echipamente componente ale sistemului
- Probe funcţionale ................................................... 144 de telegestiune................................................. 208
• Verificarea instalaţiei electrice de automatizare ............... 145

13. PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII.............. 148

14. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR................ 150

15. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR............................................ 153


• Recepţia la terminarea lucrărilor...................................... 153
• Recepţia finală................................................................ 155

ANEXE
Anexa l - Exemple de scheme funcţionale pentru puncte
termice............................................................. 156
Anexa 2 - Terminologie....................................................
163 9

8
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA
Şl EXECUTAREA SISTEMELOR
1.4. Proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimen
-
CENTRALIZATE DE ALIMENTARE Indicativ NP 058-02
tare cu energie termică se face cu scopul ca acestea să corespundă
CU ENERGIE TERMICĂ - REŢELE ŞI calitativ cel puţin nivelurilor minime de calitate referitoare la
PUNCTE TERMICE_______________________| următoarele exigenţe esenţiale:
_________________________________________ - rezistenţă şi stabilitate ;
- siguranţa în exploatare;
- siguranţa la foc;
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE mediului;
- izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie;
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplică la proiectarea - protecţia împotriva zgomotului.
şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.

1.5. Prevederile normativului referitoare la exigenţele minime


1.2. Obiectul prezentului normativ îl constituie întregul com
-
plex de instalaţii şi construcţii destinate transportului şi distribuirii de calitate specificate la art. 1.4. au caracter obligatoriu. Fac excepţie
energiei termice, cuprins între limita clădirii principale a unei centrale şi sunt specificate ca atare, prevederile cu caracter de recomandare.
electrice de termoficare sau a unei centrale termice şi punctele de
predare a energiei termice sub formă de agent termic de încălzire sau
1.6. In conţinutul prezentului normativ se găsesc şi prevederi
de apă caldă menajeră la consumatori.
care nu se referă strict la sistemele centralizate de alimentare cu
energie termică, cum ar fi cele prevăzute la elementele constructive
1.3. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind: ale sistemelor, siguranţa la foc, intercondiţionări cu alte categorii de
instalaţii sau reţele etc.
- reţelele termice de agent primar; Respectivele prevederi fac trimiteri Ia alte prescripţii tehnice;
- reţelele termice de agent secundar; ele nu se substituie acestora şi nu au prioritate faţă de acestea.
- punctele termice Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu
şi se referă atât la cele noi cât şi la cele care se modernizează sau se problemele specifice capitolului respectiv.
transformă după criterii funcţionale, economico-energetice şi eventual
altele specifice.
1.7. In sensul menţionat anterior, la proiectarea şi execuţia
sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică se respectă, de
Elaborat de: l Aprobat de: MINISTRUL asemenea, prevederile corespunzătoare cuprinse în:
INSTITUTUL DE PROIECTARE, TRANSPORTURILOR, - Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL CONSTRUCŢIILOR ŞI de încălzire centrală 113;
ÎN CONSTRUCŢII (IPCT) - Bucureşti TURISMULUI, cu ordinul - Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
nr. 931 din 02.07.2002 sanitare 19;

10 11
- Norme generale de protecţie a muncii; 2. CONDIŢII GENERALE DE REALIZARE A
- Instrucţiuni tehnice ISCIR;
INVESTIŢIILOR. AVIZE ŞI ACORDURI
- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
electrice cu tensiuni până la 100 V curent alternativ şi 1500 V
curent continuu 17; 2.1. Realizarea investiţiilor se face în conformitate cu prevede
-Ghid pentru proiectarea automatizării instalaţiilor din rile legislative şi reglementările tehnice în vigoare.
centrale şi puncte termice 136;
- Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru 2.2. Investiţiile din domeniul sistemelor centralizate de alimen-
reţele termice cu conducte preizolate - NP029;
tare cu energie termică se realizează numai pe bază de proiect.
- Standard de performanţă pentru serviciul de furnizare a
energiei termice; Proiectul se elaborează de către proiectanţi cu competenţe în
domeniu, pe baza temei de proiectare.
- Contractul cadru de furnizare a energiei termice;
Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi
- Alte prescripţii cuprinse în Anexa 3.
MLPTL. Verificarea proiectelor se face la fazele de proiect tehnic şi
detalii de execuţie. Referatul de verificare al proiectului se întocmeşte
1.8. Nu fac obiectul prezentului normativ: şi se semnează de către verificator şi face parte integrantă din proiect.
- centralele termoelectrice;
- centralele termice; la proiectarea şi executarea centralelor 2.3. Tema de proiectare constituie baza elaborării proiectelor.
termice se aplică prevederile „Normativului privind proiectarea Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiţiei şi
şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală" - 113; trebuie să cuprindă:
- depozitele exterioare de combustibil şi instalaţiile afe- - denumirea obiectivului de investiţie;
rente centralelor termoelectrice şi termice; - amplasamentul;
- staţiile de pompare intermediare aferente reţelelor; - necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei;
- instalaţiile interioare de încălzire centrală; - suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează a
- instalaţiile termice cu caracter special, aferente unor fi ocupat de obiectivul de investiţie;
procese tehnologice. - situaţia existentă;
- date tehnice referitoare la investiţie (descrierea tehnolo-
gică şi funcţională).
Tema de proiectare constituie anexă la contractul de proiectare,
care se semnează şi se însuşeşte atât de către proiectant cât şi de către
beneficiar.

2.4. Proiectul de sistem de alimentare cu energie termică (reţea


termică şi/sau punct termic) se întocmeşte pe faze de proiectare.
Fazele de proiectare şi conţinutul acestora, în conformitate cu legile şi
12
13
reglementările tehnice în vigoare (Ordinul 1013/873 din 2001 al MF şi 2.4.4. Detalii de execuţie
MTCT) şi cu specificul lucrărilor de instalaţii şi reţele termice, sunt
următoarele: Detaliile de execuţie se elaborează pe baza proiectului tehnic
avizat de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorilor
(producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii în urma
2.4.1. Studiul de prefezabilitate licitaţiilor de execuţie şi achiziţie.
Detaliile de execuţie trebuie să cuprindă toate elementele
Studiul de prefezabilitate se realizează pentru obiective de necesare pentru execuţia instalaţiei, detaliind informaţiile furnizate
investiţii - sisteme de alimentare cu energie termică (reţele termice, prin proiectul tehnic.
puncte termice etc.) şi se întocmeşte cu scopul prezentării situaţiei Detaliile de execuţie pot fi întocmite de proiectantul lucrării sau
existente, a pregătirii temei de proiectare, a documentelor privind
de executant, în condiţiile în care firma executantă are în structura sa
organizarea licitaţiei de proiectare şi stabilirii valorii estimative de
colectiv de proiectare specializat, în conformitate cu prevederile
investiţie. Dacă este cazul se dispune elaborarea unui studiu tehnico-
contractului de proiectare şi de execuţie încheiat.
economic comparativ pentru soluţiile analizate.

Etapele ciclului de realizare a investiţiilor


2.4.2. Studiul de fezabilitate 2.5. Realizarea lucrărilor de investiţii în cadrul sistemelor
La baza studiului de fezabilitate stă tema de proiectare centralizate de alimentare cu energie termică se face pe baza
întocmită de beneficiar sau studiul de prefezabilitate. Certificatului de urbanism şi a Autorizaţiei de construcţie.
Studiul de fezabilitate se realizează pentru obiective de investiţii
pentru sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (reţele 2.6. Etapele care trebuie parcurse până la darea în folosinţă a
termice, puncte termice) şi are rolul de a stabili soluţia optimă de reţelelor termice şi punctelor termice:
realizare, devizul general şi indicatorii tehnico-economici.
a) întocmirea documentaţiei pentru obţinerea Certificatului de
urbanism - elaborată conform HG 525/1996 şi Legea
2.4.3. Proiectul tehnic 10/1995, Legea 50/1991 cu completările ulterioare la aceasta
şi Ordinul MTCT 91/1991. Avizarea documentaţiei se face
Proiectul tehnic se elaborează pe baza studiului de fezabilitate de către Furnizorul de utilităţi, Consiliul local (judeţean) sau
aprobat sau pe baza unei teme de proiectare întocmite de către Primăria localităţii. Certificatul de urbanism se emite de
beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate. către Consiliul local sau Primăria localităţii
Proiectul tehnic are ca scop prezentarea soluţiei adoptate
însoţită de partea scrisă şi desenată care să permită realizarea licitaţiei b) Studiul de fezabilitate (după caz).
de achiziţie utilaje şi echipamente şi a licitaţiei de execuţie a lucrării c) întocmirea documentaţiilor pentru avizele şi acordurile
(memoriu tehnic, caiet de sarcini, liste cu cantităţi de lucrări şi prevăzute în Certificatul de urbanism referitoare la:
echipamente, specificaţii tehnice, scheme şi planuri). - asigurarea cu utilităţi (energie electrică, apă-canal,
telecomunicaţii);

14 15
- situaţia reţelelor din zonă; i) Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către reprezen-
- administraţia drumurilor; tanţi ai investitori lor conform HG 273/94 şi C 167/83. Cartea
- mediu, sănătate, pompieri, protecţie civilă (după caz); tehnică se întocmeşte pe baza:
- asociaţii de locatari (după caz). - proiectului de execuţie;
- proceselor verbale de recepţie:
d) Proiect de execuţie (PT şi DE, sau fază unică).
Se elaborează de către un proiectant cu competenţe în domeniu. - autorizaţiei de funcţionare.
Proiectul se verifică de verificatori de proiecte atestaţi MTCT.

e) Documentaţia pentru autorizaţia de construire.


3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
Documentaţia de autorizaţie de construcţie se întocmeşte de
către proiectantul general şi autorizaţia de construire se eliberează de 3.1. Oportunitatea realizării investiţiilor în domeniul sistemelor
către organele administraţiei publice (primării, consilii locale) pe baza centralizate de alimentare cu căldură precum şi alegerea soluţiei
studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic aprobat, a certificatului de optime din analiza mai multor variante, se face pe baza indicatorilor
urbanism şi a tuturor avizelor solicitate prin certificatul de urbanism şi tehnico-economici rezultaţi din analize comparative între mai multe
eliberate. variante posibile.

f) Execuţia lucrărilor. 3.2. Indicatorii tehnico-economici fac parte din instrumentarul


Execuţia lucrărilor se realizează de către unităţi specializate prin de bază folosit pentru măsurarea şi analiza eficienţei economice în
personal autorizat. cadrul evaluării proiectelor de investiţii.
Controlul urmăririi lucrărilor se face prin:
- Responsabilii tehnici cu execuţia lucrărilor. 3.3. Indicatorii tehnico-economici ai unei investiţii se calculează
- Diriginţi atestaţi. de către firma de proiectare care elaborează studiul de fezabilitate sau
- Inspectori ai organelor de control (ISCLPUAT, studiul de soluţii pe baza următoarelor acte normative:
ISCIR, BRML, Pompieri etc.) - Legea 72/12.07.1996 privind finanţele publice;
- Legea 189/14.10.1998 privind finanţele publice locale;
g) Recepţia lucrărilor (la terminarea lucrărilor şi finală) se -Norme metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor -
realizează conform HG 273/1994. Indicatori specifici diferitelor obiective şi ramuri;
- Ordinul 1013/873 din 2001 al MF şi MTCT pentru aprobarea
Normelor metodologice privind conţinutul-cadru de organizare
h) Autorizaţia de funcţionare (după caz)
a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi
Se eliberează de organele componente în domeniu:
decontare a execuţiei lucrărilor;
- administraţia locală, agenţia de mediu, pompieri;
- Ordin 2/N/1998 - MTCT - Metodologie de calcul dinamic a
- unităţi prestatoare de servicii (salubritate, apă-canal,
valorii investiţiilor;
energie electrică, telecomunicaţii etc.) cu care se încheie
- Metodologii de evaluare specifice băncilor care acordă împru-
contracte.
muturi pentru proiecte de investiţii.

16 17
3.4. Proiectele finanţate cu împrumuturi de la Banca Mondială, 3.7. Valoarea totală a costului unei investiţii se stabileşte prin
BIRD sau BERD, sunt evaluate pe baza a două tipuri de evaluări: Devizul general care se întocmeşte conform HG 376/1994 şi care face
- evaluarea economică care urmăreşte dacă proiectul este obiectul unui capitol al studiului de fezabilitate.
apt să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării, Structura Devizului General stabilită prin HG 376/1994 cores-
folosindu-se în acest scop criteriile de eficienţă şi de prioritate; punde proiectelor complexe de investiţii, pentru proiectele specifice în
- evaluarea financiară care pune în evidenţă rentabilitatea domeniul alimentării centralizate cu energie termică, structura
resurselor proprii, după ce s-au dedus din veniturile totale devizului general se adaptează corespunzător fiecărui proiect.
obligaţiile de ordin financiar şi fiscal ce gravează profitul,
avându-se în vedere, totodată, eventuale subvenţii de la bugetul
de stat. 3.8. După felul cum reflectă sau nu impactul factorului timp în
economie, indicatorii de eficienţă economică ai investiţiilor se
grupează în indicatori statici şi indicatori dinamici.
3.5. Indicatorii tehnico-economici (de eficienţă economică) se
obţin prin calcule şi preluare a informaţiilor existente în documentaţia
de proiect a investiţiilor pe baza unor modele matematice, care în
diverse modalităţi redau şi realizează compararea costurilor necesare 4. AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE ŞI
cu efectele preconizate a se obţine. EXECUŢIE. AUTORIZAREA INSTALATORILOR
Indicatorii tehnico-economici ai investiţiilor, construiţi după
modelul raportului matematic între eforturi şi efecte sau efecte şi
eforturi, se exprimă sub formă de: Agreerea firmelor de proiectare şi execuţie
• eforturi (costuri) specifice pentru obţinerea unei unităţi de
4.1. Proiectarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie
efecte (produse) economice;
termică (reţele de transport şi distribuţie, puncte termice) poate fi
• efecte (rezultate-produse) specifice pe unitatea de măsură a
realizată de către agenţi economici specializaţi în domeniu (firme de
costurilor necesare, antrenate de realizarea proiectului în
proiectare, societăţi de servicii energetice ş.a.) care au primit agreerea
varianta dată.
profesională din partea organismelor abilitate, în conformitate cu
prevederile Legii nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodărie
3.6. In proiectele de eficienţă energetică, profitul rezultă în comunală şi cu prevederile reglementărilor tehnice MTCT privind
principal din economia de energie care, implicit, conduce la reducerea proiectarea lucrărilor de construcţii-montaj, pe baza unei metodologii
costurilor pentru producerea şi achiziţia energiei. La aceasta se adaugă tip de atestare a capabilitităţii.
profitul rezultat din alte efecte favorabile aplicării proiectului cum
sunt: 4.2. Agenţii economici agreaţi pentru proiectarea sistemelor
- creşterea producţiei;
centralizate de alimentare cu energie termică au următoarele obligaţii
- creşterea productivităţii muncii;
şi răspunderi:
- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare;
- să realizeze proiecte de calitate adoptând soluţii tehnico-
- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu;
economice care să respecte normativele, standardele şi legislaţia
- reducerea taxelor.
din domeniu în vigoare la data elaborării;

18 19
- să respecte termenele de predare a proiectelor asumate - să folosească la executarea lucrărilor numai materiale şi
prin contract; echipamente omologate şi agrementate, însoţite de certificate de
- să întocmească documentaţiile pentru obţinerea avizelor conformitate;
şi acordurilor necesare pentru realizarea investiţiei şi să res- - să numească oficial un responsabil de calitate pentru
pecte, prin proiecte, prevederile acestor avize şi acorduri; lucrarea care se execută;
- să prezinte şi să susţină proiectele în faţa organelor de - să întocmească şi să prezinte toate documentele legate de
avizare; faze determinante, lucrări ascunse, probe şi verificări pe
- să urmărească execuţia proiectului pe şantier în confor- parcursul şi la terminarea lucrărilor;
mitate cu reglementările în vigoare; - să numească personal tehnic de specialitate în raport cu
- să stabilească echipele de proiectare corespunzător numărul şi complexitatea lucrărilor, autorizat/agreat în domeniu;
cerinţelor proiectului; - să ia măsuri ca personalul tehnic propriu autorizat/agreat
- să asigure şi să menţină o dotare corespunzătoare cu să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile privind lucrarea;
personal şi tehnică de proiectare conform certificării. - să verifice dacă tehnologiile de execuţie folosite
corespund caietelor de sarcini prezentate în proiect;
- să asigure condiţiile necesare pentru efectuarea probelor
4.3. Executarea lucrărilor pentru sisteme centralizate de şi încercărilor pe parcursul execuţiei şi la recepţie conform
alimentare cu energie termică (reţele de transport şi distribuţie, puncte prevederilor proiectului şi reglementărilor tehnice;
termice) poate fi realizată numai de către agenţi economici specializaţi să stabilească, în funcţie de caracteristicile lucrării,
în domeniu (unităţi de execuţie şi montaj, subantreprize de specialitate norma de personal şi dotarea tehnică cele mai indicate pentru
etc.) care au primit agreerea profesională conform prevederilor Legii realizarea lucrării;
326/2001 din partea organismelor abilitate, pe baza unei metodologii - să asigure conform agreerii şi să menţină o dotare
tip de atestare a capabilităţii şi agreerea tehnică din partea furnizorului corespunzătoare cu personal şi mijloace tehnice (utilaje, scule,
sau distribuitorului de energie termică după caz. dispozitive, AMC etc.).
Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea agreerii tehnice din
partea furnizorului/distribuitorului este dat în Anexa 4A, iar modelul
de agreere pentru execuţia lucrărilor este dat în Anexa 4B (Anexe Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru sisteme
-punctul 4). centralizate de alimentare cu căldură
4.5. în funcţie de domeniul de activitate şi de destinaţia
4.4. Agenţii economici agreaţi pentru executarea lucrărilor de lucrărilor, competenţele instalatorilor autorizaţi pentru sisteme centra-
alimentare cu energie termică au următoarele obligaţii şi răspunderi: lizate de alimentare cu căldură sunt:
- să execute lucrările de construcţii-montaj în conformitate
cu prevederile proiectului; Gradul I - Proiectarea, executarea şi exploatarea tuturor
- să realizeze lucrări de calitate conform planurilor de lucrărilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu căldură (reţele
calitate proprii şi să răspundă de aplicarea tuturor prescripţiilor termice de transport şi distribuţie, puncte termice).
tehnice privind execuţia, în vigoare la data realizării lucrării; Gradul II - Proiectarea şi executarea lucrărilor pentru reţele
- să respecte termenele de execuţie asumate prin contract; termice de transport şi distribuţie.
20
21
Gradul HI - Executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor pentru Gradul /- Ingineri din domeniile: instalaţii, energetică, meca -
sisteme centralizate de alimentare cu căldură (reţele termice de nică, care au lucrat, efectiv în execuţie sau proiectare instalaţii termice
transport şi distribuţie, puncte termice). 6 ani sau ca autorizat gradul 11, cel puţin 3 ani.
Gradul II - Ingineri şi subingineri din domeniile instalaţii,
energetică, mecanică care au lucrat efectiv în execuţie sau proiectare
Autorizarea instalatorilor pentru sisteme instalaţii termice, 4 ani sau ca autorizat gradul
I I I timp de 2 ani.
centralizate de alimentare cu căldură Gradul HI - Ingineri, subingineri, tehnicieni, maiştri şi lucră -
tori calificaţi din domeniile: instalaţii, energetică, mecanică care au
4.6. Autorizarea instalatorilor pentru sisteme centralizate de lucrat efectiv în execuţie, instalaţii termice un timp de cel puţin:
alimentare cu căldură se face, în conformitate cu prevederile Legii - 2 ani pentru inginerii şi subinginerii de instalaţii;
326/2001, de către comisii de specialitate . - 3 ani pentru inginerii şi subinginerii de energetică sau
Membrii comisiei sunt specialişti propuşi de: mecanică;
- Ministerul Administraţiei Publice - ANRSGC - Autoritatea
- 4 ani pentru tehnicieni, maiştri şi lucrători calificaţi.
Naţională de Reglementare din domeniul Serviciilor de
Gospodărie Comunală; 4.9. Promovarea examenului pentru obţinerea autorizaţiei se
- MTCT - Direcţia Generală Tehnică; face pe baza cunoştinţelor teoretice şi practice din domeniul insta -
- ANPPGCL - Asociaţia Naţională a Producătorilor şi laţiilor termice pentru sisteme centralizate de alimentare cu căldură în
Distribuitorilor de Energie Termică din România; limita gradului solicitat, privind:
- AUR - Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România; - Reglementările tehnice pentru sistemele de alimentare
- Asociaţia Termoenergeticienilor din România; centralizată cu căldură şi instalaţiile de încălzire centrală;
- Institutele de învăţământ superior cu profil de instalaţ
ii, - Normele tehnice de execuţie şi tehnologia de montaj;
energetic şi mecanic din ţară. - Normele tehnice de exploatare;
- Normele de protecţia, siguranţa şi igiena muncii;
4.7. Actele necesare pentru înscriere la examen, care se depun - Normele PSI.
la comisie, sunt:
- cerere tip; 4.10. Autorizarea instalatorilor pentru activitate în cadrul
ervi-
s
- memoriu de activitate tehnică; ciilor furnizorului sau distribuitorului de energie termică se face pe
- copie după actele de studii şi pregătire profesională; bază de examen, de către comisii numite de furnizor/distribuitor, pe
- două fotografii tip. baza reglementărilor interne ale acestuia. Se recomandă adoptarea
condiţiilor de studii şi practică prevăzute în prezentul normativ.
4.8. Condiţiile de studii şi practică în proiectare sau execuţie de 4.11. Verificatorii de proiecte şi experţii tehnici atestaţi pentru
lucrări pentru sisteme centralizate de alimentare cu căldură, ce trebuie specialitatea instalaţii termice (It) pot obţine, la cerere, fără susţinerea
dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt: examenului, autorizaţia gradului I, pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.
22 23
4.12. Autorizarea instalatorilor pentru activitatea în cadrul - terminarea unor clădiri începute într-un ansamblu pentru
serviciilor furnizorului sau distribuitorului de energie termică se face care s-a prevăzut iniţial alimentarea centralizată cu căldură -
pe bază de examen, de către comisii numite de furnizor/distribuitor, pe reanalizarea soluţiei pentru instalaţiile interioare şi corelat, a
baza reglementărilor interne ale acestuia. Se recomandă adoptarea celei de alimentare cu căldură, folosind fie alimentarea dintr-o
condiţiilor de studii şi practică prevăzute în prezentul normativ. sursă proprie, fie cea centralizată;
- ansambluri noi de clădiri - folosirea alimentării centra-
lizate (cu sursă şi reţele noi sau extinderea celor existente).
5. SOLUŢII DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ
CU CĂLDURA 5.5. In toate cazurile menţionate în art. 5.4., privind folosirea
5.1. Soluţia de alimentare cu căldură a instalaţiilor de încălzire unor soluţii existente de alimentare centralizată cu căldură sau de
centrală se stabileşte la faza de studiu de fezabilitate a proiectului extindere a acesteia, se recomandă analizarea oportunităţii reabilitării
astfel încât să satisfacă necesarul de căldură al consumatorilor în sursei, reţelei şi punctelor termice existente, luând în considerare toate
condiţiile locale de sistematizare, energetice şi ecologice. aspectele legate de costul investiţiei şi al exploatării.

5.2. în cazul în care sunt mai multe soluţii, se recomandă ca 5.6. In cazul reabilitării unui ansamblu de alimentare centra-
alegerea să se facă după criterii tehnice şi economice ţinând seama de lizată cu căldură prin termoficare este necesar ca soluţiile adoptate
necesităţile specifice şi de posibilităţile de realizare. pentru reţelele şi punctele termice să ţină seama în mod real de
parametrii de temperatură şi regimul de funcţionare al consumatorilor
* din instalaţia interioară de încălzire centrală.
5.3. La alegerea soluţiei se au în vedere următoarele posibilităţi
de alimentare cu căldură pentru: 5.7. Pentru zonele sau localităţile în care este necesar a se
- o clădire sau un grup de apartamente cu sursa şi reţelele elabora un studiu de alimentare cu căldură, se are în vedere cerinţele
aferente; de sistematizare, cele ecologice şi posibilităţile concrete de realizare,
- un grup de clădiri (de ex.: un ansamblu de clădiri civile pe lângă condiţiile specifice energetice. Alegerea soluţiei se face
sau industriale) având o sursă proprie, de regulă într-o clădire printr-o optimizare economică, care trebuie să îmbine interesele
independentă; consumatorilor cu cele ale furnizorului de căldură (Studiu de soluţie,
- o zonă de clădiri civile sau industriale, având sursă de Studiu de fezabilitate).
căldură, reţele şi puncte termice;
- o localitate alimentată cu căldură de la o centrală termică 5.8. Se recomandă ca acolo unde există condiţiile necesare,
sau de termoficare (sau mai multe centrale interconectate), prin să se folosească surse neconvenţionale de energie (energie solară,
reţele şi puncte termice. energie geotermală), prevăzând adaptarea instalaţiilor de încălzire
centrală şi chiar a clădirilor la specificul utilizării acestor surse.
5.4. Se recomandă alegerea următoarelor soluţii care pot fi Analiza economică a oportunităţii folosirii acestor surse se face
caracteristice pentru câte o categorie de consumatori; astfel pentru: conform prevederilor art. 5.2.
- clădiri care completează un ansamblu într-o zonă
construită, având alimentare centralizată cu căldură - racordarea
la soluţia existentă de alimentare centralizată cu căldură;

24 25
6. NECESARUL DE CĂLDURĂ zile" şi a ghidului GP 039 „Ghid pentru calculul necesarului anual de
căldură a clădirilor de locuit".
6.1. Necesarul de căldură la consumatori, se stabileşte luând în
considerare următoarele categorii de consumuri:
- pentru încălzire; 6.7. Necesarul anual de căldură pentru prepararea apei calde de
- pentru preparare apă caldă menajeră; consum, pentru ventilare climatizare şi pentru scopuri tehnologice se
- pentru ventilare şi climatizare; determină în funcţie de:
- pentru scopuri tehnologice. • consumul normat zilnic de apă caldă corelat cu specificul
consumatorilor;
• duratele anuale de funcţionare;
6.2. Necesarul de căldură de calcul pentru încălzire (maxim
• mărimea şi variaţia consumurilor orare, zilnice şi sezo-
orar) se stabileşte conform prevederilor SR 1907-1 şi SR 1907-2
„Necesarul de căldură de calcul - Prescripţii de calcul şi Temperaturi niere, care depind de tipul consumatorilor.
interioare convenţionale de calcul".
6.8. Sarcina termică a sistemului de alimentare centralizată cu
6.3. Necesarul de căldură de calcul (orar) pentru preparare apă căldură reprezintă sarcina termică urbană şi industrială ce trebuie
caldă de consum se determină funcţie de debitul orar de calcul de apă livrată din sursa termică.
caldă.
Debitul orar de calcul se determină în conformitate cu 6.9. Sarcina termică a sistemului de alimentare centralizată cu
prevederile STAS 1478, funcţie de sistemul de preparare a apei calde căldură se stabileşte pornind de la necesarul de căldură de calcul,
de consum (instantaneu sau în regim cu acumulare). ţinând seama de:
• tipurile de consumuri;
6.4. Necesarul de căldură pentru ventilare şi climatizare se • categoria de importanţă a consumatorilor;
determină funcţie de debitul de aer proaspăt necesar şi reprezintă • cronogramele de consum şi simultaneitatea consumurilor;
cantitatea de căldură necesară încălzirii lui de la temperatura • soluţiile adoptate pentru producerea energiei termice;
exterioară până la temperatura interioară. • pierderile de căldură ale sistemului prin aplicarea, după
caz, a unor factori de corecţie în funcţie de:
- soluţiile adoptate pentru prepararea apei calde
6.5. Necesarul de căldură pentru scopuri tehnologice se
menajere;
determină pe baza normelor specifice energetice stabilite prin norme
sau normative departamentale sau pe baza unui bilanţ termic al - influenţa unor condiţii climatice locale.
procesului tehnologic respectiv.
6.10. Sarcina termică a sistemului de alimentare cu energie
6.6. Necesarul anual de căldură pentru încălzire se stabileşte pe termică se obţine prin însumarea sarcinii simultane a diferitelor
baza prevederilor standardului SR 4839 „Numărul anual de grade- categorii de consumatori la care se adaugă pierderile de căldură din
reţelele de transport şi distribuţie.
26
27
6.11. Sarcina termică de calcul pentru conductele de transport 7.2. Reglarea furnizării căldurii se poate face prin următoarele
(agent primar) se stabileşte funcţie de regimurile caracteristice care metode:
apar în funcţionarea sistemului de alimentare cu căldură în cursul • In funcţie de locul în care se face reglarea, aceasta poate fi:
anului. Sarcina termică de calcul se compune din: - centrală (la sursă) - în cazul sarcinilor termice omogene;
- necesarul orar de căldură de calcul pentru încălzire; - locală (consumatorii având grafice de reglare diferite de
- necesarul orar de căldură de calcul pentru ventilare; cel al sursei);
- necesarul de căldură orar mediu zilnic pentru prepararea - combinată - pentru sarcini termice eterogene.
apei calde de consum, corespunzător zilei caracteristice din peri- • Din punct de vedere al elementelor reglate (al debitului de
oada de încălzire, considerat simultan cu celelalte necesaruri; căldură transmis consumatorilor):
- pierderea de căldură orară Ia transport şi distribuţie. - reglaj calitativ;
- reglaj cantitativ;
6.12. Sarcina termică de calcul a punctelor termice se determină - reglaj mixt (calitativ-cantitativ).
funcţie de:
• In funcţie de durata reglajului (metoda aplicată depinde de
- tipul şi schema punctului termic;
natura şi condiţiile impuse în alimentare de către consumator):
- modul de racordare a instalaţiilor de încălzire; - reglare continuă constantă;
- modul de racordare a instalaţiilor de preparare a apei
- reglare continuă variabilă;
calde de consum;
- reglare cu întreruperi.
- modul de preparare a apei calde de consum.

7.3. Reglajul calitativ constă în modificarea temperaturii din


6.13. Sarcina termică de calcul pentru reţelele de distribuţie la conducta de ducere şi implicit de întoarcere, menţinând debitul de
consumatori se determină separat pentru reţelele de agent termic de agent termic constant.
încălzire şi pentru reţelele de apă caldă de consum, ţinând seama Acest reglaj prezintă avantajul stabilităţii hidraulice a sistemului
de debitul de căldură de calcul pentru încălzire determinat conform în condiţiile unor debite constante de agent termic, precum şi exploa-
SR 1907-1 şi de debitul de apă caldă de consum transportat, determi- tarea simplă prin varierea coordonată a temperaturii agentului termic
nat conform STAS 1478. cu variaţia temperaturii aerului exterior.
Este adecvat pentru sistemele omogene din punct de vedere
termic al construcţiilor (temperaturi interioare, masivitate termică), al
7. REGLAREA FURNIZĂRII CĂLDURII. tipului copurilor de încălzire şi al programului de funcţionare.
GRAFICE DE REGLAJ La adoptarea acestui tip de reglaj trebuie avut în vedere şi unele
dezavantaje care pot apărea în exploatare, cum sunt: consum relativ
mare de energie electrică pentru pomparea agentului termic, efectele
7.1. Reglarea furnizării căldurii reprezintă ansamblul de măsuri
aduse de unele aporturi de căldură care pot să apară în anumite zone
şi intervenţii care au ca scop modificarea în timp a cantităţii de căldură
asupra parametrilor aerului interior, variaţii mari ale temperaturii
produse, transportate şi distribuite consumatorilor în conformitate cu
nevoile reale al acestora. aerului interior la consumatorii cu inerţie termică redusă.

29
28
7.4. Reglajul cantitativ constă în modificarea debitului de agent - temperatura aerului exterior;
termic, menţinând constantă temperatura acestuia pe conducta de - influenţa vitezei vântului asupra parametrilor de furnizare
ducere; temperatura agentului din conducta de întoarcere variază a căldurii;
funcţie de caracteristicile instalaţiilor consumatoare. - modul de racordare a instalaţiilor consumatorilor la sistem
Principalul avantaj al reglajului cantitativ îl constituie consumul (racordare directă sau indirectă);
redus de energie electrică de pompare, precum şi menţinerea unui - tipul de corpuri de încălzire utilizate.
regim termic constant în funcţionarea sursei termice.
Dezavantajele acestui reglaj constau în: 7.9. Graficele de reglaj se întocmesc în următoarele ipoteze:
- dereglarea hidraulică a sistemului; - nu apar modificări importante ale coeficienţilor totali de
- supraîncălzirea construcţiilor cu cât necesarul de căldură transfer termic în condiţii curente, faţă de cele normale
este mai mic decât cel nominal. (pierderile de căldură prin elementele de construcţie delimita-
toare şi pentru încălzirea aerului infiltrat sunt constante şi egale
7.5. Reglajul mixt constă în modificarea atât a debitului de cu fluxul termic emis de instalaţia de încălzire);
agent termic cât şi a temperaturii acestuia. - se consideră viteza vântului constantă în perioada de
Este soluţia cea mai elastică de urmărire combinată a variaţiilor încălzire şi egală cu viteza vântului de calcul;
consumului de căldură atât cu ajutorul parametrilor de temperatură cât - adaosurile se consideră invariabile.
şi cu ajutorul debitului de agent termic şi oferă posibilitatea economi-
sirii energiei electrice de pompare.
7.10. Reglarea furnizării căldurii în cadrul sistemelor centra-
lizate de alimentare cu energie termică, funcţie de mijloacele prin care
7.6. Corelarea dintre parametrii agentului termic şi parametri se efectuează, poate fi:
climatici în vederea reglării furnizării căldurii se realizează pe baza - manuală (la sistemele care nu au suferit modernizări sau
graficelor dereglaj.
reabilitări);
Graficele de reglaj reprezintă transpunerea grafică a corelării
- automată.
parametrilor agentului termic preparat (temperatura de ducere şi
eventual de întoarcere, în măsura în care nu există reglaj la consuma-
tori) funcţie de variaţia temperaturii aerului exterior şi temperatura de 7.11. In cazul reglării automate a parametrilor agenţilor termici,
întoarcere a agentului termic, eventual şi temperatura interioară. sesizarea şi măsurarea temperaturilor interioare şi exterioare şi variaţia
parametrilor agentului termic se face automat şi continuu, corespun-
7.7. Graficele de reglare sunt utilizate pentru regimul permanent zător graficelor de reglare, în această situaţie curbele de reglare se
de furnizare a energiei termice; ele se adaptează în mod corespunzător introduc în memoria regulatorului electronic.
pentru regimuri de funcţionare intermitente.
7.12. Reglarea manuală pe baza graficelor de reglare se face
7.8. Graficele de reglaj se stabilesc pe baza următorilor prin acţionare asupra organelor de reglare după citirea de către
parametri: personalul de întreţinere, la anumite intervale de timp, a tempera-
- temperatura interioară ce trebuie asigurată; turilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de

30 31
reglare specific, temperaturile agenţilor termici (ducere şi întoarcere) Agenţi termici
şi se efectuează corecţiile necesare. Intervalele de timp la care se
efectuează reglarea, sunt conform instrucţiunilor de exploatare. 8.4. Agenţii termici utilizaţi pentru transportul şi distribuţia
energiei termice sunt apa fierbinte şi apa caldă.
7.13. Reglarea furnizării căldurii se poate realiza pe trei
niveluri: 8.5. Apa fierbinte are o temperatură maximă de 150°C, în
- reglarea primară (la nivelul sursei); sistemele centralizate de alimentare cu căldură. Temperatura apei
- reglarea secundară (la nivelul punctelor termice); fierbinţi se stabileşte în funcţie de caracteristicile sistemului şi poate
- reglarea terţiară (bucle de reglare la nivelul consuma- avea valoarea cuprinsă între 115°C şi 150°C şi presiunea corespunză-
torilor care să răspundă influenţelor date de condiţiile specifice toare stării lichide a agentului termic.
ale acestora).

8.6. Apa caldă are temperatura maximă de 115°C şi se utilizea-


ză de regulă la o temperatura maxima de 95°C, în condiţii nominale de
8. REŢELE TERMICE temperatură exterioară.
Se folosesc şi valori mai reduse de temperatură în cazul
8.1. Reţelele termice reprezintă complexul de instalaţii şi încălzirii unor clădiri cu caracter medical şi la creşe grădiniţe (80-
construcţii destinate transportului şi distribuţiei energiei termice. 85°C), precum şi pentru cele folosind sisteme de încălzire prin
radiaţie (sub 60°C). Apa caldă menajeră preparată în punctele termice
are temperatura maximă de 60°C.
8.2. Prin reţele termice primare se înţeleg reţelele de transport
(în care agentul termic este de regulă apa fierbinte) cuprinse între
limita clădirii principale a unei centrale electrice de termoficare sau a 8.7. Ecartul nominal de temperatură între agentul termic din
unei centrale termice şi punctele termice, unde are loc prepararea conducta de ducere şi conducta de întoarcere se alege pe baza
agentului termic de încălzire (de parametri reduşi) şi apa caldă de criteriilor funcţionale şi economice ale întregului sistem de producere,
consum. transport, distribuţie şi utilizare a căldurii.
Pentru reţelele de apă fierbinte se recomandă un ecart de
8.3. Prin reţele termice secundare se înţeleg reţelele de temperatură de 40°C...80°C.
distribuţie în care agentul termic este de regulă apa caldă şi sunt Pentru reţelele de apă caldă se recomandă un ecart nominal de
cuprinse între limita clădirii punctului termic sau a unei centrale temperatură de 20°C.
termice de apă caldă şi limita clădirii consumatorilor de căldură şi de
apă caldă de consum.
8.8. Temperatura maximă a agentului din reţelele termice
trebuie să fie cel mult egală cu temperaturile admisibile indicate de
producător pentru componentele reţelelor sau instalaţiei.

32
33
Schemele şi configuraţia reţelelor
8.14. în cazul în care în zona de consum există unele instalaţii
de producere a căldurii eficiente din punctul de vedere al consumului
8.9. Schemele şi configuraţia reţelelor termice trebuie să asigure
de energie primară (resurse energetice secundare, resurse geotermice,
transportul şi distribuţia energiei termice în condiţii de eficienţă şi de
centrala de deşeuri menajere etc.) se examinează încadrarea acestora
siguranţă.
în soluţia de ansamblu de alimentare cu căldură a zonei.
Se recomandă ca reţelele de distribuţie să aibă configuraţii
8.10. Se poate adopta una dintre următoarele scheme de reţele:
ramificate (radiale), grupându-se consumatorii pe ramuri astfel încât
- schema ramificată (radială);
- schema inelară; să poată fi realizată echilibrarea hidraulică, reglarea automată a
- schema mixtă. funcţionării instalaţiilor, contorizarea consumatorilor de căldură şi
alimentarea independentă cu căldură a clădirilor cu acelaşi regim de
Alegerea schemei se face în funcţie de amplasarea consuma- funcţionare (de ex.: creşe, grădiniţe, case de naşteri, spitale, cămine
torilor, de mărimea consumurilor şi de perspectivă de dezvoltare cu de copii şi bătrâni etc.).
respectarea gradului de siguranţă, adoptându-se soluţiile care duc la
lungimi minime ale traseelor, la costuri şi cantităţi de materiale
8.15. Traseele reţelelor se aleg astfel încât să rezulte lungimi
reduse. Se urmăreşte evitarea pe cât posibil a dublării fluxurilor
minime de conducte, un număr cât mai redus de intersecţii cu drumuri,
reţelelor de transport cu cele de distribuţie.
căi ferate, canale şi posibilităţi maxime de autocompensare a
dilatărilor, dând prioritate ocupării unor zone libere.
8.11. în cazul reţelelor termice alimentate dintr-o singură sursă
de căldură se recomandă să se adopte scheme ramificate (radiale) cu
; 8.16. în cazul executării reţelelor termice în etape se au în
legături între ramurile importante.
vedere variantele de traseu care conduc la reducerea cheltuielilor
în cazul reţelelor termice alimentate din mai multe surse de
căldură se adoptă scheme care să permită atât funcţionarea separată a iniţiale de investiţii şi de exploatare.
surselor pe câte o zonă de consum, cât şi interconectarea surselor în
vederea asigurării repartiţiei optime a sarcinii termice între surse şi 8.17. în ansamblurile de clădiri civ
ile, folosirea subsolului unei
creşterea siguranţei în funcţionare. clădiri (sau părţi dintr-o clădire) se face numai pentru alimentarea
instalaţiilor de încălzire centrală aferente clădirii respective şi nu şi
pentru tranzitarea cu reţele termice care alimentează alte clădiri.
8.12. Stabilirea configuraţiei reţelelor se face în funcţie de
soluţia cea mai economică de amplasare a conductelor şi de traseele
celorlalte utilităţi existente sau prevăzute a se realiza în perspectivă.
Amplasarea reţelelor termice
8.13. In cazul unor zone de consum cu caracteristici specifice 8.18. Amplasarea reţelelor termice se poate face:
(denivelări pronunţate, distanţă mare faţă de sursă) se pot adopta, pe - subteran, direct în sol în cazul conductelor din oţel
bază de calcule tehnico-economice comparative, scheme cu regimuri preizolate termic şi în cazul conductelor din polietilenă PE-X
hidraulice diferenţiate, staţii intermediare de pompare etc. preizolate;

34
35
- subteran în canale necirculabile sau circulabile în cazul 8.23. Amplasarea supraterană trebuie adoptată numai în zone
conductelor din oţel izolate termic în soluţie clasică sau a situate în afara perimetrului construibil al localităţilor, pe platformele
conductelor preizolate montate pe trasee existente în situaţia şi în incintele industriale, de-a lungul căilor ferate, a căilor de comuni-
lucrărilor de modernizare, reabilitare, înlocuire de reţele; caţie, a râurilor, a canalelor deschise şi în culoare tehnologice.
- suprateran.
8.24. Reţelele termice din ansamblurile de clădiri se pozează de
8.19. Amplasarea reţelelor termice se realizează în corelare cu
preferinţă în următoarea ordine: în spaţii verzi sau sub trotuare;
celelalte reţele subterane sau supraterane din zonă existente şi pozarea lor în zona carosabilă se face numai când celelalte soluţii nu
proiectate, ţinând seama de prescripţiile SR8591-97, folosind, acolo pot fi aplicate şi dacă se are în vedere necesitatea pozării pe acelaşi
unde este cazul, traseele existente pentru lucrări de înlocuire sau traseu şi a altor reţele subterane.
modernizare reţele, după dezafectarea conductelor vechi.
8.25. în cazul pozării de-a lungul unei artere de circulaţie,
traseul reţelelor se fixează, de regulă, pe partea cu cele mai multe
8.20. în ansamblurile de clădiri civile reţelele termice exterioare puncte de utilizare (racorduri).
se montează, de regulă, subteran. Intersecţia reţelelor termice cu artere de circulaţie, canale etc.,
Se pot monta reţele aeriene în zonele cu ape freatice cu nivel se prevede, de regulă, a ti perpendiculară.
permanent ridicat sau, în alte cazuri, când prin aceasta nu se afectează
peisajul urbanistic; în acest sens, este necesar acordul organelor locale
8.26. Soluţiile de amplasare a reţelelor termice în comun cu alte
de sistematizare.
reţele subterane, în galerii edilitare, se adoptă numai pe bază de
calcule tehnico-economice justificative.
8.21. In zonele industriale reţelele termice exterioare se mon-
tează, de regulă, aerian. Se dă preferinţă montării pe stâlpi de mică
8.27. La amplasarea subterană a reţelelor termice în apropierea
înălţime (la sol). La pozarea aeriană a reţelelor termice pe suporturi de
mică înălţime, distanţa minimă de la sol până la partea inferioară a fundaţiilor clădirilor şi construcţiilor, pilonilor, podurilor, viaductelor,
termoizolaţiei finite a conductelor este de 0,30 m. tunelurilor, coşurilor de fum şi a altor construcţii, trebuie să se
La traversarea unor drumuri în incintă, montarea se face pe prevadă de la caz la caz măsuri (hidroizolaţii. drenuri. instalaţii de
stâlpi, la înălţime sau subteran, în cazul supratraversării de drumuri, golire etc.) care să protejeze aceste construcţii în caz de avarii la
trebuie respectate prevederile normelor privind căile de acces. reţele.

8.22. Montarea pe elementele de construcţii ale clădirilor se 8.28. Când reţelele termice intersectează pachete de linii ferate,
face numai în condiţiile în care, la proiectarea structurii de rezistenţă a şosele naţionale sau străzi modernizate, trebuie să se aibă în vedere
acestora, se ţine seama de eforturile date de reţeaua termică exterioară. utilizarea tunelurilor sau a altor lucrări de artă din zonă: în absenţa
La clădiri existente montarea se face cu acordul proiectantului de acestora trebuie să se prevadă supratraversare, şi numai în cazul
rezistenţă. în care aceasta nu este posibilă se va prevedea subtraversarea în canale
circulabile nou proiectate.

36 37
8.29. Soluţiile tehnice privind traversarea sau subtraversarea cu • 0,60 m - pentru pozare în spaţiul verde, cu luarea unor măsuri
reţele termice subterane sau aeriene a căilor ferate şi a drumurilor de protecţie conform recomandărilor furnizorilor;
naţionale şi comunale se stabilesc şi cu acordul prealabil al adminis- • 1,00 m - pentru pozare în zona carosabilă.
traţiei căii de comunicaţie respective.
8.34. Adâncimile de pozare minime recomandate a conductelor
din PE-X măsurate până la partea superioară a mantalei de protecţie sunt:
Distanţe, adâncimi şi înălţimi de pozare - 0,40 + 0,80 m pentru pozare în spaţii verzi, cu luarea
unor măsuri de protecţie conform recomandărilor furnizorilor;
8.30. La stabilirea distanţelor minime între feţele exterioare ale
elementelor de construcţii ale reţelelor termice şi căile de comunicaţie, - 1,00 m - pentru pozare în zona carosabilă.
respectiv alte reţele şi construcţii, se ţine seama de indicaţiile cuprinse
în SR 8591 şi „Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi Pozarea reţelelor termice subterane montate în canal termic
instalaţiilor de gaze naturale" - 16.
Reţelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor 8.35. Pentru reţelele termice montate în canale de protecţie se
avea faţă de fundaţiile clădirilor distanţele prescrise de „Normativul folosesc, de regulă, canale de tip vizitabil. Se pot folosi canale circu-
privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile l a umezire" labile sau semicirculabile în care se includ şi alte reţele (conducte de
-P7. apă), când soluţia se impune ca urmare a lipsei de spaţiu sau când
pozarea în canal comun a mai multor reţele este mai avantajoasă din
punct de vedere economic decât pozarea separată, cu condiţia
8.31. Adâncimea minimă de la suprafaţa solului sau a supra
respectării prevederilor din normativele de specialitate specifice
structurii drumurilor până la partea superioară a elementelor de
reţelelor montate în canal comun.
acoperire a canalelor termice este:
- 0,80 m în zone carosabile; 8.36. Traversarea arterelor de circulaţie din ansambluri de
- 0,50 m în spaţii verzi. clădiri civile şi industriale, cu nivel ridicat al apelor subterane, se face
In zonele carosabile şi în spaţii verzi aceste valori pot fi reduse, suprateran, cu lire de dilatare verticale, care să asigure circulaţia
în condiţiile în care nu se pot respecta, luându-se măsuri corespun- normală; fac excepţie cazurile în care traversarea subterană este mai
zătoare de protecţie mecanică şi termică. economică sau este justificată de necesitatea respectării aspectului
zonei respective.
8.32. Adâncimea de montaj recomandată a reţelelor termice
subterane este cuprinsă între 0,60 şi 2,50 m. Pentru adâncimi de 8.37. în terenuri normale, la traversările de artere pe care
montaj mai mici decât adâncimea de îngheţ se asigură circulaţia circulaţia nu poate fi întreruptă, reţelele termice se pozează în canale
permanentă a apei în conducte, iar în caz de oprire accidentală a circulabile sau semicirculabile, prevăzute cu trape-plăci de beton care
circulaţiei apei se va efectua golirea conductei. să permită desfacerea canalelor pentru înlocuirea conductelor.

8.33. Adâncimile de pozare minime recomandate, măsurate la 8.38. La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile se
partea superioară a mantalei conductelor de protecţie la conductele respectă distanţele minime indicate mai jos şi precizările făcute de
preizolate termic sunt: furnizorii de conducte preizolate în instrucţiunile de montaj.

38 39
Distanţele |cm| dintre părţile canalelor necirculabile şi
termoizolaţia conductelor

Conducte cu Conducte
termoizolaţie preizolate montateîn
sistem clasic în canale existente
- între suprafaţa interioară a
peretelui canalului şi
generatoarea laterală a
termoizolaţiei finite a 8 cm I5 cm
conductei celei mai
apropiate

între termoizolaţiile
finite a două conducte l 0 cm 15 cm
8.40. In canalele necirculabile ale reţelelor termice este permis a
apropiate (în orice sens)
se poza şi alte conducte ce transportă fluide neutre, nepericuloase din
- între faţa interioară a punct de vedere al inflamabilităţii, exploziei (de ex.: apă caldă de
planşeului (plăcii de consum, recirculare apă caldă, conducte pentru uz tehnologic etc.).
acoperire) şi genera- In canalele circulabile sau semicirculabile ale reţelelor termice
toarea superioară a 3 cm 15 cm pot ti pozate, de asemenea, cabluri pentru telecomunicaţii, conducte
termoizolaţiei finite a de semnalizare, cu respectarea prevederilor actelor normative speci -
conductei, în punctul cel fice reţelelor pozate în canalul comun.
mai de sus al acesteia Este interzis ca în canalele reţelelor termice să se monteze:
- conducte sau canale prin care se transportă medii cu
- între radierul canalului şi pericol de inflamabilitate, explozie sau alterare, datorită tempe -
generatoarea inferioară a raturii din canal;
termoizolaţiei finite a l 0 cm 15 cm - conducte, canale sau cabluri din materiale instabile în
conductei, în punctul cel mai câmpul de variaţie a temperaturii aerului din canalele termice.
de j os al acesteia
8.41. Este interzisă amplasarea conductelor de apă fierbinte şi
apă caldă în canale în care există conducte care transportă substanţe
8.39. Spaţiile de circulaţie din canalele circulabile şi semi
- (praf, vapori, gaze) care prezintă pericol de incendiu sau explozie.
circulabile au dimensiunile minime conform indicaţiilor din tabelul
8.39.
Local sau - în cazuri bine justificate - pe lungimi determinate, înălţimea minimă de
circulaţie poale fi redusă pană la 1.60 m.
40
41
8.42. La intrarea reţelelor termice în clădiri, canalul de protecţie
este prevăzut cu un canal vertical de ventilare naturală alipit clădirii,
trecerea conductelor prin peretele clădirii făcându-se, pe cât posibil, la
o cotă superioară celei din canal şi în condiţiile stabilite prin
prevederile Normativului I13 referitoare la trecerile conductelor
termice prin pereţi şi planşee.
Se iau măsuri pentru etanşare la intrarea conductelor din canalele
termice în clădiri, în vederea evitării pătrunderii în subsol a gazelor
naturale infiltrate în canal sau în sol şi a evitării inundării subsolului.
8.44. Distanţele minime de la feţele exterioare ale canalelor până
la alte construcţii trebuie să respecte valorile date în tabelul 8.44.
8.43. Distanţele minime dintre conducte şi elementele de con-
strucţie ale canalelor trebuie să respecte valorile date în tabelul 8.43. Distanţele minime de la feţele exterioare ale canalelor
până la alte construcţii
Distanţele minime [mm] dintre conducte şi elementele de Tabelul 8.44.
construcţie ale canalelor
Tabelul 8.43.
Notă: Se admite reducerea distanţelor prevăzute în tabelul 8.44
în cazuri speciale, impuse de condiţiile din teren, cu luarea unor
măsuri speciale de siguranţă şi stabilitate, puse în acord prin proiect cu
factorii interesaţi.

Pozarea reţelelor montate aerian

8.45. Distanţele minime de la feţele exterioare ale conductelor


reţelelor termice amplasate suprateran inclusiv scări, platforme,
împrejmuiri până la alte construcţii supraterane trebuie să respecte
valorile redate în tabelul 8.45.

45
Distanţele minime de la feţele conductelor reţelelor termice
supraterane sau alte elemente de montare aferente
şi alte construcţii supraterane

Tabelul 8.45.

Notă: Se admite reducerea distantelor prevăzute în tabelul 8.45. în


cazuri speciale, impuse de condiţiile din teren, cu luarea unor
măsuri speciale de siguranţă şi stabilitate, puse în acord prin
proiect cu factorii interesaţi.

Pozarea reţelelor termice cu


conducte preizolate montate direct în sol

8.46. Soluţia de montare a reţelelor exterioare în sol se reco-


mandă în situaţiile în care soluţia este mai economică (investiţie şi
exploatare) decât cea cu canale termice, iar condiţiile tehnice permit
utilizarea ei. Se folosesc, de preferinţă, conducte preizolate cu condiţia
ca izolaţia termică şi hidrofugă, precum şi protecţia mecanică să fie
omologate şi agrementate de un institut de specialitate autorizat.

8.47. Distanţa minimă faţă de peretele săpăturii este de 100 mm.


cu excepţia zonelor de preluare a dilatărilor din vecinătatea colurilor,
care se determină ţinând seama de posibilitatea realizării sudurilor
conductelor, a izolaţiilor locale şi montării pernelor de dilatare.

8.48. Amplasarea reţelelor termice în terenuri macroporice


sau sensibile la înmuiere se face ţinând seama de prescripţiile din

47
normativul P 7 „Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri
sensibile la înmuiere'', cu următoarele precizări:
• Conductele preizolate montate pe trasee noi se montează
direct în sol la distanţa de minimum 3 m între mantaua de protecţie şi
fundaţiile clădirilor.
Pentru distanţele impuse mai mici. conductele preizolate pot fi
montate în canale de protecţie executate monolit.
• Legătura dintre reţele exterioare şi conductele din clădire se
realizează astfel încât să permită preluarea unor tasări diferenţiate.

8.49. Conductele preizolate care înlocuiesc reţele termice existente


se montează, de regulă, în canale termice existente.
Dacă gabaritul acestora depăşeşte spaţiul disponibil în canalul
termic, o parte din conducte se montează îngropate în sol lângă canal,
după demolare peretelui canalului opus clădirii.

8.50. Reţelele alcătuite din conducte preizolate se amplasează


sub conductele de gaze, luându-se măsuri de evacuare a eventualelor
scăpări de gaze ţinând seama de indicaţiile cuprinse în normativul 16
„Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale".
Adâncimea de pozare " Distantele indicate se aplică cu condiţia asigurării
stabilităţii construcţiei
8.51. Reţelele termice se amplasează de preferinţă deasupra
reţelelor de canalizare sau apă şi sub reţelele de telecomunicaţii sau 8.53. Conductele preizolate se montează pe suporturi din
cabluri electrice. poliuretan, saci de nisip, dulapi de lemn, într-un strat de nisip cu
încrucişările între reţelele subterane se fac de regulă la unghiuri granulaţia 0,5-4 mm care depăşeşte cu minimum 10 cm partea supe-
de 75-90°. rioară a mantalei de protecţie a conductei cu cel mai mare diametru.

8.52. Distanţele minime de la suprafaţa exterioară a mantalei de 8.54. Pozarea conductelor preizolate din PE-X se face astfel:
protecţie faţă de traseele altor instalaţii sau faţă de construcţii sunt cele - conductele din PE-X se aşează pe un strat de nisip, având
indicate în tabelul 8.52. o grosime de 100 mm;
- se acoperă cu un strat de nisip, fără pietriş având o
grosime de 150 mm de la partea superioară a mantalei;

48 49
- şanţul se acoperă apoi cu un strat de pământ cu grosimea
între 250 - 650 mm. -OLT35K, OLT 45 K şi 16 M03 - STAS 8184;
- 10TiMoNiCrl75, 10TiCrl80 - STAS 3583;
- pentru conductele din polietilenă se recomandă utilizarea
8.55. Distanţele dintre conducte şi dintre conducte şi şanţ sunt polietilenei de înaltă densitate cu structură reticulată Pe-X
cele specificate de furnizorul de conducte preizolate. conform DIN 16892.

8.58. Sortimentele de ţevi care se utilizează pentru conductele


Elementele componente ale reţelelor termice reţelelor termice, sunt:
- ţevi din oţel, fără sudură, laminate la cald - STAS 404/1;
8.56. Reţelele termice se compun din: - ţevi din oţel, fără sudură, laminate la cald pentru
- conductele propriu-zis şi fitingurile aferente (coturi, curbe, temperaturi ridicate - STAS 404/3;
ramificaţii, reducţii etc.); - ţevi din oţel, fără sudură, trase sau laminate la rece
- termoizolaţia; STAS 530/1;
- protecţia termoizolaţiei; - ţevi din oţel, fără sudură, trase sau laminate la rece,
-armături (robinete, vane ş.a.); pentru temperaturi ridicate - STAS 530/3;
- elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare - ţevi din oţel, sudate longitudinal, pentru instalaţii -
(compensatoare de dilatare); STAS 7656;
- sistemul de măsură, control, depistare şi localizare a - ţevi din oţel, sudate elicoidal, pentru conducte SR 6898/2.
avariilor, după caz;
- construcţii auxiliare; Pentru reţelele de conducte de apă caldă menajeră se pot utiliza
- instalaţii anexe. conducte din polietilenă de înaltă densitate cu structură reticulată,
rezistentă la temperatura PE-X (pexal), izolate termic şi montate în
manta exterioară de protecţie din polietilenă de înaltă densitate.
Pentru conductele de apă fierbinte cu diametrul exterior mai
Conducte, fitinguri şi armături
mare sau egal cu 108 mm, aflate sub incidenţa Prescripţiilor tehnice
ISCIR C15, se folosesc numai ţevi care corespund dimensional
8.57. Conductele aferente reţelelor termice se execută din ţevi
(grosimi), calitativ (tipul de material), probe şi încercări, marca
de oţel-carbon şi aliat; mărcile de oţel se aleg în funcţie de parametri
agenţilor termici vehiculaţi prin conducte. materialului, marcare şi livrare conform punctului 2.3 al prescripţiilor
ISCIR CI5.
Se recomandă să se utilizeze pentru conducte următoarele mărci
de oţeluri: La livrarea ţevilor acestea trebuie însoţite de certificat de
inspecţie tip 3.1.B conform SR EN 10204.
- OLT 35 şi OLT 45 STAS 8183, cu condiţia de a avea
încercările şi verificările prevăzute în STAS 404, respectiv 530,
cu excepţia încercărilor de aplatisare şi răsfrângere (conform 8.59. Alegerea materialelor conductelor se face pe baza unor
Prescripţii tehnice - C 15-ISCIR); criterii tehnice şi economice care ţin seama de condiţii tehnice de
funcţionare, compatibilitatea materialului cu fluidul transportat prin
50 51
conducte, proprietăţile mecanice ale materialelor şi modificarea 8.67. Pe reţelele magistrale de agent primar şi secundar şi pe
acestora cu parametrii de funcţionare ai conductelor, posibilităţile de ramificaţiile importante se asigură condiţii de golire a apei din
prelucrare, tratare, sudare. conducte pe tronsoane cu lungimea de maximum 1000 m.
în acest scop se recomandă să se monteze pe conductele cu
pantă continuă, armături de secţionare.
8.60. Este interzisă utilizarea ţevilor nestandardizate sau Distanţa dintre armăturile de secţionare se reduc în cazul în care
neomologate şi neagrementate în România. reţelele termice subtraversează linii de cale ferată, şosele naţionale,
străzi modernizate sau sunt amplasate în regiuni cu un grad mare de
8.61. Alegerea grosimii peretelui conductelor se face ţinând seismicitate (peste gradul 7) ori în terenuri alunecătoare, în aceste
seama de tipodimensiunile standardizate şi de rezultatele calculului situaţii, armăturile de secţionare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii
termomecanic al sistemului, în proiecte, ţevile se definesc prin automate de închidere în caz de avarii (scăderea presiunii).
diametrul exterior şi grosimea peretelui. La amplasarea armăturilor de secţionare se ţine seama şi de
8.62. Fitingurile reprezintă elementele de conductă fasonate în condiţiile speciale de continuitate în alimentarea cu căldură impuse de
scopul executării diverselor trasee ale sistemelor de conducte. consumatori.
Pentru conductele de apă fierbinte, aflate sub incidenţa
Prescripţiilor tehnice - ISCIR CI5 - fitingurile trebuie să corespundă
8.68. Pentru secţionarea conductelor cu diametre până la 400 mm
prevederilor punctului 3.3.3., cu toate sub punctele şi Anexa 2 din
inclusiv, se utilizează armături de secţionare cu acţionare manuală, iar
prescripţia menţionată.
pentru diametre mai mari de 400 mm, armături cu acţionare electrică.

8.63. Gama tipodimensională a fitingurilor se corelează cu


8.69. Se prevăd armături de închidere în clădirea punctului
procedeele de confecţionare a acestora; fitingurile trebuie să corespun-
termic, pe ramificaţii şi la toate racordurile abonaţilor.
dă condiţiilor tehnice prevăzute în Reglementările tehnice, normele şi
standardele în vigoare.
8.70. Armăturile de golire şi robinetele de aerisire au aceleaşi
8.64. In reţelele termice şi în instalaţiile de racordare ale diametre cu ştuţurile de golire, respectiv aerisire. Secţiunile conduc-
consumatorilor se prevăd armături cu diverse funcţiuni: reglare, telor (ştuţurilor) de golire şi de aerisire se determină astfel, încât să
închidere, golire, aerisire etc. asigure golirea apei din fiecare tronson al reţelei termice dintre două
armături de secţionare puncte de aerisire, în timp de 30 m in.
Diametrele armăturilor de golire şi aerisire se aleg în funcţie de
8.65. In proiecte, armăturile se definesc prin: tip, diametrul
nominal şi presiunea nominală. diametrele conductelor conform Normativului I 13.

8.71. In cazul amplasării supraterane a conductelor, armăturile


8.66. Pentru fiecare tip de armături, materialele trebuie să
corespundă valorilor maxime admisibile ale temperaturilor şi de închidere ale golirilor şi aerisirilor trebuie montate cât se poate de
presiunilor. aproape de conductele de transport şi trebuie izolate termic, pentru a fi
protejate împotriva îngheţului.
52
53
8.72. In cazul amplasării subterane a conductelor, armăturile - diametrul conductelor;
trebuie instalate în cămine sau în încăperi subterane, accesibile - locul de montaj (subteran direct în sol sau în canale,
personalului de întreţinere. aerian);
La reţelele termice cu conducte preizolate montate direct în sol - restricţii de traseu;
se admite montarea armăturilor în sol, fără cămin, în situaţiile în care - alungirea provenită din dilatare.
acestea sunt de construcţie specială.
La alegerea măsurilor de compensare se ţine seama şi de
In cazul reţelelor termice montate aerian, pentru accesul
prevederile Normativelor I 13, NP 029 şi de indicaţiile producătorilor
personalului de exploatare la armăturile situate la înălţime, trebuie să
de conducte preizolate prezentate în instrucţiunile de montaj.
se prevadă platforme cu balustrade şi scări de acces.

8.73. In reţelele termice, toate îmbinările ţevilor din oţel trebuie 8.77. La determinarea dilatării conductelor, ecartul de tempe-
să fie sudate, cu excepţia îmbinărilor cu armături şi a zonelor în care ratură de calcul este egal cu diferenţa dintre temperatura maximă de
nu este permisă sudură, unde se admit îmbinări cu flanşe. calcul a agentului termic şi temperatura minimă la care se execută
Imbinarea conductelor din PE-X se face prin mufare. Procedu- montajul, respectiv 0°C.
rile care preced asamblarea conductelor precum şi cele de îmbinare
trebuie să respecte caietele de sarcini date de furnizori. 8.78. Deplasarea liberă axială a conductelor, datorită dilatării se
asigură prin folosirea suporturilor mobile. Alegerea suporturilor
8.74. Armăturile de secţionare, închidere, golire, sau aerisire mobile se recomandă să se facă în funcţie de amplasare, diametre şi
aferente reţelelor termice se recomandă a fi din oţel. mediul de compensare al conductelor, astfel:
- suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cu
Dn50-Dn 150 mm;
Compensarea dilatărilor - amplasate suprateran şi pentru conductele cu Dn 50-
Dn 700 mm;
8.75. Compensarea dilatării termice a conductelor din oţel în - amplasate subteran în canale nevizitabile;
soluţie clasică sau preizolate se poate realiza prin: - suporturi mobile cu role, pentru conductele Dn > 150 mm
- dezvoltarea în spaţiu a traseului pentru compensarea amplasate subteran în canale vizitabile sau suprateran;
naturală a deplasărilor; - suporturi cu suspensie (articulaţie şi arc), în situaţii
- amplasarea pe conductă a unor compensatoare de dilatare speciale pentru conducte care fac schimbări de direcţie în planul
de tip U, Z, L , sau cu presetupă; vertical, precum şi în punctele în care conductele fac deplasări
după trei direcţii.
8.76. Prevederea măsurilor de compensare naturală sau a
tipurilor de compensatoare se face ţinând seama de: 8.79. Suporturile fixe sunt elementele prin care se rigidizează
- tipul de conducte (preizolată sau termoizolată în soluţia reţelele termice (fixare de elemente de construcţie, stâlpi, estacade,
clasică); blocuri de ancoraj montate în sol).

54 55
8.80. Suporturile fixe trebuie prevăzute pe traseul conductelor
astfel încât între două fixări consecutive, să existe un singur dispozitiv
sau sistem de compensare a dilatării conductelor.

8.81. Distanţele maxime între două suporturi fixe consecutive,


măsurate pe firul conductei, sunt prescrise în tabelul 8.81 iar pentru
conductele preizolate termic în normativul NP 029.

Distanţe maxime recomandate între


suporturile fixe ale conductelor

Tabelul 8.81.

8.82. în vederea reducerii tensiunilor mecanice în conducte,


datorate dilatărilor, sub. valorile tensiunilor admisibile caracteristice
tipului de material (din care sunt confecţionate conductele), se reco-
mandă a se executa pretensionarea conductelor în următoarele cazuri:
• când geometria reţelei (lungimile braţelor L, Z sau U) are o
configuraţie impusă;
• când se depăşesc valorile admisibile ale tensiunilor aferente
ţevilor (conform standardelor de rezistenţă ale materialelor ţevilor -
ţevi metalice sau valorilor admisibile date de producători la materia
lele plastice) ca urmare a depăşirii lungimii admisibile de pozare;
• în cazul traseelor rectilinii lungi fără compensarea dilatărilor
(depăşirea distanţelor maxime admise între două compensatoare de
dilatare sau modalităţi de preluare a dilatărilor date pentru conducte de
oţel - tabel 8.81. sau distanţe maxime admise între două compen-
satoare sau posibilităţi de preluare a dilatărilor pentru conducte
preizolate şi din materiale plastice).

8.83. Suporturile fixe trebuie executate cu posibilitatea înlocuirii


conductelor, fără deteriorarea construcţiei portante a suportului fix.

57
8.84. Se recomandă ca la alegerea suporturilor fixe să se ia Temperatura suprafeţelor izolate, care pot veni în contact cu
în considerare tipurile care duc la dimensionarea economică a personalul de întreţinere şi exploatare trebuie să fie < 55°C.
construcţiei portante.
8.90. Izolaţia conductelor şi a elementelor componente trebuie
8.85. Elementele de construcţii (stâlpii, pereţii şi radierele să aibă rezistenţa mecanică, stabilitate la acţiunea umidităţii, să
canalelor subterane) trebuie să aibă capacitatea de a prelua toate transmită conductei o încărcare cât mai redusă, să fie simplă în
eforturile transmise, atât prin suporturile reţelelor termice, cât şi prin confecţionare şi montare şi să-şi păstreze proprietăţile în timpul
cele aferente altor reţele, pozate în comun. exploatării.

8.86. în scopul asigurării circulaţiei prin canale semicirculabile, 8.91. Izolaţia termică trebuie să se realizeze din materiale
precum şi a scurgerii apelor de infiltraţie se evită utilizarea punctelor termoizolante necombustibile, cu coeficient de conductivitate redus,
fixe tip scut şi se prevăd puncte fixe tip bridă sau din profile metalice. rezistente la putrezire şi să nu prezinte o acţiune corozivă asupra
suprafeţei izolate.

8.92. Inaintea aplicării izolaţiei termice pe conducte, acestea


Izolarea termică şi hidrofugă trebuie curăţate la luciul metalic şi protejate cu grunduri
anticorozive durabile, ce se stabilesc prin proiecte.
8.87. Conductele, compensatoarele de dilatare, armăturile reţelelor
termice se izolează termic conform prevederilor Normativului l 13,
8.93. Izolaţia termică trebuie să fie protejată hidrofug prin
C 142, „Detalii, elemente şi subansambluri prefabricate de instalaţii -
aplicarea unui strat de material rezistent la umezeală şi acţiuni
Detalii comune IPCT DC, vol. 4".
mecanice, elastic, imputrescibil, inoxidabil cu temperatura de auto-
aprindere situată în afara domeniului de temperatură în care lucrează.
8.88. Sistemele de conducte preizolate pentru reţele termice
montate în sol au materialele componente, inclusiv termoizolaţia,
8.94. Realizarea izolaţiei hidrofuge se face de regulă cu împâsli-
conform SR EN 253; ele se livrează gata termoizolate. Zonele de
turi din fibre de sticlă asfaltate tip IA STAS 7916, aplicate în două
îmbinare dintre conducte sau dintre acestea şi fitinguri se termo-
straturi, în cazul amplasării subterane în canal termic şi într-un strat
izolează local conform prevederilor normativului NP 029 şi a
protejat mecanic cu tablă zincată, STAS 2628, în cazul amplasării
indicaţiilor producătorilor.
supraterane.

8.89. Grosimea izolaţiei termice se determină prin calcule 8.95. Conductele reţelelor termice trebuie să fie protejate
tehnico-economice funcţie de parametrii nominali de funcţionare, împotriva coroziunii exterioare prin:
caracteristicile materialului de bază, felul amplasării; ea trebuie - măsuri pentru preîntâmpinarea proceselor de coroziune;
verificată şi dacă este cazul corectată, în vederea respectării condiţiilor - protecţie pasivă cu ajutorul materialelor anticorozive;
tehnologice impuse şi a normelor de protecţie a muncii. - protecţie activă electrică.

58 59
8.96. Măsurile pentru preîntâmpinarea proceselor de coroziune Partea de construcţii
exterioară trebuie să aibă în vedere:
- alegerea traseului conductelor pe cât posibil în terenuri 8.99. Partea de construcţii aferentă reţelelor termice se compune
neagresive şi deasupra nivelului apei subterane; din:
- prevederea de instalaţii de evacuare a apelor freatice şi - canale termice;
pluviale din canale şi cămine; - cămine termice (de vane, de golire, de contorizare etc.);
- prevederea de izolaţii hidrofuge ale canalelor potrivit - blocuri de ancoraj;
normativului C 112 - în cazul amplasării reţelelor de termofi- - stâlpi şi estacade de susţinere.
care în terenuri cu nivel ridicat al apelor freatice;
- izolarea hidrofugă a plăcilor de acoperire şi realizarea 8.100. Plăcile de acoperire a canalelor şi căminelor trebuie
acestora cu panta spre pereţi; executate cu pante de scurgere a apelor şi se izolează hidrofug în toate
- prevederea ventilării canalelor termice. cazurile. Izolaţia constă dintr-un strat de carton asfaltat între două
straturi de bitum care se prelungeşte în jos pe pereţi pe o înălţime de
8.97. Protecţia pasivă a conductelor împotriva coroziunii trebuie circa 15 cm, sub rostul plăcii de acoperire.
se face prin aplicarea pe suprafaţa ţevilor a unei acoperiri anticoro-
zive. Acoperirile anticorozive trebuie să aibă următoarele proprietăţi: 8.101. Canalele şi căminele reţelelor termice situate sub cota
- rezistenţă la temperatură; apelor subterane trebuie izolate hidrofug.
- rezistenţă la variaţiile de temperatură; Izolaţia va depăşi cu 50 cm nivelul maxim al apelor.
- rezistenţă la umezeală;

8.102. Pentru evitarea infiltraţiilor apelor subterane, în zonele


8.98. Protecţia activă electrică a conductelor împotriva coroziu- canalelor care se găsesc sub nivelul acestora, în funcţie de situaţia
nii sub acţiunea curenţilor vagabonzi se recomandă pentru amplasarea locală se recomandă construirea de drenaje şi puţuri absorbante, acolo
subterană şi se realizează astfel: unde pânza freatică în care se descarcă nu este ascensională.
- prin mărirea rezistenţei electrice de trecere între conducte
şi sol, folosind un strat protector cu rezistivitate mare;
- prin folosirea flanşelor izolatoare la intrarea reţelelor 8.103. în cazul apelor subterane agresive, canalele şi căminele
termice la consumatorii care au instalaţii ce pot constitui o sursă trebuie executate din beton cu grad ridicat de compactitate, utilizând
de curenţi vagabonzi; agregate şi cimenturi rezistente la coroziune conform normativului
- prin folosirea unui drenaj direct polarizat sau intensificat, C 19.
precum şi prin aplicarea protecţiei catodice cu sursă.
8.104. Canalele trebuie să aibă pante de scurgere a apelor de
Alegerea soluţiei de protecţie activă electrică a conductelor de infiltraţie în sens longitudinal de minimum 2 %o.
termoficare se face în baza analizei rezultatelor măsurătorilor efective La punctele de nivel minim trebuie prevăzute legături la
de pe teren şi se va justifica pe baza unui calcul tehnico-economic. canalizarea generală şi clapete contra refulării.

60 61
8.105. La proiectarea elementelor de construcţii din reţelele 8.111. La cămine se prevăd cel puţin două guri de vizitare, cu
termice amplasate în pământuri macroporice se respectă prescripţiile un diametru minim de 0,7 m. Gurile de vizitare nu se amplasează
din „Normativul privind fundarea construcţiilor fundate pe pământuri deasupra conductelor şi se prevăd cu scări de acces în cămine.
sensibile la înmuiere" - P 7.
8.112. In canalele nevizitabile cu scuturi de beton pentru
8.106. în lungul canalelor termice trebuie prevăzute rosturi de suporturi fixe, trebuie prevăzută o gură de vizitare în amonte şi gol în
tasare şi de dilataţie la cel mult 40 m distanţă. scutul de beton pentru scurgerea eventualelor ape de infiltraţie.

8.107. Pe traseul conductelor pozate în canalele vizitabile


8.113. In canale vizitabile de construcţie monolit trebuie
trebuie prevăzute trape şi guri de acces la distanţe de maximum
prevăzute trape de montaj pentru conducte.
200 m, la capetele de reţea şi la schimbările de direcţie.

8.108. Pentru accesul, întreţinerea şi manevrarea armăturilor de 8.114. La platformele de lucru ale traseelor de conducte
secţionare, golire etc. şi a aparatelor şi echipamentelor de contorizare, amplasate suprateran, trebuie prevăzute balustrade şi scări mobile de
echilibrare, reglare ale reţelelor termice pozate în canale necirculabile acces. Platforma trebuie calculată la o sarcină utilă de 500 daN/m2.
sau direct în sol se amenajează cămine cu guri şi scări de acces.
8.115. Proiectul pentru reţelele termice subterane, al căror
8.109. La stabilirea dimensiunilor interioare ale căminelor traseu este situat sub partea carosabilă a străzii sau sub trotuar, trebuie
trebuie să se ţină seama de următoarele condiţii: să prevadă desfacerea pavajului şi, respectiv, refacerea acestuia pe o
- înălţimea căminului să fie de regulă 2 m; valori mai reduse lăţime cu 20-40 cm mai mare decât lăţimea săpăturii. Măsura de mai
se admit în condiţii impuse de teren sau de asigurarea golirii la sus se respectă în toate cazurile în care acordurile şi avizele organelor
canalizare, iar valori mai mari se admit în condiţii impuse de locale nu impun alte condiţii.
dimensiunile robinetelor şi de instalaţiile de măsurare/control;
- distanţa dintre flanşa vanei şi peretele frontal, măsurată
de-a lungul axei conductei, să fie de minimum 0,30 m, pentru Instalaţii anexe ale reţelelor
conducte cu diametrul până Ia 500 mm inclusiv şi minimum, termice montate în canal
0,50 m pentru conductele mai mari; 8.116. Prin instalaţii anexe ale reţelelor de termoficare se
- distanţa dintre extremitatea flanşei vanei de secţionare şi înţeleg instalaţiile de golire, instalaţiile de ventilaţie şi instalaţiile
peretele lateral să fie de minimum 0,40 m, pentru conducta cu electrice, necesare pentru asigurarea exploatării normale a reţelelor.
diametrul până la 500 mm inclusiv şi de minimum 0,50 m
pentru conductele mai mari.
Instalaţii de golire
8.110. Dimensiunile orientative ale căminelor de contorizare
sunt prezentate în reglementarea SC001 „Soluţii şi detalii de montaj 8.117. Instalaţiile de golire se compun din legăturile şi
pentru contoare de apă rece, apă caldă şi energie termică". armăturile montate în cuvele amplasate în punctele de golire de pe

62 63
traseele reţelelor de termoficare şi din conductele şi tuburile din fontă Numărul şi secţiunea gurilor de ventilaţie naturală trebuie să se
dintre aceste cuve şi punctele de scurgere a apei. aleagă în aşa fel, încât să asigure volumul de aer necesar ventilării.

8.118. Golirea conductelor trebuie să se facă în mod continuu şi! 8.121. Legăturile dintre canalul termic şi gurile de ventilaţie
este admisă numai la canalizare, bazine deschise de infiltraţii sau laş exterioare trebuie să se realizeze prin conducte metalice sau tuburi din
canale deschise amenajate pentru scurgerea apelor de ploaie. beton.

8.122. Gurile de ventilare se montează la sol sau la maximum


8.119. Golirea conductelor şi a canalelor se recomandă să se
0,6m deasupra solului în zone verzi, lângă clădiri sau pomi, în aşa fel
realizeze într-un cămin adiacent căminului de vizitare. Acest cămin se
încât să nu împiedice circulaţia şi să se încadreze în condiţiile de
leagă la canalizare prin intermediul unei piese contra refulării
estetică urbanistică.
canalizării şi a unei mufe.
Căminul de vizitare trebuie să fie prevăzut cu o cuvă pentru
colectarea apelor de infiltraţie, care se racordează Ia căminul adiacent. 8.123. Nu se prevăd instalaţii de ventilaţie mecanică pentru
In cazul în care canalizarea cea mai apropiată este prea mică canalele şi căminele termice.
pentru debitul de apă ce urmează a se goli. golirea conductelor trebuie Când ventilaţia naturală nu poate satisface schimbarea aerului
să se facă printr-o conductă de legătură până la canalizarea de secţiuni până la coborârea temperaturii la 35°C în interiorul canalelor
corespunzătoare. circulabile, semicirculabile şi Ia căminele reţelelor termice, se prevăd
în cazul în care canalizarea cea mai apropiată este situată la o grosimi sporite pentru izolaţia termică a conductelor.
cotă superioară radierului cuvei de golire se va urmări: legarea la altă în cazul magistralelor principale în care se instalează armături
canalizare apropiată, situată la cotă convenabilă, golirea separată a cu acţionare electrică, se prevăd prize electrice pentru racordarea unor
apei din infiltraţii şi numai ca ultimă soluţie se vor prevedea instalaţii instalaţii mobile de ventilare şi pentru iluminat în perioadele în care se
de evacuare sub presiune. execută controalele sau lucrări de întreţinere.

Instalaţii electrice
Instalaţii de ventilaţie
8.124. Instalaţiile electrice aferente reţelelor termice constau în:
8.120. Instalaţiile de ventilaţie se compun din elementele ce - instalaţii electrice de iluminat şi prize de joasă tensiune
se prevăd pentru canalele termice semicirculabile, circulabile şi în (24 V);
cămine, pentru a nu se depăşi în interiorul acestora temperatura - instalaţii electrice pentru alimentarea cu energie electrică
de 35°C. şi acţionarea vanelor de secţionare;
In acest scop trebuie să se prevadă guri de ventilaţie naturală (în - instalaţii electrice pentru alimentarea cu energie electrică
afara gurilor de acces), care se amplasează de-a lungul canalului prin şi acţionarea pompelor de golire;
alternanţă la partea inferioară şi superioară a părţii de construcţie, la - instalaţii electrice de semnalizare a avariilor (la conducte
distanţa de 30-40 m în funcţie de mărimea secţiunii canalului. preizolate montate direct în sol) - conform prevederilor
normativului NP 029.

64 65
8.125. Racordurile de energie electrică se realizează până la un 8.128. Evacuarea la canalizare se face gravitaţional, dacă nu
tablou electric de distribuţie etanş, montat subteran în cămin sau există pericolul inundării canalelor termice prin refularea, apelor din
suprateran în dulapuri metalice etanşe şi cu protecţie mecanică reţeaua de canalizare la care sunt racordate. Apele din canalele termice
împotriva intervenţiilor neautorizate. se pot evacua şi în bazine sau canale deschise pentru scurgerea apelor
Instalaţiile electrice trebuie proiectate şi executate în confor- meteorice, dacă există diferenţe de nivel necesare între radierul cuvei
mitate cu reglementările tehnice şi de protecţie a muncii în vigoare în de colectare şi nivelul maxim al apelor din bazin.
concordanţă cu condiţiile de mediu şi de exploatare ale acestora.

8.129. Se iau măsuri contra pătrunderii apei din sol (infiltraţii


Instalaţii de evacuare a apelor de scurgere de ape meteorice sau freatice) printr-o izolare hidrofugă eficientă a
canalelor termice, mai ales la rosturi, în ipoteza folosirii unor elemente
8.126. Canalele reţelelor termice subterane se prevăd cu prefabricate. Dacă presiunea apelor freatice este ridicată, canalul
instalaţii de evacuare a apei rezultate din infiltraţii, golirea sau termic se lestează.
avarierea conductelor, în acest scop, canalele se prevăd cu o pantă
longitudinală de minim 5 %o către punctele de evacuare a apei, iar
suporturile sau postamentele conductelor se amplasează şi execută
astfel încât să asigure scurgerea liberă a apei (de ex.: cu goliri la partea
Cerinţe de calitate pentru echipamentul principal
lor inferioară), în cazul canalelor lungi, executate în terenuri plane,
8.130. Orice sistem de reţele termice trebuie realizat pe bază de
panta se poate reduce până la 2 %o, sau se pot realiza pante şi
contrapante pentru a nu adânci pozarea canalelor. proiect, (faza proiect tehnic cu caiete de sarcini şi detalii de execuţie)
care să permită asigurarea calităţii şi a prescripţiilor tehnice ISCIR.

8.127. Evacuarea apelor de scurgere din interiorul canalelor


8.131. Toate materialele sistemului trebuie să-şi păstreze toate
termice, provenite din diverse surse se face în punctele cele mai joase
ale canalelor, de preferinţă prin cuve de colectare. proprietăţile stabile pe toată durata de viaţă, considerând impacturile
Se recomandă folosirea soluţiei de evacuare a apelor din cuva termice, mecanice şi chimice la care sunt supuse în funcţionare.
de colectare cu pompe, de preferinţă, fixe, prevăzute cu automatizarea
intrării în funcţiune. 8.132. Toate componentele sistemului trebuie livrate însoţite de:
Se pot folosi şi racorduri fixe pentru pompe mobile, în acest caz, - certificate de calitate ale furnizorului care să confirme
se prevede şi racordarea gravitaţională la canalizare, folosindu-se - pe realizarea de către produsul respectiv a caracteristicilor tehnice
racordul de evacuare - un dispozitiv contra refulării, cu robinet de prevăzute;
închidere. - fişe tehnice de detaliu conţinând caracteristicile produ-
Punctele de evacuare a apei se pot racorda la cuva de colectare sului şi durata de viaţă în exploatare în care se menţin aceste
prin conducte proprii de canalizare, iar evacuarea apei din cuva de caracteristici;
colectare se face cu pompa. - instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare
ale produsului;

66 67
- certificatul de garanţie specificând perioada de timp în - îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizorilor în raport cu
care se asigură realizarea caracteristicilor; consumatorii (prin îmbunătăţirea confortului la beneficiar:
- certificate de atestare a performanţelor materialelor, agre- asigurarea necesarului de căldură şi apă caldă de consum la
gatelor şi aparatelor emise de către institute de specialitate, parametrii normali);
abilitate în acest scop. - creşterea eficienţei economice a sistemului de termoficare.

Elementele de instalaţii care fac obiectul instrucţiunilor tehnice 8.135. Funcţiile realizate prin intermediul telegestiunii:
ISCIR trebuie să corespundă şi prevederilor acestora. - funcţii operative: reglare, supraveghere (monitorizare)
comandă, protecţie şi ghid-operator;
- funcţii semioperative. optimizare, autodiagnoză, progra-
Telegestiunea reţelei termice. Sistemul dispecer marea „on-line" a sistemului, mentenanţă;
. - funcţii neoperative: documentare, protocolare şi optimi-
zare „off-line" (contabilizare energii sau fluide, repartizare
8.133. In vederea unei administrări economice şi eficiente,
sarcini pe consumatori).
în condiţii de siguranţă mărită şi protecţie a mediului, în funcţie
de mărimea şi complexitatea sistemelor de alimentare centralizată
8.136. Sistemele complexe de alimentare centralizată cu căldură
cu căldură (de regulă la sisteme cu debit orar total mai mare de
se prevăd cu un „dispecerat central", gestionat de un „dispecer coor-
100 Gcal/h) se prevăd sisteme teleinformatice de monitorizare şi
donator", care supraveghează şi conduce în timp real, întreaga reţea de
conducere operativă de tip SCADĂ, ierarhizate pe mai multe nivele
decizionale. Unităţile de bază ale unui sistem de control şi producere şi distribuţie a energiei termice. Arhitectura sistemului de
monitorizare de acest tip cuprind aparate de comandă, măsură, control, dispecerizare respectă conceptele unui sistem modern de monitorizare
semnalizare şi sisteme de transmitere la distanţă a datelor achizi- automată: arhitectura deschisă, modulată, distribuită, cu răspuns în timp
ţionate. real.

8.137. Arhitectura sistemului de dispecerizare, organizată de


8.134. Obiectivele generale urmărite de un sistem dispecer de regulă piramidal, pe niveluri de conducere şi subsisteme dedicate, în
supraveghere şi conducere operativă, trebuie să asigure: funcţie de mărime şi complexitate, se concepe cu un „dispecerat
- furnizare în timp real a datelor preluate din preluate din central" şi „dispecerate de zonă".
procesul tehnologic de echipamentul de achiziţie a parametrilor Nivelurile decizionale se secretizează prin introducerea parolelor
din sistem; de acces, în vederea limitării accesului la volumul de informaţii,
- optimizarea transportului şi distribuţiei de agent termic; conform poziţiei ierarhice deţinute.
- depistarea operativă a avariilor şi a pierderilor de apă şi
de energie termică;
8.138. Nivelurile de conducere, în cazul unui sistem complex,
- optimizarea funcţionării instalaţiei tehnologice;
- prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor; cuprind:
- asigurarea interfeţei tranzacţionale cu furnizorii şi consu- • nivel l - de culegere date din proces de la: -
matorii de agent termic; surse (CT-uri, CET-uri);

69
68
- noduri termice; Dimensionarea reţelelor termice
- punctele termice şi reţele secundare;
- reţele primare; Calculul hidraulic
• nivel 2 - de conducere distribuită, care cuprinde:
Condiţii de calcul
- dispeceratele de secţie pentru PT-uri;
- dispecerat centrale termice de cvartal; 8.142. Dimensionarea hidraulică a conductelor se face în două
ipoteze de calcul:
• nivelul 3 - de conducere centralizată - dispecerul central (care
- determinarea diametrelor conductelor cunoscând presiunea
asigură şi dispecerizarea directă a surselor externe sistemului şi a
disponibilă în sistem;
magistralelor de transport, inclusiv nodurile termice).
- pe baza unui calcul de optimizare a diametrelor conduc-
telor ţinând seama de cheltuielile de investiţiei şi exploatare, în
8.139. Subsistemele componente: acest caz rezultând presiunea necesară în sistem.
- subsisteme surse;
- subsisteme transport; 8.143. Calculul hidraulic nu se face fără a cunoaşte:
- subsisteme distribuţie; - planul şi configuraţia reţelei;
- subsisteme centrale termice de cvartal. - natura agentului termic din reţea şi parametri acestuia;
- soluţia de reglare a furnizării căldură;
8.140. Delimitarea instalaţiilor, a atribuţiilor şi răspunderilor, - sarcinile termice nominale, pe procese consumatoare de
din punct de vedere al conducerii prin dispecer intre diferitele niveluri, energie termică, la fiecare consumator/grup de consumatori;
se stabileşte la fiecare proiect în parte, corelat cu prevederile
regulamentului de conducere prin dispecer şi de manevre (PE 117 şi 8.144. Debitul de calcul orar pentru reţelele de apă caldă şi apă
PE 213). fierbinte trebuie să se stabilească conform prevederilor art. 6.11. şi
6.13., în funcţie de:
- tipul şi mărimea consumatorilor;
8.141. Soluţia de echipare cu echipamente de achiziţie şi trans- - schemele punctelor termice;
misie date, control-comandă, a dispeceratelor se stabileşte, corelat cu - lungimea reţelelor termice şi implicit pierderile de căldură
funcţiile şi atribuţiile repartizate dispecerilor, pe bază de fundamentare ale acestora.
tehnico-economică pentru fiecare proiect în parte (Anexa 6).
8.145. Indiferent de situaţia dată, ramurile care alcătuiesc
reţeaua termică se echilibrează hidraulic prin:
- adoptarea unor scheme de distribuţie adecvată;
- dimensionarea diametrelor conductelor;
- introducerea unor rezistenţe hidraulice locale: organe de
reglare, regulatoare de presiune, diafragme etc.;

70 71
- utilizarea unor pompe pentru ridicarea presiunii pe
anumite porţiuni ale reţelei. Se recomandă adoptarea următoarelor valori pentru pierderile
specifice de presiune:
- pe branşamente, pierderea specifică de presiune ∆ ps
8.146. Presiunile disponibile excedentare în punctele semnifi- trebuie să fie cuprinsă între 150 şi 300 Pa/m;
cative ale reţelei se vor determina prin calcul. - pe tronsoanele reţelei de distribuţie din interiorul ansam-,
blurilor de locuinţe ∆ ps = 80 -H 150 Pa/m;
8.147. La conceperea reţelei se asigură racord independent - pe tronsoanele reţelei de distribuţie care alimentează
fiecărui consumator astfel încât să poată fi efectuată contorizarea ansambluri de consumatori şi pe magistrale de transport
energiei termice. ∆ ps = 30 -H 60 Pa/m.

8.148. Pe baza configuraţiei reale a reţelei termice se trasează 8.154. Viteza de circulaţie a apei în reţea nu constituie criteriul
schema de calcul hidraulic. principal de dimensionare, însă se recomandă să se situeze în inter-
valul 0,5-4,5 m/s.
In cazul în care nu este dată o presiune disponibilă, pentru calculul
8.149. Pentru fiecare tronson din schemă se specifică: diametrelor preliminare ale circuitului de conducte, se recomandă
- debitele de agent termic pe fiecare tronson; adoptarea vitezelor de circulaţie a apei indicate în tabelul 8.154.
- lungimea tronsonului;
- numărul şi tipul pieselor speciale. Tabelul 8.154.
Viteze indicate [m/s] pentru dimensionarea conductelor
8.150. Pentru fiecare consumator se indică: necesarul orar de
căldură şi debitul de agent termic corespunzător.

8.151. La stabilirea schemei de calcul se ţine seama de tipul


consumatorului şi modul de racordare a acestuia la reţea.

8.152. Prin calculul hidraulic de dimensionare se stabilesc


diametrele conductelor şi pierderile de presiune corespunzătoare
debitelor de agent termic şi a vitezelor de circulaţie.

8.153. Criteriul principal de alegere a diametrelor conductelor îl


reprezintă pierderile specifice de presiune în funcţie de poziţia ocupată
de tronsoanele dimensionate în ansamblul reţelei.

72
Este admisă depăşirea limitelor maxime a pierderii specifice de 8.159. Diagramele de reglare a livrării căldurii în punctele
presiune şi a vitezelor indicate în tabelul 8.154., pe racorduri şi termice se întocmesc ţinând seama de schema de racordare a
branşamente ale consumatorilor în vederea consumării disponibilului instalaţiilor la reţeaua de termoficare, de caracteristicile echipamentului
de presiune existent în punctul de racord. din punctele termice şi de structura consumului de căldură, urmărind
In aceste situaţii, viteza maximă admisă a apei, în limitele obţinerea eficienţei economice, pe ansamblul sistemului de termoficare.
presiunii disponibile din reţeaua termică este de 4,5 m/s (pentru reţele
de apă fierbinte şi caldă pe racorduri şi reţele de distribuţie).
8.160. Debitul orar de apă de adaos care trebuie să fie asigurat
în regim normal de funcţionare este de 0,005 din volumul total de apă
8.155. Pentru conductele d in P E-X se recomandă următoarele al instalaţiilor din sursă, al reţelelor de transport şi distribuţie
viteze de curgere (conform cu instrucţiunile fabricanţilor). racordate direct, al instalaţiilor din punctele termice şi al instalaţiilor
- conducte principale în reţelele de alimentare l -i- 2 m/s; interioare ale consumatorilor la care se adaugă un volum de apă
- conducte de alimentare şi conducte de branşament pentru necesar compensării volumetrice a agentului termic primar din siste-
consumatori: v < 2 m/s. mul de transport şi distribuţie, considerând o variaţie a temperaturii
apei fierbinţi la sursă de 5°C/h.
8.156. In instalaţiile cu regim hidraulic variabil în timp,
dimensionarea conductelor se face astfel încât să asigure stabilitatea 8.161. Debitul orar de apă de adaos, care trebuie asigurat în
hidraulică a instalaţiei, ceea ce se obţine printr-o valoare cât mai cazul unor incidente în reţea este de 0,005 din volumul total al
ridicată a raportului dintre pierderea de presiune a instalaţiei consuma instalaţiilor rămase în funcţiune la care se adaugă 0,0025 din volumul
torului şi cea a reţelei. instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentului şi adaosul de
apă necesar reumplerii conductei golite după remedierea incidentului.
8.157. Pentru asigurarea unei bune funcţionări a sistemelor de Pentru determinarea debitului de apă necesar umplerii conductei golite
termoficare, este obligatorie echilibrarea hidraulică a reţelelor primare în vederea remedierii incidentului se va lua în considerare un timp
de apă fierbinte, pe baza măsurilor stabilite prin studiile de regim mediu de umplere de 5 ore.
termic şi hidraulic ce se întocmesc anual pentru fiecare sistem în parte. Pentru cazul de incident se iau în considerare conducte cu
Este, de asemenea, necesară realizarea echilibrării reţelelor secundare diametrul cel mai mare şi tronsonul de conductă cel mai lung situat
(de distribuţie) dintre punctele termice şi clădiri. Toate măsurile între două vane de separare.
necesare echilibrării hidraulice a sistemelor centralizate de alimentare Diferenţa dintre debitul orar de apă de adaos în regim normal şi
cu căldură trebuie să se realizeze înaintea punerii în funcţiune anuale debitul de apă de adaos în regim de incident, se asigură, de regulă, din
premergătoare sezonului de încălzire. instalaţiile de stocare a apei tratate.

8.158. Reglarea livrării căldurii la sursă în sistemele de 8.162. Se interzice utilizarea apei netratate în circuitele
transport cu apă fierbinte se recomandă să se adopte de tip mixt sistemelor de alimentare cu căldură. In punctele termice se prevăd
(calitativ-cantitativ), prin reglarea coordonată a temperaturii şi a instalaţii de tratare a apei de adaos (dedurizare, reducere conţinut
debitului de agent termic. oxigen).

74 75
Calculul mecanic - Forţa transversală, care trebuie să se ia în considerare în
cazul schemelor termomecanice ce conţin schimbări de direcţie,
8.163. Calculul mecanic al conductelor reţelelor termice se pe traseul reţelei şi în punctele în care au loc derivaţii de
întocmeşte ţinând seama de prevederile „Instrucţiunilor pentru conducte.
calculul mecanic şi hidraulic al conductelor de abur şi apă fierbinte
pentru reţelele de termoficare" (PE 203-2) şi al normativelor I 13 şi
8.166. Dilatarea liniară (alungirea conductelor) se determină
NP 029 şi are drept scop să stabilească:
- forţele care acţionează asupra conductei şi determinarea
grosimii peretelui ţevii;
- forţele care acţionează în suporturile mobile şi fixe şi
dimensionarea lor;
- distanţele dintre suporturile mobile şi dintre suporturile
fixe;
- alegerea şi dimensionarea sistemului de preluare a
dilatării termice a conductelor;
- verificarea tensiunilor în zonele cele mai solicitate.

8.164. In calculul de dimensionare sau de verificare a grosimii


peretelui ţevii se iau în consideraţie forţele permanente şi temporare
care apar în conductă şi trebuie să se verifice dacă tensiunea echiva-
lentă este inferioară sau egală cu rezistenţa admisibilă a materialului folosind relaţia:
ţevii la temperatura de lucru a agentului termic în secţiunea maxim
solicitată.
8.167. Forţele care trebuie să stea la baza dimensionării supor-
turilor mobile şi elementelor de construcţie aferente sunt: forţa verticală,
8.165. Forţele care acţionează în suporturile fixe pe baza cărora determinată conform pct. 8.165., şi forţele orizontale şi transversale de
se dimensionează suporturile şi elementele de construcţii aferente pe fiecare suport, determinate prin luarea în considerare a coeficienţilor
sunt: de frecare.
- Forţa verticală, care trebuie să ţină seama de greutatea
ţevii, greutatea agentului termic, greutatea instalaţiei şi a
8.168. In calculul mecanic al reţelelor termice se iau în
stratului de protecţie.
considerare următoarele elemente:
- Forţa orizontală, care trebuie să ţină seama de forţele de
- coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3;
frecare pe suporturile mobile, forţele elastice de dilatare, forţele
- coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05;
de frecare a le compensatoarelor de tip axial (cu presetupă) şi
- coeficientul de suprasarcină datorată tasării 1,0;
forţele neechilibrate rezultate din presiunea interioară.
- forţele verticale în suporturile fixe şi mobile se determină
în ipoteza efectuării decalate în timp a probelor hidraulice.
76

77
8.169. Presiunea faţă de care se aleg materialele şi se întocmesc - la pozarea fără canal - temperatura medie a solului
calculele mecanice este presiunea nominală definită prin Prescripţiile la adâncimea de pozare a conductelor pentru perioada de
tehnice C 15 (colecţia ISC1R). funcţionare a reţelei.

8.170. Temperatura de calcul este temperatura maximă a 8.175. Grosimea izolaţiei termice - determinată prin calculul de
fluidului vehiculat, în cazul conductelor de apă fierbinte şi de apă; optimizare - trebuie să conducă la o eficienţă a termoizolaţiei riz de
caldă se ia în considerare separat temperatura apei în conducta de minim 80%.
ducere faţă de conducta de întoarcere.

8.176. Eficienţa termoizolaţiei conductelor, necesară în calculul


8.171. Calculul compensatoarelor elastice se face în conformi- optimizării grosimii termoizolaţiei se determină cu relaţia:
tate cu STAS 4377, cu luarea în considerare a unei pretensionări de
50% din alungirea totală a tronsonului compensat.

8.172. Pentru conductele preizolate, datele privind calculul în care:


mecanic al reţelelor se stabilesc conform prevederilor Normativului qo = pierderea de căldură unitară a conductei neizolate;
NP 029. qiz = pierderea de căldură unitară a conductei izolate.

8.177. La proiectarea şi executarea izolaţiilor termice şi


Calculul termoizolaţiei reţelelor învelitorilor de protecţie ale acestora se vor respecta prevederile
cuprinse în:
8.173. Reţelele termice montate aerian sau subteran în canale - SR-EN 253;
termice, cu excepţia celor din conducte preizolate termic care prin - Instrucţiuni tehnice pentru executarea, recepţionarea şi
structura lor sunt gata termoizolate, se izolează termic în vederea exploatarea termoizolaţiilor elementelor de instalaţii - C 142;
reducerii pierderilor de căldură către mediul ambiant. - Detalii comune DC, vol. 4 - Grupa DC4 - „Subgrupa
izolarea termică a conductelor";
8.174. Grosimea izolaţiei termice se stabileşte pe baza calcule - Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru
lor tehnico-economice de optimizare, în care se consideră temperatura reţele termice cu conducte preizolate NP 029.
medie anuală a agentului termic din conducta de ducere şi de
întoarcere.
8.178. Izolaţia termică se realizează din materiale corespunză-
Temperatura mediului ambiant se consideră: toare şi va avea conductivitatea termică A. < 0,027 W/mK.
- la pozarea aeriană (în exterior) sau în canale - tempera-
tura medie a aerului ambiant pentru perioada de funcţionare a
8.179. La alegerea şi utilizarea materialului termoizolant trebuie
reţelei;
să se aibă în vedere valorile garantate de către producător ale proprie-

78 79
9.5. Trecerea la execuţia lucrărilor se face numai după obţinerea
taţilor fizice ale materialului, în special a conductivităţii termice, tuturor avizelor emise de organele abilitate.
datorită degradărilor care apar în timpul funcţionării ca urmare a
tasărilor, ovalizărilor, desprinderilor, umidificării care măresc
pierderile de căldură şi reduc durata de viaţă a termoizolaţiei. Verificarea materialelor. Depozitare, manipulare, transport

8.180. Izolaţia termică a armăturilor, compensatoarelor axiale 9.6. Reţelele termice se realizează cu conducte, subansambluri
sau cu presetupă şi a îmbinărilor cu flanşe se realizează demontabilă. şi materiale cu caracteristici în conformitate cu condiţiile tehnice
indicate în proiectul de reţele termice.

9.7. Se utilizează numai materiale, subansambluri şi echipa


9. EXECUŢIA REŢELELOR TERMICE mente omologate şi agrementate conform prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea în construcţii, care sunt conform standardelor în
9.1. Executarea reţelelor termice se face numai pe bază de vigoare şi sunt însoţite de Certificate de calitate.
proiect care să cuprindă toate datele tehnice şi economice necesare
realizării reţelelor. 9.8. Pentru reţelele termice care transportă şi vehiculează agent
termic apă fierbinte, a căror funcţionare intră sub incidenţa prescrip-
9.2. Proiectul se întocmeşte de către o unitate (institut, firmă de ţiilor ISCIR, se verifică caracteristicile tehnice conform normelor
proiectare) agreată în acest scop şi se verifică de către un verificator ISCIR în vigoare.
tehnic atestat MTCT - It, conform prevederilor legale; pentru
proiectele aflate sub incidenţa prescripţiilor tehnice ISCIR, acestea se 9.9. Inainte de punerea în operă, toate materialele se exami-
întocmesc în conformitate cu prevederile, prescripţiilor ISCIR CR2. nează, verificându-se:
- mostre din conducte de diverse dimensiuni privind
diametrul şi grosimea peretelui;
9.3. Proiectul va cuprinde piesele scrise şi desenate corespun- - materialele termoizolante;
zătoare fazei de proiectare (PT, DE) conform reglementărilor în - materialele de protecţie a termoizolaţiei;
vigoare.
- materialele de îmbinare şi auxiliare;
- marcajele;
9.4. Execuţia reţelelor termice se realizează numai de unităţi - identificarea producătorului
economice sau firme agreate în acest scop de către furnizorul de - numărul standardelor în baza cărora sunt produse materia-
energie termică, beneficiar al lucrării. Execuţia reţelelor de apă lele, conductele, fitingurile, armăturile etc.;
fierbinte aflate sub incidenţa prescripţiilor tehnice ISCIR se va face - caiete de sarcini privind montajul, date de furnizori;
conform prevederilor ISCIR CR2. - certificate de calitate.
Materialele necorespunzătoare dimensional sau calitativ se
înlătură.

80 81
9.10. Conductele şi piesele auxiliare se aduc pe şantier pe se păstrează în magazii, aducându-se pe şantier pe măsura montării
măsura necesităţii, evitându-se astfel blocarea zonelor de circulaţie şi acestora.
a spaţiilor adiacente reţelei termice.
9.16. Transportul se face cu mijloace mecanizate, avându-se în
9.11. Depozitarea pe şantier cât şi în depozite se face pe vedere ferirea conductelor şi a elementelor auxiliare de lovituri.
suprafeţe plane.
In cazul utilizării conductelor preizolate, depozitarea se va face 9.17. In cazul utilizării conductelor preizolate, manipularea
în zone ferite de radiaţii solare care pot degrada mantaua de protecţie
conductelor se face utilizându-se mijloace mecanizate şi chingi cu
şi termoizolaţia.
lăţime minimă de 100 mm. Se interzice utilizarea de cabluri, sârme
Pentru conductele din PE-X care se livrează sub formă de role,
sau frânghii care pot distruge mantaua de protecţie.
acestea trebuie aşezate orizontal astfel încât să se evite: deformarea,
murdărirea, contactul cu obiecte tăioase.
Toate conductele vor fi depozitate în concordanţă cu instrucţiunile 9.18. Se interzice transportul şi manipularea conductelor şi
producătorului pentru păstrarea condiţiilor enunţate în specificaţiile accesoriilor la temperaturi mai mici de 5°C.
tehnice.

9.12. Se recomandă ca, la executarea lucrărilor, depozitarea să Fixarea şi marcarea traseului reţelei
se facă de-a lungul zonei de montaj, însă nu direct pe pământ; ţevile
vor fi protejate la capete cu capace de lemn sau material plastic. Nu se 9.19. Axul traseului reţelei trebuie să se fixeze cu repere de
admite trântirea la descărcare şi nici rostogolirea conductelor teren pe baza planurilor de situaţie şi a profilelor longitudinale din
preizolate. proiect.
Procesul-verbal de predare a traseului pentru execuţie trebuie să
9.13. Electrozii şi sârma de oţel folosite la sudarea conductelor cuprindă:
şi a suporţilor de conducte şi elementele de sprijin se depozitează în a) Reperele de planimetrie:
locuri lipsite de umezeală, respectându-se condiţiile STAS 1125/1 şi - distanţa faţă de reperele planimetrice de nivel;
l 126 şi condiţiile specifice ale producătorului. - poziţia punctelor fixe;
- poziţia compensatoarelor;
9.14. Materialele termoizolante trebuie depozitate în locuri - vârfurile de unghi ale aliniamentelor;
acoperite şi uscate, ferite de umezeală, tasare şi deformare. Se respectă - căminele;
condiţiile de ambalare, marcare, livrare şi depozitare prevăzute în - subtraversările şi supratraversările;
STAS 5838/1; 5838/3; 5838/6 şi 5838/7.
b) Reperele de nivelment;
9.15. Piesele auxiliare ale conductelor metalice sau conductelor c) Schiţele cu poziţiile din plan ale reperelor.
preizolate (coluri, ramificaţii, reducţii, compensatoare de dilatare etc.)

82 83
Se recomandă, de asemenea, ca reperele de nivelment să fie 9.23. Inainte de executarea lucrărilor de montare a cofrajelor şi
materializate prin borne de beton în afara oraşelor (extravilan), iar în a conductelor, se verifică obligatoriu poziţia riglelor.
oraşe (intravilan) prin buloane încastrate în elemente de construcţie
din zona de lucru.
9.24. Stâlpii şi riglele trebuie să se monteze de Ia începerea
Plantarea reperelor se recomandă să se facă la distanţe de cel
săpăturii, în cazul executării ei manuale, iar în cazul executării
mult 100 m, iar în afara oraşelor la distanţe de cel mult 300 m.
mecanizate, după terminarea săpăturii.
Se acordă o deosebită atenţie măsurilor necesare în vederea
protecţiei pentru:
- trecătorii din zonă; 9.25. Realizarea corectă a adâncimii şi a pantei canalului faţă de
- reţelele electrice subterane şi supraterane; riglele de vizare trebuie să se facă cu teuri de vizare.
- reţelele de transport gaz metan;
- reţelele de apă şi canalizare;
9.26. Poziţiile tuturor intersecţiilor se confirmă şi avizează de
- reţelele de curenţi slabi;
către serviciile care administrează utilităţile, indicându-se şi eventua-
- fundaţiile imobilelor din apropierea zonei de lucru.
lele restricţii de execuţie.
9.20. Executantul trebuie să verifice exactitatea reperelor
conform proiectului, semnalând beneficiarului şi proiectantului even- 9.27. Traseele definitive ale reţelelor se marchează prin borne
tualele nepotriviri şi lipsuri constatate. plasate în punctele semnificative şi pe porţiuni drepte, la intervale
Executantul completează trasarea, fixând conform proiectului cuprinse între 100 şi 300 m.
punctele intermediare sau alte puncte pe care le consideră necesare
pentru execuţia corectă a lucrării şi verifică în permanenţă poziţia
corectă a reperelor şi exactitatea aplicării pe teren a cotelor Desfacerea şi refacerea pavajelor. Săpături, umpluturi
proiectului.
9.28. înainte de efectuarea săpăturilor se obţin aprobările
9.21. Inainte de începerea săpăturilor, executantul trebuie să necesare de la proprietarii terenului străbătut de reţea şi proprietarii
fixeze ţăruşi în punctele principale ale traseului, de o parte şi de alta a instalaţiilor sau construcţiilor pe care le traversează reţeaua precum şi
axei, care nu vor fi scoşi până la finalizarea lucrărilor, astfel ca în de la serviciile specializate ale primăriei sau Consiliului local.
orice stadiu al lucrărilor de montaj să se poată determina şi verifica
axul traseului sau al amplasamentelor.
9.29. Se precizează amplasamentele altor reţele subterane
învecinate, solicitându-se precizări privind modalitatea de excavare
9.22. Pentru stabilirea şi verificarea pe toată durata execuţiei a din vecinătatea acestora.
axului canalului şi a conductelor este obligatorie fixarea de rigle de
vizare pe perechi de stâlpi plantaţi de o parte şi de alta a axului
traseului la cel puţin 0,5 m de marginea săpăturii, la intervale de 9.30. La efectuarea săpăturilor se solicită prezenţa reprezentan-
60-100 m şi în punctele caracteristice. ţilor serviciilor care administrează celelalte reţele din zonă.

84 85
9.31. Dacă în timpul săpăturilor se constată alte poziţii pentru 9.37. Lucrările de săpătură pentru reţele termice montate în
aceste reţele, decât cele din planuri se înştiinţează proiectantul în canale se execută manual pe ultimii 0,25 m deasupra cotei definitive a
vederea stabilirii soluţiei tehnice corespunzătoare . radierului canalului, numai după ce s-au luat toate măsurile pentru
turnarea betonului sau montarea prefabricatelor. Cota de fundare
se obţine după compactarea fundului săpăturii, respectându-se
9.32. In cazul în care se întâlnesc cabluri, conducte, construcţii
normativul C 7. în cazul terenurilor macroporice, grosimea stratului
sau instalaţii nesemnalate prin proiect, executantul împreună
deasupra cotei definitive a radierului pe care săpătura se execută
cu beneficiarul lucrării iau legătura cu proprietarii/administratorii
manual va fi de circa 0,50 m.
acestora şi cu proiectantul în vederea stabilirii soluţiei tehnice
adecvate, inclusiv pentru eventuale devieri ale acestor reţele.
9.38. Umpluturile de pământ se execută după:
- realizarea pretensionării conductelor;
- verificarea calităţii hidroizolaţiei şi stratului de protecţie
9.33. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor şi pământul
la conductele din oţel termoizolate şi a tuturor izolaţiilor locale
din săpătură, trebuie să se depoziteze în volume minime la cel puţin
la sistemele din conducte preizolate;
m de marginea săpăturilor pe o singură parte a şanţului astfel încât să
- verificarea continuităţii electrice a sistemului de depistare
nu cadă în săpături şi să nu împiedice circulaţia sau scurgerea apelor
a avariilor la conductele preizolate termic;
în rigolele străzii.
- efectuării probelor.

9.34. în cazul în care necesităţile circulaţiei impun un alt loc de 9.39. In cazul reţelelor montate în canale termice, umpluturile
depozitare, proiectantul, de acord cu beneficiarul şi cu organele de trebuie executate în straturi orizontale de 10-20 cm grosime şi
reglementare a circulaţiei, aleg un alt loc de depozitare pe timpul compactate cu maiul.
executării săpăturilor. Utilizarea mijloacelor mecanice nu este indicată decât începând
de la înălţimea de 70 cm în sus, de la punctul cel mai sus al
hidroizolaţiei canalului.
9.35. Dacă se întâlnesc terenuri (umpluturi, nisipuri, ape
freatice, ape agresive etc.), care necesită alte sprijiniri decât cele 9.40. Nu se execută compactarea mecanizată a umpluturii în
prevăzute în proiect, se anunţă beneficiarul şi proiectantul. zone în care se află cabluri electrice, sau conductele altor instalaţii ce
ar putea fi avariate prin aceasta.
9.36. în timpul executării lucrărilor trebuie să se ia măsuri
pentru securitatea şi stabilitatea construcţiilor şi a instalaţiilor înveci- 9.41. In cazul sistemelor cu conducte preizolate termic,
nate sau interceptate, precum şi pentru protecţia muncitorilor, a umpluturile se realizează conform prevederilor Normativului NP 029.
pietonilor şi vehiculelor atât ziua cât şi noaptea conform normelor de Acoperirea şanţului se face numai după ce s-au realizat
protecţia muncii şi a prevederilor privind circulaţia pe drumurile operaţiile de:
publice. - tăiere a sacilor de nisip care au fost folosiţi ca sprijinire
pentru capetele ţevilor (sau tronsoanelor) şi se uniformizează
nisipul;

87
86
- completare a stratului de nisip la grosimea indicată în 9.45. Succesiunea operaţiilor de montare a conductelor trebuie
proiect, urmărind în mod deosebit uniformizarea acestuia (să nu să fie următoarea:
rămână goluri, în special la schimbări de direcţie, ramificaţii - pregătirea conductelor;
etc.) - centrarea şi sudarea prin puncte a conductelor;
- montare a benzilor de marcaj aproximativ în axul fiecărei - sudarea conductelor în tronsoane la marginea şanţului;
conducte (pentru identificare în cazul intervenţiilor); - aşezarea tronsoanelor în şanţ cu macaraua pe suporturi şi
- umplere a şanţului cu pământ şi se amenajează cota sudarea tronsoanelor între ele;
terenului ± 0.00, în conformitate cu precizările din proiectul de - pretensionarea compensatoarelor de dilataţie la valorile
drumuri, amenajare teren etc. indicate în proiect;
- prinderea prin sudură a suporturilor fixe pe conductă (la
9.42. Refacerea pavajelor şi a spaţiilor verzi trebuie făcută conductele metalice netermoizolate).
conform proiectului precum şi conform prevederilor din autorizaţia
de construcţie privind refacerea pavajelor şi a spaţiilor, emisă de 9.46. Materialul de adaos folosit la îmbinarea prin sudu-
Consiliul local. ră electrică sau oxiacetilenică trebuie să corespundă condiţiilor
STAS 1125. STAS 1126 şi SREN 499. El trebuie să corespundă
procedeului de sudură şi materialelor de bază din părţile ce se îmbină
Montarea conductelor, suporturilor, armaturilor şi prin sudură şi să asigure cusăturii sudate proprietăţi cel puţin egale cu
elementelor de compensare cele ale materialelor de bază.

9.43. Montarea elementelor de conductă este activitatea care


defineşte grupul de operaţii prin care fiecare element de conductă este 9.47. Se recomandă ca la utilizarea noilor tipuri de electrozi să
amplasat şi poziţionat în locul care îi este destinat prin proiectul de se verifice calitatea acestora şi condiţiile tehnice de utilizare. Nu se
execuţie, asamblându-se cu toate elementele învecinate pentru admite utilizarea unor electrozi inferiori calitativ faţă de condiţiile
funcţionare. impuse de standardele enumerate la art. 9.46.
La stabilirea succesiunii de operaţii se are în vedere faptul că
elementul de conductă este un produs finit, îndeplinind un rol 9.48. Montarea ţevilor la poziţie şi executarea sudurilor se face
funcţional şi constructiv distinct, complet prelucrat şi echipat, fie numai după verificarea curăţirii lor interioare.
procurat ca atare, fie rezultat prin confecţionare pe şantier, care nu mai în timpul execuţiei sudurilor, echipa de sudori are în vedere:
necesită operaţii tehnologice premergătoare asamblării sale pe traseul - protejarea cu rondele de protecţie din materiale termo-
conductei. izolante şi cârpe umede a izolaţiei termice care vor fi îndepărtate
după încheierea lucrului;
9.44. Pentru toate materialele introduse în operă trebuie să - aşezarea conductelor cu conductorii electrici de semnali-
se obţină de la fabricile furnizoare certificate de calitate conform zare la partea superioară şi protejarea integrităţii capetelor
normelor şi standardelor în vigoare, completate conform prevederilor acestora în timpul operaţiei de sudare; conductorii electrici vor
prezentului normativ. fi aşezaţi „culoare la culoare";

88 89
- tragerea pe ţevi (când este cazul) a inelelor de cauciuc 9.53. Capetele elementelor de conductă care urmează a se
pentru trecerea prin pereţi a etanşărilor de capăt şi a manşoa- îmbina prin sudare se recomandă să aibă aceeaşi grosime a pereţilor.
nelor de îmbinare. Dacă două elemente de conductă care urmează a se suda între
ele au acelaşi diametru interior, dar grosimi diferite, se poate admite
9.49. Tăierea ţevilor la lungimile necesare se face într-un plan sudarea lor cu condiţia că diferenţa dintre grosimile pereţilor s1, şi s2 să
perpendicular pe axa ţevii printr-un procedeu mecanic sau cu flacără se încadreze în raportul:
oxiacetilenică, abaterea maximă de la perpendicularitate fiind 0,6 mm. s2 – s1 ≤ 0,15 s1
La tăierea conductelor preizolate termic se respectă prevederile
normativului NP 029 şi condiţiile impuse prin caietul de sarcini al Dacă diferenţa între cele două grosimi este mai mare decât cea
furnizorilor. indicată, capătul ţevii cu peretele mai gros se va prelucra mecanic
până la dimensiunea s, pe o lungime de minim 2,5 s1.
9.50. Schimbările de direcţie se realizează cu coturi, curbe Diametrele interioare ale ţevilor care se îmbină nu trebuie să
uzinate sau prin curbarea ţevilor cu dispozitive speciale pe şantier sau difere cu mai mult de l mm.
în fabrică. Dacă diferenţele între cele două diametre interioare depăşesc
l mm, atunci se va face calibrarea ţevii cu diametrul interior mai mic.
9.51. Pentru conductele curbate pe şantier se respectă strict
instrucţiunile şi tehnologia furnizorului de conducte, cât şi valorile 9.54. Abaterile de execuţie admise ale conductelor sudate sub
maxime ale unghiurilor, razelor de curbură şi lungimile maxime de presiune sunt prevăzute în prescripţiile ISCIR CI 5 şi CR7.
conducte curbate.
Razele minime de curbură depind de:
9.55. In cazul elementelor de fixare care traversează îmbinările
- tipul şi diametrul conductei;
sudate ale conductei, se vor practica decupări în elementele respective,
- caracteristicile agentului termic (presiune, temperatură);
sau se va întrerupe sudura de prindere a acestora, exceptându-se
- tipul de montaj.
sudurile de etanşare, la care nu se aplică această prevedere.

9.52. Intreprinderile de execuţie răspund pentru calitatea sudu- 9.56. Imbinările sudate la cap a ţevilor se vor efectua pe
rilor executate şi sunt obligate ca la lucrările de execuţie, montare şi porţiunea dreaptă de ţeava, distanţa minimă între 2 îmbinări sudate,
reparare să folosească: consecutive va fi de minim 200 mm.
a) tehnologii de sudare elaborate pe baza procedurilor de su- Distanţa minimă între două îmbinări consecutive, cap la cap, pe
dare omologate, în conformitate cu prevederile Prescripţiilor porţiunea dreaptă a ţevii, nu trebuie să fie mai mică de trei ori
tehnice C R 7, Colecţia I SCI R; grosimea ţevii, dar cel puţin 50 mm pentru conductele supuse la fluaj,
cu acordul ISCIR.
b) sudori autorizaţi în conformitate cu prevederile Prescripţiilor
tehnice CR 9, Colecţia ISCIR.
9.57. Pentru sudarea armăturilor, fitingurilor, teurilor, reducţiilor
şi similare, în funcţie de dimensiunea elementelor respective, se poate
90
91
admite distanţa dintre suduri mai mică de 200 mm, dar nu mai mică de 9.62. Lucrările de sudare se execută numai la o temperatură a
un diametru exterior al ţevii. mediului ambiant de cel puţin 5°C.
Sudarea în aer liber este admisă cu condiţia ca locul de execuţie
să fie protejat contra acţiunii directe a precipitaţiilor atmosferice şi a
9.58. Examinările nedistructive ale îmbinărilor sudate sunt:
vântului.
• Examinarea cu radiaţii penetrante; conform Prescripţiilor
Se admite sudarea şi la temperaturi ambiante sub 5°C numai cu
tehnice CR20, Colecţia ISCIR (pentru sudurile „cap la cap") este cel condiţia ca în procesul tehnologic să se specifice în mod explicit ce
mai sigur procedeu şi se aplică pentru 10 % din cordoanele de sudură. măsuri trebuie luate în timpul sudării, în funcţie de calitatea materia-
• Examinarea cu ultrasunete: conform Prescripţiilor tehnice lelor, forma şi dimensiunile pieselor etc.
CR4, Colecţia ISCIR (pentru sudurile „cap la cap") sau conform
Prescripţiilor tehnice CRI O, Colecţia ISCIR (pentru sudurile de
„racord"). 9.63. Ramificaţiile din conductele principale de distribuţie se
• Examinarea cu lichide penetrante; conform Prescripţiilor execută astfel încât eforturile provenite din dilatare să poată fi preluate
tehnice CR6, Colecţia ISCIR (pentru sudurile „de colţ" şi de racord). prin compensare naturală, în acest scop se recomandă ca ramificaţiile să
• Examinarea cu pulberi magnetice; conform Prescripţiile
fie efectuate prin intermediul unor curbe, coturi sau piese preuzinate.
tehnice CR8, Colecţia ISCIR.
9.64. Ramificaţiile la conducta de distribuţie se realizează astfel
9.59. Condiţiile de reprezentare şi acceptare a sudurilor sunt încât să fie asigurate dezaerisirea şi golirea tronsoanelor respective.
precizate în următoarele standarde:
- Indicarea pe plan a procedeelor de sudare se face conform 9.65. Piesele speciale (reducţii, coturi. ramificaţii) şi armăturile
STAS ISO 4063; cu care sunt prevăzute conductele, compensatoarele de dilatare şi
- Reprezentarea pe plan a îmbinărilor sudate se face punctele fixe se montează conform indicaţiilor din proiect, iar în cazul
conform SR EN 25817; conductelor preizolate şi conform specificaţiilor producătorilor
- Forma şi dimensiunea rosturilor este conform STAS 12255. conductelor.
- Toleranţe generale pentru construcţii sudate conform
SREN 13920; 9.66. Se utilizează piese speciale şi armături compatibile cu
Acceptarea defectelor sudurilor conform SR EN 25817. tipul conductelor utilizate.

9.67. Pentru susţinerea conductelor reţelelor termice în canale


9.60. Sudurile de poziţie pentru încheierea tronsoanelor sau a
sau pe elemente de construcţie, se folosesc suporturi metalice care
conductelor se execută numai după ce porţiunile ce se îmbină se
transmit acestor elemente eforturile provenite din dilatare.
găsesc timp de cel puţin 4 ore la temperatura ambiantă.
Suporturile mobile şi fixe se execută conform proiectului.

9.61. Nu este permisă montarea conductelor sub acţiunea unor 9.68. Suporturile fixe se sudează de conducte numai după
forţe de întindere, compresiune încovoiere etc., cu excepţia cazurilor aşezarea întregului tronson de conductă pe suporturi şi după preten-
de pretensionare. sionarea compensatorului.

92 93
9.69. La montarea tronsoanelor trebuie avut în vedere După efectuarea pretensionării se sudează flanşele punctelor
ca sudurile de îmbinare a conductelor să nu se suprapună pe fixe de jugurile metalice încastrate în beton şi numai după această
poziţia vreunui suport. operaţie se opreşte sursa termică.

9.74. In cazul pretensionării cu încălzire electrică se recomandă


Pretensionarea conductelor utilizarea echipamentelor specializate pentru controlul temperaturilor
şi lungimilor de dilatare.
9.70. Pretensionarea reprezintă operaţia de deformare elastică li
montaj a uneia sau a mai multor ramuri ale unui sistem de conducte
realizată cu scopul micşorării reactiunilor la capete şi micşorări 9.75. Conductele se solidarizează la punctele fixe numai după
deplasărilor şi tensiunilor în funcţionare, în scopul evitării apariţie terminarea întregului tronson între două puncte fixe.
deformărilor plastice.
Pretensionarea se execută corespunzător caracteristicilor 9.76. Montarea armăturilor în cămine se face respectându-se
traseului reţelei şi a condiţiilor de execuţie, realizându-se după caz: următoarea ordine:
- pretensionarea mecanică - cu dispozitive şi tehnologii a) solidarizarea conductelor în puncte fixe;
specifice; b) montarea vanelor de secţionare;
- pretensionarea termică (electrică sau utilizând agentul c) montarea armăturilor de golire şi aerisire.
termic).
9.77. Armăturile, înainte de montare, se curăţă şi se verifică în
9.71. Metoda de pretensionare a conductelor va fi aleasă ţinând ceea ce priveşte starea elementelor componente, controlându-se şi
seama de:
îndeplinirea condiţiilor prevăzute în certificatele de calitate.
- configuraţia traseului;
- posibilităţile de menţinere a şanţului neastupat deschis
pe lungimea la care se face pretensionarea pe toată durata 9.78. Toate armăturile trebuie probate la presiune la standul de
efectuării operaţiei; probă al şantierului, înainte de montare.
- existenţa unei surse de agent termic (sursa termică
definitivă sau o sursă termică provizorie). 9.79. La montarea vanelor trebuie să se realizeze paralelismul
flanşelor şi o etanşeitate corectă. Astfel, după aşezarea garniturilor (de
9.72. In cazul pretensionării termice, se urmăreşte ca încălzirea
dimensiunea şi calitatea corespunzătoare, indicată în proiect), strânge
conductei să se facă treptat în săpătura deschisă sub controlul
rea şuruburilor se face în mod obligatoriu două câte două pe direcţii
permanent a temperaturii sursei termice şi a conductei, măsurându-se
diametral opuse, cu acelaşi cuplu de forţe.
lungimea de dilatare şi comparându-se cu valoarea indicată în proiect.

9.73. Pretensionarea termică se începe prin încălzirea conductei 9.80. Pe tronsoanele compensate prin coluri şi compensatoare
libere în şanţ, fixată într-un punct fix şi se termină după astuparea curbate între două puncte fixe, se admit abateri de la axul prevăzut, în
şanţului şi realizarea celuilalt punct fix. plan şi pe verticală, de maximum 10 mm.

94 95
9.81. La montarea compensatoarelor trebuie să se ţină seama
pretensionarea acestora, conform prevederilor din proiect.
Capetele de ţeava ale conductei principale a ramificaţiei, care
9.82. Inainte de începerea operaţiilor de asamblare a condu- urmează să fie îmbinate, trebuie suprapuse pe o distanţă de cel puţin
telor mai mari de (f) 110 mm în zonele locurilor de îmbinare, 400 mm, iar conducta de ramificaţie se prelungeşte cel puţin cu
lărgeşte săpătura atât în adâncime cât şi în lateral pentru a se 200 mm deasupra conductei principale.
crea posibilitatea de acces a personalului şi instalaţiilor utilizate La conducte cu diametrul de max. 150 mm se separă capetele
pentru mufare. ţevii de mantaua de protecţie şi de materialul izolant, cu ajutorul
fierăstrăului şi al cuţitului, evitându-se secţionări ale conductei
principale PE-X. Se secţionează transversal conducta principală cu un
9.83. In cazul în care canalul termic este inundat fie datorii fierăstrău ascuţit. Capătul de ţeava se rotunjeşte cu un debavurator,
nivelului ridicat al stratului de apă freatică fie din alte surse apoi se curăţă conducta şi locul de îmbinare după care se montează
accidentale se prevăd pentru drenarea apei pe timpul execuţiei, tubul teul, mufele, cuplele şi brăţările de prindere.
de drenaj din PVC cu diametrul de 100 mm. Teurile se izolează cu garnituri izolatoare speciale.

9.87. La pătrunderea în clădirea conductelor, distanţa minimă


9.84. Conductele PE-Xa cu diametre cuprinse între Φ 1 1 0
între perete şi extremitatea conductei preizolate este de 10 cm.
ş i 25 mm respectiv rolele de ţevi se amplasează în locul unde trebuie Pentru împiedicarea pătrunderii umidităţii în interiorul
să înceapă desfăşurarea conductei. clădirilor, constructorul are sarcina de a monta în zonele de penetraţie
Pentru evitarea unei desfăşurări necontrolate a conductei ce inele de etanşare.
poate duce la accidente, se pot folosi două sau trei coliere din material
textil.
Rolele trebuiesc desfăcute şi scoase din folia protectoare. Executarea protecţiei anticorozive, a izolaţiei termice,
Se fixează capătul liber al ţevii la pământ şi se desfăşoară roii hidrofuge şi a protecţiei mecanice
numai de-a lungul şanţului.
Executarea protecţiei anticorozive

9.85. Pentru dimensiunile de Ø 90 şi Ø 110 mm ale conductelor 9.88. Acoperirea anticorozivă trebuie executată numai pe
Pe-Xa, se recomandă efectuarea unei îmbinări lângă şanţ, înainte cal suprafaţa conductelor metalice uscate şi curăţate complet de rugină,
această conductă să fie plasată în stratul de nisip, îmbinare ce se zgură şi alte materiale străine, până la luciu metalic, conform cu
realizează prin fitinguri şi cuple de îmbinare. prevederile „Normativului pentru protecţia contra coroziunii a
construcţiilor metalice îngropate" l 14 şi Instrucţiunilor tehnice pentru
executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii
9.86. La executarea ramificaţiilor (teurilor), în cazul conduc C 142.
telor din Pe-Xa, conductele cu dimensiuni Ø 90 şi Ø 1 1 0 mm se
pregătesc în afara şanţului, iar cele cu diametre mai mici în interior. 9.89. Operaţiile de izolare anticorozivă a conductelor trebuie
ferite de precipitaţii atmosferice.
96

97
9.90. Calitatea stratului de protecţie trebuie controlate în Executarea protecţiei hidrofuge şi mecanice a conductelor
conformitate cu prevederile STAS 10702/1-83, prin:
- verificarea aspectului; 9.98. Conductele reţelelor termice izolate termic trebuie
- verificarea continuităţii; protejate hidrofug.
- verificarea aderenţei.
9.99. Protecţia hidrofugă într-un singur strat la îmbinări trebuie
petrecută cu câte 50 mm.
Executarea izolaţiei termice
Protecţia hidrofugă trebuie legată cu inele de sârmă zincată din
9.91. Izolarea termică a conductelor trebuie începută numai 200 în 200 mm.
după terminarea lucrărilor de protejare anticorozivă, spălarea Rosturile (petrecerile) trebuie lipite cu bitum, executându-se
interioară şi proba hidraulică la rece (de etanşeitate). pelicule cu grosimea de 2 mm.
9.92. Este interzisă introducerea în operă a izolaţiei umede.
Pentru montarea în stare uscată a izolaţiilor termice trebuie 9.100. La protecţia în două straturi, în dreptul rosturilor trebuie
luate măsuri de protejare contra precipitaţiilor atmosferice şi de executate petreceri de 50 mm, atât longitudinal, cât şi circumferenţial,
îndepărtare a apelor de orice provenienţă. care se vor lipi cu bitum.
Stratul al doilea al protecţiei hidrofuge trebuie legat din 200 în
9.93. Saltelele de material termoizolant se cos atât longitudinal, 200 mm cu sârmă zincată.
cât şi circumferenţiar cu sârmă zincată, fără a lăsa goluri între ele.
9.101. Trebuie luate măsuri de interzicere totală a circulaţiei
9.94. în cazul izolării cu cochilii, rosturile longitudinale şi oamenilor pe izolaţia termică a conductei, iar în locurile de trecere se
circumferenţiare trebuie lipite cu fâşii din împâslitură de fibre de sticlă montează podeţe de trecere prevăzute cu balustradă.
bituminată, folosindu-se ca adeziv o soluţie prenadez.
La montarea izolaţiilor din piese fasonate, strângerea lor pe 9.102. La conductele preizolate termic, execuţia izolaţiilor locale
conductă trebuie făcută cu benzi subţiri de oţel cu ajutorul preselor. se realizează conform prevederilor normativului NP 029 şi a
prevederilor cuprinse în caietele de sarcini ale furnizorilor de conducte.
9.95. In vederea izolării conductelor verticale, trebuie sudate
perpendicular pe generatoarea ţevii agrafe de sârmă având lungimea
egală cu grosimea saltelei, plus 15 mm pentru prindere. Executarea canalelor, căminelor, a elementelor
de construcţie din beton şi beton armat şi a blocurilor
9.96. Armăturile trebuie izolate cu saltele croite şi fixate în
de ancorare
carcase metalice demontabile sau cu piese fasonate.
9.103. Părţile din construcţia de beton şi beton armat monolit
9.97. Abaterea-limită admisă la grosimea stratului de izolaţie trebuie să se execute conform „Normativului pentru executarea
termică (măsurat după montare) trebuie să fie de maximum 3 mm. lucrărilor de beton şi beton armat" (C-140).

98 99
9.104. Inainte de executarea cofrajelor, respectiv montarea 9.110. Montarea elementelor prefabricate se face numai pe baza
prefabricatelor, se face obligatoriu confruntarea planurilor de construcţii schemei de montare din proiect şi a profilului transversal al canalului.
cu planurile de montare a conductelor, căminelor, compensatoarelor
liră, semnalându-se proiectantului eventualele nepotriviri. 9.111. Toleranţa admisă la execuţia canalului faţă de cotele
Se verifică corespondenţa între cotele gurilor coşurilor de prevăzute în proiect, în intervalul dintre două puncte fixe este de
ventilare ale căminelor şi cotele pavajelor. maximum 10 mm, atât în ceea ce priveşte secţiunea longitudinală
şi secţiunea transversală a canalului, cât şi în ceea ce priveşte
9.105. La montarea armăturilor pentru beton monolit, se dimensiunile de lumină ale canalului.
controlează în mod deosebit realizarea acoperirii de beton prevăzută în
proiect. 9.112. Completarea diferenţelor de cote, care pot apărea din
La montarea prefabricatelor, abaterile de aliniere trebuie să fie defecţiunile de montaj, între suporturile mobile şi capul stâlpului pe
sub 15 mm. care descarcă elementul de sprijinire este admisă numai cu pene
metalice corespunzătoare.
9.106. Este obligatorie realizarea sub radiere a unui strat de
nisip suport (la grosimea prevăzută în proiect), care se nivelează 9.113. Căminele de vizitare şi celelalte lucrări de construcţii
înainte de aşezarea prefabricatelor, pentru a preveni deplasări ulteri- aferente reţelei termice se executată conform normativului P 7 -
oare, în terenurile sensibile la umezire, stratul suport este un amestec „Normativ privind fundarea construcţiilor fundate pe pământuri
de nisip cu ciment (mortar uscat). sensibile la umezire", P 100 - „Normativ pentru proiectarea anti-
seismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice
9.107. La betoanele monolit, rosturile de lucru trebuie să fie şi industriale", C 140 - „Normativ pentru executarea lucrărilor de
bine curăţate de pământ şi de alte materiale, înainte de continuarea beton şi beton armat".
turnării betonului.
9.114. In vederea reducerii consumului de materiale şi a
9.108. La execuţia căminelor se respectă cu stricteţe cotele şi timpului de execuţie pot fi utilizate cămine de vizitare prefabricate,
pantele prevăzute în profilele longitudinale date în proiect. din beton sau materiale plastice care sunt marcate şi însoţite de
certificate de calitate.
9.109. Elementele prefabricate introduse în operă trebuie să fie
marcate distinct, cu vopsea insolubilă menţionându-se: 9.115. La executarea sau montarea căminelor se respectă
- tipul de element şi modul de rezemare; dimensiunile şi cotele indicate în proiect.
- data fabricaţiei;
- numărul lotului de fabricaţie. 9.116. La realizarea căminelor şi construcţiilor aferente reţelei,
Elementele prefabricate se însoţesc de un certificat de calitate se ţine seama de natura terenului în care acestea sunt fundate.
întocmit conform STAS 6657/1.

100
101
Pentru terenurile sensibile la umezire se realizează stabilizarea 9.122. Inainte de efectuarea probelor se fac următoarele verifi-
zonei suport a căminelor, conform indicaţiilor din proiect şi din cări pentru porţiuni ale reţelei sau pentru întreaga reţea:
normativul P 7. - controlul calităţii materialelor, a dimensiunilor, a poziţio
nării elementelor componente (cămine, suporţi, puncte fixe,
9.117. în vederea prevenirii lăsărilor sub radierele căminelor se compensatoare de dilatare, armături etc.) în conformitate cu
realizează un pat de nisip care este nivelat şi compactat înainte de prevederile proiectului şi cu certificatele de calitate şi agremen-
turnarea betoanelor. tele prezentate de furnizori;
- verificarea sudurilor în conformitate cu: prevederile proiec-
tului, certificatele de calitate de inspecţie conform SR EN 10204;
9.118. Trecerile conductelor prin pereţii căminelor sau a elemente de conductă aflate sub incidenţa prescripţiilor tehnice
subsolurilor clădirilor, în cazul utilizării conductelor preizolate, se ISCIR C15 necesită suplimentar avize de import eliberate de
etanşează cu dispozitive speciale, furnizate împreună cu celelalte ISCIR pentru furnizorii externi şi agrementele prezentate de
elemente ale reţelei. furnizori;
- verificarea Cărţii conductei - partea de construcţie,
9.119. Blocurile de ancorare a punctelor fixe se execută din pentru conductele aflate sub incidenţa prescripţiilor tehnice
beton armat turnat pe şantier. ISCIR C15;
- verificarea elementelor de construcţie aferente reţelei;
- verificarea sudurilor prin:
9.120. Poziţiile şi dimensiunile blocurilor de ancorare sunt a) control vizual;
indicate în proiectele de execuţie. b) verificarea existenţei poansoanelor sudurilor;
c) verificarea buletinelor de control nedistructive;

Verificări, încercări, probe şi recepţia reţelelor termice - verificarea legăturilor electrice ale conductorilor sisteme
lor de control, depistare şi localizare a avariilor;
9.121. Reţelele termice noi sau care au suferit reparaţii capitale - verificarea componentelor mecanice;
se dau în funcţiune numai după efectuarea unor probe şi verificări - verificarea realizării întocmai a proiectului de execuţie
în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, Normativului C56, ţinând seama de modificările survenite în timpul execuţiei
NP 029, ST 020, Instrucţiuni şi proceduri MTCT cuprinse în Ordinul pentru care trebuie să existe acordul proiectantului.
31/N/1995.
Conductele de apă fierbinte ale reţelelor termice de agent 9.123. Probele la care se supun reţelele termice sunt:
primar şi din punctele termice care intră sub incidenţa prescripţiilor - proba de presiune la rece;
tehnice ISCIR CI5 se verifică, se probează, se recepţionează şi - proba de analiză fizică a apei;
se autorizează pentru funcţionare conform cu prescripţiile tehnice - proba la cald;
ISCIR CRI, CR2 şi C15. - proba de funcţionare.

102 103
9.124. In afara acestor probe pe parcursul execuţiei se mai Durata acestei probe este de 30 min., după care se scade
execută: presiunea la valoarea presiunii de lucru şi conductele se lovesc uşor cu
- verificarea calităţii sudurilor prin probe de defectoscopie un ciocan de 1,5 kg. Conductele se menţin la această presiune 12 ore,
(de regulă gamagrafiere), care se execută pentru 10% din timp în care se urmăreşte cu ajutorul unui manometru ca presiunea să
sudurile executate pe şantier; nu scadă.
- verificarea pantei conductelor; Proba de presiune la rece se face având reţele de conducte,
- verificarea părţii mecanice aferentă reţelei; armături, aparate de măsură şi control, cu excepţia elementelor de
- verificarea elementelor de construcţii aferente reţelei. conducte, sensibile, care nu trebuie să fie supuse presiunii de încer-
care. Elementele sensibile din punct de vedere al siguranţei în
9.125. Probele de presiune la rece şi la cald se efectuează exploatare, se demontează sau se izolează prin flanşe oarbe sau alte
înainte de realizarea izolaţiilor locale, astuparea şanţului sau canalului. mijloace, izolarea putând fi realizată cu robinete, sau protejate cu
dispozitive speciale indicate de proiectantul elementelor sensibile.
Elementele demontate se înlocuiesc cu tronsoane de ţeava corespunză-
9.126. Inaintea acoperirii canalelor termice nevizitabile sau toare.
şanţurilor se încheie un proces-verbal de lucrări ascunse. Proba se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiei
(vopsire, izolări termice) închiderii elementelor reţelei în canale
9.127. Inainte de proba de presiune la rece, reţeaua se spală cu nevizitabile, sau în şanţuri.
apă potabilă. Proba se execută în perioada de timp cu temperaturi ambiante
Spălarea reţelei cuprinde racordarea conductei de ducere a mai mari de + 5°C.
reţelei la conducta de apă potabilă, umplerea reţelei, racordarea In vederea executării probei la rece, se asigură deschiderea
conductei de întoarcere la un jgheab de golire sau conductă de golire completă a tuturor armăturilor de închidere şi reglaj, verificarea
la canalizare şi menţinerea reţelei sub jet continuu până când în apa punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi la
golită din instalaţie nu se mai observă impurităţi. Operaţia se repetă cu pompa de ridicare a presiunii.
schimbarea sensului de circulaţie al apei. Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate fi
începută imediat după punerea ei sub presiune, prin controlul
rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor.
9.128. Proba de presiune la rece se execută în scopul verificării
rezistenţei mecanice şi a etanşeităţii elementelor instalaţiei şi constă în 9.129. Rezultatele probei la rece se consideră corespunzătoare,
umplerea cu apă a instalaţiei/reţelei şi încercarea la presiune. dacă pe toată durata probei, manometrul nu a indicat variaţii de
Proba la presiune a conductelor se realizează la o presiune de presiune şi dacă la reţea nu se constată scurgeri de apă, umeziri, fisuri,
probă de 1,5 ori presiunea maximă de regim. deformări plastice vizibile, crăpături etc.
Pentru reţelele supuse prevederilor Prescripţiilor tehnice ISCIR, In cazul în care se constată scăderi de presiuni sau apariţia de
proba se realizează la presiunile prescrise de acestea. Valoarea defecţiuni enumerate mai sus, se procedează la remedierea acestora şi
presiunii de probă se va înscrie în proiect şi, după caz, în Cartea se repetă proba; rezultatele se înscriu în procesul verbal care se
conductei. încheie la efectuarea probei.

104 105
După executarea probei, este obligatorie golirea reţelei. In timp ce Proba la cald
conducta se află sub presiune este interzisă efectuarea de
lucrări în vederea înlăturării deficienţelor. 9.133. Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii,
comportarea reţelei termice la dilatare - contractare la temperatura
nominală de funcţionare şi a circulaţiei agentului termic.
9.130. Pentru reţelele de agent termic primar proba de presiune Proba se execută pe întreaga reţea sau pe porţiuni de reţea care
la rece este dublată de proba de etanşeitate la rece a reţelei. pot funcţiona separat.
Această probă se execută pentru întreaga reţea sau numai pentru
o porţiune importantă din aceasta, în scopul verificării etanşeităţii la
presiunea armăturilor şi compensatoarelor cu presetupă. 9.134. Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii,
Proba se realizează cu agent termic la temperatura mediului izolării), închiderii elementelor reţelei în canale nevizitabile sau în
ambiant, dar peste 0°C, la o presiune având valoarea l ,25 Pn, dar nu şanţuri, dar numai după efectuarea probei la rece, probei de etanşeitate
mai mică de 16 bar. la rece şi a analizei fizice a apei.
După 15 min. se reduce presiunea la valoarea presiunii de
serviciu, examinându-se în continuare conducta şi îmbinările sudate, 9.135. Pentru efectuarea probei la cald, reţelele se alimentează,
lovind uşor conducta cu un ciocan de 1,5 kg. de preferinţă, cu agent termic de la sursa definitivă; în cazul în care
Proba se consideră satisfăcătoare, dacă pe durata ei, pierderile aceasta nu a fost pusă în funcţiune, alimentarea se poate face de la o
de apă nu depăşesc 0,1 % din volumul reţelei. sursă provizorie.
La încheierea probei se întocmeşte de asemenea un proces- Sursa de energie termică asigură debitul, presiunea şi tempera-
verbal. tura agentului termic potrivit prevederilor proiectului de reţele.
Pentru reţelele de agent secundar proba de etanşeitate la rece se Calitatea apei corespunde prevederilor proiectului, prescripţiilor
execută la presiunea de 1,25 Pn, dar nu mai mică de 10 bar. tehnice specifice ale elementelor componente ale sistemului de
alimentare cu energie termică şi prescripţiilor tehnice ISCIR C 18
9.131. In timpul probelor, racordurile consumatorilor sunt privind apa de alimentare.
separate prin închiderea robinetelor sau prin montarea de flanşe oarbe.
9.136. Proba la cald comportă 3 faze şi anume:
9.132. La proba de presiune se face şi proba de analiză fizică a • Faza I - după ce instalaţia este plină cu apă, se ridică tempe-
apei care are drept scop verificarea calităţii spălării reţelelor termice şi ratura ei la 50°...60°C şi se menţine această temperatură în
constă din analiza suspensiilor din apa de spălare. După 12 ore de la limitele unei variaţii de ± 5°C. Circulaţia agentului termic
umplerea instalaţiei cu apă tratată a sursă sau staţiei termice (dacă se asigură cu pompele de circulaţie. După 2 ore de funcţio-
analiza fizică a dat rezultate satisfăcătoare) se face o analiză chimică şi nare se face un control atent pe toate ramurile reţelei. Lipsa
fizică, considerând că în acest timp s-a realizat omogenizarea apei în de uniformitate a încălzirii se corectează prin acţionarea
sistem. Dacă duritatea apei este sub 0,5 mval/1, calitatea apei se dispozitivelor de reglaj prevăzute. La pompele de circulaţie
consideră admisibilă, în caz contrar, reţeaua se purjează şi se umple se verifică, cu ajutorul a 2 manometre montate pe aspiraţia
din nou cu apă, reluându-se proba. şi pe refularea pompelor, dacă acestea realizează presiunea

106 107
necesară. Se verifică, de asemenea, la instalaţiile cu 9.139. Căderile de temperatură măsurate nu trebuie să depă-
sisteme de expansiune închise, dacă presiunile date de şească 0,5°C/km, la condiţii nominale.
pompe nu depăşesc presiunile admisibile pentru funcţionare.
9.140. Se verifică realizarea repartiţiei debitelor de apă conform
• Faza a II-a - se ridică temperatura agentului termic prin proiectului în condiţiile nominale de funcţionare a reţelei.
creşterea uniformă şi treptată până la valoarea maximă de
regim (± 5°C) şi se verifică dacă nu apar pierderi de apă la 9.141. Reglarea la punerea în funcţiune a reţelelor termice se
îmbinări, racorduri, armături. face prin stabilirea diagramei de presiuni a sistemului care se compară
Se controlează vizual dacă dilatările se produc în cu cea din proiect, urmărindu-se corecta repartiţie a debitului între
sensul prevăzut în proiect, dacă sunt preluate în bune consumatori.
condiţii de către compensatorii de dilatare, astfel încât să Reglarea regimului hidraulic trebuie să se bazeze pe prevederile
nu apară neetanşeităţi iar punctele fixe să nu sufere din proiect referitoare la echilibrarea hidraulică, pusă în operă anterior
deplasări, smulgeri etc. momentului intrării în funcţiune.
Se verifică vizual dacă aerul din reţea se elimină în După aceste operaţii reţeaua intră în funcţionare normală.
mod corespunzător, prin dispozitivele de aerisire.
Pentru reţelele de agent primar montate în canale 9.142. Conductele nou montate precum şi cele reparate sau
termice pe suporturi mobile de alunecare, creşterea înlocuite nu pot fi date în exploatare fără verificarea şi eliberarea
temperaturii se realizează cu circa 30°C/oră iar pentru cele autorizaţiei de funcţionare de către ISCIR, conform metodologiei
pe suporturi mobile de rostogolire cu circa 50°C/oră. stabilite prin prescripţiile tehnice ISCIR CRI şi C15.
Proba se consideră încheiată după ce timp de 30 minte
a fost menţinută temperatura maximă în reţea. 9.143. La execuţia lucrărilor de reţele termice se respectă
prevederile Prescripţiilor tehnice ISCIR CRI, CR2 şi CI5 precum şi
• Faza a III-a - se răceşte agentul termic în conducta de întoar- caietele de sarcini din proiecte şi cele date de furnizori pentru
cere până la 50-60°C, punând în funcţiune instalaţiile conducte clasice şi conducte preizolate.
consumatorilor.
Dacă apar deficienţe pe durata probei, acestea se 9.144. Recepţia lucrărilor de reţele termice se face în confor-
remediază şi proba se reia.
mitate cu prevederile „Legii privind calitatea în construcţii" (Legea
10/95), a „Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
9.137. Proba de funcţionare (proba tehnologică de 72 ore) se instalaţii aferente acestora" (H.G. nr.273/94) şi a altor reglementări
face după proba la cald. specifice.

9.138. In timpul probei de funcţionare se determină căderile de 9.145. Etapele de realizare a recepţiei sunt:
temperatură ale agentului termic în punctele reţelei termice prevăzute - recepţia la terminarea lucrărilor;
în proiect. Acestea se compară cu căderile de temperatură şi pierderile - recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie.
de căldură stabilite prin proiect.

108 109
10. PUNCTE TERMICE 10.5. Punctele termice urbane se împart în:
- puncte termice ce prepară agent termic secundar pentru
Clasificarea punctelor termice încălzire şi apă caldă de consum;
10.1. Racordarea consumatorilor la reţeaua de agent termic - puncte termice care prepară apă caldă de consum iar
primar se realizează prin intermediul punctelor termice. pentru încălzire sunt doar puncte de predare-primire (în cazul
Punctul termic este ansamblul de echipamente şi instalaţii prin racordării directe a instalaţiilor de încălzire);
intermediul căreia se transferă energia termică din reţeaua termică - puncte termice care prepară numai apa caldă de consum.
primară în reţeaua termică secundară, a consumatorilor.
10.6. In funcţie de temperatura agentului termic primar,
10.2. Alegerea schemelor funcţionale de puncte termice se face punctele termice se clasifică în:
funcţie de: - puncte termice alimentate cu apă fierbinte(utilizate atât
- parametri de temperatură şi presiune ai agentului primar; pentru consumatori industriali cât şi pentru consumatori urbani);
- sarcina termică totală a punctului termic; - puncte termice alimentate cu apă caldă (utilizate numai
- ponderea sarcinii termice de preparare a apei calde de pentru consumatori urbani).
consum din sarcina termică de încălzire;
- condiţiile impuse privind returnarea agentului primar 10.7. Agenţii termici secundari şi parametrii de temperatură ai
(temperatură şi presiune retur); acestora sunt:
- schema de reglaj adoptată; - apă caldă pentru încălzire cu temperatura maximă de
- sistemul de preparare a apei calde de consum (instanta- 95°C;
neu sau cu acumulare);
- apă caldă de consum cu temperatura maximă de 60°C;
- debitul de agent primar disponibil.
- alţi agenţi termici pentru nevoi tehnologice, de ventilaţie
In Anexa l sunt prezentate exemple de scheme funcţionale etc.
aplicabile pentru puncte termice urbane.

10.3. Clasificarea punctelor termice se face în principal în Capacitatea şi amplasarea punctelor termice
funcţie de:
- tipul consumatorilor deserviţi; 10.8. Capacitatea punctelor termice şi schemele de racordare ale
- parametri agentului termic primar; instalaţiilor consumatoare de căldură (încălzire şi preparare a apei
- parametri agenţilor termici secundari calde de consum) la reţeaua de transport a căldurii folosind ca agent
- schema termică de principiu termic apă fierbinte, se determină pe baza unei analize tehnico-
economice efectuată în cadrul studiului de fezabilitate, ţinând seama
10.4. In funcţie de tipul consumatorilor deserviţi, punctele de necesităţile de consum şi posibilităţile de acoperire.
termice se împart în: Se are în vedere ansamblul format din puncte termice şi reţelele
- puncte termice urbane; de distribuţie a căldurii. Criteriile sunt: cel de asigurare a unui grad
- puncte termice industriale. ridicat al siguranţei în exploatare şi cel economic - cheltuieli de

110 111
investiţie şi exploatare. Se ţine seama de condiţia satisfacerii parame- Echipamentul de bază
trilor de temperatură ai agenţilor termici din instalaţiile interioare de
încălzire centrală. 10.14. Schimbătoarele de căldură folosite în punctele termice
pentru prepararea agentului termic al instalaţiei de încălzire şi pentru
prepararea apei calde de consum trebuie să corespundă caracteris-
10.9. Punctele termice se amplasează cât mai aproape de centrul ticilor agenţilor termici folosiţi şi să aibă gabaritul şi greutatea cât mai
de greutate al consumatorilor, ţinând seama şi de poziţia racordului
reduse, performanţe ridicate şi randamente superioare.
la reţeaua de transport a căldurii, precum şi de presiunea disponi-
bilă pentru alimentarea cu apă caldă de consum a consumatorilor
(corelându-se cu raza de acţiune a staţiilor de hidrofor sau a staţiilor 10.15. La alegerea numărului de schimbătoare de căldură se ţine
de pompare). seama de cronograma consumului de energie termică, de natura
consumurilor (încălzire, apă caldă de consum), importanţa obiecti-
velor alimentate şi de spaţiul existent disponibil.
10.10. Racordarea punctelor termice pentru ansambluri indus-
triale la reţeaua de transport a căldurii se face după schema directă, cu
utilizarea agentului termic apă fierbinte în instalaţiile interioare de 10.16. în punctele termice în care se face prepararea centralizată
încălzire. Pentru instalaţiile interioare de încălzire care folosesc ca a apei calde de consum, numărul schimbătoarelor de căldură instalate
agent termic apa caldă, racordarea se poate face direct - cu pompe de (cu şi fără acumulare) se alege după regimul de funcţionare. Se
amestec sau indirect - cu schimbătoare de căldură. Alegerea soluţiei recomandă ca numărul să nu fie mai mic de 2 schimbătoare, excepţie
se face pe baza unei analize funcţionale şi economice. făcând capacităţile până la 0,l MW. Nu sunt necesare unităţi de
rezervă.
10.11. Punctele termice se pot grupa în aceeaşi clădire, când
este posibil, cu alte gospodării, ca: staţii de hidrofor, staţii de pom-
10.17. Alegerea tipului de schimbătoare de căldură pentru
pare, posturi trafo, centrale de aer comprimat etc., prevăzându-se însă
încălzire(cu plăci, tubulare) se face funcţie de:
compartimente distincte cu accese separate direct din exterior.
- parametri agentului termic primar - temperatură, presiune;
- caracteristicile fizico-chimice ale apei pe circuite (primar,
10.12. Pentru ansambluri de clădiri civile, punctele termice se
prevăd, de regulă, în clădiri independente sau alipite uneia din secundar);
clădirile alimentate. - schema funcţională aleasă pentru punctul termic.
Condiţiile de amplasare a punctelor termice în clădirea deservită
(puncte termice de imobil) sunt în conformitate cu prevederile 10.18. Alegerea tipului de schimbătoare de căldură pentru
Normativului 113. preparare apă de consum( cu plăci, tubulare, cu sau fără acumulare) se
face funcţie de:
- parametri agentului termic primar - temperatură, presiune;
10.13. Punctele termice din incintele industriale şi similare se - caracteristicile fizico-chimice ale apei pe circuite (primar,
amplasează, de preferinţă, într-una din clădirile alimentate. secundar);
- schema funcţională aleasă pentru punctul termic;
112
113
- debitul orar de apă caldă de consum;
- cronograma de consum de apă caldă de consum. meritelor de siguranţă din dotarea instalaţiilor de încălzire cu apă
având temperatura de 115°C" - GP 021-98 şi prescripţiile tehnice
ISCIRC l,C4,C30şiC31.
10.19. Asigurarea presiunii necesare circulaţiei apei se face cu
pompe. La alegerea tipului de pompe şi la stabilirea caracteristicilor 10.24. Pentru realizarea presiunii statice necesare şi pentru
acestora se urmăreşte ca acestea să aibă un randament ridicat, preluarea variaţiilor de volum rezultate din dilatarea apei din reţeaua
fiabilitate mare şi un nivel redus de zgomot şi trepidaţii. Stabilirea termică secundară şi instalaţiile de încălzire, în punctele termice se
numărului de pompe se face ţinând seama de capacitatea punctului folosesc vase de expansiune închise (sub presiune) conform STAS
termic şi de criterii economice. 7132 sau echipamente de menţinere a presiunii constante în instalaţie
(module de expansiune) care au agrement tehnic.
10.20. în cazul în care regimul debitelor de apă circulată este
variabil în cursul unei zile sau a anului, se poate prevedea una din 10.25. In instalaţiile cu apă fierbinte, care intră sub incidenţa
următoarele soluţii: prescripţiilor 1SCIR, asigurarea se realizează potrivit prescripţiilor
- pompe diferite pentru fiecare regim; tehnice ISCIR C1 şi C4.
- un număr diferit de pompe în funcţiune;
- pompe antrenate de motoare cu turaţie variabilă. 10.26. Separatoare de impurităţi se prevăd pe conductele de
Numărul pompelor în funcţiune se alege astfel încât acestea să întoarcere de la instalaţiile interioare, înainte de intrarea în schimbă-
funcţioneze - cu randament ridicat. toarele de căldură, precum şi pe conductele de racordare a punctelor
Se pot prevedea pompe de rezervă, în funcţie de necesităţi, termice la reţeaua de apă fierbinte, pe conductele de tur.
funcţionale şi economice; pompele de rezervă pot fi prevăzute şi ca
„rezervă rece" (păstrare în magazie). 10.27. Pentru reducerea valorii presiunii dinamice disponibile
din reţeaua de apă fierbinte, până Ia nivelul celei necesare, se prevăd
10.21. Pentru circulaţia apei fierbinţi se folosesc pompe regulatoare de debit; în cazul în care presiunea disponibilă nu poate fi
specifice, corespunzătoare temperaturii la care acestea funcţionează. redusă suficient de regulatorul de debit, pentru micşorarea zonei de
acţionare a regulatorului, se prevăd şi diafragme fixe.
10.22. Toate pompele se prevăd cu organe de închidere, precum
şi cu armături de reţinere pe conductele de refulare între armăturile de 10.28. Punctele termice se alimentează cu apă în circuitul
închidere şi pompe. secundar din:
- conducta de întoarcere a racordului la reţeaua de transport
10.23. Aparatele şi instalaţiile din punctele termice se prevăd cu
a căldurii, pentru umplerea şi completarea instalaţiei - cu
dispozitive de siguranţă împotriva creşterii presiunii şi temperaturii acceptul furnizorului de apă;
- conducta de apă potabilă, pentru spălarea instalaţiei de
peste limitele admise, atât pe circuitul primar, cât şi pe cel secundar,
aplicându-se - după caz - prevederile STAS 7132, „Ghidul pentru încălzire;
alegerea, proiectarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi echipa- - umplerea instalaţiei de la staţia de dedurizare cu pompele
de adaos.
114 115
Racordurile se fac prin intermediul legăturilor demontabile, • Bucla de menţinere a temperaturii apei calde de consum la o
prevăzute cu o armătură de reţinere pentru a împiedica pătrunderea valoare prestabilită:
apei din instalaţia punctului termic în conductele din care se face - elemente primare de temperatură: senzori de temperatură
umplerea, respectiv spălarea. de imersie sau de contact;
Calitatea apei de adaos la punctele termice este în conformitate - elemente de comandă şi control: regulatorul electronic;
cu „Normativul privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor centra- - elemente de execuţie: robinet de reglaj cu 2 sau 3 căi,
lizate de alimentare cu energie termică" - NP 059 şi cu indicaţiile pompe de circulaţie.
producătorilor schimbătoarelor de căldură utilizate în punctele termice.
• Bucla de acţionare a pompei de recirculare a apei calde de
10.29. în scopul realizării economiei de energiei şi stabilirii consum:
unor relaţii corecte între distribuitorul şi consumatorul de energie - elemente primare de temperatură: senzori de temperatură
termică se prevede contorizarea. de imersie sau de contact.
în punctele termice se contorizează obligatoriu:
- energia termică primită de la sursa termică; • Bucla de acţionare a pompei de ridicare a presiunii apei calde
- energia termică furnizată separat diferitelor categorii de consum funcţie de presiunea din reţeaua de apă caldă de consum.
de consumatori (pentru încălzire, pentru apă caldă de consum,
pentru alte scopuri). 10.31. Regulatoarele electronice pot fi de sine stătătoare, sau
La aceeaşi categorie de consumatori, se recomandă contorizarea module ale aceluiaşi automat programabil, dotat cu:
energiei termice pe ramuri. - o unitate centrală de prelucrare (CPU);
Contorizarea energiei termice se realizează în conformitate - module de intrări şi ieşiri ale semnalelor analogice sau
cu prevederile Codului de măsurare a energiei termice elaborat de digitale;
ANRE. - module speciale : de timp, de contorizare, comparator, de
simulator;
- modul BUS pentru transmiterea datelor la distanţă prin
Aparate de reglare, măsură, control şi transmitere
linie telefonică digitală dedicată, staţie radio etc., modul
la distanţă
interfaţă;
10.30. La nivel de punct termic programul de automatizare, în - software cu programele de aplicaţii;
funcţie de buclele de reglaj prevăzute, se dotează cu: - sursă de alimentare cu energie electrică.
• Bucla de reglare calitativa a circuitului de încălzire:
- elemente primare de temperatură (traductoare): senzor de La acestea se pot adăuga:
temperatură exterioară, senzori de temperatură de imersie sau - aparatele de semnalizare locale: hupe, lămpi de semna-
de contact; lizare;
- elemente de comandă şi control: regulatorul electronic; - echipamente de detecţie-semnalizare: detectori de scurgere
- elemente de execuţie: robinet de reglaj cu 2 sau 3 căi, a gazelor, de incendiu, antiefracţie, de protecţie la inundaţie.
pompe de circulaţie.

117
116
10.32. Elementele de automatizare se montează local, fiind Cerinţe de calitate pentru materialele de instalaţii şi
conectate direct la regulatorul electronic sau prin intermediul dula- utilajele din punctul termic
pului de automatizare, care poate conţine şi aparatele de protecţie şi
conectare ale circuitelor de alimentare a utilajelor din punctul termic: 10.37. Materialele şi echipamentele utilizate la executarea
pompe, compresor, dulapul convertizoarelor de frecvenţă etc., sau lucrării trebuie să corespundă cerinţelor de calitate din „Legea calităţii
poate fi separat de tabloul de alimentare a consumatorilor de forţă şi în construcţii"- Legea 10/1995 şi exigenţelor speciale de calitate ale
iluminat ai punctului termic. lucrării.

10.33. Instalaţiile din punctele termice se prevăd cu aparatură 10.38. Parametrii tehnico-funcţionali şi echipamentelor (capacităţi,
de măsură şi control care să măsoare şi/sau să controleze periodic sau debite, presiuni, temperaturi de lucru, clase de precizie, randamente etc.)
continuu: presiunea, temperatura, debitul de fluid vehiculat etc. trebuie să corespundă specificaţiilor tehnice din proiecte.

10.39. Agregatele, aparatele, accesoriile şi materialele utilizate


10.34. La instalaţiile cu apă fierbinte (peste 115°C) se prevede trebuie să fie agrementate şi omologate de către organismele abilitate
aparatură de măsură, control şi reglare conform prevederilor PE 502-8. în acest scop şi să fie însoţite de specificaţiile tehnice cu caracteristi-
cile tehnice şi funcţionale şi instrucţiunile de montaj, exploatare şi
10.35. La instalaţiile de încălzire cu apă, indiferent de parame- întreţinere.
trii agentului termic, se prevede aparatura adecvată în funcţie de
specificul şi mărimea instalaţiei. 10.40. Executantul şi beneficiarul vor solicita certificatele de
în mod obligatoriu se prevăd: calitate şi garanţie pentru materialele şi echipamentele aprovizionate
• termometre indicatoare; de la furnizori.
• manometre indicatoare;
• prize de presiune cu robinete pentru montarea manometrelor
diferenţiale sau cu citire directă, pe conducte, echipamente şi Clădirea punctelor termice
utilaje conform cap. 1-5 din Normativul 113. 10.41. Clădirile punctelor termice se proiectează conform
reglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor şi condiţiilor
10.36. Instalaţiile de preparare a apei calde de consum se prevăd prevăzute în reglementări specifice (Prescripţii tehnice ISCIR, Norme
cu termoregulatoare limitatoare de temperatură, oricare ar fi agentul PSF şi de protecţie a muncii etc.).
termic utilizat.
10.42. Clădirile punctelor termice se încadrează în categoria E
de pericol de incendiu.

10.43. Uşile de acces ale punctelor termice se amplasează astfel


încât să conducă direct în spaţiul principal de supraveghere a utilajelor,

119
118
având deschiderea în afară, direct spre exterior sau într-un spaţiu în respective, precum şi măsuri de evitare a transmiterii trepidaţiilor la
directă legătură cu exteriorul, care nu poate fi blocat. Dimensiunile elementele de construcţie ale clădirii.
uşilor şi ale spaţiilor intermediare de legătură cu exteriorul se aleg astfel
încât să asigure introducerea şi scoaterea principalelor utilaje care nu se
pot dezasambla. Instalaţiile aferente clădirii punctelor termice
Scara principală de acces, în situaţiile în care este necesară, se
execută din beton, cu suprafaţă rugoasă, cu o înclinare sub 45° şi se 10.48. La punctele termice cu capacitate mai mare de 2 MW şi
prevede cu balustradă. cu personal permanent se amenajează un grup sanitar (WC şi duş)
Uşile încăperilor anexe trebuie să se deschidă spre sala pentru personal.
principală a punctului termic. La unităţile mai mici la care nu se amenajează un grup sanitar
se asigură accesul la un WC din apropiere, în cadrul clădirii. Distanţa
10.44. Pentru compartimentele rezervate altor unităţi (de ex.: până la acest WC trebuie să fie de maximum 75 m pe orizontală, fără
post trafo, staţii de hidrofor etc.) grupate cu puncte termice se prevăd a depăşi 4 m pe verticală. Dacă aceste prevederi nu pot fi respectate,
accese separate, direct din exterior. se amenajează un WC şi la punctele termice cu capacitate mai mică de
In clădirile civile, la care punctele termice se grupează cu staţia 2 MW, cu personal permanent.
de hidrofor şi, eventual, alte utilităţi, toate pot avea o comunicare Instalaţiile sanitare şi de încălzire ale punctului termic se prevăd
funcţională, prin intermediul unui coridor comun, în cazul în care cu puncte de golire racordate la canalizarea interioară.
staţia de hidrofor (pompare) face parte din instalaţiile de stingere a
incendiilor, uşile de comunicare cu coridorul au limita de rezistenţă la 10.49. Punctele termice se prevăd cu chiuvete cu robinet dublu
foc de minim l oră şi 30 minte. serviciu şi cu recipient de pardoseală legat direct la canalizare.
Pardoseala acestor încăperi are panta de cel puţin 5 %o spre recipientul
10.45. Punctele termice se prevăd cu ferestre exterioare pentru de pardoseală.
iluminarea şi ventilarea naturală a încăperii. La PT unde nu se poate Când nivelul canalizării exterioare nu permite legarea directă
realiza o bună ventilare prin ferestre, se recomandă şi prevederea unor sau când există pericolul de refulare a reţelei de canalizare, recipientul
canale de ventilare naturală sau a unei instalaţii de ventilare mecanică. se racordează la canalizare prin intermediul unei pompe acţionate prin
plutitor.
10.46. Clădirea punctului termic (sala echipamentelor, cabina
personalului de întreţinere şi grupurile sanitare) se încălzeşte. 10.50. Punctele termice se prevăd cu următoarele instalaţii
electrice:
- instalaţii de alimentare cu energie electrică a PT;
10.47. Punctele termice existente şi proiectate înglobate în - instalaţii electrice de iluminat;
clădiri cu altă destinaţie, amplasate direct, sub sau alături de încăperi - instalaţii electrice de forţă, comandă;
în care nu se admite zgomot, trepidaţii sau exces de temperatură, - instalaţii electrice de protecţie;
se prevăd cu izolare fonică şi termică pentru a nu se depăşi limitele - instalaţii electrice de detecţie şi semnalizare (incendiu,
de zgomot şi temperatură, admise potrivit destinaţiei încăperilor
efracţie, inundaţie).

120 121
10.51. In punctele termice se prevăd prize cu tensiune neperi- exploatarea şi întreţinerea lor şi de condiţiile impuse de Normele
culoasă, pentru lămpi portabile. generale de protecţie a muncii, de prescripţiile tehnice ISCIR C l şi de
Se recomandă ca toate punctele termice cu personal permanent alte reglementări specifice.
să fie prevăzute cu un post telefonic. Se ţine seama de posibilitatea de extindere în viitor a punctului
termic.
Elemente de construcţii aferente echipamentului
10.56. Organizarea spaţiilor şi amplasarea utilajelor se face
10.52. Elementele de construcţii aferente schimbătoarelor de astfel încât distanţele străbătute de personalul de exploatare să fie
căldură şi pompelor (postamente) se execută pe baza planurilor şi minime, iar supravegherea utilajelor să se facă uşor.
instrucţiunilor de montaj ale producătorului. Se asigură, după caz, spaţiul necesar pentru revizii, reparaţii,
control etc.
Spaţiile libere au înălţimea utilajelor respective plus un spaţiu
10.53. La elaborarea proiectului de structură de rezistenţă a
de siguranţă şi acces de circa 30 cm, dar nu mai puţin de 1,80 m.
punctelor termice se ţine seama de sarcinile statice şi dinamice ale
aparatelor, utilajelor şi conductelor instalaţiei de încălzire şi de
10.57. în jurul schimbătoarelor de încălzire şi de apă caldă de
prevederile specifice antiseismice din normativul P 100.
consum se lasă un spaţiu liber, a cărui lăţime va fi stabilită în funcţie
în cazul instalaţiilor care se modernizează sau se transformă se
de necesităţile de exploatare, întreţinere şi curăţire, ţinând seama şi
are în vedere ca sarcinile date de instalaţii să nu afecteze capacitatea >
de recomandările producătorului schimbătoarelor, dar nu mai puţin de
de rezistenţă a elementelor de construcţii.
0,8 m.
Stabilirea soluţiilor constructive se face în conformitate cu
Spaţiul trebuie să fie suficient de mare pentru operaţiunile
„Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de
de scoatere şi întreţinere, urmând ca repararea să se facă, eventual,
protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale" - P 121 şi
„Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la într-un alt spaţiu special amenajat.
clădiri civile, social-culturale şi tehnic-administrative" - P 122. în cazul montării schimbătoarelor de căldură la înălţimi peste
1,80 m deasupra pardoselii, distanţa minimă laterală până la alte
aparate, până Ia pereţii încăperii sau până la limita platformelor
10.54. Pompele şi ventilatoarele se montează pe postamente cu deschise este de 0,50 m.
strat elastic sau dispozitive pentru amortizarea trepidaţiilor. Distanţele menţionate se prevăd dacă nu există alte indicaţii ale
Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se prote- producătorului.
jează împotriva apei provenite din goliri, spălări ş.a.
10.58. Pompele din punctele termice se montează la pardoseală,
pe postamente sau pe conducte.
Organizarea spaţiilor din punctele termice Pompele montate la pardoseală se amplasează astfel încât să
ofere posibilităţi de supraveghere uşoară. Ele se montează, pe cât
10.55. Dimensiunile punctelor termice se stabilesc ţinând seama
posibil, grupate şi aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele
de gabaritele utilajelor, de spaţiile necesare pentru montarea,
altor utilaje.

122 123
Spaţiul liber din jurul pompelor se stabileşte în funcţie de 10.62. Conductele din punctele termice se pozează aparent. Se
mărimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât şi de pot poza sub pardoseală în canale vizitabile, cu panta de l %, legate la
mărimea şi poziţia de montare a armăturilor de pe aceste conducte, dar recipientul de ape uzate, numai porţiuni scurte de racordare, în cazul
nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor). în care pozarea aparentă ar împiedica circulaţia sau exploatarea
Când tipul şi greutatea pompelor permit, se pot monta două utilajelor.
pompe pe un postament comun.
La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaţiului necesar 10.63. Armăturile de închidere prevăzute pentru separarea
se face ţinând seama de construcţia pompelor (cu ax vertical sau aparatelor sau a unor porţiuni din instalaţii se montează în locuri
orizontal), de modul de îmbinare (cu flanşe sau filet) şi dacă sunt accesibile, iar cele care se manevrează mai des se amplasează astfel
pompe simple sau gemene, precum şi de recomandarea furnizorului. încât să se ajungă la ele fără intermediul unei scări.

10.59. în jurul rezervoarelor cu apă se prevăd spaţii de acces 10.64. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la
de minimum 0,50 m. Aceste spaţii pot fi micşorate pe două laturi la ventilele de siguranţă, conductele de dezaerisire şi conductele princi-
0,20 m, dacă rezervorul poate fi deplasat pentru revizii şi reparaţii. pale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente,
Dacă rezervorul este prevăzut cu izolaţie termică, se asigură pe jgheaburi, sifoane, pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât
toate laturile spaţii de acces de cel puţin 0,50 m. scurgerea apei să poată fi observată.
Rezervoarele având suprafaţa bazei peste 5 mp se montează pe Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizarea
suporţi, asigurând sub rezervor un spaţiu de minimum 0,20 m. exterioară se asigură, pe cât posibil, prin gravitaţie.
Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din Legăturile între jgheaburi, pâlnii şi sifoanele/recipientele de
partea superioară, se lasă un spaţiu liber cu înălţimea minimă 0,60 m. pardoseală se face cu conducte de canalizare montate pe cât posibil în
pardoseală.
10.60. Traseele conductelor de legătură la utilajele din puncte
termice (schimbătoare de căldură, pompe, vase de expansiune etc.) se 10.65. Punctele termice de orice capacitate se prevăd cu masă
aleg astfel încât să nu împiedice demontarea armăturilor şi diferitelor de lucru şi panou pentru afişarea permanentă a schemelor şi instruc-
părţi ale aparatelor, în caz de necesitate se prevăd pe conducte ţiunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc.
îmbinări demontabile. Punctele termice cu o capacitate mai mare de l MW se prevăd,
In cazul modernizărilor punctelor termice se utilizează pe cât în plus, şi cu dulap metalic, trusă de scule şi banc de lucru pentru
posibil susţinerile de conducte existente iar când acest lucru nu este efectuarea lucrărilor de întreţinere şi cu o încăpere specială prevăzută
posibil, se execută susţineri care să nu afecteze elementele de cu ferestre către exterior în care se montează aparatura de achiziţie şi
rezistenţă ale construcţiei. transmitere date, integratoare etc.

10.61. Se prevede posibilitatea de acces pentru intervenţie la


separatoarele de impurităţi (scoaterea sitelor, pentru curăţare, a
tronsoanelor demontabile etc.).

125
124
Dimensionarea echipamentului din punctul termic - două aparate, la punctele termice cu capacitatea între
0.1 şi 2 M W;
10.66. Capacitatea termică a schimbătoarelor de căldură pentru - minim trei aparate, la puncte termice cu capacitate peste
încălzire, prepararea apei calde de consum, ventilare-climatizare sau 2 MW şi în punctele termice care alimentează clădiri cu condiţii
scopuri tehnologice, folosite în punctele termice, se determină pe baza funcţionale deosebite (spitale, sanatorii etc.)
necesarului de căldură stabilit conform capitolului 7 din prezentul
normativ.
10.70. Alegerea tipului de schimbătoare de căldură şi a schemei
de preparare a apei calde de consum se va face în conformitate
10.67. Debitul de agent termic primar necesar schimbătoarelor cu prevederile Normativului 19 privind „Proiectarea şi executarea
de căldură din puncte termice se determină în funcţie de necesarul de instalaţiilor sanitare".
energie termică, ţinând seama de caracteristicile termohidraulice ale;
aparatelor schimbătoare de căldură, de temperaturile nominale ale
agenţilor termici, de schemele de racordare, de regimul de funcţionare 10.71. Alegerea pompelor de circulaţie pe circuitul secundar se
şi de existenţa acumulării. face ţinând seama de debitul de agent termic ce trebuie vehiculat în
instalaţie, pentru transportarea debitului de căldură Q, la diferenţa
de temperatură ∆ t = tT – tR nominală a instalaţiei şi de pierderile de
10.68. Suprafaţa de schimb de căldură a schimbătoarelor de presiune totale maxime ∆ HT din sistem pe întreg traseul
căldură se determină din bilanţul termic la schimbător pe agentul instalaţiei
primar şi pe agentul secundar, luându-se în considerare şi valoarea dimensionată pentru vitezele economice.
coeficientului de utilizare (murdărire) a suprafeţelor de încălzire
prevăzut de producător pentru durata de utilizare garantată.
De regulă, aceasta se efectuează pe baza programului de calcul 10.72. Dimensionarea volumului vaselor de expansiune de
a furnizorului schimbătorului pe baza datelor de proiectare. pe circuitul secundar se efectuează conform STAS 7132 şi GP 021,
pentru preluarea dilatării apei şi conform instrucţiunilor producătorilor
în cazul vaselor de expansiune cu membrană sau a modulelor de
10.69. Alegerea numărului de schimbătoare de căldură pe tipuri
expansiune.
de consumuri (încălzire, preparare apă caldă de consum etc.) se face
pe baza unei analize tehnico-economice care ţine seama de:
- tipul de schimbător de căldură (tubular, cu plăci); 10.73. Dimensionarea supapelor de siguranţă pentru schimbă-
- sarcinile termice pe tipuri de consumuri; toarele de căldură se efectuează conform STAS 7132 şi a prescripţiilor
- regimul de funcţionare; . tehnice ISCIR C 4.
- condiţii de amplasare.
Nu se prevăd unităţi de rezervă. 10.74. Secţiunea de scurgere a supapei, implicit diametrul şi
In punctele termice pentru încălzire, numărul orientativ al numărul supapelor se dimensionează în funcţie de fluidul eşapat (abur,
schimbătoarelor de căldură poate fi: apă, aer) de parametrii fluidului, precum şi de caracteristicile
- un aparat, la punctele termice cu capacitatea sub 0, l MW; constructive ale supapei, ţinând seama de prevederile STAS 7132.

126
127
Secţiunea de scurgere a fiecărei supape de siguranţă trebuie să
fie de minim 400 mm2.
10.75. Alegerea pompelor de apă de adaos se face ţinând seama
atât de necesitatea completării apei din instalaţie precum şi de timpul
necesar stabilit pentru această operaţie.
Se prevăd două pompe al căror debit minim se stabileşte cu
relaţia din STAS 7132.

10.76. Dimensionarea staţiei de dedurizare a apei se face funcţie


de:
- debitul de apă de adaos;
- compoziţia chimică a apei de alimentare;
- capacitatea volumetrică utilă a schimbătorului de ioni
considerat;
- durata ciclului activ al unui filtru.

10.77. Dimensionarea contoarelor de energie termică se face


funcţie de:
- domeniul de sarcini termice ce trebuie măsurat (minim,
maxim, nominal);
- debitele de agent termic din instalaţie;
- temperatura agentului termic;
- căderea de presiune maxim admisă prin debitmetru.
11. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR DIN
10.78. Dimensionarea conductelor de agent termic - apă caldă PUNCTELE TERMICE
şi apă fierbinte din punctul termic se efectuează respectând domeniile
de viteze de circulaţie a apei indicate în tabelul 10.78. 11.1. Executarea instalaţiilor din punctele termice se face pe
bază de proiect.
10.79. Dimensionarea conductelor de apă rece şi de apă
caldă de consum, se face conform indicaţiilor din normativul I 9 şi 11.2. La montaj şi execuţie se respectă: planurile de amplasa-
STAS 1478. ment şi montaj, tehnologiile specifice fiecărei lucrări în parte, conform
caietelor de sarcini, specificaţiilor tehnice şi instrucţiunilor de montaj
ale producătorului echipamentelor.

129
128
Eventualele modificări ale planului de amplasament utilaje se Montarea conductelor şi armăturilor
pot face doar cu acceptul prealabil al proiectantului, pe baza
dispoziţiilor de şantier. 11.6. La montarea conductelor şi armăturilor, reprezentantul
beneficiarului şi întreprinderea de montaj au următoarele obligaţii:
- de a introduce în contractele comenzilor de materiale,
11.3. In faza preliminară montajului, reprezentantul beneficia-
rului şi al constructorului au următoarele obligaţii: obligaţia furnizorilor de a marca materialele de montaj cu
- recepţionarea utilajelor conform proiectelor de execuţie
simbolurile prevăzute în proiect şi de a fi însoţite de certificate
(proiecte tehnice, elaborate conf. art. 2.3.4., verificarea existen- de calitate;
- de a organiza păstrarea şi depozitarea corespunzătoare a
ţei certificatelor de agrement şi omologare MLPTL, BRML,
ISCIR etc. inclusiv constatarea stării utilajului după efectuarea conductelor astfel încât să se împiedice murdărirea sau deterio-
transportului şi manevrelor de încărcare-descărcare; rarea acestora;
- de a executa transportul astfel încât să se împiedice
- asigurarea conservării utilajelor şi pieselor livrate separat,
conform prevederilor documentaţiei tehnice a utilajelor; pătrunderea de pământ, nisip, etc. în materiale la montaj. De
asemenea este obligatorie curăţirea materialelor de eventualele
- asigurarea documentaţiei tehnice pentru utilajele procurate;
impurităţi şi de protecţiile anticorozive prevăzute pentru conser-
- încheierea de procese verbale de recepţionare a funda-
ţiilor şi construcţiilor. vare la depozitare, precum şi executarea probelor specificate în
documentaţia tehnică sau în legislaţie, înainte de introducerea
în operă;
11.4. Este obligatorie consultarea de către executant a documen- - de a organiza execuţia instalaţiilor în aşa fel încât să nu se
taţiei tehnice a utilajelor şi echipamentelor în vederea cunoaşterii poată pune în operă alte materiale decât cele indicate, evitându-se
condiţiilor tehnice impuse pentru transport, montaj, predări, îmbinarea astfel posibilitatea utilizării materialelor în mod neadecvat;
tronsoanelor. - de a începe montarea conductelor numai după recepţio-
narea acestora;
11.5. Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la montaj sunt - de a nu începe montarea conductelor, decât după verifi-
următoarele: carea construcţiilor, suporţilor conductelor (cote, poziţii) stabilind
- pentru utilajele statice se respectă verticalitatea şi şi abaterile acestora faţă de proiect.
orizontalitatea cu abaterile admise, prin realizarea transmiterii
eforturilor pe toate reazemele ţinând seama de conformarea 11.7. La montajul conductelor se ţine seama de pantele de
antiseismică; montaj indicate în Normativul I 13 (pentru conducte de agent termic)
- pentru utilajele la care rezultă solicitări dinamice, se şi I 9 (pentru conducte de apă caldă şi rece), de modalităţile de pro-
efectuează centrarea acestora conform prescripţiilor tehnice din tecţie a conductelor la trecerea prin pereţi şi planşee, de tehnologiile
documentaţia tehnică a utilajului. de îmbinare.
Pentru ambele categorii de utilaje este obligatorie protejarea
11.8. La livrare, toate utilajele şi echipamentele trebuie să fie
acestora după montaj până la darea în funcţiune.
însoţite de fişe tehnice care să indice modul de montaj, întreţinere şi

130 131
exploatare şi să semnaleze condiţiile specifice ce trebuie asigurate la 11.12. Asamblarea conductelor se face prin sudură, iar îmbi
manevrare şi aşezarea pe poziţie. narea cu armăturile şi aparatura se face prin flanşe sudate, prin mufă
sau chiar direct prin sudură de conducte. Schimbările de direcţie şi
ramificaţiile se execută cu coturi şi teuri uzinate. Sudurile se execută
11.9. Toate armăturile se montează în poziţia închis. La
de către persoane autorizate. După sudare se verifică calitatea sudurii.
montarea armăturilor se asigură paralelismul între flanşele conductelor
şi ale armături lor.
11.13. Conductele se montează respectându-se pantele şi cotele
din proiect, iar susţinerea se face cu suporţi metalici.
11.10. Pentru conductele care urmează a se prefabrica în
ateliere se iau următoarele măsuri:
- delimitarea după condiţiile locale a mărimii tronsoanelor Montarea pompelor
executate (transport, ridicare, aşezare în poziţie etc.) ţinând
seama şi de necesităţile de ajustare pe cele 3 direcţii, în acest 11.14. Montarea pompelor pe conductă se face respectându-se
caz prevăzând u-se plusuri de lungime de 100 mm în punctele coaxialitatea acestora cu conductele de legătură. Poziţia pompei (cu
respective; motorul orizontal sau vertical) este conform precizărilor furnizorului.
- materialele trebuie să fie bine curăţate înainte de
introducerea în operă; 11.15. Pompele de circulaţie cu greutăţi mari se susţin pe
- modul de execuţie a reducţiilor, coturilor, capacelor, postamente proprii.
curbelor, ţine seama de condiţiile impuse de oţelurile respective;
- montarea armăturilor se face după o probare preliminară 11.16. Montarea pompelor pe postamente se face prin buloane
a acestora; fixate în postamentele din beton, asigurându-se izolarea contra
- curăţirea tronsoanelor executate şi astuparea capetelor; transmiterii vibraţiilor asupra elementelor de construcţie. Postamen-
- probarea tronsoanelor în ateliere, proba etanşeităţii tele se execută pe baza proiectului de construcţii şi se realizează
tronsoanelor prefabricate; protecţia stratului izolator la umiditate.
- marcarea tronsoanelor executate, cu denumirile conduc-
telor; 11.17. Se asigură coaxialitatea şi etanşeitatea între racorduri şi
- asigurarea contra deformărilor la transportarea şi montarea conductele de legătură la acestea.
tronsoanelor;
- montarea de garnituri fără defecte, verificarea şi curăţirea
Montarea staţiei de dedurizare a apei
suprafeţelor de etanşare, asigurându-se montarea centrată a
garniturilor; 11.18. Staţia de dedurizarea apei se montează, de regulă, pe un
- asamblarea la racordurile utilajelor să se facă fără a se postament din beton de 15 cm înălţime.
crea tensiuni prin strângerea şuruburilor.

132 133
11.19. Staţia se racordează la instalaţie prin intermediul unor 11.24. Integratoarele de impulsuri se amplasează de regulă într-o
vane, eventual acţionate electric (furnitură proprie). Se racordează cameră separată specială pentru aparatele de telegestiune, sau într-un
staţia la ştuţurile de intrare şi ieşire a robinetului de regenerare, la dulap special pentru echipamente, la un nivel accesibil pentru citire.
conductele de apă brută şi apă dedurizată. Se racordează ştuţul de
golire al vanei de regenerare la pâlnia de golire la canalizare. Se
introduc masa filtrată şi masa activă în cazul în care staţia nu a fost Montarea şi instalarea schimbătoarelor de căldură
livrată cu acestea şi se realizează racordul electric. 11.25. Schimbătoarele de căldură se amplasează de regulă pe
postamente cu înălţimea de 10-15 cm. Montajul pe postament se face
respectându-se distanţele de montaj din planul de amplasare al
Montarea contoarelor de energie termică utilajelor, distanţe necesare întreţinerii schimbătoarelor şi accesoriilor.
11.20. Debitmetrele se montează în plan orizontal vertical, sau
11.26. Racordarea schimbătoarelor de căldură la instalaţie se
indiferent conform indicaţiilor producătorului, asigurându-se coaxiali-
face după efectuarea spălării instalaţiei de încălzire.
tatea cu conductele de legătură.

Montarea sistemului de expansiune


11.21. Se asigură înainte şi după debitmetru porţiuni drepte cu
lungimi care să asigure buna funcţionare a debitmetrelor conform 11.27. Vasele de expansiune închise cu membrană se ampla-
indicaţiilor producătorilor. sează pe poziţie, conform proiectului, şi se racordează la instalaţie pe
în cazul în care nu se pot respecta aceste lungimi, se vor circuitul de agent termic secundar, fără a se prevedea nici un fel de
prevedea stabilizatoare - compensatoare de curgere. armături pe aceste racorduri.

11.22. Debitmetrele sunt încadrate de robinete pentru a putea fi 11.28. în cazul utilizării modulelor de expansiune acestea se
izolate în caz de demontare. Pentru debitmetre, se vor prevedea amplasează şi se racordează în instalaţie în conformitate cu prevede
mosoare de ţeava cu flanşe care să poată fi introduse în instalaţie, în rile proiectului (schemă funcţională plan instalaţii) şi cu instrucţiunile
locul debitmetrelor, în cazul necesităţii demontării acestora. de montaj şi racordare ale producătorilor.
în amonte de debitmetre se montează filtre de impurităţi.
11.29. Pompele de adaos se montează pe postamente în confor-
11.23. Sondele de temperatură (pereche) se montează, de mitate cu planul de amplasament utilaje, racordarea în instalaţie
regulă, înclinat, în ştuţuri speciale, astfel încât elementul sensibil să realizându-se conform prevederilor STAS 7132.
depăşească axul conductelor. Se montează câte o pereche de sonde pe
fiecare circuit (ramură) de încălzire pe conductele de tur şi retur.
Poziţia de montaj a sondelor (perpendicular pe sensul de Executarea instalaţiilor electrice de automatizare
curgere, înclinat la 45° sau în coturi) trebuie să fie în conformitate cu
11.30. Tehnologiile de execuţie aplicate instalaţiilor de automa-
instrucţiunile fabricantului şi funcţie de tipul sondelor. tizare au la bază următoarele operaţii: pregătirea lucrărilor de montare

134 135
a instalaţiilor de automatizare, montarea echipamentelor de automaţi-
Montarea şi instalarea regulatoarelor
zare, montarea conductorilor, verificarea şi recepţionarea instalaţiilor (automate programabile)
de automatizare.
11.34. Regulatoarele se montează centralizat în interiorul cutiilor,
11.31. Pregătirea lucrărilor de montare a instalaţiilor se efectu
- panourilor, dulapurilor sau pupitrelor, sau local pe pereţi, suporturi din
ează de către unitatea de execuţie şi constă din întocmirea unui dosar ţeava sau profile oţel cornier.
de pregătire a lucrării ce cuprinde: graficul de eşalonare fizică a
execuţiei lucrărilor, extrasul de prefabricate, extrasul de materiale,
necesarul de scule, dispozitive şi maşini, necesarul de forţă de muncă, Montarea şi instalarea elementelor de execuţie
termenele de predare a fronturilor de lucru, tehnologiile de execuţie.
11.35. Montarea elementelor de execuţie este legată de existenţa
frontului de lucru, trebuind să existe deschideri pe traseul conductelor,
Montarea şi instalarea traductoarelor destinate introducerii unor tronsoane echipate cu robinete de reglare,
vane de reglare.
11.32. Montarea traductoarelor este legată de existenţa frontului
de lucru, respectiv de terminarea montajului instalaţiei tehnologice sau 11.36. Robineţii termostatici se amplasează cu bulbul încorpo
-
a agregatelor, de pregătirea poziţiilor de intercalare şi a racordurilor rat în poziţie orizontală (o amplasare verticală ar conduce la încălzirea
pentru traductoare. prin convecţie de la conductele de apă caldă). Aerul din încăpere
Pregătirea tronsoanelor constă în montarea garniturilor şi trebuie să circule liber peste elementul sensibil, influenţele locale
contraflanşelor la detectoarele de debit, traductoare de nivel, de
(colţuri de încăpere, radiatoare masive, tăblii decorative etc.) riscă să
presiune relativă, prin strângerea cu şuruburi mecanice. La toate
modifice temperatura măsurată şi în acest caz se va utiliza un robinet
flanşele exterioare se execută racorduri cu diam etrul traseului de
termostatic cu bulb şi afişaj la distanţă.
conducte întrerupt.

11.33. Sondele de temperatură de ambianţă se amplasează pe Montarea aparatelor de conectare şi automatizare


perete, de preferinţă la 1,50 m de planşeu, într-un loc ferit de surse de 11.37. Montarea aparatelor de conectare utilizate în instalaţii de
căldură şi curenţi de aer. automatizare (siguranţe fuzibile, relee termice, intermediare, de timp,
Sondele de temperatură exterioară se amplasează pe un perete întreruptoare-contactoare, butoane, lămpi de semnalizare, hupe etc.) se
orientat spre nord sau, dacă nu este posibil, orientat spre nord-vest, execută de obicei centralizat în cutii, dulapuri, panouri şi pupitre.
distanţate de deschiderile din pereţi. Limitatoarele şi uneori întreruptoarele, hupele, comutatoarele cu came
Sondele de măsură a temperaturii apei sunt de tip cu imersie, se montează local.
amplasarea făcându-se pe conductă cu teacă sau prin înfiletare, sau de Pregătirea poziţiei pentru montarea aparatului constă în -mon
contact, amplasarea facându-se sub izolaţie. Sonda trebuie amplasată tarea unor construcţii uşoare (suporturi, console) în apropierea
în conformitate cu prevederile proiectului. instalaţiei tehnologice sau chiar pe instalaţia tehnologică, sau prin
montarea unor dibluri pe perete.

136 137
11.38. Montarea echipamentelor de automatizare constând din - HG273/94 - Regulament de recepţie a lucrărilor de
rastele cu aparate, panourile, cutiile, dulapurile, pupitrele cu scheme construcţii şi instalaţiile aferente.
sinoptice, se realizează după o verificare atentă a stării în care se află
echipamentul, corespondenţa cu proiectul, dacă caracteristicile tehnice Ordinul MTCT 31/N/1995 - Proceduri, instrucţiuni de aplicare
ale aparatelor din interior corespund cu cele prevăzute. a prevederilor Hotărârilor Guvernului României conexe cu legea
Rastelele cu aparate (construcţii metalice alcătuite din profile 10/1995.
verticale şi orizontale, care se fixează de perete sau pardoseală şi
perete), panouri deschise, dulapuri, pupitre cu scheme sinoptice, pot fi
instalate în încăperi special destinate echipamentelor electrice. Probe, verificări preliminare
în încăperi de producţie pot fi instalate echipamente de 12.2. înaintea efectuării probelor se verifică următoarele:
automatizare complet închise, în construcţie etanşă, în funcţie de • concordanţa instalaţiilor cu proiectul de execuţie;
categoria de mediu în care se încadrează încăperea, pe postamente • caracteristicile aparatelor şi utilajelor precum şi concordanţa
metalice sau din beton, sau pe construcţii metalice. acestora cu proiectul;
în exteriorul clădirilor pot fi montate cutii şi dulapuri în
• dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armătu-
condiţiile respectării gradului de protecţie corespunzător.
rilor etc.;
• poziţiile şi amplasarea aparatelor şi echipamentelor, conform
11.39. Montarea conductelor electrice, constituite din cabluri si proiectului;
tuburi de protecţie, care asigură legătura dintre elementele de automa- • poziţiile şi caracteristicile elementelor de comandă şi execuţie;
tizare prin intermediul echipamentelor de automatizare se realizează • suporţii, pantele şi poziţiile conductelor, corespunzător
printr-o tehnologie de montare proprie. schemelor şi planurilor de instalaţii;
Tehnologia de montare a cablurilor cuprinde: stabilirea trasee- • protecţia anticorozivă a instalaţiilor;
lor, alegerea construcţiilor metalice de susţinere a cablurilor, fixarea
construcţiilor metalice, montarea propriu-zisă a cablurilor. • conformarea şi măsurile antiseismice aplicate la montarea
conductelor accesoriilor, aparatelor, echipamentelor;
• calitatea sudurilor.

12. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICARĂ 12.3. Se verifică caracteristicile elementelor componente ale
INSTALAŢIILOR DIN PUNCTUL TERMIC echipamentelor pe baza certificatelor de calitate, fişelor şi specifica-
ţiilor tehnice şi după caz a agrementelor, se compară caracteristicile
12.1. Condiţiile tehnice pentru verificarea instalaţiilor din tehnice din fişele ce însoţesc echipamentele cu specificaţiile tehnice
punctul termic sunt în conformitate cu prevederile următoarele acte din proiect. Verificarea este obligatorie şi la preluarea utilajelor de
normative şi prescripţii tehnice: către executant şi beneficiar.
- Legea 10/95 privind calitatea în construcţii;
- C56 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia 12.4. Verificarea instalaţiilor din punctul termic se face
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente; obligatoriu pe ansamblul instalaţiilor, chiar dacă au fost verificate în
138 139
prealabil aparate, echipamente sau părţi din instalaţie. Instalaţiile se instalaţiei la conducta de apă potabilă, umplerea instalaţiei, racordarea
supun următoarelor probe: conductei de întoarcere a instalaţiei la golirea de la canalizare şi
- proba la rece (de presiune); menţinerea instalaţiei sub jet continuu până când apa golită din
- proba Ia cald; instalaţie nu se mai observă impurităţi (nămol, nisip etc.). Operaţia se
- proba de eficacitate. repetă cu schimbarea sensului de circulaţie al apei.

12.10 Umplerea instalaţiei, înainte de proba la rece, se face cu


Proba la rece (de presiune) apă tratată care îndeplineşte condiţiile de agent termic.

12.5. Proba la rece se face în scopul verificării rezistenţei 12.11. Pentru umplere se foloseşte direct presiunea apei tratate
mecanice şi a etanşeităţii elementelor din punctul termic şi constă în sau eventual se folosesc pompele de adaos ale instalaţiei; apa este
umplerea cu apă a instalaţiei şi încercarea la presiune. introdusă în conductele de întoarcere ale agentului termic.

12.6. Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaţie - se 12.12. Robinetele de dezaerisire se închid la apariţia apei. După
face având racordate echipamentele din punctul termic şi conductele. terminarea umplerii se închide vana pe conducta de alimentare, cu
apă, se ridică presiunea până la valoarea nominală, se verifică etanşei-
tatea instalaţiei şi se pun în funcţiune pompele de circulaţie a apei.
12.7. Proba la rece se execută înainte de finisarea elementelor
instalaţiei (vopsiri, izolări termice etc.) precum şi de executarea
finisajelor de construcţii. Proba se execută în perioade de timp cu 12.13. Presiunea de probă pentru proba la rece se determină în
temperaturi ambiante mai mari de + 5°C. funcţie de presiunea maximă şi de modul de execuţie al instalaţiei,
în cazul în care s-a depăşit această perioadă, executantul trebuie astfel:
să asigure pe timpul probelor o temperatură în PT mai mare de 50°C - o dată şi jumătate presiunea maximă de regim;
luând toate măsurile necesare să nu se producă îngheţarea apei în - la presiunile prescrise de instrucţiunile tehnice ISCIR,
instalaţii. pentru părţile de instalaţii care sunt supuse prevederilor acestor
prescripţii.
12.8. în vederea executării probei la rece, se va asigura
12.14. Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate
deschiderea completă a tuturor armăturilor de închidere şi reglaj,
fi începută imediat după punerea ei sub presiune, prin controlul
reglarea armăturilor de siguranţă la schimbătoarele de căldură şi de la
rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La îmbinările sudate
vasul de expansiune închis în concordanţă cu presiunea de probă,
controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examina
verificarea punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă
rea cu ochiul liber.
potabilă.

12.9. înainte de proba de presiune la rece instalaţia se spală cu 12.15. Măsurarea presiunii de probă se începe după cel puţin
apă. Spălarea instalaţiei cuprinde racordarea conductei de ducere a 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune şi se face cu manometru

141
140
înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie l ,6, prin 12.22. Odată cu proba la cald se efectuează şi reglajul
citiri la intervale de 10 min. timp de 3 ore. instalaţiei. Se controlează debitul agentului termic pe conducta de
racordare a instalaţiei la reţeaua exterioară, cu ajutorul dispozitivelor
prevăzute în acest scop în proiect (contoare de căldură), efectuându-se
12.16. Rezultatele probei la rece se consideră corespunzătoare
reglajul corespunzător.
dacă, pe toată durata probei, manometrul nu a indicat variaţii de
presiune şi dacă la instalaţie nu se constată fisuri, crăpături sau
scurgeri de apă la îmbinări şi presgarnituri. 12.23. Proba la cald comportă două faze: prima fază la o
temperatură medie de 50-60°C şi a doua fază la temperatură maximă.
12.17. în cazul constatării unor scăderi de presiune sau Durata fiecărei faze este de 2 ore, timp în care se controlează
defecţiunilor de mai sus, se procedează la remedierea acestora şi se etanşeitatea instalaţiei, modul în care sunt preluate dilatările con-
repetă proba. Rezultatele se înscriu în procesul verbal al instalaţiei. ductelor, precum şi funcţionarea pompelor, motoarelor electrice şi
armăturilor.
12.18. După executarea probei, golirea instalaţiei de apă este
obligatorie. 12.24. Se verifică dacă se face o bună dezaerisire a instalaţiei.

12.25. La răcirea instalaţiei se examinează din nou toată


Proba la cald instalaţia spre a se controla etanşeitatea. După terminarea acestei
examinări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se
12.19. Proba Ia cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a procedează la o nouă încălzire, urmată de un control identic cu cel
modului de comportare a elementelor instalaţiei la dilatare şi descris mai sus.
contractare, a circulaţiei agentului termic. La punctele termice, proba
la cald cuprinde, în mod obligatoriu, verificarea randamentului de
funcţionare al schimbătoarelor, care va trebui să corespundă datelor 12.26. După efectuarea probelor, instalaţia se goleşte dacă până
indicate în cartea tehnică a fiecărui schimbător de căldură. la intrarea în funcţionare există pericolul de îngheţ.

12.20. Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii, 12.27. Anterior probei la cald, pe întreaga instalaţie se face o
izolării), dar numai după închiderea completă a clădirii şi după probă parţială, în care se porneşte instalaţia şi se ţine sub observaţie
efectuarea probei la rece. cel puţin o oră, verificând în principal:
- montarea echipamentului şi conductelor astfel încât să
12.21. Sursa de căldură va asigura debitul, presiunea şi tempe- asigure spaţiile necesare prevăzute pentru exploatare;
ratura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalaţiei. - modul de manevrare al armăturilor;
Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripţiilor - dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare
tehnice specifice unor elemente din instalaţie cu cerinţe speciale (pompe, injectoare etc.) nu produc zgomote sau vibraţii supără-
privind apa de alimentare. toare şi dacă s-au respectat prevederile pentru atenuarea şi

142 143
împiedicarea transmiterii lor la elementele construcţiei 12.33. Se face controlul şi verificarea măsurilor de siguranţă
(atenuatoare de zgomot, izolări fonice, straturi antivibraţie 1a prevăzute în STAS 7132. Se verifică:
postamente etc.). - funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la atingerea
presiunii limită;
- funcţionarea evacuării excesului de apă dilatată, precum
Probe funcţionale şi funcţionarea automată a pompei de adaos, intrarea în
funcţiune şi oprirea pompei;
12.28. Se efectuează proba de eficacitate a instalaţiei pentru a - legarea vaselor de expansiune şi a pompelor de circulaţie
verifica dacă instalaţia realizează gradul de încălzire prevăzut în a apei pentru asigurarea presiunii în instalaţie.
proiect.
Ea se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune.
12.34. Pentru asigurarea circulaţiei agentului termic - apă, se
verifică:
- realizarea de către pompe a presiunii prevăzute, prin
12.29. Pentru ca verificarea să fie cât mai concludentă, se va
măsurarea presiunii diferenţiale între aspiraţie şi refulare;
alege o perioadă rece, când temperaturile exterioare în momentul
- realizarea presiunii totale în diferite puncte ale punctului
efectuării acestei probe trebuie să fie sub 0°C şi valoarea lor mediei
zilnică în timpul probei să nu varieze cu mai mult de ± 3°C faţă de termic;
- semnalizarea întreruperii funcţionării unei pompe şi modul
temperatura exterioară medie a celor două zile precedente.
de intrare în funcţiune a pompei de rezervă, în caz că există.

12.30. Se măsoară temperaturile aerului exterior şi ale agentului


12.35. Pentru asigurarea dezaerisirii şi golirii instalaţiei se
termic pe conductele de ducere şi întoarcere ale agentului secundar,
verificându-se corelarea acestor parametri atât între ei cât şi cu verifică:
temperatura agentului termic primar, conform graficului de reglaj. - eficienţa dezaerisirii instalaţiei în punctele cele mai de
sus de pe traseul conductelor şi la partea superioară a echipa-
mentelor;
12.31. Pentru a asigura precizia măsurătorilor se recomandă - golirea instalaţiei în punctele cele mai de jos ale
alegerea de termometre cu gradaţii corespunzătoare (pentru tempera- conductelor şi la partea inferioară a echipamentelor.
turile agentului termic precizia de măsurare va fi 1/2°C).
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în
timpul măsurătorilor ele vor fi ferite de influenţe perturbatorii (curenţi Verificarea instalaţiei electrice de automatizare
de aer, radiaţii termice, căldură umană etc.).
12.36. Verificarea şi recepţionarea instalaţiilor de automatizare
se realizează prin verificări pe parcurs, verificări la punerea în
12.32. Rezultatele probelor de eficacitate se consideră satisfă- funcţiune şi recepţia preliminară şi cea finală a lucrărilor.
cătoare, dacă temperaturile agenţilor termici secundari (încălzire,
apă caldă de consum etc.) corespund cu cele din proiect, cu o abatere
de 1-2 °C.
145
144
12.37. Verificările pe parcursul execuţiei lucrărilor se efectu-
ează prin încercări pe porţiuni de conducte electrice şi verificări ale - Dacă este făcută corect calibrarea aparatelor de protecţie,
aparatelor de măsură şi control. Se verifică: reglajul releelor, a temporizărilor la releele de timp, conexiu-
- la conductele electrice, rezistenţa electrică a izolaţiei nilor între aparate.
între toate conductoarele cablului şi manta sau între toate - Funcţionarea aparatelor de semnalizare prin simulări.
conductoarele montate în tubul de protecţie şi tubul de protec- - Echipamentelor de automatizare, conţinutul (echipare
ţie, prin măsurare cu megohmul; completă), conexiunile şi punerea la pământ, rezistenţa prizei de
- la aparatele de măsură şi control, starea aparatelor, pământ.
condiţiile mediului ambiant, ordinul de mărime al parametrilor
electrici de măsurat (dacă corespund caracteristicilor tehnice 12.39. La punerea în funcţiune participă şi reprezentanţii
prevăzute în proiect se trimit pentru efectuarea verificărilor beneficiarului. Se verifică:
metrologice în vederea montării). - schemele de comandă, interblocări şi semnalizare prin
aplicarea tensiunii numai pe circuitele secundare (se scot
12.38. La punerea în funcţiune se verifică: siguranţele de pe circuitele de forţă) şi simularea condiţiilor de
- Conductoarele electrice prin măsurarea rezistenţei de o funcţionare;
izolaţie pentru toată instalaţia, după deconectarea tuturor bornelor - pentru fiecare circuit sau buclă de reglare se fac probe de
legate funcţional la pământ; se consideră că rezistenţa de izolaţie ansamblu.
este satisfăcătoare pentru R >0,5 MΩ se încheie un proces verbal
de constatare între executant şi beneficiar, în care sunt indicate In final se încheie un proces verbal între executant şi beneficiar
condiţiile de măsurare a rezistenţei electrice de izolaţie şi cu consemnarea probelor efectuate şi a rezultatelor obţinute, conclu-
valoarea obţinută. Dacă R < 0,5 MΩ se face măsurarea între zionându-se că lucrarea poate fi pusă în funcţiune din punct de vedere
fiecare conductor şi manta sau tub şi între fiecare conductor şi a instalaţiei de automatizare.
masă pentru a se identifica locul defectului şi a se remedia. Se pun la dispoziţia beneficiarului: proiectele de execuţie cu
- Aparatele de măsură şi control, verificate metrologic şi modificările aduse, procesele verbale de încercări, buletinele de
montate în poziţia de lucru (montajul să fie în locuri accesibile încercare a prizei de pământ, procese verbale ale eventualelor lucrări
şi nesupuse vibraţiilor), la siguranţa la funcţionare. ascunse, manualele de instrucţiuni livrate de furnizor odată cu
- Componenţa buclelor de reglare, montarea corectă a aparatele.
elementelor, aparatelor şi echipamentelor.
- Elementele de execuţie la efectuarea completă a cursei,
funcţionarea interblocărilor, semnalizarea, transmisiile teleme-
canice. O verificare importantă în cazul elementelor de execuţie
se referă la funcţionarea dispozitivelor de acţionare manuală.
- Elementele de automatizare privind poziţia de montaj,
adâncimea de imersie (traductoare de temperatură), poziţia
prizelor (traductoare de nivel şi presiune).

146
147
13. PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII
13.6. Pentru asigura re a protecţiei circ ulaţiei pieton ilor şi a
v eh icu lelo r în zo n ele cu săp ătu ri se co n tro le ază a p lic area tu tu ro r
13.1. în toate etapele privind proiectarea şi executarea reţelelor
măsurilor date prin proiect de sem nalizare atât ziua, cât şi noaptea, a
şi p u n ctelo r te rm ice se p rev ăd m ăsu ri p riv ind sig u ran ţa şi ig ien a potenţialelor pericole, iar zona se împrejmuieşte.
muncii atât în timpul execuţiei lucrărilor cât şi la exploatarea acestora.

13.2. Reţelele şi instalaţiile din punctele term ice se execută, 13.7. Pământul rezultat din săpătură se depozitează pe o singură
probează şi încearcă respectându-se instrucţiunile specifice de -protec parte a şanţului la o distanţă de minimum l m astfel încât să fie lăsată
ţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie de operaţie. liberă cealaltă parte a şanţului în vederea efectuării montajului.
Verificările, probele şi încercările echipamentelor com ponente Când acest lucru nu este posibil pământul rezultat se transportă
ale instalaţiilor se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de în zona de depozitare.
protecţie a muncii în vigoare.
13.8. Este obligatoriu sprijinirea pereţilor săpăturilor conform
13.3. Conducătorii întreprinderilor care execută reţelele termice prevederilor specifice din proiect, norm ele în vigoare şi de siguranţa
şi instalaţiile din punctele termice au obligaţia să asigure: muncii, ţinând seama şi de natura terenului.
- luarea m ăsurilor organizatorice şi tehnice pentru crearea
condiţiilor de siguranţă şi igiena muncii; 13.9. V erificările, probele şi încercările elem entelor com
- po
- realizarea instructajului de protecţie a m uncii la intervale nente ale reţelelor term ice, se efectuează respectându-se instrucţiunile
de maxim um 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individu- specifice de protecţie a m uncii în vigoare pentru fiecare categorie de
ale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual; echipamente.
- controlul aplicării şi respectării de către toate persoanele
a normelor şi instrucţiunile specifice; 13.10. Realizarea instructajelor specifice de protecţia m uncii,
- verificarea cunoştinţelor asupra norm elor de protecţia
verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la normele în vigoare, inclusiv
sancţiunile aplicate, se consemnează în fişele de instructaj individuale.
muncii.
13.11. Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase se
13.4. în vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, în grăd esc şi se avertize ază, in terzicân du-se acc esul alto r pe rsoane
inundaţii) înainte de executarea săpăturilor se fi stabilesc poziţiile şi decât cele autorizate.
adâncim ea de am plasare a celorlalte instalaţii m ontate subteran,
încheindu-se procese-verbale de predare a am plasam entelor de lucru 13.12. Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă)
împreună cu administratorii acestor reţele. sunt instruite corespunzător noilor condiţii de lucru.

13.13. In s tru c taju l d e p ro te c ţia m u n c ii s e f a c e şi în c a z u l


13.5. în tim pul executării lucrărilor de săpătură şi m ontare aefectuării probelor instalaţiilor în comun de către toţi factorii interesaţi
reţelelor term ice se iau m ăsuri adecvate de asigurare a stabilităţii(beneficiar, proiectant şi executant) având un responsabil unic.
construcţiilor şi a instalaţiilor învecinate.

149
148
13.14. Instructajul are în vedere şi măsurile ce se impun pentru! înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire
manevre urgente în scopul evitării producerii unor accidente. cu flacără, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se va
face un instructaj special personalului care realizează aceste operaţii.

13.15. Măsurile de protecţia muncii indicate în prezentul 14.5. Punctele de lucru se dotează cu mijloace de prevenire şi
normativ nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de stingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare, amplasate în
executant cu instrucţiuni specifice, care se afişează la locul de muncă. locuri accesibile.
Măsurile se menţionează în caietele de sarcini elaboratee d Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu
proiectant. indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1, 2.

14.6. în vederea intervenţiei în caz de incendiu se organizează


echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de
14. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.
14.1. La executarea instalaţiilor din punctele termice şi
reţelelor termice se vor respecta prevederile specifice din „Normele 14.7. Lucrările de sudură vor fi executate astfel încât să se evite
generale de prevenire şi stingere a incendiilor" (Ord. MI nr. 381/1 riscul producerii de incendii sau explozii şi numai în zone unde să se
4.03.94), a normativului C 300 (Normativul de prevenire şi stingere a permită lucrul cu foc deschis.
incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii Nu se execută concomitent sudură electrică şi tăierea cu flacără
aferente acestora), precum şi alte normative în vigoare. oxiacetilenică.
Spaţiile în care se realizează sudurile vor fi împrejmuite cu
14.2 Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a panouri rezistente la foc evacuându-se materialele combustibile şi
incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente de interzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectuează
prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapele lucrările.
de executare a instalaţiilor de încălzire centrală.
14.8. Generatoarele de acetilenă se amplasează în spaţii venti
-
14.3. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea late şi la distanţe de minim 10 m de surse de căldură, cabluri electrice,
incendiilor revin unităţilor şi personalului de execuţie. Activitatea de arzătoare şi la cel puţin 5 m faţă de butelia de oxigen. Generatoarele
prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în de acetilenă vor fi amplasate la distanţă de zona de execuţie a
organizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii de execuţie cât şi sudurilor şi de substanţe sau materiale combustibile. Se utilizează
la locul de executare al lucrării. generatoare de sudură, recipienţi de oxigen, furtunuri, butelii,
reductoare etc., în stare perfectă, care să nu prezinte pericol de
14.4. Personalul care execută instalaţiile va fi instruit atât incendiu sau explozie.
înaintea începerii executării instalaţiilor cât şi periodic în timpul
executării instalaţiilor, verifîcându-se însuşirea cunoştinţelor.
151
150
14.9. Spaţiile în care se execută lucrări de vopsitorii sau Dacă tronsonul astfel realizat depăşeşte cu capetele sale zona
decapări se ventilează corespunzător fără recircularea aerului. interzisă, asamblarea acestuia se realizează prin sudură.
Se interzice prezenţa oricărei surse de foc la distanţă de minim In situaţiile în care adoptarea acestui sistem nu este posibilă, se
25 m de zona de vopsire. interzice efectuarea sudurilor în zona periculoasă, asamblarea
Aceste zone se împrejmuiesc cu panouri de protecţie. tronsoanelor de conducte urmând a se realiza, în mod obligatoriu, prin
flanşe.
14.10. In spaţiile de lucru este interzisă aprinderea focului,
fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scântei.

14.11. Cantitatea de vopsea, diluanţi sau alte lichide inflamabile 15. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR
aflate la locul operaţiunii se limitează la strictul necesar.
15.1. Recepţia reprezintă acţiunea prin care beneficiarul acceptă
şi preia lucrarea în conformitate cu documentaţia de execuţie,
14.12. In zonele în care există pericol de infiltraţii de gaze
certifîcându-se că executantul a îndeplinit obligaţiile contractuale.
naturale în canalele de termoficare se iau următoarele măsuri
în urma recepţiei lucrării, aceasta poate fi dată în exploatare.
suplimentare faţă de prevederile normativului I 6-76.
a) In punctele de intrare a reţelelor termice în clădiri (subsoluri,
15.2. Recepţia va ti realizată conform ..Legii privind calitatea în
puncte termice etc.) canalul termic se separă faţă de interio-
construcţii" (Legea nr. 10/95). Regulamentul de recepţie a lucrărilor
rul clădirilor respective printr-un perete etanş, situat la
de construcţii şi instalaţii aferente acestora (HG nr. 273/94) şi a altor
distanţa de 1-1,5 m de la limita clădirii.
reglementări specifice.
b) Evacuarea apei rezultată din neetanşeităţile accidentale ale
armăturilor sau din infiltraţii se realizează astfel, încât să nu
fie necesară perforarea peretelui etanş. 15.3. Recepţiile vor fi organizate de către investitori.
c) Inaintea peretelui etanş se execută o gură pentru ventilarea
canalului reţelei termice.
Recepţia la terminarea lucrărilor
d) In cazul în care peretele etanş nu constituie suport fix pentru
conducte, se folosesc la trecerea conductelor prin perete, 15.4. Executantul comunică investitorului data terminării
dispozitive cu garnituri, care să asigure etanşarea şi glisarea lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document confirmat de
conductelor. investitor.

14.13. în cazul în care traseul reţelelor trece prin zone în care 15.5. Comisiile de recepţie sunt numite de investitor şi vor fi
sudura metalelor este interzisă (existând pericol de incendii sau alcătuite din cel puţin 5 membri. Obligatoriu trebuie să fie un
explozii), tronsoanele de ţevi se asamblează prin sudură, în afara reprezentant al investitorului şi un reprezentant al administraţiei
acestor zone. publice locale, restul membrilor comisiei sunt specialişti în domeniu.

152 153
15.6. Inceperea recepţiei se organizează de investitor în
Recepţia finală
maximum 15 zile de la comunicarea terminării lucrărilor de către
executant.
15.12. Recepţia finală se face la maxim 15 zile după expirarea
perioadei de garanţie prevăzută în contract.
15.7. Investitorul va comunica executantului şi proiectantului: La recepţie participă:
• data recepţiei; • investitorul;
• membrii comisiei de recepţie. • executantul;
• proiectantul lucrării
• comisia de recepţie numită de investitor.
15.8. Reprezentanţii executantului şi proiectantului nu pot face
parte din comisia de recepţie - având calitatea de invitaţi.
15.13. Comisia de recepţie examinează:
15.9. Proiectantul întocmeşte şi va prezenta în faţa comisiei de
a) procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
recepţie punctul de vedere privind execuţia lucrării. b) finalizarea lucrărilor cerute la terminarea lucrărilor;
în procesul verbal de recepţie se consemnează realizarea c) referatul investitorului privind comportarea instalaţiilor în
măsurilor prevăzute în documentaţia de execuţie privind prevenirea şi perioada de garanţie.
stingerea incendiilor şi de protecţia muncii, fără de care recepţia nu
poate fi acceptată.
15.14. La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală
consemnează observaţiile într-un proces verbal, în cazul în care
rezultatele recepţiei sunt conforme cu proiectul, procesul-verbal
15.10. în vederea recepţiei instalaţiilor este obligatorie întocmi- recomandă aprobarea recepţiei finale.
rea următoarelor acte legale: Dacă comisia constată neconcordanţe între proiect şi execuţie,
- proces verbal de lucrări ascunse: ea poate cere amânarea sau respingerea recepţiei conform Regulamen-
- proces verbal de montări utilaje; tului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente
- procese verbale pentru probe; acestora.
- certificate de calitate;
- dispoziţii derogatorii de la proiect;
- proces verbal de recepţie intermediară a montajului utila-
jului preliminar montării conductelor.

15.11. Comisia examinează:


a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construcţie, din
avize şi alte condiţii de execuţie;
b) executarea lucrărilor conform documentaţiei de execuţie şi a
reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor esenţiale;
c) terminarea tuturor lucrărilor conform contractului.
155
154
- independenţa variaţiei consumului de căldură
ANEXA l
pentru încălzire de cel pentru prepararea apei calde de
consum:
Exemple de scheme funcţionale pentru - debit mare de apă fierbinte din reţeaua de agent
puncte termice termic primar aferentă punctului termic;
- reglajul calitativ al temperaturii agentului
Schemele funcţionale prezentate în această anexă au caracter termic secundar, respectiv al apei calde de consum
orientativ şi sunt exemplificative. Acestea nu sunt restrictive şi nici se realizează cu ventile cu 2 căi montate pe
limitative; proiectantul de instalaţii termice poate să propună orice conductele de agent primar la intrarea în
schemă funcţională care să asigure parametri de debit şi temperatură ai schimbătoarele de căldură (variaţia debitului de
agenţilor produşi în corelare cu parametri agentului primar furnizat. agent primar prin schimbătoare);
Prezentăm în continuare 4 exemple de scheme funcţionale de - se recomandă în situaţiile în care consumul de
puncte termice: energie termică pentru prepararea apei calde este
comparabil sau mai mare decât cel pentru încălzire.
• SCHEMA l (planşa 1) Punct termic urban pentru preparare
agent termic de încălzire ţi apa caldă de consum in două • SCHEMA 3 (planşa 3) - Punct termic urban într-o treaptă
trepte serie-paralel se caracterizează prin: serie pentru preparare agent termic de încălzire şi apă caldă
- corelarea temperaturii agentului termic din de consum (cu injecţie de agent termic primar) se
circuitul de încălzire cu temperatura exterioară, prin caracterizează prin:
modificarea debitului de agent primar prin schimbă- - reglajul calitativ al agentului termic de încălzire
torul de căldură pentru încălzire: (secundar) prin reglajul cantitativ al agentului termic
- menţinerea constantă a temperaturii apei primar (variaţia debitului cu ventil cu 2 căi) prin
calde de consum la 60° C la ieşirea din treapta a II-a schimbătorul de căldură;
prin acţionare asupra vanei cu 3 căi montată pe returul - reglajul temperaturii apei calde de consum se
de agent primar; realizează prin injecţie de agent termic primar tur în
- pierdere de sarcină mai mare în instalaţia de apă returul provenit de la schimbătorul de căldură pentru
caldă de consum, care conduce la creşterea necesa- încălzire, cu ventil cu 2 căi;
rului de presiune; - regimul de funcţionare cel mai dezavantajos
- se recomandă pentru cazurile în care consumul este în punctul de frângere a graficului de reglaj, când
maxim de căldură pentru prepararea apei calde de instalaţia de preparare apă caldă de consum este
consum reprezintă .30... 100 % din cel maxim pentru alimentată integral prin injecţie, în paralel cu instalaţia
încălzire. de încălzire;
- când se înregistrează consum maxim de apă
• SCHEMA 2 (planşa 2) - Punct termic urban pentru preparare caldă de consum, se preia agent termic primar din
apă caldă de consum intr-o treaptă alimentat î n paralel c u necesarul pentru încălzire.
sistemul de încălzire se caracterizează prin:
157
156
SCHEMA 4 (planşa 4) - Punct termic urban pentru preparare
agent termic de încălzire şi apă caldă de consum in 2 trepte,
cu alimentare din retur primar de la schimbătorul de
"încălzire şi injecţie primar la treapta II- se caracterizează
prin:
- utilizarea succesivă a apei fierbinţi pentru apă
caldă şi încălzire şi reducerea temperaturii apei în
conducta de întoarcere, conduce la valoarea minimă a
debitului de apă fierbinte din reţea;
- debitul de agent primar nu este suficient pentru a
prelua simultan vârfurile de consum de încălzire şi de
apă caldă de consum - se face prepararea cu prioritate
a apei calde de consum sau a încălzirii;
- se recomandă pentru cazurile în care consumul
maxim de căldură pentru prepararea apei calde de
consum reprezintă 10... 100 % d in c el maxim pentru
încălzire.

158
ANEXA 3

Prescripţii tehnice utile la proiectarea


şi executarea sistemelor centralizate
de alimentare cu energie termică

1. Prescripţii privind proiectarea şi executarea sistemelor


centralizate de alimentare cu energie termică

I 6-98 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de


alimentare cu gaze naturale.
I 7-98 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor
electrice cu tensiuni până la 1000 V curent alternativ şi
1500 V curent continuu.
l 9.94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
sanitare.
I 13-02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de
încălzire centrală.
I 13/1-02 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire
centrală.
I 27-82 Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei
de calitate a îmbinărilor.
136-01 Ghid pentru proiectarea automatizării instalaţiilor din
centrale şi puncte termice
I 37 Instrucţiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulică prin
diafragme a instalaţiilor şi reţelelor termice cu apă caldă şi
fierbinte.
Cl - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea,
repararea, instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor
de apă fierbinte.

173
C4 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor
exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor de apă de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.
fierbinte.
P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.
C9 - Instrucţiuni pentru autorizarea sudorilor care execută
P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea
lucrări de sudură în construirea, montarea şi repararea
instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri
ridicat. industriale.

C 15 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, montare, repararea, P 122-87 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de
exploatarea şi verificarea conductelor de abur şi apă izolare fonică la clădiri civile, social-culturale şi tehnico-
fierbinte sub presiune. administrative.

C 30 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, PE 107 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de
instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor cabluri electrice.
mici de abur. PE 203-88 - Instrucţiuni pentru calculul hidraulic al conductelor de
C 31 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, apă fierbinte din reţele de termoficare.
instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor PE 215-74- Regulament privind exploatarea şi întreţinerea reţelelor
de abur de joasă presiune şi a cazanelor de apă caldă. de termoficare.
C 112-75 - Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor NP 029-02- Normativ de proiectare şi execuţie pentru reţele termice
din materiale bituminoase la lucrările de construcţii. cu conducte preizolate m ontate în sol utilizate la
C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton transportul agentului termic de încălzire şi a apei calde de
armat. consum.
GP 039-99 Ghid pentru calculul necesarului anual de căldură a
C 142-85 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea
clădirilor de locuit.
termoizolaţiilor la elementele de instalaţii.
SC 001/96- Soluţii cadru pentru montarea contoarelor la instalaţii
C 300-94 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente sanitare şi de încălzire din clădirile existente.
acestora. NGPM-96 - Norme generale de protecţia muncii.
Legea
C 56-02 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor 10/1995 - Legea privind calitatea în construcţii.
de construcţii şi instalaţii aferente.
HG 273/94- Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie şi
P 7-2000 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri instalaţiile aferente acestora.
sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare).
HG 425/1994 şi HGR 168/2000 - Regulamentul pentru furnizarea şi
utilizarea energiei termice.

174 175
Ordin MTCT - Metodologia de calcul dinamic al valorii investiţiei. 2/n- SR 1907-2-97 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură
1992. de calcul. Temperaturi interioare convenţionale de
OMI 1012/2001 Structura, conţinutul şi modul de utilizare a calcul.
Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea SR 4839 - 97 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade
ofertei pentru achiziţia publică de produse. zile.
OMI-MLPTL1013/2001- Structura, conţinutul şi modul de utilizare a SR 8591-97 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.
Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei pentru achiziţia publică de servicii. STAS 4377-76 - Compensatoare de dilataţie. Compensatoare plane
în formă de U, L, Z. Prescripţii de calcul.
Legea 326/2001 - Legea serviciilor publice de gospodărie comunală
STAS 2764-86 - Cazane de abur, apă fierbinte şi apă caldă. Debite,
HG 392/1994 - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru presiuni şi temperaturi nominale.
produse, procedee şi echipamente noi în construcţii.
STAS 7132-86 - Instalaţii de încălzire centrală. Măsuri de siguran-
HG 266/1994 Hotărârea pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratei ţă la instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă
normate de funcţionare a mijloacelor fixe. având temperatura maximă de 115°C.
OMI 775/ 1998 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor. STAS 11247/1-79 - Instalaţii de încălzire centrală. Caracteristici
HG 348/1993 Hotărâre privind contorizarea apei şi a energiei termice termice şi hidraulice ale corpurilor de încălzire.
la consumatori urbani, instituţii şi agenţi economici. Mărimi caracteristice.
STAS 1180-90 - Armături industriale. Robinete cu sertar. Condiţii
speciale de calitate.
2. Stasuri privind proiectarea şi executarea sistemelor
centralizate de alimentare cu energie termica STAS 1181-87 - Armături din fontă şi oţel. Robinete cu ventil.
Condiţii tehnice speciale de calitate.
STAS 404/1-98 Ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald. STAS 8941-87 - Rezervoare le presiune atmosferică pentru instalaţii.
STAS 404/3-87 Ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald pentru STAS 10827-87 - Recipiente pentru hidrofor sau boilere Pn 6 şi
temperaturi ridicate. Dimensiuni. Pn 10.
STAS 530/1-87 - Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la STAS 8591/1-97 - Amplasarea în localităţii a reţelelor edilitare
rece. subterane executate în săpătură.
STAS 530/3-87 Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la SR 6898/1-95 - Ţevi din oţel sudate elicoidale, pentru uz general.
rece. pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni.
SR 6898/2-95 - Ţevi din oţel sudate elicoidal, pentru construcţii.
SR 1907-1-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de
STAS 112571-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru
calcul. Prescripţii de calcul.
sudarea oţelurilor. Condiţii speciale de calitate.

176 177
STAS 1126-87 - Sârmă de oţel sudare.
ANEXA 4A
STAS 5838/1-76 - Vată minerală şi produse din vată minerală.
Condiţii tehnice generale.
STAS 5838/2-80 - Vată minerală. Conţinutul documentaţiei pentru
STAS 5838/6-80 - Cochilii din vată minerală. obţinerea agreerii de execuţie a lucrărilor
de alimentare cu energie termică din partea
STAS 7656-90 - Ţevi din oţel sudate longitudinal, pentru instalaţii.
furnizorului/distribuitorului

Documentaţia se întocmeşte de către întreprinderile/firmele


de construcţie montaj sau reparatoare şi se înaintează la societatea
furnizoare/distribuitoare.

Documentaţia va conţine:
- un memoriu în care se precizează felul lucrărilor
(construcţii-montaj şi/sau reparaţii), tehnologiile de execuţie,
experienţa în lucrări similare:
- numele, pregătirea şi vechimea în specialitate a perso-
nalului tehnic de execuţie;
- dotarea cu utilaje de execuţie, aparatură de măsură şi
control;
- lista de lucrări de referinţă executate.

178 179
ANEXA 6 Sistemul de conducere prin dispecer tip SCADĂ se compune
din echipamente, produse sau procedee materiale sau logice, destinate
funcţiilor de gestiune, securitate, control-comandă şi mentenanţă a
Date suplimentare privind funcţiile şi echipamentele procesului, interconectate la reţele interioare sau exterioare (publice)
componente ale sistemului de telegestiune de telecomunicaţie.
Funcţiile nivelurilor de conducere
• Nivel l - de culegere, achiziţie date Dispeceratele de energie termică, pentru a putea supraveghea
şi controla atât sursele cât şi reţelele de distribuţie, se prevăd a fi
Echipamentele de achiziţie de la acest nivel se cuplează cu dotate, în funcţie de mărimea şi complexitatea sistemului de alimen-
aparatura de măsură, comandă, control şi transmitere date la nivelul tare cu energie termică:
ierarhic superior. - computer (server) de gestiune completă, de sinteză a
Acest nivel trebuie să îndeplinească următoarele funcţii: informaţiilor primite de la dispeceratele de zonă (la dispeceratul
- asigurarea interfeţei de proces cu sistemul de supraveghere central);
şi conducere, prin achiziţia automată, măsurarea şi reglarea - computer personal PC compatibil IBM;
parametrilor din proces: una sau două imprimante (pentru tipărirea rapoartelor
transmiterea parametrilor prelucraţi periodic cu reactua- zilnice şi pentru tipărire alarme şi testări);
lizarea automată a informaţiilor; unitatea de alimentare cu energie electrică de siguranţă;
- prelucrarea informaţiilor pentru crearea de baze de date - interfaţa de comunicaţie incluzând unitatea de apelare
istorice, evenimente, grafice etc.; telefonică sau staţia radio;
- accesul la nivel superior prin protocoale standardizate. - software-ul ataşat aplicaţiei date pentru supravegherea
reţelei, comunicaţia bidirecţională cu echipamentul din staţia de
• Nivel 2 - de comandă şi supraveghere proces (dispecerat pompare şi din căminele cu vane motorizată;
secţie, dispecerat CT) schema sinoptică pentru supravegherea sistemului fizic
(la dispeceratul central).
Echipamentele aferente acestui nivel asigură controlul şi
monitorizarea ariei sau zonei din proces prin intermediul interfeţelor
de comunicaţie în staţiile de lucru (operare).
Dotarea dispecerilor cu echipamentele de supraveghere,
control-comandă va permite preluarea de date privind:
• Nivelul 3 - nivelul de management şi optimizare a procesului
a) Măsura parametrilor din sistem - temperatură, presiune, debit
Acest nivel corespunde competenţelor dispecerului coordonator de la:
al sistemului , la nivel central , a cărui sarcină principală este de a - plecările din sursă (centrală, punct termic);
asigura echilibrul dintre producere şi consum, a gestiona alarmele căminele de vane şi noduri din reţea ;
generate în sistem, arhivarea datelor istorice de evoluţie a unor - staţii intermediare de pompare.
parametrii din sistem etc. în condiţii de economicitate şi siguranţă.

209
208
b) Comenzi b) Comenzi
- vanele de secţionare ale magistralelor de termoficare - vanele şi pompele locale.
şi pompele principale din staţiile intermediare de pompare
(se stabilesc prin proiect). c) Semnalizări
- de poziţie a vanelor cu acţionare automată din reţea;
c) Semnalizări - de poziţie a aparatelor de conectare a pompelor locale.
- de poziţie a vanelor cu acţionare automată din reţeaua d) Telecomunicaţii
de termoficare; - legături telefonice directe şi radio cu dispecerii de
- de stare (pornit/oprit) a pompelor din staţiile interme- execuţie, după caz.
diare de pompare;
- de stare (normală sau avarie) a conductelor sistemului.
Funcţiile specifice îndeplinite de automatizare în cadrul siste-
Dotarea se stabileşte prin proiect după analiza tehnico-econo- melor centralizate de alimentare cu căldură sunt funcţii operative prin
mică a soluţiei de telecomunicaţie. care se asigură supravegherea şi conducerea directă a procesului în
timp real. Funcţiile specifice de supraveghere-conducere a PT:
d) Telecomunicaţii
a) Funcţie de supraveghere:
- legături telefonice directe;
- măsurare parametrii tehnologici: presiune, debit, tempe-
- legături radio;
ratură, energie termică, energie electrică;
- cabluri de telecomunicaţii.
supravegherea stării utilajelor:
e) Calculator de proces - manual /automat:
- pornit/oprit;
- în cazul sistemelor complexe, pe măsura rezultatelor
- semnalizare ieşiri din limitele normale la parametrii şi
cercetărilor şi experimentărilor efectuate.
utilaje (avarii);
- afişare în format alfa numeric:
Dotarea căminelor de vane şi a nodurilor termice - valorile parametrilor măsuraţi/calculaţi,;
- mesaje: avarie, stări;
a) Măsura - liste de evenimente:
- presiunea pe conductele de ducere şi întoarcere ale - coduri şi index la contoare.
magistralelor şi ramificaţiilor, înainte şi după vane;
- temperatură pe conductele de ducere ale magistralelor b) Funcţie de comandă, reglare
şi pe conductele de întoarcere ale ramificaţiilor; - reglarea specializată a temperaturii pentru încălzire şi
- duritatea apei (prize şi racilor probe) pe conductele de apă caldă consum, reglarea debitelor;
întoarcere ale ramificaţiilor; - comenzi de protejare a instalaţiei;
- transmiterea la distanţă a parametrilor. - selectarea regimului de funcţionare a utilajelor şi
echipamentelor;
- comenzi de configurare echipamente.

210 211