Sunteți pe pagina 1din 2

BOUL SI VITELUL DE GRIGORE ALEXANDRESCU

Un bou ca toi boii, puin la simire,


n zilele noastre de soart-ajutat,
i dect toi fraii mai cu osebire,
Dobndi-n ciread un post nsemnat.
- Un bou n post mare? - Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntmpl n oricare loc:
Dect mult minte, tiu c e mai bine
S ai totdeauna un dram de noroc.
Aa de-a vieii vesel schimbare,
Cum i de mndrie boul stpnit,
Se credea c este dect toi mai mare,
C cu dnsul nimeni nu e potrivit.
Vielul atuncea plin de bucurie,
Auzind c unchiul s-a fcut boier,
C are cli sum i livezi o mie:
"M duc, zise-ndat, niel fn s-i cer."
Fr-a pierde vreme, vielul pornete,
Ajunge la unchiu, cearc a intra;
Dar pe loc o slug vine i-l oprete:
"Acum doarme, zice, nu-l pot supra."
- "Acum doarme? ce fel! pentru-ntia dat
Dup prnz s doarm! Obiceiul lui
Era s nu az ziua niciodat;
st somn nu prea-mi place, i o s i-o spui."
- Ba s-i caui treaba, c mnnci trnteal;
S-a schimbat boierul, nu e cum l tii;
Trebuie-nainte-i s mergi cu sfial,
Priimit n cas dac vrei s fii."
La o mojicie atta de mare
Vielul rspunde c va atepta;
Dar unchiu se scoal, pleac la plimbare,
Pe lng el trece, fr-a se uita.
Cu mhnire toate biatul le vede,
ns socotete c unchiu-a orbit:
Cci fr-ndoial nu putea crede

Ca buna sa rud s-l fi ocolit.


A doua zi iari prea de diminea,
S-i gseasc vreme, la dnsul veni:
O slug, ce-afar l vedea c-nghea,
Ca s-i fac bine, de el pomeni.
"Boierule, zise, ateapt afar
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu."
- "Cine? a mea rud? mergi de-l d pe scar.
N-am astfel de rude, i nici voi s-l tiu."