Cheltuielile Publice

1.1Definii noiunea cheltuielilor publice.

Prin cheltuieli publice nelegem repartizarea pe diverse destinaii i de utilizare a resurselor
financiare a statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente:
1. ntrebuinarea unei sume de bani
2. de ctre o persoan juridic, stat, instituie comun
3. n vederea satsifacerii unei trebuine publice.
1.2Clasificai cheltuielile publice
Varianta I
Clasificarea cheltuielilor publice are loc dup diferite criterii teoretice, oficiale, legale.
Dintre clasificrile teoretice cele mai rspndite sunt cele formulate n temeiul criteriilor
economic i al destinaiei specifice.
Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de
vedere al venitului naional. Din punct de vedere al venitului naional cheltuielilor publice se
mpart n 2 grupe:
- cheltuieli productive cheltuieli ce reprezint o avansare de venit naional( pentru
producii, dezvoltarea ntreprinderilor)
- cheltuieli neproductive cheltuieli pentru ntreinere forelor armate, funcionarea
organelor de stat.
Criteriul destinaiei specifice:
- cheltuieli pentru sntate, nvmnt, educaie, asisten public.
- Cheltuieli pentru economie naional
- Cheltuieli cu caracter administrativ.
Din clasifcarea oficial instituit prin acte normative ale organizaiilor internaionale i ale
organelor de conducere de stat.
Clasificare funcional reglementat de instituiile speciale ONU:
- cheltuieli pentru servicii publice generale
- cheltuielipentru aprare
- cheltuieli pentru educaie
- cheltuieli pentru sntate
- cheltuieli pentru servicii comunale
Clasificare legal clasificare aprobat n fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare.
Legea privind sistemul bugetar clasific cheltuielile n urmtoarele categorii:
- cheltuieli pentru autritile publice i aprarea rii
- cheltuieli pentru cercetare tiinific
- cheltuieli n domeniul economic
- cheltuieli pentru infrastructura public.
La fiecare dintre aceste destinaii cheltuielile bugetare snt mprite :
1. cheltuieli curente de personal, materiale, servicii
2. cheltuieli de capital investiii, i rezerve de stat.
Clasificarea administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz
cheltuielile publice (ministere, uniti administrativ-teritoriale)
Clasificaia dup rolul cheltuielilor: 1. cheltuieli publice pozitive; 2. cheltuieli publice pozitive.
1

Varianta II
Bugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si chelruielile bugetare.
A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din
operatiunile cu capital si transferurile.
Veniturile fiscale. I categorie este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe
venit retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele
fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie
o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul
RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse
stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului
international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile
consulare ; taxele de export.
Veniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de
proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul
net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri
nefiscale o constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa
pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o
contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile
aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni
aplicate de Departamentul Vamal.
B)
Partea veniturilor bugetare e formata din : - clasificatia functionala a cheltuielilor
bugetare ;
clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare; - clasificatia economica a
cheltuielilor bugetare.
Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare - grupeaza aceste cheltuieli in functie de
obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat
cu destinatie generala; activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala;
autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul;
cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii; asigurarea si sustinerea
sociala; agricultura, gospodaria silvica, piscicola, a apelor; protectia mediului inconjurator si
hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.
Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare grupeaza veniturile dupa institutiile
insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor.
Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere,
departamente, municipii, raioane si alti beneficiari de mijloace bugetare; - intreprinderi,
institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare are menirea de a preciza speciile si
subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli
curente; cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata
dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea
de actiuni.
1.3 Formulai structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009
2

Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei
sume de bani, cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.
Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii
organelor sau institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate,
protectie sociala si alte activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror
formare si intrebuintare este decisa de organele de stat.
Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu
ramificatia impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.
Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele
bugetelor locale, cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor
asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea
cheltuielilor pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si
dezvoltare regionala; politica cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor
financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si
nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind finantate cu preferinta din
imprumuturi publice pe termen lung ; cresterea cheltuielilor publice este inevitabila, insa ea
trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si statelor
membre.

Cirulaia Monetar
1.1Relatai despre funciile monedei.
Prin moned este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vnztori,
un bon pentru cumprarea mrfurilor. Monmeda reprezint un instrument etalon de plat pentru
facilitarea schimburilor, pentru acumulri, fiind msurtorul general de valori care poart girul
autoritii emitente i care se bucur de ncredere public.
Funciile monedei:
a) evaluare a volirlor economice cu moneda se msoar valoarea material, se exprim
preurile, puterea de cumprare.
b) Mijlocire a schimburilor de bunuri i servicii cu ajutorul monedei este intermediat
circulaia mrfurilor, ea la rndul su fiind o marf intermediar.
c) Mijlocire a plilor dobndete calitatea de moneda legala pt ca creditorul este obligat
s primeasc moneda aflat n circulaie la data lichidrii unei datorii.
d) Mijlocire a creditului creditul reprezint transmiterea temporar a unei puteri de
cumprare, el este un mprumut de moned.
e) Mijlocire a economiilor disponibilitile temporare a populaiei se pot vorifica cu
ajutorul monedei.
3

f) Tezaurizare cu ajutorul monedei se pot pstra i transfera valorile care se cer meninute
n timp.
g) Distribuirea i redistribuirea social a bunurilor i serviciilor produsul social se
distribue direct sau indirect de ctre cei care au participat la formarea lui.
1.2Determinai factorii care influeneaz suma de bani i viteza circulaiei banilor.
Suma de bani necesar circulaiei este format din totalul valoric al semnelor bneti, masa
monetar, care d posibilitatea efecturii normale a prestrii serviciilor, schimbului de mrfuri,
a diferitor pli. Aceast sum este determinat de aciunea legilor obiective, a circulaiei
banilor i de legea vitezei de circulaie a banilor. Potrivit acestei legi, suma necesar circulaiei
rezult din totalitatea sumei, preurilor mrfurilor i serviciilor ce urmeaz a fi vndute i
ncasate i a sumei plilor scadente, din care se scade suma preurilor mrfurilor vndute n
credit i plile pentru circulaia mrfurilor care compenseaz.
Suma de bani necesar circulaiei este influenat de un ir de factori:
Factori de influen direct:
1. schimbarea volumului de mrfuri aflate n circulaie
2. nivelul de mrfuri, preurilor i serviciilor.
Factori de influen indirect:
1. majorarea numrului de operaii n credit, cu ct mai mult marf se vinde n credit cu att
mai puini bani snt necesari n circulaie i invers.
2. dezvoltarea plilor fr numerar.
3. viteza de circulaie a banilor.
Viteza de circulaie a banilor exprim numrul de tranzacii la care servete o unitate monetar
ntr-o perioad de timp n procesul circulaiei mrfurilor, prestrii serviciilor, achitrii debitelor.
Accelerarea V.C.B. (vitezei de circulaie a banilor) duce la micorarea masei monetare necesare
circulaiei i invers.
V.C.B. este influenat de urmtorii factori:
a) masa banilor aflai n circulaie
b) proporia unitii monetare inute n rezerv sau tezaurizare.
c) stabilitatea social politic i conjunctura economic.
d) volumul veniturilor bneti ale populaiei, frecvena i ritmicitatea ncasrii de ctre
populaie a veniturilor sale bneti.
e) gradul de coinciden ntre ncasrile i plile bneti ale populaiei.
f) factorul psihologic al ncrederii populaiei n puterea de cumprare a monedei naionale.
1.3Evaluai rolul B.N.M. n circulaia monetar.
-

stabilete i implementeaz politica monetar i valutar n stat.

Promoveaz i menine un sistem financiar bazat pe principiile pieii.
Emite n circulaie bancnote i monede metalice de lei moldoveneti.
Stabilete valoarea nominal ( dimensiuni, greutate i alte caracteristici tehnice al
monedei)
- Dreptul de a hotr s anuleze sau s retrag din circulaie orice moned sau bancnot i
s pun n circulaie alte tipuri.
4

- Elaborarea programului de emisiune bancar n vederea asigurrii i satisfacerii

necesitilor de numerar.
- Asigurarea tipririi bancnotelor i baterea monedelor.
- Pstrarea n siguran a celor ce nu sunt n circulaie
- De a retrage i de a distruge bancnotele i monedele uzate i punerea n circulaie n locul
acestora.
- Stocarea de ctre emitent a semnelor bneti
- Pune n circulaie semnele bneti.

Organele activitatii financiare ale statului.

1.1.Relatati despre atributiile B.N.M in domeniul activitatii financiare.
BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.
BNM are urmatoarele atributii de baza:
-acorda credite bancilor si statului
-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.
-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.
-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului
-intocmeste balanta de plati a statului.
-supravegheaza sistemul de plati
-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului
-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului
propuneri,aduce rezultatele analizelor la cunostinta publicului.
1.2.Clasificati organelor de activitate financiara ale statului.
Activitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile
administratiei teritoriale.Organele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare,pe care le
putem imparti in 3 grupe:
1.Organele representative a puterii de stat.
2.Organele executive cu competenta generala,toate organelle administratiei de stat
3.Organele executive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(Ministerul
Finantelor,Curtea de Conturi,BNM..s.a.)
Implicarea statului in economie este limitata deoarece:
-aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.Modificarea
implicarii statului poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese.
-economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de
agenti economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca.
-organele administratiei de stat:
a. centrale si
b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa
ceea ce limiteaza la fel implicarea statului in economie.

1.3Evaluati atributiile Trezoreriei de stat.

Evidentiem urmatoarele atributii ale Trez. de stat:
1.Elaboreaza normele de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale si indruma
activitatea lor, ajutand la o mai buna functionare a acestora.
2.Tine contabilitatea constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului
3.Deschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de credite.
4.Gestioneaza datoria publica interna si externa.
5.Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor juridice si fizice
6.Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in
lei a acestora,primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale sau de la organisme
internationale si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de
hotarari a Guvernului.

Finantele publice locale

2.1.Relatati despre controlul asupra procesului de executie a bugetelor locale.
Atributiile de control in vederea executarii bugetului le revine urmatoarelor organe:
1.Parlamentul -exercita un control politic.
2. Curtea de Conturi-exercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.
3.Ministerul Finantelor-exercita un control administrative financiar specializat.
Ministerul Finantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pana
la data de 1 mai il prezinta Guvernului pentru aprobare,iar Guvernul pana la 1 iunie il prezinta
Parlamentului pentru examinare si aprobare.
2.2.Formulati adoptarea bugetului local de nivelul unu.
Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la
nivel local trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul
central,politicile fiscale si bugetare la nivel national si local s.a.
Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:
-Informarea autoritatilor administr.publice locale
-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii principali de
credite,pana la data de 1 iulie a fiecarui an.
-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara
pentru definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului
local.Aceasta presupune repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru
echilibrarea bugetelor locale.
-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza
tuturor informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la
publicarea legii bugetului de stat.
6

Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii
administratii teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din
respective unitate adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de
buget,in termen de 15 zile de la aducerea la cunostinta publica.
2.3Estimati executia de casa a bugetului unitatilor administrative teritoriale.
Executarea de casa este efectuata de Ministerul Finantelor prin intermediul Trezolieriei si
presupune executarea operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii mijloacelor banesti
ale statului,tinerea contabilitatii a acestor operatiuni si evidenta datoriei de stat.In vederea
incasarii veniturilor,M.F. poate angaja si bancile comerciale in calitate de agenti pentru
efectuarea operatiunilor de executare de casa a bugetului de st.In acest sens M.F. este
responsabil de asigurarea evidentei stricte a veniturilor in contul trezoreriei,efectuarea
cheltuielilor in cazul existentei autorizatiei,administrarea veniturilor si a cheltuielilor bugetare
in conturi distincte conform clasificatiei bug.,asiguararea gestionarii bugetului de stat. La data
de 31 decembrie a fiecaru ai M.F. inchide conturile trezorioale a bugetului de st. in vederea
intocmirii raportului annual.
Veniturile publice
3.1 Relatati despre functiile impozitelor si taxelor.
Evidentiem urmatoarele functii:
1.Contributia la formarea fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a
tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile sau taxabile,deoarece
inaceste fonduri se concentreaza mijloace banesti,centralizate necesare pentru finantarea de
obiective si actiuni cu caracter general:constituirea rezervelor de stat,dezvoltarea bezei
materiale a unitatilor social-culturale de stat.etc.
2.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate-este operatiunea de preluare a unor
resurse in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte,acceptate in folosul altora
decat posesorii initiali ai resurselor.
3.Reglarea unor fenomene economice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor
sau persoanelor fizice.La unitatile economice,prin impozite si taxe se influenteaza preturile
marfurilor si tarifele executarilor de lucrari si a serviciilor publice,se stimuleaza realizarea
productie nete si fizice.
3.2.Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara.
Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei
obligatii,beneficiarul,obiectul ,forma sa,precum si conditiile de stbilire,modificare si stingere.
1.Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si
reglementeaza un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice
sau juridice,ce datoareaza bugetului de stat venitul respectiv.
2.Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.
3.Obiectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr-o suma de bani,aceasta fiind in prezent
unica forma in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
4.Obligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o
individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute.
7

5.Conditiile de stabilirede si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit

pentru fiecare categorie de venituri bugetare,datorita particularitatilor prezentate de aceste
venituri.
6.Modificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de
lege,respectiv:modificarea elementelor in raport de care s-a facut individualizarea
oblig.;modificarea termenelor de plata stabilite anterior,modificarea situatiei juridice si in
general modificarea actelor normative ce reglementeaza veniturile bugetare.
7.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii
juridice,cum ar fi plata,executarea silita sau prescriptia,fiind reglementate insa si o serie de
modalitati specifice,cum ar fi compensarea,scadere sau anularea.
3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru
anul 2005.
Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea
domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din
valorificarea bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de
pilda, dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma
intregului profit
net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea
fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor
de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de
laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele
consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse
unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice
veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor
proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale
unor activitati autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele
provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.
Dreptul Bugetar
1.1 Definii noiunea de buget (inclusiv conform legislaiei R.M.)
Termenul de buget i are originea n vechea limb francez i anume n expresie bougette prin
care se nelege o pung cu bani. Exist mai multe concepii n ceea ce privete noiunea de
buget.
8

Susintorii primei concepii sunt de parerea c bugetul statului este un program sau plan de
cheltuieli ce urmeaz a se efectua i de venituri ce urmeaz a se realiza ntr-o perioad
determinat.
A doua concepie susine c bugetul statului este un act stabilire i autorizare a veniturilor i
cheltuielilor anuale a statului.
Conform legislaiei prin buget se subnelege un document (o lege votat de Parlament) n care
snt nscrise cheltuielile statului i veniturile necesare pentru acoperirea acestora.
Bugetul de stat este elaborat anual de ctre Guvern i aprobat ulterior de Parlament.
Bugetul de stat mai este numit i legea finanelor.
1.2 Argumentai importana principiilor i ordinea repartizrii veniturilor i cheltuielilor
bugetare.
Repartizarea veniturilor i cheltuielilor n sistemul bugetar al RM este subordonat unor reguli
generale sau unor principii n vederea soluionrii a dou probleme principale :
1. s-i acorde administrrii de stat acel volum de resurse financiare care s asigure pe
deplin organele respective n vederea exercitrii funciilor care le revin;
2. s asigure aa cheltuieli bugetare care s corespund sferelor de activitate a acestor
organe.
Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe urmtoarele principii:
a) Principiul reglementrii centralizate presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor
comune care determin sistemul de venituri i de cheltuieli de diferit nivel. Potrivit
acestui principiu urmeaz a fi determinate prin norme generale competena organelor ce
activeaz n domeniul repartizrii veniturilor i a cheltuielilor bugetare.
b) Principiul echilibrrii a veniturilor i cheltuielilor bugetare se nftuiete n condiiile
unui dificit bugetar cronic printr-un ir de msuri ndreptate n vederea nlturrii sau a
micorrii dificitului bugetar.
c) Principiul teritorialitii transferarea, virarea veniturilor urmeaz s se realizeze n
limitele teritoriului unde este amplsat subiectul, pe larg urmeaz a fi aplicat la
repartizarea veniturilor la nivelul bugetului local. Ordinea repartizrii veniturilor i
cheltuielilor bugetarea este reglementat de ctre legislaia bugetar fiscal. Astfel legea
privind sistemul bugetar i proces bugetar prevede n modul general de repartizare a
veniturilor i cheltuielilor bugetare, astfel n art.1 este stipulat c legea bugetului anual
cuprinde sursele de venituri i destinaia cheltuielilor. Art. 32 prevede c n termen de 45
zile de la publicarea legii bugetare anuale Ministerul Finanelor aprob repartizarea
lunar a veniturilor i cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificaiei bugetare.
Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor dup bugete, ce venit bugetar i crui sistem este
destinat.
1.3 Evaluai natura juridic a bugetului de stat din Republica Moldova.
Referitor a natura juridic a bugetului de stat exist mai multe opinii:
- bugetul statului act administrativ att veniturile ct i cheltuielile bugetare snt simple
evaluri de ordin financiar care snt realizate de agenii administrativi.
- Bugetul statului act legislativ este orice decizie ce eman de la puterea legislativ,
astfel i bugetul este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie
a legislaturii.
9

- Bugetul statului act administrativ i legislativ concomitent motivnd:

bugetul act legislativ n partea creatoare de norme generale dispoziii generale;
bugetul act administrativ, mparte bugetul n 2 pri:
a) venituri reglementate prin norme generale, subieci generali.
b) cheltuieli reglementate prin norme speciale:
- cheltuieli publice efectuate de administraia central
- cheltuieli publice efectuate de colectiviti locale
-cheltuieli publice finanate de fondurile asigurrilor sociale de stat
-cheltuieli ale organismelor internaionale.
Cheltuielile publice cuprind n sfera lor cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaie
special, cheltuieli extrabugetare i cheltuieli efectuate din bugetul trezorriei publice. Structura
cheltuielilor publice poate fi static (la un anumit moment) i dinamic (n evoluie), poate fi
urmrit conform indicatorilor: volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice n
PIB.
Dreptul Financiar
1.1Definii dreptul financiar (cel puin trei noiuni).
Dr. financiar totalitatea normelor de drept care reglementeaz raporturile sociale ce apar la
constituirea, utilizarea fondurilor bneti a statului, destinate satisfacerii sarcinilor i
necesitilor social-economice a societii.
Dr financiar totalitatea actelor normative ce reglementeaz relaii de constituire, repartizare i
utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale insituiilor publice, destinate satisfacerii
sarcinilor social- economice ale societii.
Dr. financiar reprezint ramura de drept alctuit din norme de drept n vederea reglementrii
relaiilor financiare, utilizrii fondurilor bneti destinate interesului public.
1.2Clasificai izvoarele dreptului financiar
Izvoarele dr. financiar se delimiteaz n raport cu gradul de generelitate:
- izvoare commune a dr. fin. Cu alte ramuri de drept
- izvoare specifice dr. fin.
Izvoarele comune reprezint acte normative care dei reglementeaz relaii financiare, mai
reglementeaz i alte relaii sociale(de exemplu : COnstituia, Emisiunea Monetar .a.)
Izvoarele specifice reglementeaz strict relaii financiare, ca spre exemplu : Legile bugetului de
stat, Legea cu priv la BNM, Legea cu priv la Curtea de COnturi, Legea cu priv la finanele
publice.
Dup scop distingem urmtoarele categorii de izvoare a dreptului financiar:
- acte de ntocmire a bugetului de stat
- acte de mprumut public de formare i ntrebuinare a fondurilor bneti
- acte de control financiar care se execut asupra actelor i operaiunilor de venituri.
Dup efectele produse:
- acte financiare , acte juridice, manifestri de voin fcute n scopul de a produce efecte
juridice.
10

- Operaiuni financiare nu produc efecte juridice, dar stau la baza emiterii actelor juridice
financiare, ele sunt acte de calcul a veniturilor, cheltuielilor svrite de funcionari de
specialitate financiar, contabili.
Dup apariie (oraganul care le-a emis) :
- legi sunt emise de Parlament cu aplicabilitate admnistrativ teritorial i a instituiilor
publice.
- Acorduri internaionale izvoare de drept cu condiia ca RM s fie parte la acest accord
i acesta s fie ratificat de Parlament.
- Hotrrile Guvernului se emit pentru organizarea executrii legilor.
- Acte normative ale Ministerului Finanelor acte normative prin care se instituie norme
juridice care dezvolt i detaliaz cuprinsul dispoziiilor generale din legile de
specialitate financiar.

1.3Argumentai locul i rolul dreptului financiar n sistemul dreptului.

tiina dreptului constituie un ansamblu de norme juridice care formeaz un sistem structurat pe
ramuri, cu domeniul su specific de reglementri a unor anumitor relaii sociale care sunt legate
ntre ele datorit unor principii sau a unor obiective comune. Astfel n raport cu criteriile aa
cum sunt metoda i obiectul, acestea sunt configurate n ramuri ale dreptului.
Recunoscnd faptul existenei a celor dou mari diviziuni al sistemului de drept, ramura
dreptului financiar face parte din dreptul public ntruct la fel ca i celelalte ramuri de drept
public cuprinde norme juridice instituite n scopul satisfacerii unor interese generale publice. n
ansamblul ramurilor dreptului public, dreptul financiar se situeaz dup dreptul constituional i
dreptul administrative datorit apropierii i interferenei acestora, iar mai ales cu dreptul
administrativ. De aceea n mare msur sunt remarcate corelaiile, precum i delimitrile
dreptului financiar att cu ramurile dreptului public ct i a celui privat.
Legtura dreptului constituional cu dreptul financiar: dreptului constituional este format din
normele juridice de drept financiar care reglementeaz rapoturile sociale fundamentale ce apar
n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii de stat. n acest legtura dintre dreptul
constituional i dreptul financiar este evident, astfel n prevederile Constituiei RM ntlnim
reglementri cu privire la competena Parlamentului n vederea adoptrii bugetelor anuale, la
bugetul public naional, precum i la sistemul de impunere.
Legtura dreptului financiar cu dreptul administrativ: Dreptul administrativ este determinat de
totalitatea normelor care guverneaz activitatea administrativ de stat. avnd n vedere obiectul
dreptului financiar dreptul administrativ se deosebete dup obiect:
Corelaia: subiectele unul este statul sau un organ al statului. Metoda imperativ adic de
subordonare a prilor raportului juridic.
Legtura dreptului financiar cu dreptul civil: Dpretul civil reglementeaz raporturi patrimoniale
i personal nepatrimoniale prin care se manifest individualizarea persoanelor.
Corelaia: persist caracterul patrimonial deoarece dup obiect au tangene.
Bugetul asigurrii sociale de stat
11

1.1Identificai coninutul BASS

BASS este planul financiar annual care reflect constituirea, repartizarea i utilizarea fondurilor
bneti necesare ocrotirii pensionarilor, salariailor i membrilor lor de familie. Coninutul su
economic deriv din structura i trsturile ornduirii social economice, din necesitatea
realizrii cerinelor legilor economice, precum i din prerogativele i funciile statului.
Elaborarea i executarea separat a bugetului de stat fa de BASS constituie o realizare
important, deoarece permite ca resursele acestuia s fie utilizate integral pentru ocrotirea
cetenilor. Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit n condiiile legii prin
sistemul public de asigurri sociale avnd la baz urmtoarele principii:
1. unicitii - potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe
aceleai norme de drept
2. egalitii - care asigur tuturor participanilor la sistemul public - contribuabili i
beneficiari - un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile
prevzute de lege
3. solidaritii - conform cruia participanii la sistemul public i asum contient i
reciproc obligaii i beneficiaz de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea
riscurilor sociale prevzute de lege
4. obligativitii - potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de
a participa la sistemul public
5. contributivitii - onform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza
contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public;
drepturile de asigurri sociale se cuvin pe temeiul contribuiilor de asigurri sociale
pltite
6. repartiiei - potrivit cruia fondurile de asigurri sociale realizate se redistribuie pentru
plata obligaiilor ce revin sistemului public
7. autonomiei - otrivit cruia sistemul public se administreaz de sine stttor, pe baza legii.
Conform legii veniturile BASS privn din :
1. contribuii de asigurri sociale
2. transferuri de la bugetul de stat
3. din alte venituri (dobnzi, majorri de ntrzieri)
Conform prevederilor legii cheltuielile BASS acoper contravaloarea prestaiilor de asigurri
sociale din sistemul public, cheltuielile aferente, asigurrii i funcionrii sistemului public,
finanrii unor investiii proprii, alte cheltuieli.
1.2Selectati particularitile executrii BASS
Varianta I
Executarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie
cu plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
A) Veniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din
bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si
plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii angajati cu CIM.
Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru
acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se
12

apare doar dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile- sume de bani, care pot constitui
venituri bugetare, in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.
Majorarile de intirziere se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a
contributiilor in bugetul a.s.s.
B)Cheltuielile bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in
sistemul public, cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor
investitii proprii s.a. Sistemul cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii ;
2. Fondul de protectie a familiilor cu copii ; 3. Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5.
Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor
profesionale. Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc conform legii(exp. la
procurarea valorilor mobiliare).Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera din
disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa
Nationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat
Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si
aprobare, iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.
Varianta II
Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin din contribuii de asigurri sociale,
transferuri din bugetul de stat i din alte venituri (din dobnzi, din majorri de ntrziere)
prevzute de lege. heltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat acoper contravaloarea
prestaiilor de asigurri sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizrii i
funcionrii sistemului public, finanrii unor investiii proprii, alte cheltuieli prevzute de lege.
Din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se prelev anual pn la 3% pentru
constituirea unui fond de rezerv. Fondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea prestaiilor
de asigurri sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public,
aprobate prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Fondul de rezerv nu se reporteaz la
veniturile i cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat i reprezint depirea veniturilor
asupra cheltuielilor acestui buget.
Excedentele anuale ale bugetului asigurrilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea
valorilor mobiliare i/sau pot fi pstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului
aprobat de Guvern. Eventualul deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper
din disponibilitile bugetului asigurrilor sociale de stat din anii precedeni i, dup epuizarea
disponibilitilor, din fondul de rezerv. Pentru acoperirea deficitului bugetului asigurrilor
sociale de stat, dup epuizarea fondului de rezerv, veniturile bugetului asigurrilor sociale de
stat se completeaz cu sume care se aloc de la bugetul de stat.
n sistemul public, contribuiile i prestaiile de asigurri sociale, pe teritoriul Republicii
Moldova, se pltesc n lei. Contribuiile i prestaiile de asigurri sociale stabilite n moneda
altor ri se pltesc, pe teritoriul Republicii Moldova, n lei, la cursul de schimb al Bncii
Naionale a Moldovei din ziua plii.

1.3Formulai adoptarea BASS

13

Varianta I
Bugetul asigurrilor sociale de stat face parte din bugetul public naional i este independent de
bugetul de stat. Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile i rezultatele
financiare ale sistemului public. Guvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor Casei
Naionale, proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat. Elaborea proiectului BASS are
loc n urma stabilirii unui pronostic al veniturilor i cheltuielilor BASS analiznd
compartimente ale bugetului pentru o perioad de cel puin 2 ani anteriori anului bugetar
proiectat, determinarea prioritilor n domeniul asigurrilor sociale ce urmeaz a fi susinute
financiar n anul urmtor i n cel puin 2 ani ulteriori i elaborarea planului de venituri i
cheltuieli pe fiecare articol conform clasificaiei bugetare. La estimarea cheltuielilor bugetului
asigurrilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va ine cont de urmtoarele cerine
generale:
a) fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative i altor acte normative n vigoare;
b) analiza politicii i a obiectivelor elaborate n domeniul asigurrii sociale i asistenei
sociale de ctre Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului pe termen mediu;
c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite de ctre Ministerul
Finanelor;
d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naionale de Asigurri Sociale pentru
proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat ce in de determinarea cheltuielilor de organizare
i funcionare a acestor structuri.
La elaborarea planului de cheltuieli se va ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate
pentru activitatea din anul respectiv.
Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat se va prezenta spre
examinare autoritilor competente i partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor i cheltuielilor
bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, ntocmirea bugetului
asigurrilor sociale de stat pe programe i performane se efectueaz cu participarea
Ministerului Finanelor. Modificarea indicatorilor prevzui n Legea bugetului asigurrilor
sociale de stat se efectueaz n cazurile:
a) adoptrii unor acte legislative i altor acte normative care stabilesc condiii noi de protecie
social a diferitelor categorii de populaie;
b) modificrii condiiilor de calculare a contribuiilor de asigurri sociale pentru unele
categorii de contribuabili;
c) precizrii cheltuielilor n legtur cu determinarea contingentului real de beneficiari
nregistrai la Casa Naional de Asigurri Sociale.
Varianta II
Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale
parlamentului si Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face
in 3 lecturi. Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate
chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in I
lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra
proiectului legii bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale politicii bugetare a
asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a II-a
lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate
sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C) Examinarea in a III-a
lectura. Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste
14

alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii
bugetului a.s.s.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea
bugetului a.s.s., care va fi promulgate de Presedintele statului, apoi va publicata si va intra in
vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea
exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului
buget. Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate de parlament
se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii legislative
si tine exclusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului
asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg
teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen
de 2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate cere
parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). A doua data presedintele
este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetului
a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.
Organele de activitate financiara a statului
3.1 Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate de
Parlament, se trimit, spre promulgare Preedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este
actul final al procedurii legislative i ine exclusiv de competena efului statului1 ".
Este firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a examina legea bugetar anual, adoptat de
Parlamentul Republicii Moldova, exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceast
calitate, de a asigura buna funcionare a autoritilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituia Republicii Moldova .Preedintele Republicii Moldova
promulg legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permite
efului statului s investeasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile publice de
specialitate financiar i cu atribuii financiare s procedeze la executarea prevederilor legii
bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituia statului
nostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preedintele
Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pe ntreg teritoriul statului, avnd
caracter normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova se promulg ntr-un termen de
dou sptmini :
Uneori. Preedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului
reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor
texte i terminind cu ndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale
poate fi cerut de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru
Parlament. In acest sens. trimiterea de ctre Preedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obieciile sale, spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul
efului statului de a o promulga.
n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fr luarea n
consideraie a obieciilor expuse n scrisoarea cte remitere de eful statului. Preedintele
Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetar anual. Ulterior, Decretul cu
privire la promulgarea legii bugetare anuale se public n Monitorul Oficial.
3.2
1
15

ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:

1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile
administraiei publice locale, de la ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare ce in
de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i
instituiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor admise la
executarea bugetului de stat i a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale i s verifice
ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor publice,
altor beneficiari de mijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu
au nlturat, n termenele stabilite, nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp
rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum i alte rapoarte obligatorii, sau eschivat de la prezentarea altor documente i informaii solicitate, necesare pentru
realizarea funciilor sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de
stat sau din mijloacele i fondurile speciale, n cazul n care acestea snt folosite n alte
scopuri dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale
bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii pentru
autoritile administraiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor
departamental,forma organizatorico-juridic i tipul de proprietate, precum i pentru persoane
fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul stabilit,
despre infraciunile ce in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a acestor
infraciuni, efectuarea unor revizii economico-financiare, iar n cadrul urmririi penale i a unor
controale fiscale asupra persoanelor juridice i fizice subieci ai activitii de ntreprinztor,
indiferent de tipul de proprietate i genul de activitate; n cadrul reviziilor i controalelor, s
sigileze casieriile i aparatele de cas, ncperile i locurile de pstrare a documentelor, a
mijloacelor bneti i a bunurilor materiale. Regulamentul efecturii reviziilor se aprob de
Guvern;
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de
drepturile organelor fiscale, iar angajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de
dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o transmite organului fiscal pentru executare silit;
2) n cazul efecturii reviziilor economico-financiare i controalelor fiscale, urmriri penale,
s aib acces liber, iar n caz de impediment, s ptrund n ncperile, pe teritoriul sau pe
loturile de pmnt ale persoanelor juridice, precum i a persoanelor fizice, subiecte ale activitii
de ntreprinztor,indiferent de locul amplasrii (cu excepia reprezentanelor diplomatice i
instituiilor consulare ale altor state); s efectueze, n prezena proprietarului sau a
reprezentantului acestuia, iar n cazul absenei ori refuzului lor, n prezena reprezentantului
autoritii publice locale, cercetarea acestor obiective, inclusiv a mijloacelor de transport, s
verifice i/ori s ridice obiectele, bunurile i documentele. Ptrunderea n locuin fr acordul
16

locatarilor se efectueaz n cazul executrii unui mandat de arest sau a unei hotrri
judectoreti;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte
ale activitii de ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i s
sechestreze mijloacele bneti, bunurile materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor
persoane n cazul depistrii unor fapte de activitate economic ilicit, neonorrii obligaiilor
fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor financiare limitate sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare, agenilor
economici i persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea
atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de
competena sa, s solicite autoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor de
stat antrenarea de specialiti i experi la verificri sau expertize, la elucidarea unor probleme de
specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea
persoanelor reinute sau inute sub arest, conform legislaiei;
7) s cear conductorilor obiectivelor supuse controlului inventarierea bunurilor materiale,
mijloacelor bneti i verificarea datoriilor reciproce, documentele normativ-tehnice i de
eviden prin care se reglementeaz i se omologheaz operaiunile de utilizare a bunurilor
materiale i a mijloacelor bneti;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile
prevzute de lege;
9 s sechestreze i/ori s ridice de la persoanele juridice, precum i de la persoanele fizice
subiecte ale activitii de ntreprinztor, bunurile materiale, inclusiv mijloacele de transport, n
cazul:
- lipsei, la momentul transportrii, pstrrii ori comercializrii, a documentelor ce confirm
proveniena lor legal;
- pstrrii de bunuri nenregistrate n documentele contabile sau pstrrii lor n locuri
nedeclarate autoritii fiscale;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de
antreprenoriat, documentele cu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente, n baza
informaiilor operative, pn la soluionarea definitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i
contracararea infraciunilor economice i a corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i
consultativ necesar efecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a
proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care au
favorizat comiterea de infraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice i
fizice din Republica Moldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care sau comis infraciunile, precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz de la urmrire
penal i judecat.

17

3.3. Atribuiile de control al Curii de Conturi.

Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de
ntrebuinare a resurselor financiare publice, precum i asupra modului de gestionare a
patrimoniului public.
Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea legilor i aplicarea principiilor de
economicitate, raionalitate i eficien n gestionarea mijloacelor materiale i financiare ale
statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:

formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale de stat,
ale fondurilor de asigurri obligatorii n medicin;

format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur

public:

formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru

creditele interne i externe;

utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i a altor forme de asistena

financiara din partea stalului;

executarea, raionalitatea i eficiena tratatelor interguvernamentale n domeniul

economico-financiar:

procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.

activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:

emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale slalului;

alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competena Curii de Conturi.
Suni supuse reviziei financiare:
Procedura bugetara
2.1 Execuitia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata
publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a
sistemului contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea
cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat
cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile
2.2
18

Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta

parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ.
Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint calculele
veniturilor i cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget i
Finane, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Concomitent,
proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezint
Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta.
Pe lng Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examineaz de
toate Comisiile permanente i Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de
Parlament, Comisiile permanente i Direcia juridic prezint avizele la proiectul legii
bugetare anuale Comisiei Economie, Buget i Finane.
n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice. Comisia
Economie. Buget i Finane ntocmete raportul i lista de recomandri asupra
proiectului legii bugetare anuale i le prezint Parlamentului la data stabilit de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei
lecturi.
n fiecare lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota
explicativ.
Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din
lecturile doi i trei suni examinate ntr-o singur lectur.
A ) Examinarea in prima lectur.
n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul
Comisiei Economie. Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i
examineaz:
a) direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b ) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite
Comisiei Economie. Buget i Finane pentru pregtirea de examinare n a doua lectur.
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i
prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.
B ) Examinarea in a doua lectur.
n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i
Finane, examineaz:
a) veniturile estimate sub form de calcule i
structura lor:
b )c h e l t u i e l i l e estimate, structurii i destinaia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite
Comisiei Economie Buget i Finane pentru pregtirea de examinarea ri a treia lectur..
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i
prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur.
C ) Examinarea in a treia lectur.
n decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei
Economie. Buget i Finane:
a) examineaz alocaiile detaliate pentru autoritile publice:
b)
stabilete
alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;
cj examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.
Pn la 5 decembrie a fiecrui an. Parlamentul adopt legea bugetar anual, care va
fi promulgat de Preedintele statului, apoi va fi publicat i va intr n vigoare la 01
ianuarie a urmtorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare i nu
produce nici un efect juridic dac a fost nclcat
2.3 Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si
procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an
proiectul bugetului de stat.Dar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta
guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este
elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor preyentate de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se
pronunta cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea
puteri ale statului sunt strinse .
19

Drept Financiar

Bazele juridice i principiile financiare ale statului.

1.1. Relatai despre principiile activitii financiare ale statului.
Activitatea financiar a statului i organelor administrative publice locale este bazat pe
anumite reguli i cerine fundamentale care exprim trsturile i scopurile eseniale ale acestei
activiti. Principiile sunt evideniate n Const. RM. Care privete anemijlocit i activitatea
financiar a statului.
1) Pr. legalitii
2) Pr. egalitii
3) Pr. publicitii
4) Pr. repartizrii funciilor n domeniul activitii financiare ale statului are la baz principiul
separrii i colaborrii puterilor.
5) Pr. autonomiei locale existena unei autonomiifinanciare, aplicabil n mare msur
acolectivitilor locale.
6) Pr. caracterului social al activitilor financiare
7) Pr. de planificare a activitilor statului
8) Pr determinrii juste a sarcinilor fiscale cetenii sunt obligai s contirbuie prin impozite i
taxe la cheltuielile publice
1.2. Demonstrai corelaia dintre formele juridice i nejuridice a acitivii financiare ale
statului.
Forma nejuridic const n instruirea contribuabililor n vederea exercitrii activitii financiare,
popularizarea legislaiei financiare, petrecerea adunrilor n cadrul organelor financiare sau
fiscale. Forma nejuridic creaz posibilitatea realizrii formelor juridice a acitivitii financiare
ale statului, prin care se manifest i caracterul coercitiv a organelor puterii de stat n domeniul
financiar.
n acitivitatea sa financiar, st adopt acte financiare juridice deciziile organelor de stat, care
sunt adoptate ntr-o form stabilit i au consecine juridice , ce in de competena organelor
financiare n cauz.
Actele juridice financiare pot fi clasificate:
a) Dup particularitatea juridic
-acte normative
-acte individuale
-acte mixte
b) Dup natura juridic
-legi
-acte subordonate legii
20

c) Dup organele ce le emit

-acte emise de organul reprezentativ
-acte emise de organele executive cu competen general
-acte smise de organele executive de competen special

1.3. Selectai elementele sistemului financiar la etapa actual.

Sistemul financiar al R.M: are urmtoarele elemente:
1) Sistemul bugetar al RM parte component a sistemului financiar care include n sine
toatalitatea bugetelor, impozitelor.
2) Fondurile speciale isntitutite la iniiativa Guvernului, concret sunt stabilite fondurile de
cheltuieli pentru anumite necesiti
3) Fondul ntreprinderilor i instituiilor publice
4) Asigurarea obligaiilor
5) mprumutul de stat
Procedura bugetar

2.1. Identificai principiile procedurii bugetare

Aplicarea bugetului i procedura bugetar sunt guvernate de urmtoarele principii:
a) Pr universalitii bugetare toate veniturile i toate cheltuielile statului urmeaz a fi nscrise
n buget.
b) Pr unitii bugetare toate veniturile publice i cheltuielile publice trebuie s fie nscrise ntrun singur buget.
c) Pr anualitii bugetare bugetul este ntocmite pentru o perioad de un an de zile
d) Pr publicitii bugetare legea bugetar se aduce la cunotin opiniei publice i se public
n M.O.
e) Pr echilibrului bugetar egalitatea ntre venituri i cheltuieli
f) Pr specializrii bugetare veniturile bugetare trebuiesc incluse dup surse de provenien, iar
cheltuielile pe categorii de obiective i activiti
g) Pr neafectrii veniturilor bugetare
2.2. Stabilii eficiena controlului execuiei bugetare.
Execuia bugetului anual de stat avnd importan practic de a garanta rolul acestui buget n
viaa public este ndrumat i controlat cu ajutorul evidenei contabile, bugetare ca parte a
sistemului contabil unificat al economiei naionale. Evidena contabil e menit s nregistreze
date privind veniturile i cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor i instituiilor publice
finanate din bugetul de stat i operaiunile de trezorerie. Execuia bugetului public naional,
21

se caracterizeaz prin realizarea veniturilor i efectuarea cheluielilor, s se fac sub controlul

unor organe de stat, cu rspundere n activitatea bugetar.
Atribuiile de control n vederea executrii bugetului revin urmtoarelor organe:
1) Parlamentul exercit un control politic
2) Curtea de conturi . exercit auditul public extern, privind modul de administrare a
mijloacelor financiare i bugetelor publice.
3) Ministerul Finanelor efectueaz revizii financiare privind gestionarea mijloacelor
financiare i a bugetelor publice n instituii publice.
4) Serviciul public financiar
2.3. Estimai etapele execuiei bugetare.
Procedura de executare a bugetului de stat const n urmtoarele etape care sunt distincte:
1) repartizarea anual a veniturilor i cheltuielilor bugetare
2) Executarea de cas a bugetului de stat.
3) Colectarea veniturilor bugetare
4) Efectuarea cheluielilor bugetare
5) Responsabilitatea pentru executarea bugetare de stat i revine Guvernului.

Controlul financiar

3.1. Definii noiunea i funciile controlului financiar.

Controlul financiar este o componen special separat al controlului economic efectuat ntrun stat anumit. Controlul financiar are ca obiective cunoaterea de ctre stat a modalitilor de
administrare a mijloacelor materiale i financiare, precum i a modului de realizare i cheltuire
a bunului public. Controlul reprezint aciunile de verificare a opreaiunilor economicofinanciare anticipat, concomitent i ulterior executrii acesteia.
Prin rolul i obiectivele pe care le urmrete controlul financiar ndeplinete urmtoarele 5
funcii:
1) F de evaluare
2) F preventiv
3) F de documentare
4) F recuperatorie
5) F pedagocic
3.2. Determinai metodele controlului financiar.
Conform C.F., controlul financiar, la faa locului i la oficiul organului fiscal, poate fi organizat
i efectuat prin urmtoarele metode:
22

1) Verificarea faptic (art. 217 CF) are sarcina de a constata situaiile ce nu sunt reflectate sau
care nu rezult din documente.
2) Verificarea documentar (art 218 CF) const n confruntarea drilor de seam fiscale,
documentelor de eviden, cu documentele i informaiile de care dispune organul care exercit
controlul fiscal.
3) Verificarea total (art 219 CF) verificarea tuturor actelor i operaiunilor de determinare a
obiectelor impozabile.
4) Verificarea parial (art 220 CF) const n controlul asupra singerii unor anumitor obligaii
fiscale dintr-o anumit perioad, verificndu-se, n tot sau n parte, documentele sau activitatea
contribuabiluluui.
5) Verificarea tematic (art 221 CF)
6) Verificarea operativ (art 222 CF) verificarea operativ se face prin verificarea faptic i,
sau documentar
7) Verificarea prin contrapunere (art 223) const n controlul concomitent al contribuabilului
i al persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de alt
natur.
3.3. Proiectai un act de control financiar.
Actul de control financiar se ntocmete la finalizarea acontrolului financiar la faa locului, n 2
exemplare.
Actul e constituit din 3 pri.
1) partea introductiv ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce
efectueaz, data actului de control, numele prenumele, funcia deinut de organul care
efectueaz controlul, tipul controlului, denumirea i informaii generale despre contribuabil i
adresa juridic a lui; data nceperii i data finalizrii controlului)
2) partea constatatorie se reflect aciunile i faptele constataoare n procesul controlului. Se
descrie obiectiv, clar i exact, nclcrile legislative. Dac nu sunt abateri de la lege, n act se
menioneaz concret: - nu s-au constata nclcri.
3) concluzii asupra actului de control n aceast parte se descrie: controlul efectuat,
obligaiile contribuabilului, materialele anexate la act, semnturile prilor participante la
control, confirmarea nmnrii actului controlului. Actul se aduce la cunotin contra
semntur.

Finanele publice
1.1. Definii noiunea de finane publice.

23

Finane publice totalitatea relaiilor sociale de natur economic care apar n procesul
constituirii, repartizrii i utilizrii n form bneasc a resurselor necesare statului n vederea
ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale.
1.2. Stabilii i comparai trsturile caracteristice ale conceptelor finanelor publice.
Conceptele finanelor publice:
I Perioada finanelor publice clasice: aferent perioadei de nchegare a finanelor ca doctrin
de sine stttoare cuprinde perioada sec XVII pn n XX.
II Perioada modern. Primele decenii ale sec XX i pn n 1970.
III Finanele publice postmoderne ncepnd cu ultimii decenii ale sec XX.
Primul concept clasic al finanelor publice era strns legat de perioada n care statul i desfura
activitatea dup principiul laisser faire laisser passer. n acea perioad finanele publice serveau
doar pentru constituirea fondurilor bneti ale statului i aveau un caracter neutru.
n cel de-al doilea concept spre deosebire de primul statul urmeaz s joace un rol mai activ n
viaa economic a societii n vederea influenrii proceselor economice spre un curs mai
favorabil.
n comparaie cu cele dou concepte n cel de-al treilea se contureaz armonizarea intereselor
i intervenia statului n sectorul privat ns intervenia statului se pronun doar pentru a stabili
cadrul juridic al acestei concurene de pia, n baza funcionrii mecanizmelor preurilor i
mpiedicrii abuzurilor din partea monopolurilor.
1.3. Estimai activitile financiare ale statului la etapa actual.
La etapa actual activitatea financiar a statului se bazeaz pe domeniul privat. Statul
constituind un sistem financiar complex de acte, operaiuni i instituii publice de natur
financiar sau cu atribuii financiare de control privind formarea i ntrebuinarea fondurilor
bneti alte statului, unitilor administrativ teritoriale i ale altor entiti de interes public.
Fcnd referire la etapa actual, RM depete o perioad ndelungat de tranziie unde
activitatea financiar i are rolul de ameliorarea situaiei. n asemenea condiii statul trebuie s
cunoasc tehnicile de utilizare a disponibilitilor bneti din partea contribuabilor, pentru a
maximaliza profitul i rentabilitatea.
Concluzie: o activitate financiar bine dezvoltat nu nseamn dect ntreprindere sntoase,
buissines orientat spre o dezvoltare continu, mplementarea noilor tehnologii, toate acestea
pentru meninerea unui echilibru n intreg sistem financiar.

Creditul

1.1.Definii noiunea de credit i elementele lui.

24

Credit act de schimb condiionat de dare i restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care
e despgubit ntr-un interval de timp.
Credit- puterea de cumparare fara a detine numerar
Credit-schimbul unei bogatii prezente contra unei bogatii viitoare
Creditul este schimbul de moneda conditionat si despartit de un interval de timp
Elementele.
-Subiectele Creditor Debitor
-Scadena restituirea mprumutului
-Ratele partiale- sunt cele care se ramburs esalonat la anumite termene conf intelegerii stipulate
in contr de credit
-Termenul de graiereireprez per intre momentul angajarii cred si inceperea rambursarii lui
-Dobnda-pretul platit de debitor creditorului pt imprum acordat pt termenul dat
Garantarea creditului- format din bunuri care se constituie la dispo creditorului sau unui tert pt
asigurarea indeplinirii de catre debit a unor obl de o valoare in general mai redusa
2.2. Clasificarea creditului.
Dup forma n care se prezint.
a)comercial
b)bancar
Dup destinaia creditorului.
a) de producie
b) de consum
Dup subiectul care contracteaz.
a) public
b) privat
Dup perioada de timp.
a) termen scurt
b) termen lung
c) termen mediu

2.3. Evaluai domeniul de utilitate i mijloacelor din mprumuturile externe

Domeniul de utilitate a mijloacelor din mprumuturile externe:
1) susinerea balanei de pli
2) finanarea proiectelor de inevstiii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei
3) acoperirea deficitului bugetar
25

4) finanarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinelor calamnitilor naturale i altor

situaii extraordinare.
5) finanarea cheluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat.
6) importul de materie prim
7)onorarea obligaiilor asumate prin acordarea garaniilor de stat pentru mprumuturi
8)serviciul de refinanarea datoriei contractat anterior.
Veniturile publice

3.1. Definii noiunea impozitului i taxei.

Impozit o contribuie bneasc obligatorie u cu titlu nerambursabil datorit, conform legii
bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile care le obin
sau bunurile pe care le posed.
Tax este o plat efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate
acestora de organele de stat sau instituiei publice.
3.2. Clasificai impozitele.
Dup forma impunerii:
-pe venit
-pe cheltuieli
-pe bunuri
Dup forma plii:
-n bani
-n natur
Dup forma perceperii:
-directe(pe venit financiar)
-indirecte(TVA, accize)
3.3. Selectai modalitile de stingere a obligaiei bugetare.
Modalitile de stingere a obligaiei bugetare.
- Stingerea prin plata contribuabilului, achitat benevol suma datorat
Prin plata n numerar
Reinerea prin mpunere
Prin aplicarea timbrelor fiscale
- Stingerea prin anulare, aceasta se realizeaz prin acte normative emise de ctre organele
competente conform crora este declarat plata unei obligaii bugetare ce au caracter general,
obligativitate general, caracter individual.
26

-Prin prescripie are loc n cazul cnd statul nu a executat silit dr de crean bugetar. Obligaia
bugetar termen 6 luni
-Prin scdere aceast modalitate intervine n situaiile n care contribuabilul a decedat, fr s
lase careva avere
-Prin compensare are loc n situaia n care contribuabilul a achitat la buget o sum nedatorat
sau o sum mai mare dect cea datorat.
-Stingerea prin executare silit.

Circulatia Monetara
1.1 Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de de banca
centrala a ststului concretizate in baterea semnelor monetare ,stocarea ,emiterea punera si
scoaterea din circulatie a bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea crearea de
bani scriptuali in conturi curente ale p.f si p.j
1.2 Avantajele platilor fara numerar:
-numerarul disponibil al e persoanelor repreyinta un capital in stare latenta
-riscurile legate de pastrare si manipularea numerarului sunt exexcluse in cayul acestora
-acestea pot fi revazute ,verificate controlate ,probate dupa documentele de evidenta bancara
chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efecturea lor
-platile in numerar presupun o deplasare a partilor acesta situatie riscanta se poate evita prin
platile fara numerar care se executa rapid in termen scurt si la distanta mar
-depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice printrun ordin dat
institutiei bacare
-economisirea unor sume de bani legate de de minuirea numerarului
Dezavantaje:
-neincrederea in banci
-neacomodarea
-bolcarea sistemelor electronice
1.3
La efectuarea decontrilor bneti n numerar pentru tranzaciile comerciale cu consumatorii,
contribuabilii snt obligai s utilizeze MCC.
Aceast obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filial, reprezentan, oficiu,
secie, magazin, depozit, unitate comercial, unitate de prestri servicii (inclusiv unitate de
transport-taxi) etc.) n care contribuabilul primete plile pentru tranzaciile comerciale
(consumatorul achit plata).
Mainile de cas i control se instaleaz n fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al
casierului, operatorului-casier, vnztorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea i
pstrarea temporar a mijloacelor bneti, conform normelor n vigoare.
Dac n cadrul decontrilor bneti n numerar contribuabilul accept, n modul stabilit,
cardurile bancare n calitate de instrument de plat fr numerar sau alt mod de plat,
decontrile respective se efectueaz de asemenea prin intermediul MCC.
27

Se permite efectuarea decontrilor bneti n numerar fr aplicarea MCC la desfurarea

activitilor .
Bonul de plat, care se elibereaz n cazurile prevzute n prezentul Regulament, se consider
echivalentul bonului de cas emis de MCC.
Eliberarea de ctre contribuabilul a documentelor de tip aviz de plat n numerar, factur, bon
de comand-livrare, not de plat etc. nu-l scutete pe acesta de obligaia de a utiliza MCC.
Obligaiunile utilizatorilor
- Utilizatorii snt obligai:
a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al mainilor de
cas i control

b) s nregistreze/renregistreze (s pun n eviden) MCC, n modul stabilit, la organul fiscal

i s primeasc Registrul MCC i Registrul asisten tehnic, care se restituie dup legalizare,
precum i Cartela de nregistrare a MCC perfectat n modul stabilit;
c) s in pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul
MCC) i s-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal n care este nregistrat (renregistrat)
MCC.
n Registrul MCC se nregistreaz (nscrie) n ordinea cronologic de apariie, conform
raportului de nchidere zilnic, sumele de mijloace bneti ncasate.
Registrul MCC, care se deschide n anul n curs pentru anul de gestiune imediat urmtor, se
legalizeaz (anexnd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul
fiscal, care a nregistrat (renregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului n curs
i nu mai trziu de luna februarie a anului urmtor.
Contribuabilul care i desfoar activitatea n regim continuu i n timp de fiecare 24 ore
emite la MCC dou rapoarte de nchidere zilnic poate deschide pentru anul gestionar dou
registre (semestrul I i II);
d) s ncheie contracte de asisten tehnic pentru fiecare MCC cu centrele de asisten
tehnic, care dein autorizaia de competen tehnic respectiv i au contracte de colaborare cu
furnizorii MCC respectivi, s apeleze la serviciile acestora, prezentnd Registrul de eviden a
serviciilor de asisten tehnic pentru MCC (din documentaia tehnic de nsoire a MCC; n
continuare - Registrul asisten tehnic) n care se consemneaz informaii privind defeciunea
constatat, starea sigiliilor aplicate anterior, sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;
e) s utilizeze MCC n stare bun de funcionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal n
modul stabilit.
MCC se consider n stare bun de funcionare dac snt ndeplinite urmtoarele cerine:
modelul MCC este inclus n Registrul unic;
regimul fiscal este lansat;
asigur emiterea bonurilor de cas, benzilor de control, rapoartelor de nchidere zilnic,
rapoartelor periodice etc.;
suportul de hrtie pe care se tipresc documentele, precum i modul de imprimare asigur
vizibilitatea i lizibilitatea lor pe perioada de pstrare;
imprim pe documente data calendaristic curent i timpul cu deviere maxim de 15 minute
de la timpul real;
28

sigiliile furnizorului MCC snt aplicate n locurile stabilite, valide, nedeteriorate i elementele
de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate n Registrul asisten tehnic;
numrul de fabricaie din cartea tehnic corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC.
MCC se consider sigilat de ctre organul fiscal n modul stabilit dac sigiliile (sigiliul)
organului fiscal snt aplicate n locurile stabilite, valide, nedeteriorate i elementele de
identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de ctre organul fiscal n Registrul
asisten tehnic.
Dac cel puin una dintre cerinele enumerate nu este ndeplinit, se consider c MCC nu
este sigilat de ctre organul fiscal, deci MCC este nesigilat.
MCC care se utilizeaz cu nclcarea a cel puin uneia dintre cerinele sus-enumerate se
consider defectat;
f) s nmneze consumatorului bonul de cas emis de MCC pentru tranzacia comercial
efectuat, care trebuie s corespund sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - s
completeze i s elibereze factura de expediie sau alt formular tipizat prevzut de actele
normative n vigoare;
g) n toate cazurile cnd utilizarea MCC este temporar imposibil (din cauza defectrii,
deconectrii reelei electrice etc.), s ntrerup activitatea sau s reorganizeze lucrul n
continuare, elibernd consumatorilor bonuri de plat.
n astfel de cazuri, durata utilizrii bonurilor de plat se reglementeaz prin deciziile
Comisiei interdepartamentale pentru mainile de cas i control.
n Registrul MCC se consemneaz data, ora i cauza care a determinat ntreruperea aplicrii
acesteia.
Expedierea la reparaie a MCC defectate, precum i primirea acesteia de la reparaie, se
efectueaz prin intermediul organului fiscal la care este inut n eviden;
h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de cas la
examinarea reclamaiilor consumatorilor i cererea de a prelua i pstra bonurile de cas. n
cazul n care la tranzacia comercial se anexeaz i alte documente probatoare, anunurile vor
face referire la acestea;
i) s exploateze mainile de cas i control conform Regulamentului cu privire la modul de
exploatare a mainilor de cas i control cu memorie fiscal;
j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de exploatare a MCC,
iar a rapoartelor de nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC) i a benzilor de control - nu mai
puin de 5 ani de la momentul emiterii acestora;
k) s scoat din eviden i din exploatare, n modul stabilit, MCC de modelele excluse din
Registrul unic;
l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor
acestora, acces liber la MCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor.
Obligaiunile consumatorilor
Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el, precum i la
cererea organelor de control n cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de cas
(echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial respectiv.

Finantele publice
29

1.1.Indentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice.

Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:
sunt relatii cu caracter economic, intrucit apar in procesul formarii, repartizarii, si
utilizarii produsului social.
sunt relatii care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie, reproductive si
de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relatii de schimb, retribuirea
muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice,
se exprima prin intermediu banilor, in cadrul unor relatii banesti. Si nu trebuie
confundata notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de bani sau relatii
banesti .Deoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire,
repartizare si utilizare a mijloacelor banesti.
sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare ale mijloacelor banesti ale societatii-sunt
relatii fara echivalent, adica nu presupun, im mod necesar, o contraprestatie directa din
partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti.
mijloacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare
nu se ramburseaza , adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu
nerambursabil catre unele regii autonome sau catre institutii publice din sfera
nemateriala care presteaza servicii pentru populatie.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private.

Notiunea de finante publice si private sunt adecvate, situatiilor din tarile cu economie de piata
in care cea mai mare parte a mijloacelor de productie se afla in proprietatea private fapt care
face posibila realizarea unei delimitari nete intre sectorul public si privat.
Finantele publice suntasociate totdeauna cu statu, unitatile administrative teritoriale,
cheltuielile, imprumuturilesi datoriile acestora.
Finantele private sunt associate totdeauna cu activitatea financiara ale intreprinderilor
economice , ale bancilor si societatii de asigurare, societatilor in legatura cu resurcele si
necesitatile acestora, imprumuturile primate sau acordate, creantele de incasare si
obligatiile de plata a sigurarilor si reasigurarilor de bunuri,raspunderea civila.
Resursele necesare statului pentru realizarea functuulor si sarcinilor acestuia se procura
pe calea impozetelor si taxelor, prin masuri de constringere in principal, in timp ce
resursele intreprinderilor private si a persoanelor fizice se procura pe piata pe baza
conrtactelor.
Statul poate lua orice masura in legatura cu moneda nationala,in timp ce intreprinderele
private nu pot decit sa o foloseasca.
Finantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor generale a
societatii in timp ce finantele private sunt folosite in slujba realizarii de profit de catre
intreprinzatorii particulari.
Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public iar gestiunea a intreprinderilor
private urmeaza regulile dreptului civil si commercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice.

Existenta banului public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati publice, ci are
character obiectiv. Astfel spus finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective
30

prcis determinate, la indeplinirea anumitor sarcini, care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu
alte mijloace.Pentru asi indeplini misiunea finantele publice au urmatoarele functii:
Functia de repartitie care se formeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor
banesti.Aceasta functie se realizeaza in doua faze:
1. prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse
banesti, la acesta actiune de formare participa: societatile comerciale, institutiile publice si
personae fizice sau juridice indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.Aceste fonduri se
constitue in mai multe forme: impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.
2. adoua faza de repartizare amijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare
adica redistribuirea venitului national. Redestribuirea venitului national se realizeaza prin
intermediul sistemului de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu
character indirect productive. Distribuirea si redistribuirea venitului national duce la
formarea veniturilor finale ale statului.
Functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la
repartizarea pe benificiarii ei, urmareste legalitatea, necesitatea, opurtunitatea si
eficienta cu care institutiile publice si agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in
concret resursurile banesti de care dispun. Functia de control a finantelor publice este
strins legata
De functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta , deoarece vizeaza pe
linga constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statului, si modul de utilizare a
resurselor respective. Controlul financiar se efectuiaza in mod necesar, in procesul repartitiei
si urmareste:
Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice, de resurse financiare si
destinatia pe care aceasta o capata
nivelul la care ele se constitue
titlul cu care ele se constitue
dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut
gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate , sectoarele sociale, membrii
societatii
modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de
procurare.
Procedura bugetara
1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.
Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se
succind anual, privind elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea
budgetului, incheerea si aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei
bugetare.
Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic
si normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii,
executarii si incheerii budgetului national public.
1.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara.
Atribuirea de control in vederea executarii bugetare ii revin urmatoarelor organe:
31

Parlamentul exercita un control politic,

Curtea de Coturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat
Ministeru Finante exercita un control administratiei financiare specializate
Ministeru Finante rapoarte privind executarea bugetului de stat pentru anul precedent si
pina la data de 01.05 il prezinta Guvernului pentru aprobarea, iar Guvernul la rindul sau
pina la 01.06 il prezinta Parlamentului pentru aprobare. Raportul respective este
examinat de Parlament si este aprobat pina la 15.07 si fara a fi anulat. Sructura este
aprobata de M.F.ce se refera atit la venituri cit si la cheltuieli.

1.3.Evaluati elaborarea proectului budgetului de stat al R.M.

Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se
ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului
de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului
budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau
estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest
scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor
ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt
influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum
mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile
economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului
de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani
determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor
bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si
pentru fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt
reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre
Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si
cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru
elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul
bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta
Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici
pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de
catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de
plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget
inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun
accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui
Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat
impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile
bugetare de stat pe un au.
32

Veniturile publice
1.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparative cu impozetele.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata,
conform legii, de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe
bunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau personaele cu funcyie de
raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate
acestora de institutiile publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este
impozit .spre deosebire de impozit taxa se creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau
lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\

1.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare sunt formate din totalitatea resursurilor banesti instituite prin lege care
contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestea alcatuind un tot itreg denumit sistem de
venit bugetar.
Elemantele commune ale venitului bugetar:
Denumirea venitului bugetar, care este stabilita prin lege
Debitorul obligatiei impunerii sau subiectul impunerii, persoana fizica sau juridical care
potrivit legii are obligatia de a plati un anumit impozit sau taxa in termenul stabilit de
lege.
Obiectul su baza impozabila, acesta reprezinta bunurile sau veniturile pentru care sunt
datorate impozite sau taxe in budget.
Unitatea de impuneri, reprezinta elemental cu ajutorul caruia se dermina coantumul
banesc al resurselor fiscal datorate de catre contribuabili.
Unitatea de evaluere, etalonul in care se descriu material impozabila .
Perceperea venitului bugetar , presupune realizarea efectiva a unui anumit venit si se face
prin urmatoarele metode:
-metda platii directe
-metoda retinerii
-metoda aplicarii timbrelor fiscal
Termenul de plata, termenul pina la care data a fi achitata un anumit budget la venit.
Inlesnirea drepturilor si obligatiilor contribuabililor, sunt elementele expres prevazute in
actele legislative prin care se institute veniturile bugetare .
33

 Raspunderea debitorilor reprezinta aplicarea formelor raspunderii administrative,penale,

in conditiile in care savirsec careva infractiuni.
Calificarea venitului bugetar, constitue determinarea carui buget este destinat acest venit
bugetar ,se realizeaza in scopul asigurarii sursei permamente de alimentare a fiecarui
buget.
1.3.Evaluati compartimentul venituri fiscal a Legii bugetului de stat pentru anul 2005

Dreptul financiar
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile
sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a
statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai
putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre
administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de
reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii
partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita
conduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se
conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de
conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de
stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor
financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile
suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura
bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de
participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
34

-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni

-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de
intirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in

normele de drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor
ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii
fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii
vinzarea silita a garantiilor gajului
In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.
Creditul.
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment
dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au
nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea
intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive
bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte
instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor
cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta
parte stocarile.
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului
adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor.
Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea
statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:
35

 Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se

acorda superiritate statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in
cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea
economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice
din tara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor
de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari,
banci sau persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in
mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt
dotate cu resurse economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind
trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea
resurselor contractante anterior.
Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:
Acop[erirea deficitului bugetar
Pentru sustinerea balantelor de plati
Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului
Pentru importul de material prime si energetice
In vederea securitatii de stat
Deservirea datoriei de stat
Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale
Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar
de diferite organizatii interguvernamentale.
Bugetul local
1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate
publica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara
deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura
suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind
resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite
pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:
36

 O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata

dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale
Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite de constitutie
Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se
produca impozite, taxe locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale
trebuie sa aiba acces la plata de capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne
folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate.
Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA
Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La
elaborarea bugetelor locale se tine cont:
In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor
publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite
si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor
locale de nvelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice
locale aduc bugetele aprobate
In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale
si anuale privind executia bugetalor respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii
privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar
si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de
altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie
(distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea
cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi
proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si
afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse
financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si
cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calcularea
transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor financiare
proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la
functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu
structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de
competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea
realizarii competentei respective.

37

Organele activitatii financiare a statului

1.1 atributiile BNM
Banca Naional a Moldovei (denumirea echivalent - Banca Naional) este banca central a
Republicii Moldova.
Banca Naional este o persoan juridic public autonom i este responsabil fa de
Parlament
Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform prezentei
legi, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare
Banca Naionl furnizeaz organelor economice i financiare ale Guvernului, la cererea
acestora, informaii referitoare la problemele monitare i financiare. Organele menionate, la
rndul lor, furnizeaz Bncii Naionale, la cererea ei, informaii referitoare la problemele
macroeconomice, monetare sau financiare.
Banca Naional poate acorda servicii bancare instituiilor guvernamentale, financiare i
bancare strine, precum i organizaiilor internaionale publice, la care Banca Naional sau
Republica Moldova particip.
Banca Naional funcioneaz ca unul din agenii statului n aplicarea legislaiei privind
controlul valutar. Drile de seam, informaiile privind conturile i alte informaii prevzute de
legislaia menionat pot fi transmise prin intermediul Bncii Naionale
1.2Clasificati organelle de activitate financiare
Controalele de activitate financiare se clasifiaca in organe cu competenta generala si organe cu
competente speciale
1.3evaluati atributiile trezoreriei de stat
ntru realizarea obiectivelor sale de activitate, Trezoreria de Stat are urmatoarele atributii de
baza:
1) exercita executarea de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale,
veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii
de asistenta medicala;
2) organizeaza si asigura evidenta contabila a executarii de casa a bugetului de stat, bugetelor
unitatilor administrativ-teritoriale, veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si
veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului
trezorerial al Ministerului Finantelor;
3) asigura evidenta impozitelor, taxelor si altor plati, ncasate la bugetele de toate nivelurile, n
conformitate cu legislatia n vigoare;
4) efectueaza, n baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale de stat, cu
nscrierea lor n conturile trezoreriale ale bugetelor respective;
7) evalueaza necesarul si asigura disponibilul de mijloace banesti la conturile bancare ale
trezoreriilor teritoriale pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat;
8) elaboreaza prognoze operative periodice (saptamnale, lunare, trimestriale, semestriale)
privind gestionarea fluxului de numerar al bugetului de stat;
38

9) asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din contul mijloacelor bugetului de stat si
mijloacelor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale n limita alocatiilor aprobate, precum si
asupra soldului disponibil de mijloace banesti n conturile bancare ale Ministerului Finantelor Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
11) deschide si nchide conturi trezoreriale;
13) gestioneaza mijloacele bugetului de stat si mijloacele extrabugetare din conturile bancare
ale Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
14) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de ntocmire a rapoartelor privind
executarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si devizelor de
cheltuieli n institutiile publice;
15) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare tipizate de evidenta si
de rapoarte contabile n sistemul bugetar, precum si instructiuni privind modul de ntocmire
si de aplicare a acestora;
16) efectueaza analiza executarii de casa a bugetelor de toate nivelurile, elaboreaza informatii
operative periodice (zilnice, saptamnale) ce tin de executarea bugetului de stat, bugetelor
unitatilor administrativ-teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor,
datoriile creditoare si le prezinta conducerii Ministerului Finantelor, autoritatilor administrative
centrale si autoritatilor administratiei publice locale n vederea adoptarii deciziilor
corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei procesului bugetar;
18) asigura ntocmirea rapoartelor lunare, trimestriale si anuale privind executarea de casa a
bugetului de stat;
21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei Republicii Moldova n procesul executarii
de casa a bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale;
22) asigura controlul corectitudinii ntocmirii documentelor de plata si a documentelor
justificative prezentate la Trezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale;
23) asigura prelucrarea zilnica a extraselor bancare din conturile bugetelor de toate nivelurile si
formarea extraselor trezoreriale;
24) tine evidenta titlurilor executorii si dispozitiilor incaso trezoreriale, naintate la contul
bugetului de stat de organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mijloacelor;
26) nregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;
27) elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni, scrisori instructive,
circulare privind evidenta contabila n sistemul bugetar;
28) elaboreaza si avizeaza proiectele actelor legislative si normative n partea ce tine de
competenta Trezoreriei de Stat;
29) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor
administratiei publice locale, organelor financiare si institutiilor publice n organizarea
evidentei contabile;
31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului n domeniile ce tin de
competenta sa;
32) ndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de
activitate.

Finantele publice locale

39

1.1 relatati dsp controlul procesului de executie a bugetelor locale

Ministerul Finanelor i/sau direcia finane snt n drept s efectueze controale tematice privind
corectitudinea elaborrii i execuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale.
Reviziile asupra execuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale se efectueaz de ctre
Departamentul control financiar i revizie de pe lng Ministerul Finanelor, periodic, o dat la
doi ani.
Rezultatele reviziilor execuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale snt examinate de
ctre autoritile reprezentative i deliberative respective, cu adoptarea deciziilor
corespunztoare i publicarea lor n mod obligatoriu.
1.2 formulati adoptarea BL de nivelul 1
1.3 estimati executia de casa a bugetelot administer-terit.
Procedura execuiei de cas a bugetelor anuale ale unitilor administrativ-teritoriale cuprinde
actele i operaiunile de realizare a veniturilor i de efectuare a cheltuielilor prevzute i
aprobate prin actele decizionale de aprobare a acestor bugete. ntre aceste acte i operaiuni
intervine i execuia de cas, respectiv operaiunile de ncasare, pstrare i eliberare a fondurilor
bneti ale bugetelor locale15.
Asemntor bugetului de stat, i n materia bugetelor locale i gsete aplicare principiul
constituional potrivit cruia nu se pot nscrie i nu se pot aproba cheltuieli n bugete, fr
asigurarea resurselor financiare corespunztoare. Cheltuielile prevzute n articolele i
capitolele de cheltuieli au destinaia precis i limitat.
Veniturile i cheltuielile prevzute n bugetele locale se repartizeaz pe trimestre, n
funcie de termenele legale de ncasare a veniturilor i de perioada n care este necesar
efectuarea cheltuielilor i se aprob de ctre ordonatorii principali de credite.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de baz de documente justificative,
care s confirme angajamentele contractuale sau din convenii, primirea de bunuri materiale,
prestarea serviciilor, executarea de lucrri, plata salariilor i a altor drepturi bneti, plata
obligaiilor bugetare, precum i a altor obligaii.
n ceea ce privete execuia de cas a bugetelor locale, aceasta se poate efectua prin
unitile teritoriale ale trezoreriei statului sau prin unitile bancare competente s ncaseze
veniturile bugetelor locale i s finaneze cheltuielile acestor bugete n limita creditelor
bugetare aprobate.
Execuia bugetar se ncheie la data de 31 decembrie a fiecrui an, orice venit nencasat
sau orice cheltuial angajat, lichidat i ordonanat se va ncasa sau se va plti n contul
anului urmtor, iar creditele bugetare neutilizate pn la sfritul anului, sunt anulate de drept.

Veniturile publice
1.1 Relatati dsp functiile impozitelor si taxelor
Impozitele si taxele la care sint obligate subiectele platitoare indeplinesc urmatoarele functii:
a) Contribuia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii (fiscal) este o
obligaie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obin venituri impozabile sau taxabile.
40

Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanarea de obiective i aciuni cu caracter general,
folosind ntregii colectiviti ca: finanarea instituiilor publice, constituirea rezervelor de stat,
alte aciuni i obiective cu caracter economic i social.
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (social) este operaiunea de preluare a
unor resurse n vederea repartizrii lor pentru satisfacerea unor trebuine acceptate n folosul
altora dect posesorii iniiali ai resurselor.
c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economic) acioneaz n mod diferit n
cazul unitilor economice sau a persoanelor fizice. La unitile economice, prin impozite i
taxe se influeneaz preurile mrfurilor i tarifelor executrilor de lucrri i servicii publice,
rentabilitatea, eficiena economico-financiar, etc. La persoanele fizice, prin impozite i taxe se
stimuleaz utilizarea ct mai productiv a terenurilor agricole i ale altor bunuri, pe care le au n
patrimoniul personal, se limiteaz realizarea de venituri exagerate, etc.
1.2 Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara
Particularitatile obligatiei bugetare-izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul
normativ cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit am BS
-benefeciar al obligatie bugetare este intreaga societate desi calitattea de creditor o are statul.
-obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta fiind in prezent unica
forma in carte statele moderne percep venituri.
-oblig.bugetara este constatata in forma scrisa,prin titlu de creanta care o individualizeaza la
nivelul fiecarui contribuabil
in raport cu veniturile obtinute sau bunurile detinute
-conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sint reglementatte in mod diferit pentru
fiecare categorie de venituri bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit
-Stingerea obligatiei bugetare se realizeza prin modalitati comune cu cele ale obligatiilor
civile:achitare,anulare,prescriptie,scadere compensare sau executare silita.
1.3 Evaluati compartimentul veniturilor nefiscale al Legii BS2009
Veniturile nefiscale s-au redus. Fa de anul precedent acest tip de venit s-a micorat cu 137,0
mii lei (dobnzi aferente soldurilor mijloacelor bneti la conturile bancare, amenzi aplicate de
Poliia Rutier).
.-veniturile obligatorii de intreprinderi si din propriettae
-venituri neidentificate
-amenzile si sanctiunile administrative

41