UNIVERSITATEA TRANSILVANIA,BRASOV

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I

ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA:FINANE I BNCI
ANUL I ID

Contract de
leasing automobil

PROFESOR:
DAJ ALEXIS
STUDENT:
POPICA ELENA ALINA

Cuprins
Capitolul I

Descriere

Capitolul II
Forme de leasing

Capitolul III
Avantajele si dezavantajele leasingului

Capitolul IV
Contract de leasing automobil

Capitolul V
Model contract de leasing automobil

CAPITOLUL I
Descriere
Leasingul nu este inca, pentru multi, un concept usor de inteles,el separa
producerea bogatiei (valorii) de proprietatea asupra mijloacelor de productie si

pare ca rastoarna complet teoriile care nu pot concepe crearea de bogatie fara a
fi, implicit, proprietarul mijloacelor de productie. n fapt, nsa, acest lucru
devine posibil, pentru simplul motiv ca pretutindeni capitalul este foarte scump,
iar afacerile care consuma mult capital nu sunt neaparat si cele mai eficiente din
punct de vedere financiar. n loc de a fi proprietarul unor bunuri patrimoniale
producatoare de venit si a purta responsabilitatea pentru finantarea, ntretinerea
si nlocuirea acestora - putem pur si simplu inchiria aceste bunuri patrimoniale si
obtine bani din diferenta dintre costul chiriei si ceea ce se castiga din venitul
generat de respectivele bunuri. Cu un minim de capital investit si cu un
management al echipamentului inchiriat bine condus, se pot obtine bani din
exploatarea eficienta a mijloacelor de productie si nu din proprietatea asupra
acestora. Rezultatul este o eficienta financiara superioara.
Legislatia romaneasca defineste leasingul ca fiind un ansamblu de
operatiuni prin care "o parte, denumita locator, se angajeaza la indicatia unei
alte parti, denumita utilizator, sa cumpere sau sa preia de la un tert, denumit
furnizor, un bun mobil sau imobil si sa transmita utilizatorului posesia sau
folosinta asupra acestuia contra unei plati numita redeventa, n scopul
exploatarii sau, dupa caz, a achizitionarii bunului" (Ordonanta nr. 51/97,
comple tata si modificata prin Legea nr. 90/28.04.1998, art. 1, alin. 1). n 1998 a
aparut legea privind reglementarea activitatii de leasing care a adus unele
completari ordonantei initiale. Totusi, ultimele coordonate juridice n care se
desfasoara aceasta activitate au fost stabilite n 1999 prin Legea nr. 99.
Sub aspect juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite
unui agent economic sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat
contravaloarea acestuia.
Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza
unui contract specific, n care finantatorul asigura fondurile necesare pentru
ntreaga investitie. Pe ntreaga durata a contractului, nchiriatorul - proprietar
permite utilizatorului -chirias sa utilizeze un anumit bun n schimbul promisiunii
ultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing). Veniturile obtinute prin
leasing att de catre finantator ct si de utilizator sunt derivate din utilizarea
bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.
Analizind definitiile date de diversi autori sau organisme internationale
vom constata ca, n esenta, n ciuda unor diferente, exprima unul si acelasi lucru:
achizitionarea de la furnizori de catre o societate specializata (financiara) a unor
bunuri si nchirierea acestora unor utilizatori (care nu dispun de resursele
banesti necesare achizitionarii lor direct de la furnizor).
Inchirierea se efectueaza pe o perioada data, pe baza unui contract care
stipuleaza conditiile de plata, cuantumul ratelor, obligatiile partilor si conditiile
de transfer a bunului n proprietatea utilizatorului la optiunea acestuia.
Rezulta ca leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui
contract specific, prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n
schimbul promisiunii de a plati chiria aferenta si, eventual, de a achizitiona n
final bunul.

Aparitia leasingului

Exista dovezi ca samaritenii cu 2000 ani .e.n. au folosit o forma apropiata

unei operatiuni de leasing, prin care proprietarii nchiriau fermierilor uneltele
agricole care le apartineau. Aceste tranzactii au fost consemnate pe placi de
argila, descoperite n anul 1984.
Primele reglementari mai detaliate, care fac deosebirea dintre formele
apropiate ale leasingului financiar si cel operational, dateaza din timpurile lui
Justinian, fiind consemnate n cartea a III -a din "INSTITUTE".Grecii si romanii
arendau si ei bunurile aflate n proprietate privata. Un exemplu l constituie
nchirierea vapoarelor nca de pe vremea fenicienilor.
Tehnicile de nchiriere practicate n Europa au fost rapid preluate de SUA:
n nsemnarile lui George Washington exista cteva referiri asupra nchirierilor
vagoanelor de tren, precum si a morilor de pe malurile rului Potomac.
nchirierea vagoanelor de tren n Marea Britanie n anii 1840 reprezinta
primul exemplu al facilitatilor oferite de plata n rate mici a echipamentului
comercial sau industrial.
In Romania inainte de 1989 se practica leasingul chiar daca nu era
cunoscut sub aceasta denumire. Acest tip de operatiuni era folosit de marile
intreprinderi producatoare pentru a-si vinde produsele la export. Domeniile cele
mai importante in care se folosea leasingul erau : constructii de masini, masini
pentru constructii rutiere, containere, vapoare.
Dupa 1990, operatiunile de leasing au cunoscut o ampla scadere, iar apoi o
sensibila crestere. Scaderea numarului tranzactiilor de leasing s-a datorat
scaderii productie intreprinderilor imediat dupa 1990 ca urmare a recesiunii
existente.
Operatiile de leasing desfasurate pe teritoriul Romaniei, tipurile de
operatori de leasing precum si autorizarea si functionarea companiilor de leasing
sunt reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 cu privire la
operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, asa cum a fost
modificata si completata, de Legea 571/2003 a Codului Fiscal, asa cum a fost
modificata si completata precum si prin Legea 93/2009 privind institutiile
bancare nefinanciare . Activitatea societatilor de leasing, ca de altfel activitatea
tuturor societatilor comerciale din Romania, este reglementata de un cadru legal,
contabil si fiscal,foarte exact, reglementarile interne ale bancilor privind
organizarea acestor operatiuni sau rationamentul profesionistilor contabili in
ceea ce priveste contabilizarea lor sunt inca de domeniul viitorului.

CAPITOLUL II
Forme de leasing

Leasingul poate fi clasificat dupa mai multe criterii, intre care : obiectul
tranzactiei, continutul ratelor, pozitia furnizorului in contract, durata, dupa
apartenenta partilor, dupa specificul tehnicii de realizare, dupa sursa de
finantare, dupa subiectele care participa la operatiune, etc
In functie de acest criteriu, leasingul poate fi : leasing mobiliar, leasing
imobiliar si leasing de personal.
Lesingul mobiliar : reprezinta acel contract de leasing ce presupune
darea in locatie a unui bun mobil, ca mijloace de productie, transport. In cazul
automobilelor, de regula locatorul ofera toata gama serviciilor de garantie,
intretinere si reparatii.
Aici se include si leasingul bunurilor de larg consum ce are menirea de a
satisface nevoile gospodariei cu privire la bunuri de genul : televizoare, camere
video, aparate de fotografiat, aparate electrocasnice. De obicei aceste bunuri
sunt oferite persoanelor fizice si sunt finantate de catre societatile producatoare
prin intermediul bancilor, asigurandu-se inclusiv servicii complete. Aceste
bunuri sunt luate in folosinta pe o perioada de la unu la cinci ani, dupa expirarea
careia bunul respectiv poate fi cumparat la valoarea reziduala.
Leasingul imobiliar : este acel contract de locatie ce presupune darea in
locatie a unui bun imobil (cladiri, terenuri, etc.). Se pot inchiria chiar si cladiri
complet utilate (plant leasing). In cazul incapacitatii de plata a locatarului,
societatea de leasing se afla in situatia de a valorifica bunurile respective.
Dificultatea se datoreaza si faptului ca bunurile sunt imobilizate la locurile de
functiune, putini beneficiari fiind interesati de preluarea afacerii in acel loc.
Leasingul de personal : s-a dovedit a fi o forma foarte eficienta pentru
satisfacerea nevoilor temporale de personal a societatilor mici si mijlocii pentru
durate mai scurte sau mai lungi.Aceasta forma de leasing consta in inchirierea de
personal specializat, de la agenti de vanzari pana la directori, pe anumite
perioade. Metoda a capatat o raspandire spectaculoasa in tarile occidentale,
unele firme ajungand sa lucreze cu mai mult de jumatate din personalul inchiriat.

CAPITOLUL III
Avantajele si dezavantajele leasingului

Utilizarea leasing-ului ofera investitorului o serie de avantaje,

dintre care amintim:
- Cel mai mare avantaj al leasing-ului este asigurarea finantarii pentru
noul echipament/ imobil in procent de 100%, utilizarea imediata a
echipamentului/ imobilului fara sa se solicite participarea cu capital
propriu.
- Rata pe care utilizatorul o plateste societatii de leasing pentru
echipament sau imobil se considera cheltuiala si micsoreaza veniturile
impozabile.
- Procedura de semnare a unui contract de leasing este rapida si mai putin
costisitoare fata de un imprumut pe termen lung. De obicei nu sunt necesare
garantii, ipoteci etc. si in acelasi timp beneficiaza de sume mai mici pentru
actiunile notariale dar si scutiri de taxe si impozite.
- Investitorul poate obtine termeni mai buni pentru furnizarea de
echipamente sau pentru dobandirea unei imobil in scopuri profesionale, deoarece
valoarea acestuia se achita imediat.
- Durata leasing-ului si valoarea ratelor se stabilesc in functie de
potentialul economic al intreprinderii, tinandu-se cont si de factori sezonieri.
- La expirarea perioadei de leasing investitorul poate prelua proprietatea
bunului prin plata unei sume prestabilite (de obicei prin contract). Dobandirea
bunului este scutita de taxa de transfer.
- Investitorul este protejat de imbatranirea morala a echipamentelor
deoarece le poate innoi fara sa fie nevoit sa apeleze la capitalul existent.
- Se imbunatateste imaginea bilantului intreprinderii sale si structura de
capital.
- Pentru grupurile bancare leasing-ul constituie o tehnica de extindere a
clientelei si multiple alte avantaje deoarece, printre altele, dobandesc putere de
negociere cu furnizorii de echipamente si ofera clienti societatilor de asigurari.
- Societatile de leasing sunt asigurate fata de posibilitatea de faliment a
utilizatorului deoarece detin proprietatea bunului si in plus beneficiaza de
importante avantaje fiscale (degrevari, constituirea unui depozit neimpozabil
etc.)
Utilizarea leasing-ului are insa si cateva dezavantaje, cum ar fi :
- Leasing-ul este adeseori mai costisitor decat cumpararea prin credit. La o
cercetare mai aprofundata a scutirilor fiscale se atenueaza prima impresie si, de
obicei, creaza o situatie mai avantajoasa.
- Nu se mai beneficiaza de amortizarea fiscala acordata in situatia detinerii
de echipamente proprii dar care se compenseaza intr-o oarecare masura prin
scutirea de impozite acordata ratelor de leasing.
- Bancile sunt mai reticente in acordarea de credite bancare
intreprinderilor care detin echipamente prin leasing.
- Utilizatorul isi asuma toate riscurile datorate unor evenimente fortuite
sau de forta majora si exista riscul rezilierii extraordinare a contractului daca se
incalca una din conditiile acestuia pentru o perioada mai lunga de timp. In
aceasta situatie, societatea de leasing poate sa ridice bunul si sa solicite plata
imediata a tuturor ratelor pana la sfarsitul contractului.

- Utilizatorul are obligatia de a se supune controlului societatii de

leasing.

CAPITOLUL IV
Contract de leasing automobil
Cumpararea unei masini in leasing este o solutie des folosita, la care
apeleaza atat persoanele fizice cat si companiile. In prezent, existe doua forme
principale de leasing: financiar si operational.
Leasingul financiar : este forma cel mai des intalnita si la care se va
referi acest ghid in paginile ulterioare. Aceste finantari se aseamana cu un credit
bancar. Clientul (denumit si locatar) isi achizitioneaza masina prin intermediul
unui imprumut, pe care il ramburseaza apoi in rate.
Pe perioada contractului, proprietarul masinii este firma de leasing, urmand ca
abia la finalul contractului, clientul sa devina proprietar. Riscurile si beneficiile
aferente dreptului de proprietate trec insa asupra utilizatorului inca din
momentul semnarii contractului.
Leasingul operational : este o solutie mai putin utilizata. Aceast tip
de contract se aseamana cu unul de nchiriere. De aceea , rata lunara, denumita
chirie nu se va calcula tinnd cont de o rata a dobanzii (asa cum se intampla la
credite), ci in functie de gradul de depreciere a masinii pe perioada contractului
si de marja de profit a companiei de leasing.
In cazul leasingului operational, clientul nu va deveni proprietarul
masinii la finalul contractului. Daca doreste s cumpere masina, el va trebuie sa
negocieze un pret la expirarea contractului cu firma de leasing, ca si cum ar
achizitiona masina direct de pe piata second-hand.
LEASING OPERATIONAL
Avantaje
- Este metoda de finantare a utilizarii unui bun pe o durata determinata.
- Practic, se realizeaza, de regula, pe termen scurt, ceea ce este avantajos
n cazul bunurilor care se uzeaza foarte repede de exemplu echipamentele
tehnologice. Astfel, firma poate sa renunte la ele imediat ce nu i mai sunt
necesare, fara a se ncarca cu valoarea ramasa a acestora.
- Recomandat companiilor cu o flota bogata n echipamente, pentru ca
elimina o mare parte din riscurile si nesiguranta gestionarii acestora. Astfel,

ofera oportunitatea externalizarii serviciilor de mentenanta si a gestionarii

costurilor legate de administrarea parcului auto.
- Compania de leasing se ocupa de toate responsabilitatile aferente
autovehiculului dat n folosinta, respectiv plata taxelor si a asigurarilor,
reparatiile, ntretinerea sau chiar schimbarea anvelopelor.
- Managerii au posibilitatea sa se concentreze mai mult pe obiectul
principal de activitate al firmei, sa cunoasca cu exactitate cash-flow-ul si gradul
de performanta financiara.
- Produsul este nregistrat ca mijloc fix n contabilitatea firmei de
leasing, valoarea ratei de leasing fiind n totalitate cheltuiala deductibila pentru
utilizator. Rata lunara este compusa din amortizare si beneficiul companiei de
leasing.
- Birocratie redusa si, ca atare, o ncarcare mult diminuata a
departamentelor de contabilitate.
- La finalul contractului, utilizatorul poate alege sa-l prelungeasca.
- Avansul nu este obligatoriu, iar valoarea acestuia, precum si durata
perioadei de finantare sunt flexibile.
- Leasingul operational nu intra n calculul gradului de ndatorare.
Dezavantaje
- La finele contractului de leasing, utilizatorul este obligat sa napoieze
bunul.
- Comparativ cu un credit auto, rata creste n cazul leasingului, pentru ca
nglobeaza si costurile de asigurare.
- Rata lunara poate fi mai mare dect n cazul leasingului financiar, pentru
ca avansul nu este obligatoriu.
- Desi societatile finantatoare asigura serviciile de management a flotei
auto, ele nu sunt gratuite.
LEASING FINANCIAR
Avantaje
- Utilizatorul devine proprietarul bunului la sfrsitul perioadei de
contractare.
- Este, n general, o metoda de finantare a achizitiei unui bun recomandata
companiilor mici, datorita avantajului adus de rata reziduala, a carui nivel
flexibil are ca efect diminuarea ratelor lunare.
- Vama, nmatricularea, asigurarea se realizeaza de catre firma de leasing.
- Valoarea avansului si durata perioadei de finantare sunt flexibile.
- n cazul leasingului financiar, rata lunara este compusa din principal,
dobnda si TVA. Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing se nregistreaza
ca mijloace fixe n contabilitatea utilizatorului, acesta deducnd cheltuielile cu
amortizarea lor si pe cele cu dobnda.
Dezavantaje

- Riscurile utilizarii bunului trec n grija utilizatorului.

- Avansul este obligatoriu.
- Comparativ cu un credit auto, rata creste n cazul leasingului, pentru ca
nglobeaza si costurile de asigurare.
- Cheltuielile legate de ntretinerea bunului cad n sarcina utilizatorului.
- Desi societatile finantatoare asigura serviciile de logistica, ele nu sunt
gratuite.

CAPITOLUL V
Model Contract de leasing automobil

CONTRACT DE LEASING

Art. 1. PARTILE CONTRACTANTE

Societatea comerciala ........................ cu sediul in ........... str. ........ nr.
.... sect. .... al municipiului Bucuresti/judetul ............... tel. ...........
fax.............. inmatriculata in Registrul Comertului ............... sub nr. ............
avand contul nr. ................. la Banca ................... si codul fiscal
nr. .................... prin reprezentanti legali ............... ........... avand
functia .................. cetatean ................... posesor al actului de
identitate/pasaport nr. .................... in calitate de LOCATOR si
Societatea comerciala .......................... cu sediul in ............. str. .........
nr. .... sect. ......... al municipiului Bucuresti/judetul ............... tel. ...........
fax .............. inmatriculata in Registrul comertului .............. sub nr. ...............
avand contul nr. ............. la Banca ................... si codul fiscal nr. ...............
prin reprezentanti legali ........... .............. avand functia ..................
cetatean ............... posesor al actului de identitate/pasaport nr. .......................
in calitate de UTILIZATOR.
S-a incheiat prezentul contract.
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Locatorul ................ se obliga sa transmita dreptul de folosinta si posesia
bunului descris mai jos (se precizeaza denumirea, marca si documentele de
atestare al acestuia) in valoare de ...................., iar utilizatorul sa plateasca si
sa preia acest bun.

Predarea-primirea bunului ce face obiectul utilizarii se consemneaza in procesverbal, anexat la prezentul contract.
Bunul ce face obiectul contractului va fi utilizat
pentru ................ ....................... (scopul, destinatia bunului, eficienta
comerciala).
Art. 3. DURATA CONTRACTULUI
Contractul se incheie pe o durata de ...............ani, cu incepere de la data
de ................. pana la data de ..............
Contractul se poate prelungi, in care scop partile vor incheia si semna un act
aditional scris.
Art. 4. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA
Pretul pentru folosirea bunului este de ........... pe luna.
Redeventele platite care acopera valoarea de circulatie a bunului vor fi
calculate tinand seama de o marje de profit si de amortizarea integrala a bunului,
regimul de amortizare fiind stabilit de parti, de comun acord, in conformitate cu
legea.
Evolutia ratei inflatiei care se inregistreaza ulterior perfectarii prezentului
contract poate determina indexarea redeventelor.
Art. 5. PARTILE AU CONVENIT CA PLATA SA SE FACA PRIN:
a) virament cu ordin de plata;
b) fila CEC;
c) cambie.
Plata se va face lunar, in a 25-a zi, in contul locatorului cu nr. ...... .........
deschis la Banca ...................... sucursala ........... In cazul in care, la expirarea
contractului de leasing, utilizatorul isi exprima intentia de a cumpara bunul,
locatorul trebuie sa aiba in vedere varsamintele efectuate anterior cu titlu de
redeventa si amortizarile.
In situatia in care contractul de leasing a fost incheiat ca urmare a unei novatii,
prin care s-a stins un raport juridic anterior nascut in baza unui contract de
locatie de gestiune, locatorul va lua in considerare si ratele cu titlu de chirie
platite in baza contractului de locatie la gestiune, daca acest contract a fost
incheiat cu acelasi utilizator.
Art. 6. GARANTII SI ASISTENTA TEHNICA
Locatorul garanteaza bunul predat in folosinta utilizatorului pentru
a) performante ............................................................
b) calitate ........................................................ pe o perioada
de .................. calculata de la ................. pana la .................
Locatorul se obliga sa acorde asistenta tehnica in procesul de utilizare pe
toata durata prezentului contract.
Locatorul va livra, odata cu bunul:
- cartea tehnica, instructiuni, documentatie ...............................
Locatorul va garanta pe utilizator de evictiune din partea oricarei persoane
fizice sau juridice care ar pretinde vreun drept real asupra bunului inchiriat.
Art. 7. OBLIGATIILE LOCATORULUI
Locatorul se obliga:
a) sa confere utilizatorului un drept de folosinta si posesia bunului utilizat
in sistem de leasing;

b) sa-i predea utilizatorului bunul la termenul stipulat in

contract ........................... la adresa .............. pe baza de proces-verbal.
Cheltuielile de predare vor fi suportate de ........................... .
c) locatorul garanteaza bunul livrat pe o perioada de ......... ani care curge
din momentul receptiei, in urmatoarele conditii ....................
d) locatorul se obliga sa nu instraineze, sa nu greveze si sa nu dispuna de
instalatie in alt mod in proprie initiativa pe durata contractului;
e) sa respecte la expirarea contractului de leasing, dreptul de optiune al
utilizatorului, ce consta in posibilitatea de a solicita achizitionarea bunului sau
restituirea acestuia.
Art. 8. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI
Utilizatorul se obliga:
a) sa preia si sa foloseasca bunul, dupa destinatia care rezulta din
documentatie si clauzele prezentului contract;
b) sa nu incheie un contract de sublocatie privind bunul incredintat, fara
acordul locatorului;
c) sa efectueze platile cu titlu de redeventa in cuantumul valoric stabilit si
la datele fixate in prezentul contract;
d) sa execute la termen si in bune conditii toate reparatiile capitale si
curente;
e) sa suporte cheltuielile de intretinere si reparatiile ocazionate de
intrebuintarea bunului in activitatea sa;
f) sa fixeze pe partile si pe piesele componente ale instalatiei placute din
care sa rezulte numele furnizorului (in scop publicitar);
g) sa apere, in raporturile cu alte persoane, dreptul de proprietate al
locatorului cu privire la bunul ce face obiectul prezentului contract.
In caz de pierdere, deteriorare, furt, disparitie a bunului, din culpa sa, sa
plateasca proprietarului contravaloarea bunului.
h) sa asigure bunul la o societate de asigurari autorizata si sa plateasca
sumele de asigurare, ori sa preia contractul de asigurare de la locator;
i) sa plateasca toate impozitele si taxele, precum si utilitatile consumate
(energie electrica, termica, gaze naturale, salubritate, telefon, fax etc;
j) sa efectueze investitiile convenite cu locatorul, prevazute in anexa de la
prezentul contract;
k) sa restituie bunul locatorului, in stare de buna folosinta, potrivit
destinatiei sale, la expirarea sau rezilierea contractului, in cazul in care nu s-a
exercitat dreptul de optiune, prin notificare scrisa, cu cel putin 30 de zile inainte
de data expirarii fiind considerat ca, initial, l-a primit in stare buna.
Art. 9. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat,
nu-si respecta obligatiile privitoare la investitii sau daca se afla in reorganizare
judiciara sau faliment, locatorul are dreptul sa rezilieze prezentul contract cu
daune interese. In cazul in care utilizatorul nu-si executa obligatia de plata a
redeventei, locatorul are dreptul sa perceapa penalitati de ......% pe zi de
intarziere, calculata la valoarea ratelor restante.
Pentru neplata redeventei, trei luni consecutiv, locatorul are dreptul a
rezilia contractul prin simpla notificare, cu plata de daune interese, ce cuprind

redeventele scadente si cuantumul valoric al redeventelor care au ramas de platit

pana la expirarea prezentului contract.
Pentru alte cauze, rezilierea poate avea loc prin conventia partilor sau prin
hotarare judecatoreasca.
Nerespectarea dreptului de optiune al utilizatorului obliga locatorul la plata
de daune ce vor fi egale cu valoarea contabila ramasa.
Art. 10. FORTA MAJORA
Forta majora ivita dupa incheierea contractului care impiedica sau intarzie
total/partial executarea contractului apara de raspundere partea care nu si-a putut
indeplini obligatiile din aceasta cauza pentru perioada in care aceasta indeplinire
este impiedicata sau intarziata, conform art. 1082-1083 Cod civil.
Prevederile articolului precedent nu se aplica in cazul in care partea care
invoca forta majora era in intarziere.
Prin forta majora se intelege un eveniment neprevazut si de neinlaturat,
independent de vointa partilor care intarzie sau impiedica total/partial
indeplinirea obligatiilor contractuale, cum ar fi o calamitate naturala, incendiu,
mobilizare, rechizitie, insurectie starea de razboi. Greva nu va fi considerata caz
de forta majora. Partea care invoca forta majora este obligata sa justifice
celeilalte parti, in termen de 5 zile de la aparitia cazului de forta majora,
existenta acestuia, prin notificare scrisa insotita de acte doveditoare, confirmate
de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Daca notificarea nu s-a transmis in conditiile stabilite, partea aflata in
culpa este responsabila de prejudiciile provocate celeilalte parti, intrucat nu a
facut dovada existentei cazului de forta majora.
Art. 11. MODIFICAREA CONTRACTULUI
Modificarea contractului se face de comun acord prin act aditional semnat de
ambele parti.
Art. 12. DISPOZITII FINALE
Litigiile aparute in legatura cu formarea, validitatea, interpretarea sau
executarea obligatiilor contractuale se solutioneaza pe cale amiabila sau
arbitrala. In lipsa unei clauze compromisorii, litigiile vor fi solutionate la
instantele judecatoresti competente.
Prezentul contract, inclusiv anexele, a fost incheiat in doua exemplare, cate unul
pentru fiecare parte.

LOCATOR,
UTILIZATOR,

BIBLIOGRAFIE

Textele utilizate n acest material au fost preluate (ca

fragment),actualizate,adaptate i
prelucrate din urmtoarele surse:
CAPITOLUL I
Sursa:
Internet:
http://www.scritub.com/economie/finante/LEASINGULSURSA-DE-FINANTARE
CAPITOLUL II
Sursa:
Internet: http://legeaz.net/dictionarjuridic/contractul-de-leasing
CAPITOLUL III
Sursa:
Internet:
http://ideideafaceri.manager.ro/articole/management/leasingulavantaje-si-dezavantaje-384.html#_methods=onPlusOne
%2C_ready%2C_close%2C_open%2C_resizeMe
%2C_renderstart%2Concircled%2Cdrefresh
%2Cerefresh&id=I0_1401368233291&parent=http%3A%2F
%2Fideideafaceri.manager.ro&pfname=&rpctoken=30431084
CAPITOLUL IV
Sursa:
Internet: http://www.conso.ro/ghid/ghid-leasingauto/cum-se-deruleaza-un-contract-de-leasing
CAPITOLUL V
Sursa:
Internet: http://www.leasing-auto.ro/Model-contractleasing/leasing/46