24 IANUARIE

2015
156 DE ANI DE
LA UNIREA
PRINCIPATELOR
ROMNE

Congresul de pace de la Paris ( 1856 )

Unirea Principatelor este rezultatul luptei indelungate
a poporului roman, impulsionata in sec. XIX de
cresterea constiintei nationale, ca urmare a Revolutiei
de la 1848, ceruta de dezvoltarea social- economica si
politica a celor doua tari pe calea capitalismului si
favorizata de situatia politica europeana creata in
urma Razboiului Crimeei (1853-1856) si a Congresului
de la Paris (1856).

Convenia de la Paris ( 1858 )

Cererile celor dou Adunri, cuprinse ntr-un raport al comisarilor puterilor
europene, au fost naintate reprezentanilor puterilor garante ntrunite n
Conferina de la Paris ( mai august 1858 )

Lupta decisiva electiva, care avea

sa
aleaga
pe
viitorii
domni.
Adunarea electiva din Moldova a
ales ca domn al tarii la 5/17 ian.
1859
pe
candidatul
partidei
nationale, colonelul Alexandru Ioan
Cuza. La 24 ian./5 feb. 1859, sub
presiunea maselor populare din
Bucuresti, Adunarea electiva din
Tara Romaneasca a ales pe Al. I.
Cuza ca domnitor si al Tarii
Romanesti.

ntr-o edin secret a Adunrii, deputatul Vasile

Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui
Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptat n
unanimitate. Astfel s-a fcut primul pas ctre
definitivarea Unirii Principatelor Romne.

Actul de la 24 ianuarie 1859, a inaugurat

politica faptului mplinit si a determinat, pe plan
international, o reactie contradictorie: acceptat
de ctre Franta, Rusia, Sardinia si Prusia, primit
cu rezerv prudent de guvernul englez, dubla
alegere a lui Cuza a fost combtut de Turcia si
Austria.

Unirea Principatelor Romne cunoscut i ca Mica Unire

(Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la
jumtatea secolului al XIX-lea i reprezint unificarea
vechilor state Moldova i ara Romneasc. Unirea este
strns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza
i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5
ianuarie 1859 n Moldova i la 24 ianuarie 1859 n ara
Romneasc.

1859 Mica Unire

Unirea Munteniei cu Moldova
Proclamarea Unirii

Unirea este credina mea

politic, ea este inta de mntuire
a naiunii romne, la care prinii
notri au cutat a ajunge, i la
care sper c vom putea ajunge.
Eu trebuie s fac Unirea n fapt,
Unirea deplin, cci sunt dator
ctre naia care m-a ales i ctre
istoria fa de care trebuie s am
o responsabilitate.
Alexandru Ioan Cuza

Constituirea statului naional unitar romn

Hora Unirii la
Craiova, tablou
de Th. Aman

Al. I. Cuza i
Doamna Elena
pictur din
Biserica
Domneasc de la
Ruginoasa

Biserica Domneasc
de la Ruginoasa

Ruginoasa este o
localitate din judeul
Iai, aflat la 60 km
vest de municipiul
Iai, ntre oraele
Trgu Frumos i
Pacani i are o
origine veche,
dinainte de anul
1600.
La Ruginoasa se
gsete Palatul
domnesc al lui Al. I.
Cuza. construit n
anul 1811. Iniial a
aparinut familiei
Sturdza iar astzi
este muzeu.

- Monumentul Unirii, Focsani, Piata Unirii Obeliscul Unirii, opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea.

V-am zis - avea sa spuna Cuza despre Unire - ca ea va fi precum Romania

o va dori si o va simti.

1859 a nsemnat o gura de aer proaspt in plmnii tuturor

romnilor-strmoi,contemporani si urmai,iar istoria nu va nceta
s-i aminteasc pe cei datorit crora azi pim ntr-o ar liber.

Bibliografie

1.www.wikipedia.org
2.Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie,
Manual pentru clasa a VIII a, Editura
Humanitas Educaional, Bucureti, 2000

,,Unirea naional fu visarea iubit a voievozilor notri cei

viteji, a tuturor brbailor cei mariPentru dnsa ei trir,
muncir i murir.
Nicolae
Blcescu