Sunteți pe pagina 1din 11

C5-C6

PLANURI CADASTRALE SI CALCULUL SUPRAFETELOR


1. INTOCMIREA PLANURILOR CADASTRALE
1.1 Generalitati

Baza cartografica necesara pentru introducerea si intretinerea cadastrului


general intr-o unitate administrativ-teritoriala este constituita din doua piese
componente: planul cadastral de baza si planul cadastral de ansamblu.

Planul cadastral este, in principiu, o resemnare tematica, cu un anumit


continut specific cadastrului general. Dupa cum s-a aratat, in conditiile tarii noastre un
asemenea document se poate obtine in doua moduri:
ca produs derivat din ridicarile in plan noi, realizate pentru planul
topografic de baza al tarii urmind o tehnologie bine pusa la punct de
I.F.G.C.C- Bucuresti . Pentru intreg teritoriul tarii noastre rezulta astfel
reprezentari unitare si omogene, de o precizie corespunzatoare sub
forma unor foi de plan specifice proiectiei Stereografice 70;
prin actualizarea planurilor existente, care indeplinesc conditia de
precizie si cu un continut ce prezinta modificari apreciate ca cel mult
35-40 % din ansamblul teritoriului cadastral. Procedeul este justificat
in special din motive economice si de randament si se pot realiza in
mod diferit: pe cale clasica, plecind de la planurile restituite
fotogrammetric reambulate prin metode topofgrafice, sau ca unui plan
cadastral index rezultat prin vectorizarea-digitizarea planurilor din
documentatiile intocmite recent cu ocazia inscrierii cu caracter
nedefinitiv, a aplicarii legilor proprietatii, HGR 834/91.
Indiferent de calea urmata planurile cadastrale pentru intreg fondul funciar trebuie
sa corespunda ca precizie si continut, realizate si prezentate in mod unitar si uniform
conform rigorii traditionale a cadastrului din Romania. Ori, din acest punct de vedere,
ultima noutate planul index - este putin convingatoare in raport cu aceste cerinte
avind aspectul unei solutii de moment, de improvizatie.
Conceptul de baza la realizarea planurilor cadastrale este forma digitala,
obligatorie, sub care se poate folosi in cadrul procesului complex, automatizat in
intregime, de culegere si prelucrarea datelor in cadastru. Evident conditia nu exclude
prezentarea lor si sub forma grafica (analogica) necesara utilizarilor practice.
1.2 Planul cadastral de baza
In principiu planul cadastral de baza se constituie ca piesa centrala a
documentatiei finale si trebuie sa contina toate elementele cadastrului general
necesare pentru introducerea lui intr-un teritoriu administrativ. Principalele trasaturi
sunt:
sub forma analogica se reprezinta in sistemul de proiectie
Stereografic 70, pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania,
Numeric, planul este inregistrat in baza de date grafice (BDG);

scarile de redactare variaza dupa zona de relief si unitatea cadastrala


(intravilan sau extravilan) iar in cadrul ultimei dupa densitatea si
complexitatea detaliilor din centrele populate (tab. 1). Se observa ca
scara este mai mica in zona deltaica, de munte si in extravilan unde
detaliile sunt mai putine si devine mai mare in intravilan odata cu
cresterea gradului de acoperire a terenului. In orase mari municipii si
capitale de judet se ajunge chiar la scara 1/500, scara ce permite
redarea clara si lizibila a multitudinii de detalii din teren;
precizia planului cadastral de baza este mai slaba decit a planului
topografic nou si variaza in functie de procedeul de obtinere a lui. In
cazul celor realizate prin actualizari, precizia scade in raport cu modul
de lucru.
Scara planurilor cadastrale de baza
Zona de

Unitatea
cadastrala
Extravilan

SES
Intravilan
Extravilan
DEAL
Intravilan
MONTANA
si
DELTA
DUNARII

Scara
1/5000
1/2000
1/1000
1/500
1/2000
1/2000
1/1000
1/500
1/5000
1/10000

Tab. 1
Observatii
In functie de
densitatea detaliilor
In functie de
densitatea detaliilor
Dupa caz sau chiar
mai mari in functie
de densitatea
detaliilor

Continutul planului cadastral de baza trebuie sa cuprinda toate elementele


necesare, redate sub o forma simpla si clara spre a facilita utilizarea lui. In acest scop
se renunta la reprezentarea reliefului (la curbele de nivel), iar planimetria se reda
diferentiat neglijind detaliile nesemnificative si folosind simboluri in locul semnelor
conventionale. Elementele specifice ce trebuie sa apara pe un astfel de plan sunt:
punctele retelei geodezice de sprijin si de ridicare;
hotarele unor suprafete, respectiv ale teritoriului administrativ si
intravilanelor cu punctele ce le definesc numerotate definitiv, ale
exploatatiilor ce administreaza teritorii intinse (agricole, silvice, de
transporturi, de ape, miniere), ale corpurilor de proprietate, inclusiv al
parcelelor componente sau razlete;
simbolurile de identificare a categoriilor de folosinte precum si a
corpurilor de proprietate;
reteaua de cai ferate si de drumuri de diferite categorii;
apele curgatoare, cu sensul de scurgere si apele statatoare;
constructiile cu caracter permanent cu simbolurile corespunzatoare;

denumirile proprii de localitati, ape, forme de relief principale, paduri,


drumuri, strazi, obiective industriale, sociale, s.a. redate dupa
nomenclaturile si atlasele in vigoare;
numerele postale ale imobilelor din intravilane;
codul de identificare SIRSUP al unitatii teritorial-administrative si
pentru intravilan si extravilan;
scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema
de dispunere a foilor componente la nivelul trapezelor din
Stereografic 70 s.a.
Prezentarea planului cadastral de baza se face, dupa cum s-a aratat,
obligatoriu in ambele variante:
forma numerica, digitala, ca inregistrare clasica pe suport compatibil
cu calculatorul, cuprinde coordonatele punctelor ce definesc detaliile
topo-cadastrale ca si elementele calitative ale acestora redate prin
simboluri. Prin implementarea unui proiect GIS informatiile privind
planul digital se constituie ca baza de date grafice iar datele
descriptive sau atribute sunt inregistrate in baza de date textuale.
Toate aceste informatii si nu numai, pot fi apoi actualizate, prelucrate,
analizate si prezentate la comanda ;
forma analogica grafica sub forma de planuri tematice cu un anumit
continut se obtine automat in cadrul sistemului GIS. In sistemul clasic
planul cadastral propriu-zis se realizeaza pe etape prin :
- raportarea automata, la un ploter, a tuturor punctelor prin
coordonate plane (x, y);
- legarea in desen a acestora conform schitei de teren si aplicarea
simbolurilor;
- completarea si definitivarea planului cadastral cu toponimia si
alte date specifice. Semnele conventionale, regulile de scriere si
corpurile de litera sunt, deocamdata, cele prevazute in Atlasul
de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile
1/5000, 1/2000, 1/1000, 1/500 (1978) pina la apatitia unei editii
noi.
Originalele foilor se imprima pe suport nedeformabil, iar forma definitiva se
realizeaza dupa intocmirea registrelor cadastrale.
1.3 Planul cadastral de ansamblu
In principiu, planul de ansamblu este o reprezentare analogica la scara mica
pentru a cuprinde intreg teritoriul administrativ pe un numar minim de foi. Efectiv
rezulta din generalizarea planului cadastral de baza si redarea principalelor detalii care
sa permita orientarea si sa ofere o imagine de ansamblu a intrebgului teritoriu.
Scara de redactare este evident, redusa (1/10000 si 1/25000, eventual chiar
1/50000) corespunzatoare planurilor de baza la scarile 1/1000 respectiv 1/2000, fiind
functie de suprafata si forma teritoriului reprezentat.

Continutul planului cadastral de ansamblu se asigura prin selectarea


principalelor elemente de pe cuprinsul planurilor cadastrale de baza retinindu-se:
padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;
reteaua instalatiilor de transport sosele, uliti, strazi si cai ferate;

reteaua hidrografica cu apele curgatoare si lacurile inclusiv toponimia


corespunzatoare;
hotarele administrative si punctele numerotate ce le definesc;
limitele si denumirea intravilanelor;
punctele din reteaua geodezica.
In extracadrul planului cadastral de ansamblu trebuie sa apara si unele
elemente de identificare:
denumirea teritoriului administrativ si a judetului;
scara de redactare pe toate plansele, trecuta in partea de jos;
scheme de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu, cea in
cauza hasurindu-se pentru evidentiere;
directia nordului geografic, cind reteaua cartografica are alta orientare
decit latura scurta a planului;
insitutia si persoanele care l-a intocmit, data executarii, s.a.
2. NUMEROTAREA CADASTRALA
2.1 Generalitati
Piesa principala a documentatiei pentru introducerea cadastrului general
este planul cadastral de baza. Pe foile sau sectiunile ce redau un teritoriu administrativ
sunt reprezentate unitatile componente care primesc un numar de ordine si li se
determina suprafata ca atribute elementare de identificare. In consecinta si aceste
etape de lucrari trebuie privite si rezolvate cu toata atentia si sub toate aspectele.
Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrativ presupune atribuirea
si inscrierea pe planul cadastral a a cestor numere de ordine. Operatia vizeaza toate
elementele componente respectind urmatoarele norme generale:
unitatea administrativ teritoriala se identifica prin codul SIRSUP
extras din Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale
publicat de Comisia Nationala de Statistica;
extravilanul teritoriului are codul de identificare in baza de date 1 iar
intravilanele au codul 2, 3 etc. in functie de numarul satelor
componente ale comunei;
sectoarele cadastrale, delimitate de detalii lineare sau/si naturale (cai
de comunicatii, ape, diguri) care nu sufera modificari curente,
denumite anterior tarlale si cvartale, se numeroteaza si ele separat de la
1 la n incepind cu extravilanul si continuind cu intravilanele ;
corpurile de proprietate, constituie din una sau mai multe parcele
alipite apartinind aceluiasi proprietar,se numeroteaza pe intravilan
eventual, de la caz la caz si pe extravilan;
parcelele, la rindul lor, se numeroteaza in mod diferit dupa cum sunt
componente ale unui corp de proprietate sau apartin extravilanului.
In principiu numerotarea cadastrala intr-o unitate administrativ-teritoriala se
face la nivel de parcela sau corp de proprietate plecind de la numerotarea
provizorie realizata anterior identificarii proprietarilor .
Importanta operatiei rezulta din faptul ca numerele atribuite:

constituie mijlocul de legatura dintre pozitia si situatia imobilului din


teren cu planul cadastral, registrele cadastrale si inscrisurile de carte
funciara, avind o durata de folosire nelimitata;
asigura legatura logica intre baza de date grafice si baza de date
alfanumerice facilitind sistematizarea pe calculator a tuturor parcelelor,
pe grupe, respectiv etaje de prelucrare a datelor (sectoare cadastrale,
extravilan, intravilan) si pe intreg teritoriu administrativ in cauza;
permite gruparea unitatilor de baza oe etajele sus amintite.
Apartenenta juridica si alte caracteristici faciliteaza, la rindul lor,
prelucrari complexe pe calculator.
2.2 Numerotarea cadastrala in extravilan
Atribuirea numerelor cadastrale in extravilan se face la nivel de parcela
care se individualizeaza astfel in cadrul teritoriului administrativ. Operatia se executa
pe planul parcelar, unde unitatile sunt constituite si repreezntate prin conturul lor,
urmarind numerotarea provizorie care, la nevoie, se ajusteaza, cu aceasta ocazie
pentru a se ajunge la forma definitiva de prezentare.

Numerotarea efectiva se face cu cifre arabe, de la 1 la n, incepind cu


sectorul 1 situat in partea de NV a unitatii teritoriale si se continua intr-o succesiune
fireasca spre zona de SE. In acest sens se urmareste reteaua principala a cailor de
comunicatie, reteaua hidrografica si dupa caz, formele de relief pentru ca numerele
cadastrale sa poata fi identificate usor .
La parcelele de forma alungita mai sunt de retinut, in plus si de respectat
urmatoarele reguli generale:
detaliile liniare, ca apele curgatoare, canalele, digurile, caile ferate,
drumurile clasate, se numeroteaza separat in cadrul fiecarui intravilan
respectiv extravilan;
apele curgatoare primesc, prin exceptie, un singur numar pe toata
lungimea lor din teritoriul administrativ;
restul detaliilor liniare se noteaza in procesul de numerotare a
parcelelor si vor primi mai multe numere cadastrale, atribuite pe
tronsoanele rezultate din intretaierea lor;
la interesectii, unde parcelele (detaliile liniare) se suprapun, prioritatea
la numerotare se mentine in ordinea : ape (H), cai ferate (CF), drumuri
nationale (DN), drumuri judetene (DJ), drumuri comunale (DC),
drumuri de exploatare (DE);
la pasajele de nivel isi mentine continuitatea reteaua de rang superior,
respectiv drumul national fata de cele judetene sau comunale, calea
ferata fata de drumuri, etc.;
digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele
curgatoare, cind nu sunt paralele cu caile de comunicatie.
In consecinta, rezulta ca in perimetrul unui teritoriu administrativ cadastral:
calea ferata primeste unul sau mai multe numere, dupa apele
curgatoare, sau canalele care o intersecteaza;
drumului national i se acorda un singur numar daca strabate numai
extravilanul si nu intilneste ape, canale sau cai ferate;
5

drumurile judetene, comunale si de exploatare urmeaza in continuare


aceasta ordine.
Prin fragmentarea si numerotarea cadastrala separata a detaliilor liniare se evita
inscrierea de doua ori in evidente suprafetele portiunilor intersectate.

2.3 Numerotarea cadastrala in intravilan


Operatia se desfasoara in conformitate cu instructiunile tehnice actuale care
prevad printre altele :
intravilanele unui teritoriu adimistrativ se numeroteaza separat,
fiecaruia atribuindu-se codul de identificare in baza de date 2, 3 si
in continuare cite unul pentru fiecare sat (cartier);
initial se trec la numerotarea sectoarelor cadastrale si apoi efectiv a
corpurilor de proprietate din cadrul acestora. Numerele atribuite de la 1
la n incepind de la primul sector in succesiunea lor normala se inscrie
practic o singura data pe plan cu cifre de 3 mm ;
in continuare se numeroteaza parcelele componente ale corpului tot cu
cifre arabe de la 1 la n dar urmate de categoria de folosinta incepind cu
constructii, curti.
Alte recomandari, prevazute in normative si demne de retinut, sunt:
strazile si celelalte detalii liniare, ce delimiteaza sectoarele cadastrale,
se inregistreaza separat, constituind cvartalul zeroa carui numerotare
urmeaza ordinea aratata anterior ;
bulevardele si strazile principale vor avea un singur numar cadastral,
iar restul strazilor vor fi divizate pe tronsoane, suprafata din intersectie
atribuindu-se celei de rang superior.

9.2.4 Alte dispozitii generale


Unele prevederi comune extravilanului si intravilanelor sunt mentionate
deasemeni in normele de lucru astfel:
in extravilanuri cu proprietati fragmentate in mai multe parcele si
categorii de folosinta diferite, se poate adopta sistemul din intravilan cu
numerotarea pe corpuri de proprietate si in interiorul lor de parcele,
sistem ce se generalizeaza insa la intregul extravilan ;
in cazul unor omisiuni, constatate la sfirsitul numerotarii, parcela sau
parcelele respective vor primi numere de ordine in continuarea
ultimului acordat in intravilanul sau extravilanul respectiv;
proprietatile izolate cu constructii, din extravilan ca si in zonele de
munte, unde intravilanul nu este clar delimitat, corpurile de proprietate
se vor numerota in cadrul extravilanului;

parcelele mici, sub 50 mp in intravilan si 300 mp in extravilan, nu se


iau in considerare asimilindu-se celor vecine apartinind aceluiasi
proprietar;
numarul cadastral al corpului de proprietate si al parcelelor
componente nu contine codul de identificare si codul SIRUTA acestea
fiind atribute ale unitatii administrativ-teritoriale.
Spre exemplu o proprietate din intravilanul unei localitati, sau in anumite
conditii chiar din extravilan, are urmatoarea numerotare:

1774.
Nr. topo
17741
1774/2
1774/3
1774/4

Corp de proprietate IONESCU VASILE


Suprafata totala 2857,00 mp
Categ. de folosinta..
Curti constructii
Livada
Vie.
Arabil(gradina)..

Suprafata
754,00 mp
258,00 mp
1206,00 mp
639,00 mp

In documentele oficiale sunt date codurile SIRUTA pe sate, pe comune, precum


si codurile postale ale fiecarei localitati din tara.
Schimbarile intervenite dupa introducerea cadastrului general sau dupa
ultima actualizare necesita in mod firesc o renumerotare a corpului funciar astfel :
schimbarea integrala sau partiala a proprietarului presupune
acordarea unui numar nou sau a unor numere noi pentru fiecare parte in
continuarea ultimului existent pe teritoriu. Numarul vechi nu va mai fi
atribuit pastrindu-se in memorie, pentru istoric;
schimbarea configuratiei unor parcele prin comasare, dezmembrare,
necesita deasemeni atribuirea de numere noi in aceleasi conditii ca mai
sus.
Aceste prevederi ale normelor tehnice actuale vin in contradictie evidenta
cu normele cartii funciare si vor fi greu de acceptat in practica. Intrucit pe cuprinsul
unui teritoriu cadastral nu se mai pastreaza ordinea in numerotarea parcelelor
urmarirea si identificarea lor se va face cu mari dificultati. In practica obisnuita a
cartii funciare cind un corp funciar (sau o parcela) se dezmembreaza in mai multe
unitati (corpuri funciare, parcele), acestea se renumeroteaza dupa numarul de origine
cu un indice fractionar . Deasemeni in cazul unei contopiri sau comasari numerele
topografice individuale se renumeroteaza, se include intr-unul singur de regula cel
mai reprezentativ (mai mare si mai simplu) . In ambele cazuri, pe planul cadastral
numerele topografice vechi nu se sterg, se bareaza cu rosu, iar cele noi se scriu
deasemeni cu cifre rosii pentru urmarirea evolutiei juridice a imobilului.
3. DETERMINAREA SUPRAFETELOR IN CADASTRU
3.1.

Generalitati. Metode. Precizii

Suprafata unui teren, cu granite clar delimitate (parcela, sector cadastral),


reprezinta intinderea acestuia si se exprima in metri patrati (valoare rotunjita). Din
punct de vedere topografic si cadastral ea reprezinta aria conturului inchis, proiectata
intr-un plan orizontal, de referinta, care intersecteaza practica deoarece aceasta
marime:
reprezinta baza constructiilor si a productiei vegetale, ambele
dezvoltindu-se pe verticala si nu perpendicular pe suprafata terenului;
se obtin automat, sub aceasta forma, prin reducerea la orizont a
distantelor (inclinate) reprezentate in plan.
Planul orizontal de referinta pentru reprezentare poate fi planul secant unic in
teritoriile din zona cercului de deformatie nula sau un plan secant local in zonele unde
deformatiile regionale provoaca erori de suprafata ce pot depasi tolerantele .
Pentru cadastru determinarea marimii unui teren constituie un obiectiv de
baza al partii tehnice. Operatia are o importanta deosebita deoarece suprafata:
este principala insusire a parcelei, definitorie, alaturi de unitatea
teritorial adiministrativa, proprietar, calitatea, categoria de folosinta;
permite, alaturi de acesti indicatori, accesul in prelucrarea datelor pe
nivel de corp de proprietate, sector cadastral, teritoriu administrativ,
etc.

Metodele de determinare a suprafetei sunt cele cunoscute numerice,


macanice si grafice fiecare cu mai multe procedee prezentate anterior. Intrucit
ridicarile numerice (digitale) sunt obligatorii se intelege ca suprafetele se vor
determina cu precadere pe cale analitica, din coordonate. Privite in ansamblu,
distingem (tab. 2):
Determinarea suprafetelor in cadastru
Procedeul
Analitic

Date de baza
a)Ridicari
numerice topofotogrammetrice
b)Planuri digitizare

Mecanic
Grafic

Mod de
determinare
Din
coordonate
(analitic)
Planimetrie

Planuri
redactate grafic
(analogice)

Descompuneri
in figuri
geometrice

Rezolvare
efectiva
Calculator
manual
sau/si
computer +
soft
Planimetrie
de diferite
tipuri
Masuratori
grafice
si calcule

Tab. 2
Precizie
Maxima, ce
depinde de
procurarea
datelor de baza
Functie de
precizia
ridicarii, scara
si starea
planului

procedeul analitic, din coordonate, ca cel mai sigur, ce devine


obligatoriu pentru aproape toate suprafetele (teritorii administrative,
extra si intravilanele, sectoarele cadastrale, corpuri de proprietate si/sau
parcele in lipsa acestora). La ridicarile numerice rezultatele sunt
evident superioare fata de cazul folosirii unor coordonate rezultate prin
digitizarea planurilor existente .

procedeul mecanic, productiv in special prin folosirea planimetrelor


moderne, (digitale, computerizate), destul de scumpe, care este
aplicabil doar in cazul parcelelor din cadrul corpurilor de proprietate si
mai putin la verificarea calculelor analitice. Rezultatele depind de scara
planului, precizia ridicarii, forma suprafetei, suportul si starea in care
se prezinta, etc;
procedeele grafice, practic abandonate, se admit, la limita, doar pentru
parcelele componente ale corpului de proprietate. Dispune de
posibilitati limitate ca precizie si randament, determinarile fiind
conditionate de aceleasi elemente ca la procedeul mecanic .
Precizia evaluarilor depinde, in esenta, de felul ridicarilor, specifice unei
anumite scari si de procedeul de determinare a suprafetelor.
Eroarea in procente din suprafata totala, in cazul calculului analitic, din
coordonate, si al unor terenuri cuprinse intre 0,5 10 ha, reprezinta pentru:
ridicari topografice numerice
din cadrul oraselor mari si incinte
industriale, la scara 1/500 (1/1000) .0,1-0,03%;
ridicarile aerofotogrammetrice (digitale),
din centrele urbane rurale si
industriale, la scara 1/1000 (1/2000)...0,2-0,05%;
ridicari aerofotogrammetrice existente
sub forma grafica, analogica, din extravilan,
cu coordonate deduse prin digitizare, in zonele
de ses, la scara 1/500 (1/2000).0,8-0,18;
ridicari combinate, fotogrammetrice si
topografice din extravilanele de deal si
intravilanele de ses la scara 1/20000,5-0,01%;
Valorile de mai sus sunt orientative si dependente, evident, de calitatea
masuratorilor ce au stat la baza calculului coordonatelor.
3.2.

Succesiunea determinarilor

Efectiv, suprafetele din cuprinsul unui teritoriu administrativ se calculeaza pe


cale analitica, intr-o anumita succesiune, in fiecare etapa continutul lucrarilor si
constrolul specific fiind asemanator.
Ca baza si conditie de constringere se iau suprafata totala si cea a componentelor
sale respectiv a extravilanului si ale intravilanelor stabilite prin delimitarea
cadastrala . Controlul, ca suma ultimelor sa fie egala cu prima, trebuie sa fie asigurat,
asa cum s-a aratat, intrucit punctele ce le definesc sunt, in parte, comune.
In extravilan determinarile cuprind:
calculul suprafetei sectoarelor cadastrale (tarlalelor) si al detaliilor
liniare (drumuri, cai ferate, canale, s.a.) din coordonate;
controlul prin suma lor care trebuie sa fie egala cu suprafata cunoscuta
a extravilanului;
calculul ariilor parcelelor componente dintr-un sector cadastral si
compararea sumei lor cu valoarea acestuia pentru verificare.
In fiecare intravilan calculul vizeaza:
determinarea suprafetelor sectoarelor cadastrale (cvartalelor) si al
detaliilor liniare componente, din coordonate;
9

verificarea prin suma acestora care trebuie sa coincida cu aria totala a


intravilanului;
calculul analitic al suprafetelor corpurilor de proprietate si controlul
lor deasemeni pe sectorul cadastral apartinator;
determinarea ariilor parcelelor si eventual al subparcelelor din cadrul
diecarui corp pe cale analitica, eventual prin planimetrare, sau la limita
chiar grafic, daca delimitarile s-au facut prin procedee simple (cu
ruleta);
controlul in ultimele cazuri este acelasi prin suma ariilor parcelelor
componente (eventual subparcele) care trebuie sa fie egala cu cea a
corpului de proprietate sau o diferenta tolerabila;
compensarea neinchiderilor proportional cu marimea parcelelor
(subparcelelor) astfel incit conditia de egalitate de mai sus sa fie
respectata.
3.3.

Precizari finale

In viziunea moderna, procesul de calcul al suprafetelor in cadastru, este in


intregime automatizat. In cadrul unui sistem on-line constituit dintr-un calculator PC,
un digitizor etalonat la precizia de 1 mm si o imprimanta grafica (plotter) se executa:
calcule partiale pentru inchiderea pe suprafete de referinta si
compensare la nivelul suprafetelor elementare (parcelele);
stocarea datelor pe suporturi magnetice, in scopul prelucrarii lor
ulterioare, inclusiv la redactarea automata a registrelor cadastrale;
obtinerea planului cadastral la scara dorita, daca ploterul din
configuratia amintita are o capacitate corespunzatoare.
Precizia determinarilor din coordonatele deduse prin digitizarea planurilor
fotogrammetrice este apropiata de cea obtinuta pe cale grafica avind in vedere erorile
de restitutie, de trasare a contururilor si de masurare pe plan. Aceste erori sunt reduse
la procedeul analitic in care masuratorile de baza se fac pe modelul optic si procesul
de prelucrare este automatizat .
Privitor la valorile finale ale determinarilor mai retinem urmatoarele:
suprafetele deduse si notate in metri patrati cu doua zecimale, se
inscriu in documentele cadastrale general rotunjite la metri patrati.
determinarile pentru cadastru pot diferi de suprafetele inscrise in
actele proprietarilor, uneori in unitati vechi. Nepotrivirile se aduc la
cunostinta acestora care pot face contestatii ce se rezolva doar pe cale
juridica;
in cartea funciara se vor inscrie numai suprafetele stabilite prin
lucrarile de cadastru general considerat prin lege ca un sistem unitar si
obligatoriu.

In final, calculul suprafetelor se incheie prin intocmirea unui


centralizator, ce sta la baza redactarii registrelor cadastrale.

10

11