9i frumoasd, agezafi Tn fata unei mese Tmbelgugate.

TAndruL
cocogat se frecd la ochi, nevenindu-i sd creadd ce se Tnt6ffi
Aldturi de el nu se mai afla bdtrdnica sfrijitd, ci o preafru.,Hffi
zAnd, care Ti
- Tinere, bundtatea ta a fdcut minuni! Puterile mele suht iffi
limitate, dacd oamenii sunt rdi eu nu am cum sd fac vrdji buneffi

spuse:

Ca sd te rdspldtesc, te voi ajuta sa-ti gdsegti norocul. la acesffi

inel gi ai grijd de el. Vei merge pe drumul pe care ai pornit, pffi
ce vei ajunge la un castel fermecat. La miezul noplii bafi cu
in poartd gi ea se va deschide. Mergi in ultima odaie de la uffiul
etaj gi vei gdsi pe masd un ghiocel de aur. ll iei gi lagi inelul'ffi
locul ghiocelului. Trebuie sd te grdbegti, pentru cd poarta
castelului st5 deschisd doar unlfert de ceas. insd ai grijd Si-n,[i
te abati de la drum, orice ai auzi Tn spatele tdu. Cu doud dintre
petalele ghiocelului Tli vei putea indeplini cele mai arzdtoare
dorinte, Tnsd pe a treia nu trebuie sd o folosegti sub nici o formd,
cdci vei ajunge ceea ce ai fost.

ffil

:ti!!,!t'.;ti,td-l

r.r,

.t

| :r:jJr,:,i}t,it{utl:

u11 t;

Bdiatul nu apucd sd mai intrebe ceva, cdzilna dispdru la fel de

misterios cum a apdrut.
Porni sdrmanul cocogat la drum gi merse doud zile gi doud nopti
fdrd oprire. Deodatd auzi in spatele lui vocea unei cdprioare rdnite.
Sdritor cum era, tdndrul se Tntoarse sd dea o mdnd de ajutor
bietului animal, Tnsd Tn acel moment se pomeni sub stejarul de
lAngd care a plecat. Atunci Tgi aduse aminte ce l-a pov5fuit zdna gi
se hotdrT sd nu mai intoarcd capul, indiferent ce ar auzi.
Mai hotdrdt de aceastd datd, porni din nou la drum. Nu mai lud
in seamd toate vdicdrelile pe care le auzi gi ajunse dupd trei zile Tn

d,,ib td ul# ga| gi dis'de'"

diminea{d se imbrdcd Tn haine
impdrdtegti , lud un cal voinic din grajd gi porni
sd cutreiere imprej uri mile. La micd
distante de castel Tntdlni o pdstorifa cu
o turmd de oi. Fata era de o frumusefe
rdpitoare gi tdndrul se simfi atras
numaidecdt de ea, chiar dacd era
Tmbrdcatd in zdrenfe.

y**R5lwF

r Cum te cheamd, fatd frumoasd? o

intrebe chipegul rege.
- Ari na , rdpunse pastori[a ,
Tmbujordndu-se toatd.
9i vrei sd mi te aldturi pentru
totdeaun a? o Tntrebd direct tOndrul, cdci
simtea cd nu mai poate trdi fdrd ea.
- Meria Ta, eu sunt o fatd atOt de
sdracd incdt am doar zdrenfele de pe
mine. Dacd ag fi mai frumos imbrdcatd gi
mai instdritd, ag trage sperante cd te-ai
uita la mine, d ar aga...
- Uite, zise t6ndrul, nu-mi rdspunde acum. Dar m'bi
gdndegte-te pdnd mdine, cdnd voi veni din nou la tine.
I\

ii

d|'Cu ghiocelul i
dnd, se Tndreptd spre pdstOaite'iEe
fFtiffioasd. Vrind sd-i facd o bucurie, tdndrul folosi gi ultima pet5lEi'i',Et
ghiocelului. ,,Tmi doresc ca aleasa inimii mele sd fie Tmbricaid Tn
haine impdrdtegti gi sd md agtepte Tntr-o caleagcd de aur..."
Ajuns la locul TntAlnirii o vdzu pe Arina elegantd gi strdlucitoare,
exact aga cum igi dorise. insd cAnd Tntinse bra[ele cdire ea, fata Tl
privi cu ochi stdini gi-i spuse:
- Cine egti tu? Eu agtept un rege care md va lua de sotie.
ZicAnd acestea,fata struni caii gi caleagca se indreptd spre
palat.
Ultima dorinfdLa costat scump pe tdndrul generos.
Chipegul rege a redevenit bdiatul sdrac
gi cocogat, celare pe megarul
lui ramolit.

galul gi lupul

lntr-o primdvard, cdnd natura Tncepea sd se dezmorteascd, un

lup a iegit din addpostul sdu pentru a gdsi ceva de mdncare.
Trecuserd zile bune de cdnd nu mai prinsese nici o pradd gi spera
ca astdzi,,sd*.i

surddi norocul

..

), Cum mergea el aga, cu urechile ciulite gi ochii atenli la orice

deialiu, y.dg pe o paiiltg un cal care pSgtea linigtit. ,,Ce masd

copioasS'md agteaptd! Dar fiindcd sunt cam sleit de puteri din

caazatfoamei gi nu.l pot prinde, am s5 recurg la viclenie pentru o-i
veni de hac, igi zise lupul."

Olarul;i zugravul
Cdndva, in vremuri Tndepdrtate, trdiau in bund intelegere doi
vecini. Unul era olar iar celSlalt era zugrav. Vremurile nu erau prea
ugoare dar cei doi igi spuneau greutdtile unul altuia gi se ajutau
reciproc.
lntr-o bund zi, zugravul a fost chemat la castelul unui nobil
pentru a vopsi aripa noud a clddirii. Omul fdcea treabd de calitate,
aga cd la sfdrgitul lucrdrii a fost rdsplStit cu o pungd de galbeni.
Peste putin timp, un cavaler l-a angajat sd-i redecoreze
locuinta gi l-a pldtit cu o sutd de galbeni. $i tot aga, zugravului i s-a
dus vestea pentru hirnicia gi priceperea sa gi in scurt timp a ajuns
instdrit. lnsd de c6nd avea aga mult de lucru , zugravul nu mai avea
timp sd stea la povegti cu olarul. Acesta rdmdsese la acelagi nivel
de trai gi se uita cu invidie la sporul vecinului sdu. Mai mult, olarul
considera cd zugravul e cu nasul pe sus de cAnd s-a Tmbogafit gi de
aceea nu mai std de vorbe cu el.

Astfel cd in mintea olarului a incoltit sdmdnta rdzbundrii. Dupd

ce toatd noaptea nu a inchis un ochi, dimineata planul era gata.
Merse hotdrdt la curtea Tmpdratului gi ii fdcu o plecdciune, spunAnd:
- Prea mdrite Tmpdrate, gtiu cd cea mai mare dorinta a ta e ca
elefantul negru pe care l-ai primit in dar, sd aibd culoarea albd.
Vecinul meu , zugravul, abia agteaptd sa-[i Tndeplineascd dorinfa.
- Atunci trimite-l pe zugrav la mine, porunci Tmpdratul, gi-l
rdspldti pe olar cu o pungd de galbeni.
Olarul plecd multumit de cAgtigul pe care-l obtinuse atdt de
u9or. Dar gi mai mulfumit era de fapful cd i-a venit de hac
zug
prie

Zugravul se infdtigd curios Tnaintea Tmpiratului gi acesta Ti

spuse:
- Vecinul tdu mi-a spus cd egti neintrecut Tn arta vopsitului.
Vreau sd-mi faci elefantul alb ca spuma laptelui. PAnd mdine sd-mi
spui ce ai nevoie!, Tncheie el.
Zugravul plecd Tnmdrmurit gi speriat de cerinta impdratului gi
de rdutatea vecinului. Tgi dddea seama cd nu avea cum sd rezolve
aceastd problemd, dar se gAndi cd noaptea e un sfetnic bun gi
poate viseazd o cale de iegire din Tncurcdturd.
A doua zi dimineafa zugravul plecd spre palat, aga cum
promisese. Tmpdratul Tl intrebd nerdbddtor:
- Cdnd incepi lucrul?
Zugravul Ti rdspunse linigtit:
- O sd Tncep lucrul de indatd ce olarul, vecinul meu, imi va face
un vas Tn care sd Tncapd elefantul gi care sd reziste sub greutatea lui.
Se gtie cd orice ai vopsi, trebuie finut cAteva ore Tn vas, ca sd
prindd culoarea.
lmpdratului i s-a pdrut fireascd cererea zugtavului, dar olarul
gi-a dat seama ci nu mai are
scdpare. De atunci gi pand-n

agad t

tffidrc'd,,

ffir$i:tt+.ll.*it'.;.C6ndV6l*i&rilult,lamargine'aunuiSat,S.auintalni.fj&W:.-*WH

-,$tfm

viata

"Mpo{[sa

ryungi ca mirne St s* nu mai ai grriiezil@i& rnelrle:"Adffi e*pun eu@""

y@6 bu!4 pentru tine la stdpAnul ryreu.
- Ce noroc neagteptat! Ji-ag fi recunoscdtor toatd viafa! Dar ce
ar trebui sd fac ca sd merit aceasti via[5?
- Nu ai mare lucru de fdcut. Trebuie doar sd aperi ograda de
ho[i, si alungi cergetorii de la poaftd gi sd faci mereu stdpAnilor pe
plac. ln schimb ei Tti dau resturile de la masa lor, la sdrbdtori
pri megti oase gi cand sunt in toane bune
te gi mdngAie.

r'd,it ul lup deja Tgi Tnchipuia viata plind de huzur,pe care o va

d u ce. Da r cu m'm e rg ea u e i aga,povestind.oeO'.eat6'lgb.u t vede o
i;::i,
dungd rogie, sAngerdndd, la gQltl.l"$ulauf uj: ,_ .....
"._" ",
- lartS-mi intrebarea, dar ce ai la gAt?

"",.r

N - a m ni m icird,$$]lif,t#ftjff-ffi,tt:.

Mie mi se pare a fi o urmd de lanf purtat multd vreme

Pdi da... am uitat s5-[i spun cd te tin legat langn poartd,
rdspunsg dul*u,f:$n:dgt$,oru1r,:..,r,,:,r ,i11:,':l'i,'t ,t;'
il.:litiiiiltlitt :,-.,.
- $i nu poli sd alergi pe unde vrei gi cdnd vrei?
- Nu egti liber, dar nu conteazd, te obignuiegti. $i Tn plus, nu vei
suferi niciodati de foame, mai zise dulSul lipsit de convingere.
- Tn acest caz nu te invidiez deloc! Mai bine fldmdnd, dar liber,

i;*rl

ziselupu!9io;.ld6l{all.:l.,.4.6ffil.nil''....'.j;
De atu n ci.ilupulifu0e.tntrffiai$.iiffi ,curaj,,
agezdrile omenegti .

*i.,'.

.itf,r-'

' -t, ,'',,,.i:t'1..'

,

tt--.'-

''

i-'

''t .,'tiii ',j

[,

,.t*'

i'ri:1
-,,'.:.,t-,,,i,11
,
-l .t.t-t!.,.rl:;l
-,.,.,
...r.a:::. i :,.,;.::- l.:l 11.r,;i:,,:i
: . r : : i jrr ::.1: :i: :r: ,-,

s6ffi

ap

ropi e