Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Păcală:
Povestitorul: - Bună să-ţi fie inima, străine!
- Dragii mei, vă spun îndată
O poveste minunată Negustorul:
Despre Păcală cel vestit, - De unde eşti dumneata?
În toată lumea cunoscut.
Pare că-i puţin prostuţ, Păcală:
Dar, nu-i aşa, pe păcăleli e pus. - De un’ să fiu?
Ce-a mai făcut vreţi să aflaţi? Ia, de pe ici…colea…
Ascultaţi şi vă minunaţi!
Astăzi vă voi povesti ce-a făcut c-un negustor Negustorul:
De bucate cumpărător. - De unde „ de ici-colea”?
Pe-acest negustor
toţi îl ştiau de mare înşelător, Păcală:
De-aceea s-a bucurat - Din satul care se vede
Când pe mâna lui a intrat! Lângă pădurea aceea verde…
( Păcală stă tolănit sub un copac, îmbrăcat în
costum naţional, cu căciulă pe cap şi cu un pai în Negustorul:
colţul gurii. ) - Bine, bine,dar satul acela n-are nume?
Povestitorul:
- După ce prin sate multe a umblat Păcală:
De a căutat - Ba are numele ce i l-a dat
Bucate de cumpărat, Popa când l-a botezat!
De Păcală el a dat
Şi l-a întrebat… Negustorul: ( îşi dă cu palma peste frunte)
Dar, nimic nu a aflat! - Şi cum l-a botezat?
Păcală:
- Ei, cum n-a aflat? Păcală: (imită)
Ce, nu i-am răspuns - Popa aşa face
La câte întrebări mi-a pus ?! Cum îi scrie lui în carte:
Povestitorul: Ia o căldăruşă plină-ochi
- Ba, i-ai răspuns, cum să nu! Cu aghiazmă şi-un mănunchi de busuioc
Dar toate planurile peste cap i-ai dat Şi-n dreapta şi-n stânga stropeşte…
Şi nimic n-a câştigat! Şi-aşa satul denumeşte.
( Negustorul apare îmbrăcat în haine de
„orăşean” – pantaloni şi haină de stofă, pălărie Negustorul: ( pentru sine)
şi baston) - Nu cumva l-am nimerit
Negustorul: Chiar pe Păcală cel vestit?
- Cu-acest Păcală nu mi-a mers, Acum l-oi întreba
Căci n-am putut să fac, cum îmi place mie Şi îndată oi afla.
Mai multă înşelătorie, ( tare)
Căci, prin alte părţi, pe unde am umblat Dar pe tine cum te cheamă?
Aşa mulţi bani am câştigat! Eşti cumva un om de seamă?
1
- Omule, eu nu mai pot!
Cu tine la capăt n-o scot! Păcală: ( pufneşte)
Dar omul când te chema - Vai, ce om! Să nu ştie
Cum te mai striga? Cum grăunţele să fie?
Grăunţa de păpuşoi
Păcală: ( se uită „şmechereşte la negustor, făcându- E galbenă, ca şi la voi,
se că nu pricepe) Şi se face pe ştiulete
- Iac-aşa: „U, mă, vino la mine Ce-l dezghiocăm pe îndelete…(arată)
Că am oleacă de treabă cu tine!”
Negustorul:
Negustorul: - Bine, bine, asta se ştie.
- Apoi, măi, n-are rost! Dar cum se vinde la voi
Încep să cred că eşti un prost! Recolta de păpuşoi?
2
Tare m-ai supărat! Fug când e la adăpat!
Aşa ca tine-s mulţi în sat?
Negustorul:
Păcală: - Ce fel de om eşti tu, Doamne?
- Ăhăă! Dar câţi ca mine! Ori eşti neam cu Miazănoapte?
Ion, Grigore,Vasile,
Şi badea Coman, şi Muşat Păcală:
Şi câţi ca ei la noi în sat! - De ce mă-ntrebi?
Ce, nu mă vezi
Negustorul: Că-s om ca şi dumneata.
- Ho, mă destul! Dar n-am aflat Oare nas, ochi, gură n-oi avea?
Cine-i mai mare la voi în sat? N-am şi două picioare,
Ce, nu mă vezi oare
Păcală: ( se gândeşte, frecându-şi barba) Că mă uit şi mă mişc ca şi tine?
- Cine-i mai mare…cine-i mai mare? Oare acum nu mai vezi bine?
Păi, fac prinsoare că-i badea Vasile,
Cu-atât îi mai mare ca mine (arată cât), Negustorul:
E-atâta de lung - Aşa te văd şi eu,
Că aşa mă-ntind să-l ajung! (arată cât) Dar, să mă ierte Dumnezeu
Dacă cu tine mă-nţeleg.
Negustorul: Un lucru vreau să te mai întreb:
- Eu nu te-am întrebat aşa. În sat la voi mai sunt dogari?
Păcală:
Păcală: - Da’ cum să nu?
- Dar cum? La ce-ţi trebuie?
Negustorul: Vrei să cumperi şi butoaie?
- Pe cine ascultaţi mai tare la voi în sat?
Negustorul:
Păcală: - Ba nu!( caută în buzunar şi scoate o monedă)
- Păi, pe moş Barbu, lăutarul. Na-ţi cinci lei.
Când îl asculţi, uiţi tot amarul,
Când începe a cânta Păcală:
Tot satul îl asculta… - Şi ce să fac eu cu ei?
Negustorul: Negustorul:
- Of,of, of, m-am săturat! - Ca să plăteşti dogarul ce-ţi va pune
La câte te-am întrebat Doagele lipsă.
Nici un răspuns omenesc nu mi-ai dat! Văleu, lume,
Altceva aş vrea să ştiu: mai tare, de cine vă e frică La toată lumea oi spune
În satul vostru, bădică? Despre Păcală cel vestit,
Păcălitorul iscusit!
Păcală:
- Văleleu, măiculiţă! Povestitorul:
Păi de cine? De taurul lui Gheorghiţă. - Şi uite-aşa aţi aflat toţi
De la păscut când el vine Cum Păcală cel isteţ
Lumea fuge şi se-ascunde, Pe negustor l-a păcălit,
Că-i aşa de-nfricoşat Şi-aşa satul a ferit
Că gândeşti că e turbat, De hoţul de negustor
Când începe să mugească De bucate cumpărător!
Lumea tre’ să se ferească.
Şi copiii din sat