Sunteți pe pagina 1din 9

SPLANCHNOLOGIA

Splanchnologia este acea parte din Anatomie care are ca obiect de studiu viscerele.
Etimologia termenului splanchnologie deriv din limba greaca σπλαγχνον = m runtaie,
viscere.
Viscerele (Viscera) sunt organe cavitare sau parenchimatoase, situate în marile
cavit i ale trunchiului (toracic i abdominal ) i care formeaz cele trei mari diviziuni
ale splanchnologiei: 1. Aparatul digestiv format din organe care concur la realizarea
digestiei; 2. Aparatul respirator compus din organe esen iale respira iei, din c ile
respiratorii i pl mâni; 3. Aparatul uro-genital alc tuit din organe care asigur formarea
i eliminarea urinei i care contribuie la perpetuarea indivizilor.
Organele cavitare sunt alc tuite dintr-o cavitate central , c ptu ite de un perete
alc tuit din mai multe tunici. De la exterior spre interior tunicile sunt reprezentate de:
seroas , musculoas , submucoas , mucoas .
Seroasa (Tunica serosa) este o membran conjunctiv , sub ire i transparent ,
compus din dou foi e, parietal care va c ptu i cavitatea toracic sau abdominal i
visceral , care acoper organul corespondent. În cazul tuturor organelor cavitare sau în
cazul viscerelor flotante leg tura dintre foi a parietal i foi a visceral se realizeaz
printr-o lam intermediar numit mezou. În func ie de organele pe care le leag ,
mezourile pot fi: mezenter pentru intestin, mezoovar pentru ovare, mezorchium pentru
testicule.
Ligamentele sunt mezouri consolidate de esut fibros, destinate în special la fixarea
viscerelor cu volum mare. Mezourile ample, care realizeaz leg tura între stomac i alte
viscere poart denumirea de omenturi sau epiploane. Pliurile seroase sunt foarte scurte i
pot solidariza viscerele adiacente, delimitând cu acestea recesuri mai mult sau mai pu in
profunde.
Tunica muscular (Tunica muscularis) a viscerelor este alc tuit din fibre
musculare netede, grupate în fascicule i dispuse în general pe dou planuri de fibre:
planul longitudinal în care fibrele sunt orientate paralel cu axa mare (longitudinal ) a
viscerelor: planul transversal sau circular. În cazul unor viscere (ex. stomacul la cal)
musculoasa este structurat pe trei planuri, longitudinal, transvers i circular.
Tunica mucoas (Tunica mucosa) este o membran format din por iuni epiteliale
i conjunctive, care c ptu e te la interior viscerele, fiind caracteristic fiec rui organ,
respectiv aparat.
Organele parenchimatoase sunt viscere alc tuite din esut glandular dispus pe un
schelet conjunctiv i înconjurat la exterior de o capsul fibroas .

CAVIT ILE SPLANCHNICE ALE ORGANISMULUI


Organele cavitare sau parenchimatoase care compun aparatele, sunt plasate în
cavit ile organismului animal.
Diafragma reprezint un perete musculo-membranos care desparte cavitatea
toracic (Cavum thoracis) de cavitatea abdominal (Cavum abdominalis). Caudal,
cavitatea abdominal se continu cu cavitatea pelvin (Cavum pelvis).
Cavitatea toracic

Cavitatea toracic are form aproximativ tronconic i este mult mai pu in vast
decât cavitatea abdominal , în raport cu convexitatea cranial a diafragmei. Este
circumscris de patru pere i (dorsal, ventral i doi laterali), prezentând i dou aperturi
sau deschideri (cranial i caudal ).
Apertura cranial (Apertura thoracis cranialis) se mai nume te i intrarea
pieptului, este delimitat dorsal de corpul primei vertebre toracice, bilateral de prima
pereche de coaste iar ventral de manubriul sternal. Este oblic ventro-caudal i
traversat de esofag, trahee, vase sanguine, limfatice i nervi.
Apertura caudal (Apertura thoracis caudalis) este practic ocupat de diafragm ,
delimitat dorsal de corpurile ultimelor vertebre toracice, iar ventral de sternebre i de
procesul/cartilajul xifoid.
Peretele dorsal sau plafonul cavit ii toracice este reprezentat de corpul vertebrelor
toracice i de extremit ile dorsale ale coastelor.
Peretele ventral se mai nume te i plan eul cavit ii toracice, este în general îngust
i excavat, având ca baz osoas sternul i cartilajele sternale, acoperite de mu chiul
transvers toracal.
Pere ii laterali ai cavit ii toracice sunt în general netezi, concavi i acoperi i pe
fa a lor medial de fascia endotoracic i de pleura costal . Baza anatomic este
reprezentat de coaste i de mu chii intercostali.
La interior, cavitatea toracic este c ptu it de un esut conjunctiv fibro-elastic,
sub ire, care constituie fascia endotoracic (Fascia endo-thoracica), fiind dublat de
foi a parietal a pleurei, fiind echivalentul fasciei abdominale care va c ptu i cavitatea
abdominal . Din fascia endotoracic pornesc o serie de fibre care fixeaz organele de
pere ii cavit ii toracice, constituind adev rate ligamente (de ex. lig. sterno-pericardic,
lig. frenico-pericardic).
Pleura (Pleurae) este o membran seroas care învele te cei doi pl mîni i care
c ptu e te cavitatea toracic realizând la nivelul aperturii craniale a toracelui, dorsal de
stern, cupola pleural (Cupula pleurae). Este alc tuit din dou foi e, parietal i
visceral . Pleura visceral acoper organele din cavitatea toracic , iar pleura parietal
c ptu e te fascia endotoracic .
Între cele dou foi e se delimiteaz cavitatea pleural (Cavum pleurae), care în
stare fiziologic con ine câ iva ml de lichid pleural, favorizând alunecarea celor dou
foi e una peste cealalt .
Pleura parietal este sistematizat în: pleur costal , pleur diafragmatic i pleur
mediastinal .
Pleura costal (Pleura costalis) c ptu e te pere ii laterali ai cavit ii toracice.
Pleura diafragmatic (Pleura diaphragmatica) acoper diafragma, iar pleura
mediastinal (Pleura mediastinalis) tapi eaz fe ele corespondente ale mediastinelor.
Caudal între peretele costal i diafragm se formeaz recesul costo-diafragmatic
(Recessus costodiaphragmaticus). La locul unde pleura costal se continu cu pleura
mediastinal se formeaz recesul costo-mediastinal (Recessus costomediastinalis).
Recesul mediastinal (Recessus mediastinalis) este o evaginare a cavit ii pleurale
mediastinale din partea dreapt , între mediastinul caudal i pliul venei cave (Plica venae
cavae), reces care înglobeaz lobul accesoriu al pl mînului drept.
Mediastinul (Mediastinum) reprezint spa iul cuprins între cele dou cavit i
pleurale, care împarte cavitatea toracic în dou p r i laterale, fiind acoperit pe fiecare
fa de pleura parietal corespondent . Este cuprins între apertura cranial a toracelui,
diafragm , stern i coloana vertebral .
În func ie de topografia organelor din cavitatea toracic , mediastinul este împ r it în
trei segmente: cranial, mijlociu i caudal.
Mediastinul cranial (Mediastinum craniale) sau precardiac este str b tut de
esofag, trahee, vase, nervi i g zduie te limfonodurile mediastinale craniale, iar la
animalele tinere i timusul care este plasat cranial de cord.
Mediastinul mijlociu (Mediastinum medium) sau cardiac con ine cordul i baza
marilor vase învelite de pericard, este parcurs de esofag, trahee, nervii frenici,
limfonodurile mediastinale caudale.
Mediastinul caudal (Mediastinum caudale) sau postcardiac este traversat de
esofag, vase sanguine, nervi, limfonodurile mediastinale caudale. Este cel mai voluminos,
de aspect aproximativ triunghiular i se întinde între r d cinile pl mînilor i diafragm .
În mediastinul caudal se afl o mic cavitate seroas , plasat ventral de aort i la dreapta
de esofag care reprezint cavitatea seroas mediastinal (Cavum mediastini serosum)
sau bursa infra-cardiac .

Cavitatea abdominal

Cavitatea abdominal este mai vast decât cavitatea toracic , de care este desp r it
prin diafragm . Are aspect aproximativ cilindric, debutând cranial în dreptul arcurilor
costale pentru a se întinde caudal pân la linia terminal de pe osul ilium.
Extremitatea cranial a cavit ii abdominale este reprezentat de concavitatea
diafragmei iar extremitatea caudal este delimitat de apertura cranial a pelvisului, care
stabile te limita între cavitatea abdominal i cavitatea pelvin . Dorsal, plafonul cavit ii
abdominale este reprezentat de corpurile vertebrelor toracice i lombare, dar i de
mu chii abdominali dorsali (fascia iliac , mu chii iliopsoas, psoas mic, intertransversari,
p tratul lombelor). Pere ii laterali ai cavit ii abdominale sunt reprezenta i de musculatura
abdominal ventro-lateral (mu chii oblic extern al abdomenului, oblic intern al
abdomenului, transvers al abdomenului, drept abdominal), ale c ror tendoane se între es
ventro-medial la nivelul liniei albe a abdomenului.
Cavitatea abdominal este c ptu it la interior de fascia endoabdominal sau
transvers , sub care se g se te peritoneul (Peritoneum), care va circumscrie cavitatea
peritoneal (Cavum peritonaei). Caudal de linia terminal a osului ilium, peritoneul se
continu cu sacul peritoneal care formeaz astfel por iunea peritoneal a cavit ii pelvine.
Cavitatea peritoneal g zduie te întreg canalul gastro-intestinal, cu excep ia unei
por iunii din rect i a canalului anal care se afl situate în partea retroperitoneal a
cavit ii pelvine. Tot în cavitatea peritoneal sunt plasate glandele anexe ale intestinului
(ficatul i pancreasul), splina, precum i por iuni ale aparatului uro-genital.
Cavitatea pelvin (Cavum pelvis) sau pelvisul are aspect u or tronconic, fiind mai
lat cranial i mai îngust caudal. Dorsal este delimitat de sacrum i de primele 3-4
vertebre coccigiene. Pere ii laterali sunt reprezenta i de corpurile oaselor ilium i ischium,
fiind completate de ligamentul sacrotuberal lat (Lig. sacrotuberale latum), de o parte
din mu chii profunzi ai bazinului (mu chii obturator intern, gemeni, piriform) i de
por iuni ale mu chilor micul psoas i iliopsoas care al turi de corpul pubisului i de table
oaselor ischium i pubis formeaz peretele ventral sau plan eul cavit ii pelvine.
Comunicarea dintre cavitatea abdominal i cavitatea pelvin se face pe la nivelul
aperturii craniale a pelvisului (Apertura pelvis cranialis). Apertura caudal a
pelvisului (Apertura pelvis caudalis) este mai îngust decât apertura cranial la toate
mamiferele domestice, cu excep ia carnivorelor la care este mai larg , fiind obturat de
diafragma pelvisului care este format din mu chii coccigieni i ridic tori ai anusului,
precum i de fasciile intern i extern ale diafragmei pelvisului. La exterior, diafragma
pelvisului este completat de mu chiul sfincter extern al anusului, mu chiul
bulbospongios, mu chiul ischiocavernos i mu chiul sfincter al uretrei.
Fascia pelvisului p trunde în cavitatea pelvin prin apertura cranial , ca prelungire
a fasciilor iliac i transvers a abdomenului. În acela i fel i peritoneul p trunde în
cavitatea pelvin , c ptu ind astfel por iuni diferite (în func ie de specie) ale cavit ii
pelvine.
Cavitatea pelvin ad poste te la ambele sexe por iunii ale vezicii urinare, rectul i
anusul, la masculi por iunea pelvin a uretrei i glandele genitale accesorii, în timp ce la
femele ad poste te segmentele caudale ale aparatului genital.

APARATUL DIGESTIV

Aparatul digestiv (Apparatus digestorius) este alc tuit dintr-un ansamblu de


organe care particip la realizarea digestiei. La toate vertebratele, tubul digestiv este
dispus sub forma unui canal alimentar, inegal calibrat i care începe la nivelul cavit ii
orale pentru a se termina la anus (Fig. 1). Pe traiectul s u, tubul digestiv prezint anexate
organe care intervin fie în prehensiunea alimentelor (din ii), fie în digestia propriu-zis
(ficatul i pancreasul).
Fiziologic, aparatul digestiv este sistematizat în trei segmente: segmentul ingestiv,
alc tuit din organe care conduc alimentele pân la stomac; segmentul digestiv, format din
organe care realizeaz digestia; segmentul ejectiv, ultima por iune a aparatului digestiv
care este compus din organe care asigur eliminarea dejec iilor la exterior.
Diafragma împarte aparatul digestiv într-o por iune prediafragmatic i o por iune
postdiafragmatic .
Prediafragmatic sunt dispuse: cavitatea oral , limba, din ii, glandele salivare,
faringele i esofagul.
Por iunea postdiafragmatic este reprezentat de: stomac, intestinul sub ire,
intestinul gros i glandele anexe ale intestinelor (ficatul i pancreasul).

CAVITATEA ORAL
Cavitatea oral (Cavum oris) reprezint prima por iune a aparatului digestiv prin
care se asigur prehensiunea, mastica ia, insaliva ia i prepararea bolului alimentar, fiind
de asemenea sediul gustului i al sim ului tactil.
Cavitatea oral comunic rostral cu exteriorul prin fanta oral (Rima oris), iar
caudal cu faringele prin istmul gâtlejului. Dorsal este delimitat de un plafon, ventral de
un plan eu, iar bilateral de c tre pere ii cavit ii orale.
Cele dou arcade dentare superioar i inferioar împart cavitatea oral în
vestibulul oral (Vestibulum oris) i cavitatea oral propriu-zis (Cavum oris
proprium).
Vestibulul oral prezint o por iune labial , plasat între fa a intern a buzelor i
arcadele dentare incisive i o por iune bucal situat între fa a intern a obrajilor i
arcadele dentare premolare i molare ale maxilei i mandibulei (Fig. 2).
Fanta oral este delimitat de dou pliuri musculo-membranoase numite buze
(Labia oris), buza superioar (Labium superium) i buza inferioar (Labium inferium),
care se reunesc bilateral la nivelul unghiurilor orale (Angulus oris) numite i comisuri
orale.
Buza superioar este în general mai dezvoltat decât buza inferioar , aspect pu in
marcat la ecvine i rumeg toare mici, dar sesizabil la bovine, suine, carnivore i leporide.
Buza superioar este parcurs medio-dorsal de un an subnazal sau filtru (Philtrum).
Buza superioar alc tuie te împreun cu vârful nasului planul rostral la suine, planul
nazo-labial la bovine i planul nazal la celelalte specii.
De la nivelul buzei inferioare medio-ventral se reliefeaz b rbia sau mo ul
mentonier (Mentum).
Buzele sunt c ptu ite la exterior de piele i prev zute cu peri tactili, rari, fini, mai
scur i sau mai lungi care vor forma must ile, iar la interior sunt c ptu ite de mucoas
labial neted , umed , de culoare roz, pigmentat la unele specii i perforat de orificiile
glandelor labiale, mai vizibile la ecvine i mai numeroase aproape de unghiurile orale.
Baza anatomic a buzelor este reprezentat de mu chiul orbicularul buzelor.
Obrajii (Bucca) formeaz pere ii laterali ai cavit ii orale, fiind mai extin i i mai
pu in delimita i pe fa a lor extern decât pe fa a lor intern .
La exterior, obrajii se întind la unghiurile orale pân la ramura recurbat a
mandibulei, fiind diviza i într-o regiune maseteric situat caudal i care corespunde
mu chiului maseter i o regiune buccinatorie sau bucal situat rostral de precedenta.
La interior, obrajii sunt delimita i, rostral de unghiurile orale, caudal de pliurile
pterigomandibulare (Plica pterigomandibularis), un pliu mucos care leag palatul dur
de mandibul , caudal de ultimul molar superior i inferior. Pe fa a lor intern , obrajii sunt
în general netezi, cu excep ia rumeg toarelor care prezint papilele labiale (Papillae
labiales) i a leporidelor la care prin r sfrângerea spre interior a pielii buzelor, pe fa a
intern a obrajilor se g sesc peri vestibulari. În vestibulul oral se deschide canalul
parotidian la nivelul papilei parotidiene (Papilla parotidea) situat diferit în func ie de
specie, în dreptul premolarilor sau molarilor superiori.
La exterior, obrajii sunt acoperi i de piele, iar la interior mucoasa are aceea i
structur cu cea a buzelor. Mucoasa bucal con ine pe lâng papila parotidian i glande
salivare. Baza anatomic a obrajilor este reprezentat de mu chii buccinator i maseter.
Pere ii obrajilor la nou-n scu i con in câte un corp adipos (Corpus adiposum bucae)
numit în trecut bula lui Bichat.
Plafonul cavit ii orale (Palatum) denumit i bolta palatin , este alc tuit din
palatul dur (Palatum durum) i palatul moale (Palatum molle) sau v lul palatin
(Velum palatinum).
Palatul dur constituie peretele dorsal al cavit ii orale propriu-zise, fiind delimitat
rostro-bilateral de arcadele dentare superioare, iar caudal se continu cu palatul moale
(Fig. 3).
Baza osoas a palatului dur este format de procesele palatine ale oaselor incisive,
procesele palatine ale oaselor maxilare i de lamele orizontale ale oaselor palatine.
Palatul dur este u or excavat dintr-o parte în alta, c ptu it cu o mucoas palatin , mai
mult sau mai pu in pigmentat . Prezint papila incisiv , rafeul palatin i crestele palatine.
Papila incisiv (Papilla incisiva) este o forma iune impar , situat caudal de
incisivii centrali superiori, cu aspect diferit în func ie de specie i care este încadrat
bilateral de deschiderea oral a canalului incisiv a organului vomero-nazal, de aspectul
literei "T" culcat, care se deschide ventral în cavitatea oral i dorsal în cavitatea nazal .
Rafeul palatin (Raphe palati) începe imediat caudal de papila incisiv i se întinde
caudal pân în apropierea palatului moale. Are un traiect diferit în func ie de specie,
aproape rectiliniu sau în zig-zag.
Crestele palatine (Rugae palatinae) sau ridurile palatine sunt reliefuri transverse
care se formeaz la nivelul rafeului i se întind înspre marginile bilaterale ale palatului
dur. Marginea lor liber este orientat caudal, iar num rul crestelor palatine difer în
func ie de specie.
Palatul moale reprezint prelungirea caudal a palatului dur, fiind dispus oblic
caudo-ventral. Este mobil i separ cavitatea oral de nazo-faringe. Împreun cu r d cina
limbii delimiteaz gâtlejul (Fauces) care apar ine faringelui. V lul palatin prezint
pentru descriere dou fe e i patru margini.
Fa a oral situat rostro-ventral este u or concav i prezint un rafeu median, mai
mult sau mai pu in evident în func ie de specie, fiind c ptu it cu mucoas de tip digestiv.
Fa a faringian situat dorso-caudal, formeaz plan eul foselor nazale i este
c ptu it de mucoas de tip respirator, mai neted dar mai colorat i u or ridat .
Marginea rostro-dorsal a palatului moale este îngro at i ata at de marginea
caudal a palatului dur.
Marginile laterale se inser pe oasele palatine i pterigoide i se continu cu pere ii
laterali ai cavit ii orale i ai faringelui.
Marginea liber este situat ventro-caudal, se continu bilateral spre faringe cu câte
un arc palatofaringian (Arcus palato-pharingeus), iar medio-caudal prezint la suine o
proeminen , uvula palatin (Uvula palatina) numit omu or sau luet . Între palatul
moale i r d cina limbii se formeaz bilateral un pliu mucos sub form de arc, arcul
palatoglos (Arcus palatoglossus). R d cina limbii împreun cu arcurile palatoglose
formeaz istmul gâtlejului (Isthmus faucium). Bilateral între arcurile palatoglos i
palatofaringian exist o depresiune numit fosa tonsilar (Fossa tonsilaris) care
ad poste te tonsila palatin (Tonsilla palatina) numit i amigdala palatin .
Palatul moale este mobilizat de cinci perechi de mu chi.
Mu chiul palatin (M. palatinus) este cilindroid, plasat dorso-medial în palatul
moale, dorsal de mu chiul palatofaringian, având originea pe marginea caudal a
palatului dur i termina ia pe marginea liber a palatului moale. Prin contrac ie scurteaz
lungimea palatului moale.
Mu chiul palatofaringian (M. palatopharingeus) este un mu chi comun faringelui
i palatului moale, cu originea pe aponevroza palatin , iar termina ia pe mu chiul
pterigofaringian i pe rafeul palatin. Este ridic tor al palatului moale.
Mu chiul palatoglos (M. palatoglossus) se desprinde din mu chiul palatofaringian
unde î i are originea, terminându-se în dreptul arcului palatoglos. Are rol de tensor al
palatului moale.
Mu chiul tensor al v lului palatin (M. tensor veli palatini) este aplatizat, având
originea pe procesul muscular al stâncii temporalului i termina ia pe aponevroza palatin
i pe hamulusul osului pterigoid. Are rol de tensor al palatului moale.
Mu chiul ridic tor al v lului palatin (M. levator veli palatini) este situat medial
de precedentul, având originea pe procesul muscular al stâncii temporalului i termina ia
pe mu chiul pterigo-faringian. Este ridic tor al palatului moale, constrictor i dilatator al
orificiului faringian al tubei auditive.
În mucoasa palatului moale sunt prezente glande salivare diseminate, atât pe fa a
oral cât i pe fa a faringian .
În fiziologia digestiei, palatul moale are rolul de a regla tranzitul bolului alimentar
spre oro-faringe i esofag, împiedicând întoarcerea lui în cavitatea oral .
Plan eul cavit ii orale reprezentat de plan eul sublingual este circumscris de c tre
arcadele dentare inferioare, g zduie te limba, neputând fi examinat decât dup ridicarea
limbii. Este divizat într-o por iune prefrenular i dou recesuri sublinguale laterale.
Por iunea prefrenular se întinde rostral de frâul limbii (Frenulum linguae),
prezentând bilateral i caudal de incisivii inferiori carunculii sublinguali (Caruncula
sublingualis), pliuri mucoase la nivelul c rora se deschid glanda salivar mandibular i
glanda sublingual monostomatic . La unele specii (ecvine, caprine) în vecin tatea
carunculilor sublinguali sunt situate glandele paracarunculare (Glandulla
paracaruncularis).
Caudal de incisivii centrali i bilateral de linia median a por iunii prefrenulare se
g se te organul orobazal (Organum orobasale), un organ vestigial, corespondentul
glandei sublinguale rostrale la reptile. În mucoasa plan eului sublingual pot fi g site la
unele specii rudimente de tonsile sublinguale (Tonsilla sublingualis).
Fiecare reces sublingual lateral (Recessus sublingualis lateralis) este profund,
divergent i se întinde caudal pân la nivelul ultimului molar inferior, pentru a se termina
lateral pe arcul palatoglos. În por iunea sa rostral proemin o creast longitudinal , care
începe în dreptul frâului limbii i se termin la nivelul primilor molari inferiori, formând
pliul sublingual (Plica sublingualis) la nivelul c reia se deschid canalele glandei salivare
sublinguale polistomatice.

PARTICULARIT I SPECIFICE ALE CAVIT II ORALE

Particularit ile cavit ii orale sunt foarte caracteristice fiec rei specii, datorit
modului diferit prin care se realizeaz prehensiunea, mastica ia i degluti ia alimentelor.
Cunoa terea acestor tr s turi permite o mai bun explorare a aparatului digestiv i a
c ilor naturale de acces c tre faringe, laringe i trahee.
Ecvine. Cavitatea oral este alungit i îngust , posibilit ile de deschidere ale
acesteia sunt limitate, iar accesul medico-chirurgical este dificil. Buzele sunt foarte
mobile i au un rol important în prehensiunea alimentelor. La exterior, pielea este
pigmentat i acoperit de peri fini, unii având rol tactil. Filtrul este larg i pu in profund.
Medio-ventral de la nivelul buzei inferioare se reliefeaz "mo ul b rbiei". Fanta oral este
relativ îngust , iar unghiurile orale nu ajung pân în dreptul primilor molari. Obrajii sunt
foarte lungi i acoper în totalitate arcadele premolare i molare. Palatul dur este lung,
papila incisiv este patrulater , iar deschiderea oral a canalelor incisive ale organului
vomero-nazal sunt obliterate. Crestele palatine sunt în num r de 17-18 perechi, concave
caudal i care ocup aproape în totalitate palatul dur (Fig. 3). V lul palatin este lung i în
contact intim cu epiglota, împiedicând respira ia oral . Plan eul cavit ii orale este îngust,
carunculii sublinguali sunt aplatiza i dorso-ventral, la vârful lor deschizându-se canalul
glandei mandibulare. Pu in rostral de carunculii sublinguali exist o gland salivar mic ,
particular , numit glanda paracaruncular . Organul oro-bazal este lung i se deschide
caudal de incisivii inferiori.
Bovine. De i, cavitatea oral este mai scurt i mai larg decât la ecvine,
posibilit ile de deschidere sunt reduse. Cavitatea oral este adaptat la prehensiune
rapid i mastica ie sumar , urmat de regurgitare i mastica ie mericic . Buzele sunt
groase, rigide i pu in mobile. Buza superioar este mai dezvoltat i acoper par ial buza
inferioar . Planul nazo-labial con ine glande sudoripare, este acoperit de piele glabr , de
culoare roz i diferit pigmentat , fiind umed i rece la animalele s n toase. B rbia este
bine reliefat . Obrajii sunt mai scur i dar mai largi decât la ecvine, reliefându-se pe fa a
lor intern , de la unghiurile orale la arcurile palatoglose numeroase papile delomorfe
conice, orientate oblic în direc ie caudal . Palatul dur este alungit, iar rostral incisivii
superiori sunt înlocui i de perni a dentar (Pulvinus dentalis). Papila incisiv are aspect
triunghiular, flancat de orificiile orale ale canalelor incisive. Rafeul palatin este slab
eviden iat, iar crestele palatine în num r de 16-18 perechi au marginea liber zim at ,
ocupând 2/3 din palatul dur. Palatul moale este lung, mobil, permi ând atât respira ia
oral cât i regurgitarea alimentelor (necesar în procesul de rumegare). Plan eul cavit ii
orale este îngust, carunculii sublinguali aplatiza i, având marginea liber crenelat , pe ea
deschizându-se canalul glandei mandibulare i canalul glandei sublinguale
monostomatice. Uneori este prezent un rudiment de gland paracaruncular , situat în
vecin tatea frâului limbii. Organul oro-bazal este plasat foarte aproape de planul median.
Ovine i caprine. Buzele sunt sub iri i mobile, cu marginile libere crenelate, având
rol semnificativ în prehensiunea alimentelor. Buza superioar este str b tut de un filtru
îngust i profund. La caprine, b rbia este prev zut cu un smoc de p r care formeaz
"barbi onul". Fanta oral este mai mare în raport cu cea de la bovine. Obrajii au aceea i
dispozi ie ca i la rumeg toarele mari. Palatul dur este foarte excavat în dreptul molarilor,
fiind mai larg la caprine decât la ovine. Papila incisiv are aspect triunghiular, crestele
palatine sunt în num r de 14-15 la ovine i de 12-13 la caprine. Palatul moale este
asem n tor cu cel de la rumeg toarele mari. Mucoasa palatin la ovine este pigmentat .
La nivelul plan eului cavit ii orale, glandele paracarunculare sunt mai bine dezvoltate la
caprine, iar în recesurile sublinguale laterale proemin papile bine dezvoltate.
Suine. La suine cavitatea oral este lung i larg , iar fanta oral este mare. Buzele
sunt inegale, buza superioar fiind mai dezvoltat decât buza inferioar i realizeaz cu
vârful nasului planul rostral, de form circular , la nivelul c ruia sunt situate n rile.
Filtrul este scurt i slab eviden iat. Obrajii sunt scur i i c ptu i i de o mucoas neted .
Palatul dur este îngust i alungit, cu aspect ogival în partea sa rostral , l imea maxim
fiind în dreptul caninilor. Papila incisiv are aspect romboidal, rafeul palatin este lung i
de forma unui an îngust, în zig-zag, înso it bilateral de 20-23 de perechi de creste
palatine proeminente. Palatul moale este mai lung decât larg i prezint median pe
marginea sa liber un rudiment de uvul . Organul oro-bazal este rudimentar, iar
carunculii sublinguali sunt slab eviden ia i i rotunji i.
Canide. Cavitatea oral prezint varia ii multiple în func ie de ras , fiind îngust i
alungit la rasele dolicocefalice i dimpotriv scurt i l rgit la rasele brevicefalice.
Fanta oral nu prezint varia ii, fiind larg , deschiderea botului putându-se realiza foarte
u or, astfel c explorarea cavit ii orale i a faringelui, se realizeaz relativ simplu.
Mucoasa cavit ii orale este pigmentat . Buzele sunt foarte mobile i sub iri, inegal
dezvoltate i au marginile libere crenelate. Buza superioar acoper lateral buza
inferioar , ambele fiind c ptu ite cu piele fin cu peri tactili, numero i, lungi i care
formeaz must ile. Filtrul este adânc, evident i prelungit pân între narine. Obrajii sunt
relativ scur i i foarte extensibili, c ptu i i cu o mucoas neted . Palatul dur este îngust
rostral, dar se l rge te în sens caudal, l imea maxim fiind în dreptul primilor molari,
având aspect de lir . Papila incisiv este mamelonat , eliptic sau rotund . Rafeul palatin
este slab eviden iat, uneori absent. Crestele palatine sunt mai pu in numeroase, 6-10
perechi, puternic eviden iate. Palatul moale este relativ lung. Plan eul cavit ii orale este
larg, situat de-o parte i de alta a frâului limbii, carunculii sublinguali sunt slab
eviden ia i, organul oro-bazal redus.
Feline. Cavitatea oral seam n cu cea de la canide, dar este mai scurt i mai
larg . Buzele sunt acoperite de piele fin , prev zute cu peri tactili lungi, care la nivelul
buzei superioare formeaz "must ile". Buza inferioar are marginile libere pu in
festonate. Spre deosebire de canide, în apropierea unghiurilor orale i mai ales în pielea
buzei inferioare sunt prezente glande circumorale, de tip sebaceu. Obrajii sunt relativ mai
scur i decât la canide. Palatul dur prezint 6–7 perechi de creste palatine, rafeul palatin
este ters, pe fa a oral a palatului moale se observ papile filiforme lungi.
Leporide. Cavitatea oral este alungit , mai îngust în dreptul incisivilor i mai
larg caudal. Fanta oral este scurt . Buzele sunt inegal dezvoltate, acoperite de piele cu
peri tactili, mai numero i la nivelul buzei superioare. Filtrul este evident, profund i
împreun cu n rile are aspectul literei "Y".
Obrajii sunt lungi i prezint pe fa a lor intern datorit r sfrângerii pielii, peri
vestibulari (Pili vestibulares). Pe palatul dur, rafeul palatin este ters, papila incisiv este
mamelonat , crestele palatine sunt în num r de 22 33 perechi, evidente i dispuse pe
toat lungimea palatul dur.
Plan eul cavit ii orale se caracterizeaz prin prezen a la nivelul fiec rui reces
sublingual a unor pliuri mucoase, un pliu mucos principal i 5 6 pliuri mucoase
secundare, medial de precedentul.