Sunteți pe pagina 1din 251

Elaborarea politicii

nationale de gestionare a
namolurilor de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea 1
Cod Proiect: POSM/6/AT/I.1.2010
Versiune finala

Iunie 2011
Directia Generala AM POS Mediu
Regionala

Elaborarea politicii
nationale de gestionare a
namolurilor de epurare
275852

WUD

WUI

C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National


Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc
25 Aprilie 2011

Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I


Iunie 2011

Directia Generala AM POS Mediu


Proiect cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala

Str. Justitiei nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania
T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Elaborarea si revizuirea raportului


Editie

Data

Autor

Verificare

25 Aprilie 2011

Membrii Consortiului Geoff Lawn

Aprobare

Descriere

Jaroslaw Piotrowski

Varianta schita

Jaroslaw Piotrowski

Varianta final ace include observatiile


transmise de catre factorii interesati

Jaroslaw Piotrowski

Varianta finala nr 2 ce include


observatiile transmise de catre factorii
interesati

Jeremy Hall
Toma Stoia
B

31 mai 2011

Membrii Consortiului Geoff Lawn


Jeremy Hall
Toma Stoia

22 iunie 2011

Membrii ConsortiuluiGeoff Lawn


Jeremy Hall
Toma Stoia

Acest document a fost elaborat pentru partea care l-a contractat


si doar pentru scopuri specifice, aferente proiectului mentionat
mai sus. Nu trebuie utilizat de nicio alta parte sau intr-un alt
scop.

Nu acceptam nicio responsbilitate ce deriva din utilizarea


acestui document de o alta parte sau intr-un alt scop sau din
existenta unor erori sau omisiuni datorate unor erori sau
omisiuni in datele furnizate noua de alte parti.
Acest document contine informatii confidentiale si se afla sub
incidenta drepturilor de proprietate intelectuala. Nu trebuie
transmis altor parti fara acordul nostru si al autoritatii
contractante, in prealabil.

Mott MacDonald, Iancu Capitanu Street No 15, District 2, Bucharest, 21361, Romania
T +40 21 252 27 38 F +40 21 252 27 37, W www.mottmac.com

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Continut
Capitol

Titlu

1.

Introducere

1.1

Informatii de baza _____________________________________________________________________ 1

1.2

Scopul si contextul partii 1 a Raportului ____________________________________________________ 1

1.3

Formatul prime parti a Strategiei _________________________________________________________ 4

2.

Situatia existenta in Romania privind managementul namolului

2.1

Productia, tratarea si eliminarea namolurilor ________________________________________________ 6

2.2

Calitatea namolului ____________________________________________________________________ 9

2.3

Costurile gestionarii nmolurilor i managementul financiar ___________________________________ 16

3.

Estimari privind productia de namol 2010-2040

3.1

Aspecte economice si de planificare _____________________________________________________ 19

3.2

Dezvoltarea sectoarelor agricole si industriale ______________________________________________ 22

3.3

Proiectiile populatiei __________________________________________________________________ 34

3.4

Proieciile produciei de nmol __________________________________________________________ 38

4.

Contextul legal si institutional

4.1

Legislatia UE si legislatia romaneasca ____________________________________________________ 43

4.2

Norme ale Statelor Membre pentru calitatatea namolului si a solului ____________________________ 45

4.3

Responsabilitati institutionale in Romania _________________________________________________ 50

4.4

Concluzii si recomandari _______________________________________________________________ 55

5.

Cele mai bune practici de management a namolurilor

5.1

Metodologii privind cele mai bune optiuni de mediu practicabile (BPEO) _________________________ 64

5.2

Tratarea namolurilor __________________________________________________________________ 67

5.3

Namolul utilizat pe terenuri _____________________________________________________________ 72

5.4

Recuperarea energiei din namoluri_______________________________________________________ 75

5.5

Eliminarea namolului la depozitul de deseuri _______________________________________________ 77

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Pagina
1

19

43

64

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.6

Tendinte viitoare _____________________________________________________________________ 78

5.7

Eliminarea namolului generat de statiile de tratare a apei _____________________________________ 83

5.8

Cerinte monitorizare __________________________________________________________________ 83

5.9

Cele mai bune practici de management financiar i de control al costurilor _______________________ 92

5.10

Factori ce afecteaza siguranta desfasurarii operatiunilor de gestionare a namolului ________________ 95

5.11

Concluzii si recomandari _______________________________________________________________ 97

6.

Analiza Pietei de namol

6.1

Piata pentru utilizarea namolui pe terenuri _______________________________________________ 99

6.2

Piata pentru recuperarea energiei din namol ______________________________________________ 122

6.3

Asigurararea unor piete de namol _____________________________________________________ 128

7.

Plan de actiune

7.1

Obiective strategice si specifice ________________________________________________________ 131

7.2

Aspecte de planificare ________________________________________________________________ 131

7.3

Plan de actiuni pe termen mediu si lung__________________________________________________ 133

7.4

Cerinte de implementare si monitorizare _________________________________________________ 141

Anexe

99

131

143

B.1.

Prognoze privind populatia ____________________________________________________________ 181

C.1.

Legislatia UE si cea romaneasca _______________________________________________________ 182

C.2.

Directiva CE si legislatia romana corespondenta ___________________________________________ 201

D.1.

Tratarea namolului __________________________________________________________________ 212

D.2.

Utilizarea namolurilor pe terenuri _______________________________________________________ 221

D.3.

Recuperarea energiei din namoluri______________________________________________________ 223

D.4.

Eliminarea namolurilor in depozite de deseuri _____________________________________________ 226

D.5.

Costurile tratarii si eliminarii namolurilor __________________________________________________ 227

E.1.

Regiunile ecologice din Romania _______________________________________________________ 231

E.2.

Clasificarea solurilor in Romania _______________________________________________________ 231

E.3.

Concentratia metalelor grele din soluri in Romania _________________________________________ 231

E.4.

Depozite de deseuri neconforme in Romania _____________________________________________ 231

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabele
Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare _______________________________________________ 3
Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007) _____________________________________________ 6
Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007) ____________________________________________________ 6
Tabelul 2.3: Rezumatul proceselor existente si propuse pentru tratarea namolurilor de epurare (Studii de Fezabilitate)
____________________________________________________________________________________ 7
Tabelul 2.4: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate) _____________________ 8
Tabelul 2.5: Calitatea namolului de epurare (2010) ____________________________________________________ 11
Tabelul 2.6: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti_______________ 12
Tabelul 2.7: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organici ____ 14
Tabelul 2.8: Calitatea namolului de tratare a apei potabile (2010) ________________________________________ 15
Tabelul 2.9: Starea financiar a operatorilor regionali __________________________________________________ 16
Tabelul 3.1: Utilizarile terenului agricol (mii ha) _______________________________________________________ 23
Tabelul 3.2: Productia agricola (2006 2009) in Lei ___________________________________________________ 26
Tabelul 3.3: Principalele unitati de prelucrare si capacitatile de procesare, 2007 2009 _______________________ 26
Tabelul 3.4: Agricultura ecologica in Romania, 2006 2010 (valori reala pana in 2009, estimari pentru 2010) _____ 27
Tabelul 3.5: Balanta comerciala Agricultura ________________________________________________________ 27
Tabelul 3.6: Valori PIB (date reale pana in 2010, proiectii in perioada 2011 2014) prognoza de primavara 2011) _ 30
Tabelul 3.7: Evolutia industriei Cresteri / descresteri anuale (in %) ______________________________________ 32
Tabelul 3.8: Evolutia agriculturii Cresteri / descresteri anuale (in %) _____________________________________ 33
Tabelul 3.9: Populaia (mii persoane) n anuarul statistic (2008) i EUROSTAT (2010) ________________________ 34
Tabelul 3.10: Populaia (mii persoane) n EUROSTAT __________________________________________________ 35
Tabelul 3.11: 2010 2030 prognoza EUROSTAT ______________________________________________________ 38
Tabelul 3.12: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate _________________________________ 40
Tabelul 3.13: Progonoza cantitatilor totale de namol in Romania, (tone/an s.u.) ______________________________ 41
Tabelul 3.14: Estimarile productiei de namol realizate pe baza ipotezelor scenariului nr 1 ______________________ 42
Tabelul 4.1: Concentratiile maxime permise ale potentialelor elemente toxice in namol-soluri tratate (mg/kg sol uscat)
in Statele Membre si SUA. _____________________________________________________________ 45

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 4.2: Nivelul maxim de metale grele (mg / su kg) n nmolul de epurare utilizat n scopuri agricole_________ 47
Tabelul 4.3:

Standarde pentru concentratiile maxime de patogeni in namolul de epurare _____________________ 48

Tabelul 4.4: Norme pentru concentratiile maxime pentru contaminantii organici din namolul de epurare (mg/kg s.u.
exceptie PCDD/F: ng TEQ/kg s.u.) _______________________________________________________ 49
Tabelul 4.5: Aspecte legale de analizat _____________________________________________________________ 56
Tabelul 4.6: Aspecte institutionale de analizat ________________________________________________________ 58
Tabelul 4.7: Impacturi la nivel regional/local ale propunerilor de imbunatatire a cadrului legal/institutional _________ 59
Tabelul 4.8: Impacturi ale imbunatatirilor propuse, la nivelul Operatorilor de apa si ape uzate __________________ 61
Tabelul 5.1: Procesul de evaluare BPEO ____________________________________________________________ 65
Tabelul 5.2: Scopul principalelor procese de tratare a namolurilor ________________________________________ 69
Tabelul 5.3: Procese curente si avansate de tratare a namolurilor ________________________________________ 69
Tabelul 5.4: Optiuni de reducere a volumului de namol pentru lucrari de mica amploare ______________________ 70
Tabelul 5.5: Trenduri istorice (1995-2006) in utilizarea namolurilor in agricultura si nivelul curent de utilizare (2006) in
UE 27 si Norvegia ____________________________________________________________________ 73
Tabelul 5.6: Trenduri previzionate in utilizarea si eliminarea namolurilor in statele membre ale Uniunii Europene ___ 81
Tabelul 5.7: Optiuni de eliminare a namolului de la statiile de tratare ______________________________________ 83
Tabelul 5.8: Cerinte analitice pentru procesare si pentru utilizarea sau evacuarea namolului ___________________ 85
Tabelul 5.9: Costuri de capital ____________________________________________________________________ 94
Tabelul 5.10: Cheltuieli de exploatare (operaionale) ____________________________________________________ 94
Tabelul 5.11: Factorii ce afecteaza siguranta operatiunilor de gestionare a apelor uzate si a namolului ____________ 96
Tabelul 6.1: Criterii de evaluare a pretabilitatii solurilor la aplicarea namolului ______________________________ 101
Tabelul 6.2: Distributia analizei concentratiilor de metale grele in solurile din Romania (16 km caroiaj) __________ 104
Tabelul 6.3: Clasificarea pretabilitatii terenurilor agricole _______________________________________________ 106
Tabelul 6.4: Numarul si marimea exploatatiilor agricole in Romania ______________________________________ 111
Tabelul 6.5: Proprietatea si suprafata padurilor in Romania (2009) ______________________________________ 111
Tabelul 6.6: Programul National de Impadurire (2010) ________________________________________________ 115
Tabelul 6.7: Zone de extractie si amplasarea minelor in Romania _______________________________________ 116
Tabelul 6.8: Tipul si suprafata depozitelor de deseuri _________________________________________________ 117
Tabelul 6.9: Termocentrale din Romania pe baza de combustibil solid (date din 2001) _______________________ 125
Tabelul 7.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de
275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
raportare __________________________________________________________________________ 134
Tabelul 7.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite cai
si a calitatii namolului ________________________________________________________________ 135
Tabelul 7.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor la nivel local, regional
si national _________________________________________________________________________ 136
Tabelul 7.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de
canalizare _________________________________________________________________________ 137
Tabelul 7.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor _________________ 138
Tabelul 7.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor ________________ 138
Tabelul 7.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor
__________________________________________________________________________________ 139
Tabelul A.1: Prezentarea principalelor Proiecte existente si propuse privind Gestionarea namoluilor (din Studii de
Fezabilitate) ________________________________________________________________________ 145
Tabelul A.2: Stadiul proiectelor finanate prin msura ISPA _____________________________________________ 174
Tabelul A.3: Stadiul proiectelor finanate prin fonduri de Coeziune Axa prioritar I ___________________________ 176
Tabelul C.1: Concentraiile maxime admisibile de metale grele din nmolurile destinate pentru utilizarea n agricultur
(mg/kg de substanta uscat)___________________________________________________________ 185
Tabelul C.2: Valorile limit pentru cantitile anuale de metale grele care pot fi introduse n terenurile agricole pe baza
unei medii de 10 ani (kg/ha/an) ________________________________________________________ 186
Tabelul C.3: Criterii de evaluare a pretabilitii solurilor la aplicarea nmolului ______________________________ 188
Tabelul C.4: Numrul analizelor de nmol __________________________________________________________ 190
Tabelul C. 5: Valori ale concentratiilor maxime permisibile pentru potentialele elemente toxice existente in solul tratat
cu namol ()mg/kg sol uscat) in Statele Membre ale EU si US _________________________________ 196
TabelulC. 6: Nivelul maxim al metalelor grele (mg/kg/su) existent in namolul de epurare utilizat in agricultura ____ 197
Tabelul C.7: Standarde privind valori maxime ale concentratiilor de patogeni in namolul de epurare ____________ 199
Tabelul C.8: Standarde privind valorile maxime admise pentru contaminantii organici in namolul de epurare (mg/kg su
exceptand PCDD/F: ng TEQ/kg su)) ____________________________________________________ 200
Tabel D.1:

Procese de tratare care dau o reducere 2 pe scara logaritmica zecimala in E Coli ________________ 214

Tabel D.2:

Procese de tratare care in mod tipic dau o reducere 6 pe scara logaritmica zecimala in E Coli ______ 216

Tabel D.3:

Cantitati recente de namoluri de epurare reciclate catre agricultura in cele 27 de State membre UE __ 221

Tabel D.4:

Trenduri istorice (1995-2006) in utilizarea namolurilor in agricultura si nivelul curent de utilizare (2006) in
UE 27 si Norvegia ___________________________________________________________________ 223

Tabe lD.5:

Numarul si capacitatea totala a incineratoarelor in Statele membre ____________________________ 224

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabel D6:

Incinerarea namolurilor ca procent in productia Statelor membre ______________________________ 224

Tabel D.7:

Proportia namolurilor eliminate la depozite de deseuri in Statele membre _______________________ 226

Tabel D.8:

Tipuri de costuri incluse ______________________________________________________________ 229

Tabel D.9:

Costuri relative pentru diferite rute de tratare si eliminare a namolurilor _________________________ 229

Figuri
Figura 3.1:

Relaiile simplificate dintre variabilele implicate n producerea i managementul nmolului de epurare _ 22

Figura 3.2:

Utilizarea terenului arabil (date pentru 2009) _______________________________________________ 24

Figura 3.3:

Ponderea populatiei ocupate cu agricultura, 2001-2008 (%) ___________________________________ 25

Figura 3.4:

Populatia ocupata in agricultura pe grupe de varsta, 2006 - 2008 ______________________________ 25

Figura 3.5:

Evolutia industriei ca procent din PIB _____________________________________________________ 28

Figura 3.6:

Productia industriala, 1997 2012 (valori reale pana in anul 2009; estimari pentru 2010 2012) _____ 29

Figura 3.7:

Cresteri estimate pentru industrie, 2010 - 2014 _____________________________________________ 31

Figura 3.8:

Cresteri estimate pentru agricultura, 2010-2014 ____________________________________________ 31

Figura 3.9:

Prognoza referitoare la industrie in functie de regiuni ________________________________________ 32

Figura 3.10: Prognoza referitoare la agricultura in functie de regiuni _______________________________________ 33


Figura 3.11: Populaia Romniei n trecut i n viitor - (EUROSTAT) _____________________________________ 36
Figura 3.12: Descreterea anual a populaiei pe regiuni ntre 2010 i 2030 (EUROSTAT) ____________________ 37
Figura 3.13: Prognoza demografic pe regiuni ________________________________________________________ 37
Figura 4.1:

Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea OG 1609/2009) ______ 54

Figura 4.2:

Necesitati de imbunatatire a cadrului institutional vedere de ansamblu _________________________ 63

Figura 5.1:

Diagrama de tratare si utilizare a namolului ________________________________________________ 68

Figura 5.2:

Optiuni pentru recuperarea energiei din dezintegrarea termica a namolului _______________________ 76

Figura 5.3:

Trenduri istorice si previziuni in utilizarea si eliminarea namolurilor in UE ________________________ 80

Figura 5.4:

Trenduri istorice si previzionate pentru utilizare in agricultura __________________________________ 82

Figura 6.1:

Harta zonelor, domeniilor si regiunilor ecologice din Romania ________________________________ 100

Figura 6.2:

Zonele vulnerabile la nitrati si terenurile utilizate in Romania _________________________________ 106

Figura 6.3:

Structura categoriilor de folosinta a terenului agricol in Romania (valori medii 2007-2009) __________ 107

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 6.4:

Suprafata ocupata de culturi agricole 2007-2010___________________________________________ 107

Figura 6.5:

Distributia terenului arabil in Romania ___________________________________________________ 109

Figura 6.6:

Distributia terenului arabil cu panta de sub 5% in Romania___________________________________ 110

Figura 6.7:

Distributia padurilor, parcurilor nationale si a rezervatiilor naturale in Romania ___________________ 114

Figura 6.8:

Pozitia geografica a activitatilor de extractie a minerurilor (1975) ______________________________ 119

Figura 6.9:

Pozitia geografica a depozitelor de deseuri industriale si municipale ___________________________ 120

Figura 6.10: Impactul continutului in apa al namolului asupra capacitatii calorice nete________________________ 122
Figura 6.11: Optiuni pentru recuperarea/reciclarea energiei din namol ____________________________________ 124
Figura 6.12: Amplasamentul termocentralelor pe carbune ______________________________________________ 127
Figura 6.13: Amplasamentul fabricilor de ciment din Romania __________________________________________ 128
Figura D1:

Proportia incinerarii si co-arderii namolurilor in Elvetia ______________________________________ 226

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Acronime si abrevieri / Acronyms and abbreviations
Romn

Title

Englez

Romanian

Titlu

English

AB

Apa bruta
Raw water

AC

Autoritate competenta
Competent Authority

ACIS

Treated water
Apa uzata

BF

Beneficiar final

BEI

Banca Europeana de Investitii

Waste water
Final beneficiary
European Investment Bank

TW
WW
FB
EIB

Banaca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare


European Bank for Reconstruction and Development

BNA

TA

Apa tratata

Auz

BERD

RAEP

Asistenta tehnica
Technical assistance

AT

AEP

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului


Regional Agency for Environment Protection

AT

AOX

Agentia locala pentru Protectia Mediului


Agency(local) for Environment Protection

ARPM

NEPA

Organohalogeni Absorbabili
Adsorbable Organohalogens

APM

LRNA

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului


National Environment Protection Agency

AOX

NAAG

Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare


Land Reclamation National Agency

ANPM

RWNA

Agentia Nationala de Consultanta Agricola


National Agency for Agricultural Consultancy

ANIF

Sop Env MA

Administratia Nationala Apele Romane


Romanian Waters National Administration

ANCA

EFA

Autoritatea de Management pentru POS Mediu


SOP Environment Management Authority

ANAR

FEA

Administratia Fondului Pentru Mediu


Environmental Fund Administration

AM POS Mediu

ACSF

Analiza economica si financiara


Financial and economical analysis

AFM

CA

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale


The Authority for Coordination of Structural Funds

AEF

RW

EBRD

Bazine cu namol activat


Activated sludge tanks

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

AST

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Romn

Title

Englez

Romanian

Titlu

English

CBA

Analiza cost beneficiu


Cost benefit analysis

CBO

CBA

Consum biochimic de oxigen


Biological Oxygen Demand

CCO

BOD

Consum chimic de oxigen


Chemical Oxygen Demand

CE

COD

Comisia Europeana
European Comission

CNSR

EC

Cadrul National Strategic de Referinta


National Reference Strategic Frame

CE

NRSF

Comisia Europeana
European Commission

COT

EC

Carbon organic total


Total Organic Carbon

CO (OPEX)

TOC

Cheltuieli operare
Operating Expenditures

CI (CAPEX)

OPEX

Cheltuieli de Investitii
Capital Expenditures

DADR

CAPEX

Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala


Directorate for Agriculture and Rural Development

DAT

DARD

Directia Asistenta Tehnica din cadrul DGMIS


Technical Assistance Directorate

DFC

TAD

Directia Fonduri de Coeziune


Cohesion Fund Directorate

DGAMPOSM

CFD

Directia generala Autoritatea de Management POS Mediu


General Directorate of the SOP Environment Management Authority

DGDSP

Directia Gestiune Deseuri si Substante Periculoase


Waste Management and Dangerous Substances

DGMA

PST

Decantoare secundare
Secondary Sedimentation Tanks

Dm 3/s

PEU

Decantoare Primare
Primary Sedimentation Tanks

DS

GDWM

Directia Programare si Evaluare din cadrul DGAMPOSM


Programming and Evaluation Unit

DP

WMDS

Directia Generala Managementul Apelor


General Directorate for the Water Management

DPE

GDSOPE

SST

Litri pe secunda
Liters per second

EIA

Evaluarea impactului asupra mediului

EIM

Evaluarea Impactului asupra mediului

Environmental Impact Assessement

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

l/s
EIA

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Romn

Title

Englez

Romanian

Titlu

English

Environmental Impact Evaluation


EMPP

EIE

Evaluarea de mediu pentru planuri/programme (P/P)


The environmental evaluation for plans/programms

ESM

EMPP

Evaluarea strategica de mediu


Strategical Environmental Evaluation

FC

SEE

Fondul de Coeziune
Cohesion Fund

FEDR

CF

Fondul European de Dezvoltare Regionala


European Fund for Regional Development

FIDIC

EFRD

Federatia Internationala de Ingineri de Consultanta


International Federation of Consulting Engineers

FSC

FIDIC

Fonduri Structurale si de Coeziune


Cohesion and Structural Funds

GNM

CSF

Garda Nationala de Mediu


National Environmental Guard

GIS

NEG

Sistem Informatic Geografic


Geographic Information System

HG

GIS

Hotarare de Guvern
Government Decision

ICPA

GD

Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie


Pedology and Agrochemistry Research Institute

IFI

PARI

Institutie Financiara Internationala


International Financing Institution

INS

IFI

Institutul National de Statistica


National Statistical Institute

ISPA

NSI

Instrument de Politici Structurale de pre-aderare


Instrument for the pre-accession Structural policy

ISPE

ISPA

Institutul de Studii si Proiectari Energetice SA


Institute for Studies and Power Engineering

Lpcd(lpz)

ISPE

Litri pe persoana si zi(referitor la consumul de apa)


Litres per capita per day(referring to the consumption of water)

l.e.

Locuitor echivalent
Population equivalent

lpcd
p.e.

Metru
Metre
3

m /s

Metru cub pe secunda


Cubice metres per second

m3/ zi

m3/s

Metru cub pe zi
Cubic metres per day

m3/an

m3/d

Metru cub pe an
Cubic metres per year

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

m3/y

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Romn

Title

Englez

Romanian

Titlu

English

Mp

Metru patrat
Square metres

MADR

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale


Ministry of Agricultural and Rural Development

MAI

Quality Assurance/Quality Control


Polietilena de Inalta Densitate

PND

Planul National de Dezvoltare

High density polyethylene


National Development Plan

QA/QC
HDPE
NDP

Plan/Program la SEA
SEA Plan/Programme

PRGD

SOP Environment

Asigurarea si controlul calitatii

PEHD

P/P

GRP

Programul Operational Sectorial Mediu


Environment Sectorial Operational Programme

QA/QC

PASO

Poliesteri Armati cu Fibra de Sticla


Glass reinforced Polyesters

POS Mediu

RO

Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice


Pedology and Agrochemistry Studies Office

PAFSIN

MO

Operator regional
Regional operator

OSPA

IB

Ordin Ministerial
Ministerial Order

OR

NRW

Organism intermediar
Intermediary Body

OM

LOS

Apa care nu produce venit


Non revenue water

OI

TSS

Nivelul de servicii
Levels of service

NRW

NOM

Materii totale in suspensie


Total suspended solids

NS

MEF

Materii Organice Naturale


Natural Organic Matter

MTS

MEFin

Ministerul Mediului si Padurilor


Ministry of Environment and Forests

MON

MPF

Ministerul Economiei si Finantelor


Ministry of Economy and Finance

MMP

MAI

Ministerul Finantelor Publice


Ministry of Public Finance

MEF

MARD

Ministerul Administratiei si Internelor


Ministry of Administration and Interior

MFP

sqm

Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

P/P

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Romn

Title

Englez

Romanian

Titlu

English

Regional Plan for Waste Management


PVC

Policlorura de vinil
Polyvinyl chloride

UE
SEA

Evaluare Strategica de Mediu

UIP

Unitatea de Implementare a Proiectului

SAA

Sistem de alimentare cu apa

Strategic Environmental Assessment


Project Implementation Unit
Water Supply System

TVA

Taxa pe Valoarea Adaugata

VAN

Valoare de Actualizare Neta

Value Added Tax


Net Present Value

SWOT
TN
TP
ToR
VAT
NPV

Directiva de Tratare Apa Uzata Urbana


Urban Wastewater Treatment Directive

WFD

SW

Termeni de referinta
Terms of reference

UWWTD

FS

Fosfor total
Total Phosphorus

ToR

PS

Azot total
Total Nitrogen

TP

WWTP

Puncte tari, puncte slabe, Oportunitati si Amenintari


Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats

TN

DWTP

Supervizare de Lucrari
Supervision of Works

SWOT

WCTS

Studiu de fezabilitate
Feasibility Study

SW

SCADA

Statie de pompare
Pumping station

SF

WSS

Statia de epurare a apelor uzate


Waste water treatment plant

SP

PIU

Statia de tratare a apei


Drinking water treatment plant

SEAU

SEA

Sistem de Canalizare si Epurare


Wastewater Collection and Treatment System

STAP

EU

Sistem de Supervizare, Control si Achizitie de Date


Supervisory Control and Data Acquisition

SCE

PVC

Uniunea Europeana
European Union

SCADA

RPWM

UWWTD

Directiva Cadru a Apei


Water Framework Directive

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

WFD

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

275852/WUD/WUI/5/C/22 Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

1. Introducere
1.1

Informatii de baza

Tara:

Romania

Titlul Proiectului:

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


(POSM/6/AT/I.1.2010)

Servicii furnizate:

Elaborarea unei strategii nationale de gestionare a namolului, elaborarea


unei metodologii eficiente de gestionare a namolului in Romania punanduse accentul pe fezabilitatea unei utilizari benefice.

Institutii finantatoare:

UE

Beneficiar:

Ministerul Mediului si Padurilor, Autoritatea de Management pentru POS


Mediu prin intermediul Directiei Generale POS Mediu

Autoritatea Contractanta:

Directia Generala a Autoritatii de Management POS Mediu

Consultant:

Mott MacDonald Limited UK, liderul Consortiului cu Institutul de Studii si


Proiectari Energetice (ISPE), Romania, Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti (UTCB), Romania, si Centrul de Cercetari pentru
Biochimie si Biologie Aplicata (BioTehnol), Romania.

Adresa Consultantului:

Mott MacDonald Romania SRL, Str. Iancu Capitanu nr. 15, Sector 2,
Bucuresti, 21361, Romania

Data contractului:

14 Octombrie 2010

Data de incepere a serviciilor:

01 Noiembrie 2010

Perioada de raportare:

1 Decembrie 2010 24 Iunie 2011 pentru Varianta finala a Strategiei


Nationale de Gestionare a Namolurilor de Epurare (Partea 1)

1.2

Scopul si contextul partii 1 a Raportului

Strategia Nationala de Management Namol de Epurare (Partea 1) este prima dintre cele trei parti ale
strategiei dupa cum urmeaza :
Partea I;
introducere
situatia actuala a managementului namolului
productia de namol (cantitate, calitate)
contextual de reglementare
optiunile de utilizare / recuperare namol
Partea a II-a;
Estimarea costului optiunilor
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Criteriile de selectie a optiuni la nivel zonal
Strategia de management al namolului de epurare
Partea a III-a;
Impactul asupra mediului
Planul de actiune.
Obiectivul general al strategiei (si al serviciilor de consultanta - asistenta tehnica) conform termenilor de
referinta este imbunatatirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor
adverse ale managementului inadecvat al namolului. Strategia se bazeaza pe propuneri de metodologii
eficiente ale managementului namolului in Romania, incluzand optiuni fezabile de recuperare si de utilizare
a namolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesati in cadrul procesului de utilizare si de
recuperare a namolului si urmarind constientizarea aspectelor principale ale utilizarii namolului in
agricultura.
Scopul Partii I a Strategiei se refera la:
Prevederile legale ale comunitatii nationale si europene privind managementul namolului de epurare,
masurile de ajustare a legislatiei in concordanta cu legislatia europeana privind analiza institutionala.
Concluzii privind situatia existenta a managementului namolului in Romania
Pregatirea prevederilor privind productia namolului la nivel inalt in Romania pentru perioada 2010-2040
bazandu-se pe diferite scenarii referitoare la crestere, cererea de apa si colectarea apei reziduale
Identificarea celor mai bune practici de management al namolului aplicabile in Romania
Evaluarea pietei agricole potentiale pentru namol in Romania
Identificarea obiectivelor si a termenelor limita pentru dezvoltarea managementului namolului in
Romania si elaborarea unui plan de actiune pentru atingerea acestor obiective, incluzand activitati cheie
si responsabilitati in Romania.
Continutul acestui Raport consolideaza punctele cheie ale rapoartelor Activitatii I si de asemenea contine
previziuni referitoare la productia si utilizarea viitoare a namolului care vor contribui la selectia (dupa
aprobarea MEF) strategiei nationale de namol in Activitatea II.
Proiectul privind Elaborarea unei politici nationale de gestionare a namolurilor de epurare este structurat in
3 activitati principale:
Activitatea I Elaborarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de epurare
Activitatea a II-a Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru Romania si
consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de catre factorii interesati
Activitatea a III-a Constientizare si instruire.
Continutul partii I a strategiei consolideaza concluziile cheie ale livrabilelor Activitatii I si de asemenea
prezinta previziunile referitoare la productia si utilizarea viitoare a namolului care vor contribui la selectia
strategiei nationale de namol potrivite (obiect al aprobarii MEF) in Activitatea II.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Partea I a Strategiei reprezinta a patra livrabila a activitatii I a proiectului. O lista cu principalele livrabile
este prezentata in tabelul de mai jos astfel incat livrabila de fata sa poata fi plasata in contextul procesului
de raportare al intregului proiect.
Tabelul 1.1: Livrabilele proiectului si termenele de predare
Livrabila

Data

Activitatea I Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1


Raport privind situatia existenta in ceea ce priveste producerea si gestionarea namolurilor
de epurare

n + 4,
28.02.2011

Ghid privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor provenite de la statiile de epurare

n + 6,
30.04.2011

Raport privind cele mai bune practici de gestionare a namolurilor de epurare

n + 6,
30.04.2011

Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea 1

n + 7,
31.05.2011

Activitatea II Elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor de epurare pentru


Romania si consolidarea parteneriatelor intre factorii interesati, avizarea strategiilor de
gestionare a namolurilor de catre factorii interesati
Ghidul operatorului privind integrarea ciclului de gestionare a namolurilor in cadrul ciclului
general de management al proiectelor

n + 7,
31.05.2011

Brosura privind utilizarea namolurilor in agricultura

n + 8,
30.06.2011

Ghid de bune practici pentru monitorizarea si controlul namolurilor de la statiile de epurare

n + 7,
31.05.2011

Ghid de monitorizare a terenurilor agricole si zonelor forestiere receptoare ale namolurilor


din agricultura

n + 8,
30.06.2011

Model de contract cadru pentru operatorii de apa si asociatiile de fermieri

n + 9,
31.07.2011

Program conferinta pentru prezentarea strategiei nationale de gestionare a namolurilor de


epurare si a metodologiilor privind managementul namolurilor

n + 9,
31.07.2011

Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a II-a

n + 10,
31.08.2011

Activitatea III Constientizare si instruire


Model de program de constientizare a publicului cu privire la beneficiiile si pericolele asupra
sanatatii si a mediului, atunci cand namolurile se utilizeaza in agricultura

n + 10,
31.08.2011

Materiale de instruire (prezentari, documente utilizate, etc)

n + 11,
30.09.2011

Raport privind sesiunile de instruire desfasurate (numarul de ore, participanti, tematici


abordate, rezultate obtinute etc)

n + 12,
31.10.2011

Strategia nationala privind gestionarea namolurilor partea a III-a - documentul final

n + 15,
31.01.2012

Raport privind costurile implementarii strategiei nationale

n + 15,
31.01.2012

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Termenii de referinta prevad, de asemenea, elaborarea rapoartelor administrative ce includ (Raportul
initial, Rapoartele trimestriale de progres, Rapoartele intermediare si Raportul final).
Acest raport ar trebui parcurs luandu-se in considerare Ghidul optiunilor de evacuare si utilizare a
namolului si Raportul de bune practici privind managementul namolului de epurare emise anterior

1.3

Formatul prime parti a Strategiei

Prezentul raport a fost elaborat conform cerintelor termenilor de referinta (TdR) si este structurat pe
capitolele prezentate mai jos. Pentru ca partea I a Strategiei sa poata fi citita ca un document de sine
statator, cateva capitole fac referiri la informatii prezentate in livrabilele emise anterior in cadrul proiectului .
Sectiunile acestui ghid acopera urmatoarele aspecte
Capitolul 1

Introducere; sunt prezentate obiectivul si cadrul general al proiectului precum si structura si


scopul acestui raport (acest capitol)

Capitolul 2

Situatia existenta a managementului namolului; ofera o viziune de ansamblu asupra


situatiei actuale privind producerea, calitatea, epurarea si evacuarea namolului din SEAU
si STAP, solutiile de gestionare a namolului propuse si adoptate in Romania si informatiile
privind costurile si managementul financiar al namolului. Aceste evaluari se bazeaza pe
informatiile prezentate in bazele de date nationale, master planuri, studiile de fezabilitate si
raspunsurile oferite de OR precum si chestionarele de analiza a calitatii namolului
elaborate de Consultant la finalul 2010.

Capitolul 3

Prezinta ipotezele privind factorii de dezvoltare (ex in sectorul agricol si industrial) ce ar


putea afecta productia viitoare de namol in Romania. Previziunile referitoare la cantitatile
de namol in perioada 2010-2040 s-au realizat utilizand trei scenarii ce reflecta ipotezele
privind populatia, productia de namol per individ si rata progresului respectarii cerintelor
Directivei UE de Tratare Apa Reziduala Urbana.

Capitolul 4

Cuprinde o prezentare generala a legislatiei romanesti si UE relevante in ceea ce priveste


managementul namolului si descrie de asemenea standardele adoptate de statele membre
UE in ceea ce priveste namolul de epurare si solul, incluzand concentratiile maxim permise
ale elementelor cu potential toxic in solul pre-tratat si nivelul maxim de metale grele in
namolul de epurare in vederea utilizarii in agricultura, alaturi de standardele concentratiilor
maxime de agenti patogeni si de contaminanti organici. Sunt descrise totodata
responsabilitatile organizatiilor implicate in managementul namolului si relatia lor cu cadrul
institutional general. Sunt incluse si recomandari specifice privind imbunatatirile necesare
in domeniul normelor legale si institutionale si in ceea ce priveste impactul previzionat al
masurilor de imbunatatire.

Capitolul 5

Prezinta cele mai bune practici de management al namolului si caracterul convenabil al


acestora pentru Romania. Este evidentiata metodologia BPEO si sunt descrise practicile
epurarii namolului din SEAU si STAP, utilizarea namolului de epurare pe teren (agricultura,
silvicultura si imbunatatiri funciare), in vederea recuperarii energiei si eliminarea namolului
de epurare si al celui provenit din tratarea apei potabile catre depozitul de deseuri. Sunt

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
precizate de asemenea si cerintele monitorizarii epurarii, calitatii si utilizarii namolului dar si
problemele privind managementul financiar al epurarii si utilizarii namolului.
Capitolul 6

Contine o evaluare a pietei potentiale pentru namolul provenit de la statiile de tratare si


epurare a apei pe termen scurt, mediu si lung. Capitolul contine si evaluari ale cerintelor de
infrastructura si institutionale necesare pentru transportul, stocarea si aplicarea pe terenuri
si imprastierea namolurilor. Finalul acestui capitol contine o evaluare a problemelor
specifice legate de utilizarea compostului in Romania.

Capitolul 7

Acest capitol prezinta un Plan de Actiune pentru imbunatatirea gestionarii namolului in


Romania. Pe masura ce strategia este elaborata pe parcursul Activitatii II, aceasta
sectiune se concentreaza pe obiectivele cheie pentru strategia namolului, precum si
termenele limita si activitatile necesare pentru a atinge aceste obiective. Activitatile
necesare vor fi elaborate pe parcursul Activitatii II, inclusiv o evaluare a necesarului de
investitii.

Anexe

Sunt oferite informatii suplimentare privind subiectele relevante prezentate in capitolele


raportului.

Continutul Partii I se concentreaza in mare parte pe evaluarea potentialului de utilizare a namolului in


agricultura deoarece aceasta procedura este cea mai complexa dintre optiunile ce sunt evaluate, datorita
numarului mare de constrangeri (legislatie, mediul inconjurator, costurile si probleme de ordin tehnic)ce
trebuie luate in considerare pentru a stabili daca aceasta metoda este viabila sau nu. Informatiile furnizate
privind acest subiect nu implica neaparat faptul ca utilizarea namolului in agricultura este principala solutie
de recuperare si utilizare benefica a namolului. Optiunile coresunzatoare de recuperare vor varia in functie
de caracteristicile specifice si conditiile specifice fiecarei localitati.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

2. Situatia existenta in Romania privind


managementul namolului
2.1

Productia, tratarea si eliminarea namolurilor

Inainte de aderarea la Uniunea Europeana majoritatea finantarilor realizate prin ISPA (Instrument
Structural pentru Politici de Pre-Aderare) referitoare la infrastructura de apa si apa uzata au inclus
reabilitarea, extinderea si construirea de statii noi de epurare, inclusiv tratarea namolului. Majoritatea
solutiilor de tratare au inclus ingrosare, fermentare anaeroba, concentrare si deshidratare. Doar in foarte
putine cazuri (de exemplu SEAU Baia Mare) namolul a fost deshidratat si stabilizat chimic cu adaos de var.
In majoritatea cazurilor continutul de substanta uscata adoptat a fost in domeniul 18 22%. Implementarea
unor proiecte ISPA este inca in derulare.
Pentru proiectele realizate in perioada de pre-aderare au fost elaboarate doar cateva strategii de
gestionare a namolului. Modalitatile stabilite de operatorii locali pentru eliminarea namolului au avut ca
factor determinant, in primul rand, capacitatea de depozitare a fiecarei SEAU, iar din cauza lipsei altor
variante si pentru a minimiza costurile, doar 0.2% din namol a fost folosit pe terenurile agricole. Cantitatile
de namol eliminate in 2007 pe receptor si metodele de eliminare sunt rezumate in tabelul 2.1 si tabelul 2.2.
Tabelul 2.1: Productia nationala de namol de epurare (2007)
Tip de namol

Cantitate (tSU)

Namol primar

37643

Namol secundar

18033

Namol mixt

83173

Total
Sursa:

138849
ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007

Tabelul 2.2: Receptori de namol in Romania (2007)


Receptor

Cantitate (t SU)

Depozitare in SEAU

125737

Eliminare la depozite de deseuri

12630

Utilizare in agricultura

282

Incinerare

Alte optiuni de utilizare/eliminare

Source:

ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, sectorul de apa si apa uzata este finantat
suplimentar prin Fonduri de Coeziune. Acest lucru a determinat adoptarea unei abordari mai coerente in
stabilirea optiunilor de tratare si eliminare a namolului de la SEAU.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Proiectele de reabilitare si constructie de SEAU finantate prin programele ISPA si POS Mediu sunt
prezentate in Anexa B. Lista include SEAU recent date in functiune, cele aflate inca in etapa de constructie
si cele care vor intra in viitorul apropiat in faza de executie.
Una dintre cele mai importante componente ale documentatiei suport pentru Aplicatia de utilizare a
Fondurilor de Coeziune este strategia namolului. Fiecare aplicatie pentru FC trebuie sa includa o strategie
de gestionare a namolului in care este indicata ruta de eliminare finala a acestuia si schema de tratare
necesara. Ruta finala de eliminare este selectata dupa realizarea unei analize cost/beneficiu pentru a
determina cea mai eficienta optiune din punctul de vedere al costurilor. Strategiile aprobate de autoritatile
locale si de OR, sunt in curs de aplicare.
Tabelul 2.3 prezinta pe scurt principalele procese existente si propuse de tratare a namolului, preluate din
strategiile pentru namol din Studiile de fezabilitate, pentru 211 SEAU. Se observa ca tipurile de procese nu
sunt definite cu precizie, dar este clar ca multe din SEAU existente nu sunt in functiune, iar majoritatate
celor aflate in operare au fermentatie anaeroba si paturi de uscare a namolului si intr-o proportie mai
redusa, deshidratare mecanica.
Tabelul 2.3: Rezumatul proceselor existente si propuse pentru tratarea namolurilor de epurare (Studii de Fezabilitate)

Tratare

Nr. de
SEAU

% SEAU
Tratare

Procese existente
Lipsa informatii

Operare/reabilitare
inexistenta
Fermentatie anaeroba
Stabilizare (nespecificat)
Fermentatie aeroba
Bazin de mineralizare
Nestabilizat
Deshidatare mecanica
Paturi de uscare
Stabilizare cu var
Compostare
Evacuare la depozite de
deseuri
Evacuare in rau

Nr. de
SEAU

% SEAU

92

43,6

0,5

44

20,9

33

15,6

4,3

99

46,9

2,8

0,5

10

4,7

3,3

0,5

23

10,9

0,5

Procese propuse
65

7
32
6
3
1
1
38
89
2

30,8

3,3
15,2
2,9
1,4
0,5
0,5
18,0
42,2
1,0

1,4

1,4

0,5

Lipsa informatii

Paturi de stuf pentru


namol
Fermentatie anaeroba
Aerare prelungita
Stabilizare (nespecificat)
Deshidatare mecanica
Conditionat chimic
Dezinfectare
Paturi de uscare
Stabilizare cu var
Compostare

Depozitare (lichid/solid)
Uscare termica

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Toate schemele de tratare a namolului impun stabilizarea namolului (de obicei, prin fermentatie anaeroba
cu valorificarea biogazului), deshidratare mecanica si inmagazinare pentru a se respecta cerintele privind
continutul de substanta uscata, respectiv:
35% pentru valorificare in depozitele ecologice de deseuri (conform legislatiei);
18 25% pentru agricultura, impaduriri, imbunatatiri funciare, compostare sau depozitare in alte tipuri
de depozite decat cele ecologice.
Nu toate rapoartele privind strategiile de gestionare a namolului definesc tipul proceselor de tratare a
namolului. Fermentatia anaeroba va ramane una dintre metodele importante de stabilizare a namolului, dar
aerarea prelungita este de asemenea propusa pentru un numar semnificativ de SEAU (probabil in cazul
statiilor mai mici). Numarul SEAU ce folosesc deshidratare mecanica va creste si se va reduce numarul
celor care utilizeaza uscarea la aer.
Metodele actuale de elimare a namolului sunt rezumate in Tabelul 2.4. Pentru un numar mare de SEAU,
acestea nu sunt prezentate in strategiile de gestionare a namolului, dar este clar ca metoda de eliminare
predominanta este depozitarea in afara si in amplasamentul SEAU. Un numar mic de SEAU composteaza
namolul (desi nu sunt informatii privind modul de efectuare) si doar doua SEAU folosesc namolul in
agricultura.
In general, strategiile de gestionare a namolului incluse in studiile de fezabilitate nu fac recomandari privind
metode de utilizare sau eliminare specifice unei SEAU, fiind folosita o abordare mai generala bazata pe
ierarhia aplicata in managementul deseurilor. In consecinta, se acorda o atentie prioritara utilizarii
namolului pe terenuri, urmata de valorificare energetica prin combustie in centrale termoelectrice si fabrici
de ciment, si - doar ca ultima solutie - evacuare la depozite de deseuri.
La elaborarea acestei strategii de gestionare a namolurilor, s-a utilizat baza de date ANPM privind statiile
de purare, fiecare avand un cod unic de identificare (CUI) si au fost luate in considerare si informatiile
privind noile statii de epurare ce se vor construi in viitor conform master plan-urilor si studiilor de
fezabilitate.
Tabelul 2.4: Metodele curente de eliminare a namolului de epurare (Studii de Fezabilitate)
Receptor de namol

Numar de
SEAU

Eliminare (depozit de deseuri, gropi de gunoi, depozitare in amplasament)

87

N/A

72

Paturi de uscare

36

Lagune de depozitare

Inmagazinare

Compostare

Batal de namol

Agricultura

Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata menajera si apa
pluviala). Descarcarile industriale au de asemenea o pondere importanta in debitele finale ce ajung la

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
SEAU; conform ANPM (2008), pentru 7% din toate SEAU, mai mult de 50% din debitele de intrare
constituie ape uzate industriale, desi din raspunsurile primite de la Operatorii Regionali la chestionarele
trimise de consultat rezulta 4.4% din SEAU. Asadar, e posibil ca descarcarile apelor uzate industriale sa
influenteze in mod semnificativ calitatea namolului.
Pentru namolul rezultat de la statiile de tratare a apei, nu se fac aprecieri specifice privind managementul
acestuia in studii anterioare si se presupune ca in general acesta este eliminat la depozitul de gunoi. Nu
exista informatii consolidate privind cantitatile de namol ce se produc in acest moment. Cantitatea specifica
de namol produsa de fiecare statie de tratare a apei potabile (STAP) depinde, insa de sursa apei brute si
de modul de tratare, cantitatea de namol rezultata fiind mai mica pentru o sursa subterana de apa si mai
mare pentru o sursa de suprafata.
335 STAP deservesc aglomerari cu peste 5000 locuitori (Institutul National de Sanatate Publica 2007),
dintre care 69% trateaza ape de suprafata. Numarul total de STAP incluse in Master Planuri si Studii de
Fezabilitate este de 164, dintre care doar 21% trateaza ape de suprafata. O analiza detaliata a STAP si a
metodelor de tratare a namolului este prezentata in Raportul privind Situatia Existenta (februarie 2011).
Prin extrapolare, estimarile consultantului privind cantitatea totala estimate de namol de tratare a apei ar fi
de cel putin 20000 t SU/an
Din informatiile limitate furnizate de operatorii regionali prin raspunsurile la chestionarele consultantului,
metodele tipice de evacuare a namolurilor sunt: evacuari (ilegale) in rauri, depozitarea in situ si
descarcarea in reteaua de canalizare pentru a fi tratat la SEAU. Eliminarea la depozitul de gunoi nu este
foarte raspandita din cauza costurilor.

2.2

Calitatea namolului

2.2.1

Calitatea namolului de epurare

Calitatea namolului de epurare se reflecta in urmatoarele proprietati:


continutul de nutrienti, cu valoare de ingrasamant in cazul utilizarii namolului pe teren dar care poate
reprezenta o sursa de poluare a apei daca nu este controlat.
continutul de materie organica, important pentru imbunatatirea proprietatilor fizice ale solului cand este
aplicat pe teren dar poate fi si o sursa de energie daca este prelucrat prin combustie .
continutul in apa (umiditatea), important pentru utilizarea economica si pentru imprastierea namolului pe
teren si maximizarea recuperarii energiei in procesele de combustie.
concentratii ale substantelor poluante - in special metale grele si contaminanti organici - care ar putea
reprezenta riscuri in ceea ce priveste protejarea calitatii solului si a recoltei atunci cand namolul este
utilizat pe camp si nu este controlat in mod corespunzator.
continutul de agenti patogeni, ce reprezinta un risc pentru sanatatea oamenilor in special in cazul
utilizarii namolului in agricultura daca nu este tratat in mod adecvat.
Calitatea namolului produs de fiecare SEAU este determinata de calitatea apei reziduale primite de catre
SEAU si de tipul de tratament al namolului si al apelor uzate.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tratarea namolului este importanta in stabilizarea namolului prin reducerea continutului de substante
volatile (aproximativ echivalentul continutului de materie organica) pentru a minimiza mirosul si pentru a
reduce continutul de agenti patogeni. Tratamentul poate de asemenea modifica compozitia nutrientilor, in
special speciile de nitrogen. Este necesara deshidratarea pentru a reduce umiditatea.
Namolul contine inevitabil metale grele si in timp ce sursele industriale pot fi controlate impunand limite de
descarcare si cerinte de pretratare pentru anumite industrii, o proportie semnificativa de metale grele deriva
din surse difuze precum produsele menajere si apa pluviala. Descrierea surselor de poluanti in namol si
concentratiile tipice inregistrate in Europa sunt incluse in anexa E din cadrul Raportului Situatiei Actuale
(februarie 2011).
Datele referitoare la calitatea namolului in Romania sunt incomplete. In mod frecvent, namolul prezinta
concentratii ridicate de metale din cauza lipsei controlului asupra evacuarilor industriale, insa aceasta
situatie s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani, ca urmare a inchiderii unor uzine si a impunerii progresive
a masurilor de control.
Avand in vedere faptul ca datele referitoare la calitatea namolului furnizate de operatorii SEAU sunt
disponibile in bazele de date ANPM si ANAR, au fost adoptate doua abordari pentru a evalua calitatea
actuala a namolului in Romania. Cele doua abordari se bazeaza pe:
chestionarul elaborat de consultant si distribuit operatorilor regionali care a oferit date referitoare la
calitatea namolului in perioada 2006-2010 si:
prelevarea si analiza namolului produs in mod curent de 50% din SEAU functionale.
Raspunsurile la chestionare au evidentiat faptul ca nu toate SEAU analizeaza namolul in fiecare an iar
unele dintre ele nu au efectuat niciun fel de analiza. Au fost colectate raspunsurile de la 150 SEAU dar
doar o treime dintre acestea au putut furniza date privind calitatea fizica a namolului. Analiza chimica a
namolului a fost foarte scazuta in 2006 (2-15% in functie de parametru); aceasta a fost imbunatatita pe
parcurs pana in 2010 dar este inca scazuta (17% din SEAU efectueaza analiza nutrientilor si a metalelor
grele).
Calitatea namolului pentru 2010 este prezentata in Tabelul 2.5. Analiza statistica a datelor indica variatii
mari in concentratii, fapt explicabil prin varietatea zonelor de captare folosite de SEAU dar este probabil sa
existe si erori analitice deoarece concentratiile minime inregistrate sunt neobisnuit de scazute. Datele
privind concentratiile de metale grele sunt nesimetrice, concentratia mediana fiind mai scazuta decat media
aritmetica, indicand faptul ca sunt relativ mai putine valori inalte in comparatie cu valorile scazute. Desi
concentratiile medii si mediene respecta standardele utilizarii namolului pe terenuri (MO 344/2004),
namolul cu valori maxime nu este corespunzator.
Numarul analizelor poluantilor organici este mult mai mic decat al metalelor grele si datele indica faptul ca
aceste concentratii medii de PCB si PAHs nu se incadreaza in standardele referitoare la calitatea namolului
desi concentratiile mediene o fac, deoarece datele sunt nesimetrice si in acest set de date.
Dupa o revizuire a laboratoarelor acreditate in Romania, ECOIND a fost ales de catre Consultant pentru a
preleva si analiza namolul din 50% din SEAU functionale. SEAU selectate reprezinta statiile principale ce
produc majoritatea cantitatii de namolul in Romania. Din cele 114 SEAU functionale, 73 au fost vizitate;

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

10

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
acestea sunt listate in Anexele E3 si E4 ale Raportului situatiei actuale. In cadrul fiecarei SEAU s-au
inregistrat situatia statiei, facilitatile de tratament si locatia punctului de prelevare a namolului (Anexa E5,
Raport Situatie actuala).
Tabelul 2.5: Calitatea namolului de epurare (2010)
Concentratie
Parametru

unitate

pH
Substanta uscata

Medie

Mediana

Minimum

Maximum

Nr
rezultate

7,10

7,20

6,50

7,60

37

% SEAU
ce
respecta
MO
344/2004

25,4

23,5

0,25

88,7

51

Solide volatile

% ds

45,6

47,0

11,6

72,0

31

Total nitrogen

mg/kg ds

23778

16300

85000

18

Total fosofor

mg/kg ds

5287

572

28

36490

19

Potasiu

mg/kg ds

2478

2575

222

6409

Cadmiu

mg/kg ds

1,38

0,95

0,005

9,7

26

100

Cupru

mg/kg ds

165

112,5

0,017

908

38

95

Nichel

mg/kg ds

45,7

24,1

0,16

414

32

94

Plumb

mg/kg ds

55,3

43,2

0,04

408

34

97

Zinc

mg/kg ds

901

666

0,16

8307

40

95

Mercur

mg/kg ds

0,52

0,36

0,02

1,49

18

100

Crom

mg/kg ds

152,5

45,0

0,03

2205

37

95

Cobalt

mg/kg ds

6,01

5,98

0,1

24,9

24

100

Arsenic

mg/kg ds

4,15

3,70

0,34

11

12

92

AOX

mg/kg ds

83,4

3,60

250

100

PAH

mg/kg ds

9,68

2,69

0,051

34,7

15

60

PCB

mg/kg ds

15,3

0,037

0,002

196

13

92

PCDD/F

ng TE/kg ds

Sursa: Chestionar aplicat de consultant operatorilor regionali


Pentru SEAU mai mari, namolul a fost prelevat de doua ori in cursul lunii decembrie 2010 si probele au fost
analizate luand in considerare o gama larga de parametri. Pentru SEAU din aglomerari mici sau SEAU de
dimensiuni mici, a fost luata cate o singura proba iar parametrii au fost analizati conform cerintelor. Au fost
analizate astfel 96 de probe, rezultatele fiind descrise detaliat in Capitolul 6 si Anexa E5 a Raportului
situatiei actuale.
Rezultatele sondajului privind namolul sunt sintetizate in tabelul 2.6 referitor la compozitia fizica si cea a
nutrientilor si in tabelul 2.7 ce reflecta situatia metalelor grele si a poluantilor organici. Concentratia medie
de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K. Continutul de materie organica de 50%
indica faptul ca namolul este in general stabilizat iar valoarea maxima de 80% este valabila pentru namolul
brut (nestabilizat). Continutul mediu de substanta uscata de 22% este tipic pentru namolul deshidratat dar
gama este foarte larga intre namolul lichid si materialul foarte uscat.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

11

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 2.6 analizeaza distributia statistica a metalelor grele si a contaminantilor organici. Concentratiile
medii sunt nesimetrice din cauza unor valori inalte care nu respecta standardele de calitate a namolului
pentru folosirea acestuia pe camp. Namolul din peste 90% din SEAU respecta standardele de calitate cu
exceptia arsenicului care se incadreaza in aceste standarde doar in 51% din SEAU.
Directiva EC 86/278/EEC nu impune statelor membre stabilirea unei limite pentru arsenic si majoritatea
tarilor nu au adoptat aceasta limita deoarece arsenicul nu se considera a reprezenta o problema pentru
namol. Doar doua alte tari UE (Belgia si Ungaria) au adoptat limite (22 si respectiv 15 mg/kg SU) care sunt
mai inalte decat cele stabilite in Romania. Nivelul redus de incadrare in aceasta limita in Romania indica
faptul ca limita stabilita este prea scazuta, de aceea este necesara revizuirea sau chiar anularea necesitatii
monitorizarii acestei limite. Daca limita ar fi ridicata pana la nivelul celei stabilite in Belgia, 87%din SEAU ar
respecta acest standard.
Tabelul 2.6: Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare parametri generali si nutrienti

Parametru

Unitate

pH

Concentratie

Nr. rezultate

Medie

Mediana

Minimum

Maximum

96

7,68

7,70

6,05

9,21

Substanta uscata

96

22,0

20,6

1,70

77,7

Materie organica

% ds

96

49,8

50,3

2,3

79,1

Total nitrogen

% ds

95

3,57

3,41

0,47

8,40

Amoniac

mg/kg ds

95

1747

1462

0,57

9187

Fosfor

mg/kg ds

95

10804

9187

1147

27984

Potasiu

mg/kg ds

96

2310

1772

251

6217

Calciu

mg/kg ds

47

26847

23870

3743

73920

Magneziu

mg/kg ds

47

5847

5474

1776

15270

% ds

47

0,33

0,28

0,03

0,78

Sulf

Namolul a fost analizat din perspectiva poluantilor organici precizati de MO 344/2004 dar si a celor luati in
considerare pentru includerea in revizuirea Directivei EC (intre paranteze in Tabelul 2.7). In timp ce toate
SEAU respecta valorile limita pentru AOX si DEHP si 91% pentru valoarea PCB, nivelul incadrarii pentru
LAS si PAH este scazut (40% si respectiv 20%); niciuna din SEAU nu respecta limita propusa pentru NPE.
LAS si NPE apar in mare parte in urma evacuarilor industriale; aceste substante sunt in uzul comun si
controlul lor este dificil deoarece pentru a le reduce industria ar fi obligata sa utilizeze alte solutii decat cele
curente. Prezenta PAH in namol este dificil de controlat deoarece rezulta din produsele de combustie care
ajung in sistemele de canalizare, in special in timpul iernii.
Rezultatele reprezinta o provocare in ceea ce priveste utilizarea namolului in agricultura, intrucat odata cu
cresterea nivelului poluantilor organici monitorizati, niciun tip de namol nu va respecta standardele de
utilizare. Prin urmare, daca se va hotari utilizarea namolului in agricultura, este recomandat ca valorile
limita ale poluantilor organici sa fie reconsiderate avand in vedere urmatoarele:

Lipsa dovezilor stiintifice privind potentialul de risc al poluantilor organici utilizati in agricultura,
avand in vedere ca riscul este valabil in special pentru animalele care pasc si intra in contact direct
cu namolul solid dar utilizarea namolului pe pasuni este interzisa prin MO 344/2004.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

12

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Directiva EC nu impune monitorizarea poluantilor organici si este inca neclar daca poluantii
organici pot fi inclusi in revizuirea directivei.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

13

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 2.7: Sumarul rezultatelor analitice ale analizelor namolui de epurare metale grele si poluanti organici
Concentratie

% SEAU
ce respecta
MO 344/2004
(propunere EC )

Medie

Mediana

Minimum

Maximum

Valoare limita
MO344/2004
(propunere EC)

96

1163

860

85,7

7145

2000

91

96

207

177

7,71

716

500

96

mg/kg ds

96

45,5

31,2

4,15

654

100

96

mg/kg ds

68

5,19

2,09

0,25

124

10

94

Plumb

mg/kg ds

96

99,8

67,1

5,03

972

300

96

Crom

mg/kg ds

96

128

71,6

11,7

1409

500

94

Mercur

mg/kg ds

85

1,24

0,89

0,19

6,08

98

Bor

mg/kg ds

44

85,1

70,5

1,25

296

Cobalt

mg/kg ds

47

9,47

7,52

0,78

37,5

50

Fier

mg/kg ds

47

21723

17987

1311

5914,9

Mangan

mg/kg ds

47

1097

449

32,8

12685

Molibden

mg/kg ds

31

3,76

3,27

1,39

22,0

Arsenic

mg/kg ds

47

13,9

9,87

0,63

65,2

10

Seleniu

mg/kg ds

47

<0,13

<0,13

<0,13

<0,13

AOX

mg/kg ds

95

222

214

87

327

500

100

LAS

mg/kg ds

47

3524

3140

555

8937

(2600)

(40)

DEHP

mg/kg ds

88

5,45

3,9

0,29

24,5

(100)

(100)

NPE

mg/kg ds

47

1178

1096

132

4459

(50)

(0)

PAH

mg/kg ds

95

12,3

10,56

0,81

34,9

20

PCB

mg/kg ds

93

0,31

0,18

0,01

1,54

0,8

91

PCDD, PCDF

g/kg ds

93

<1

<1

<1

<1

(0.1)

Parametru

Unitate

Nr. rezultate

Zinc

mg/kg ds

Cupru

mg/kg ds

Nichel
Cadmiu

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

14

100

51

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Probele de namol au fost de asemenea obiectul examinarii microbiologice.
Rezultatele indica in mod tipic prezenta Salmonella (62% din probe) iar numarul de bacterii coliforme fecale
3
8
6
s-a incadrat intre 10 si 10 MPN/g ds cu o medie geometrica de 10 MPN/g ds.
2.2.2

Namolul de tratare a apei potabile

Spre deosebire de namolul de epurare, nu exista cerinte specifice privind analiza namolului ce provine din
tratarea apei potabile, prin urmare datele referitoare la acest tip de namol de obicei lipsesc.
Namolul STAP este un amestec de materie coloidala si materie organica dizolvata, nisip, particule de lut,
microorganisme, fier coloidal si hidroxid de aluminium, produse de precipitare ale caror concentratii depind
de calitatea apei de suprafata si de tipul de coagulanti folositi. Implicit, pe langa paramterii analizati in mod
normal in vederea utilizarii pe camp, namolul provenit din apa potabila poate contine concentratii
semnificative de fier, mangan sau aluminiu.
Chestionarul trimis operatorilor regionali de catre consultanti a fost completat de catre 82 de companii. Cei
mai multi nu au putut oferi date privind calitatea namolului ce provine din apa potabila. 12 companii au
inclus date privind PH-ul dar numarul companiilor care au oferit date privind alti parametri este mai mic.
Prin urmare, interpretarea datelor s-a realizat cu multa atentie deoarece acestea nu sunt reprezentative
pentru calitatea generala a namolului de apa potabila in Romania dar pot indica eventualele probleme.
Datele furnizate de operatori sunt sumarizate in tabelul 2.8.
Tabelul 2.8: Calitatea namolului de tratare a apei potabile (2010)
Concentratii
Parametru

Unitati

pH

Medie

Mediana

Minimum

Maximum

Nr.
rezultate

% STAP
ce
respecta
MO
344/2004

7,01

7,21

6,02

7,63

12

0,058

0,020

0,0003

0,22

Solide volatile

% ds

5,48

5,48

5,48

5,48

Total nitrogen

mg/kg ds

78,5

16,4

6,82

288

Total fosfor

mg/kg ds

440

12,0

1,5

2,17

Potasiu

mg/kg ds

1171

1013

0,30

2,17

Cadmiu

mg/kg ds

11,5

6,40

1,86

38,9

67

Cupru

mg/kg ds

95,1

113

14,7

169

100

Nichel

mg/kg ds

74,0

25,9

18,1

183

71

Plumb

mg/kg ds

105

32,9

0,30

508

86

Zinc

mg/kg ds

746

363

1,60

2,35

88

Mercur

mg/kg ds

14,1

1,90

0,055

78,1

71

Crom

mg/kg ds

87,3

10,8

3,77

324

100

Cobalt

mg/kg ds

27,0

5,43

2,93

110

86

Arsenic

mg/kg ds

85,9

12,3

1,47

444

33

AOX

mg/kg ds

1,25

1,25

0,010

2,48

100

PAH

mg/kg ds

18,3

1,35

0,010

104

83

mg/kg ds

0,23

0,015

0,002

1.30

83

ng TE/kg ds

6,50

6,50

6,50

6,50

Substanta uscata

PCB
PCDD/F

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

15

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Sursa: Chestionar Consultantului aplicat operatorilor regionali

Continutul de nutrienti si solide volatile din namolul de tratare a apei potabile este nesemnificativ si de
aceea nu prezinta beneficii pentru utilizarea in agricultura. Concentratia de metale grele din acest tip de
namol este semnificativa si este posibil sa nu se incadreze in standardele utilizarii in agricultura. Arsenicul
poate fi de asemenea un element ce impune restrictii, avand in vedere ca doar 33% din namolul de tratare
a apei potabile se incadreaza in standarde din acest punct de vedere. In plus, concentratiile medii si
mediene ale metalelor grele si ale poluantilor organici in namolul de tratare a apei potabile sunt mai mari
decat cele prezente in namolul de epurare.

2.3

Costurile gestionarii nmolurilor i managementul financiar

2.3.1

Performanele financiare ale Operatorilor Regionali

Situaia financiar a operatorilor regionali de ap a fost descris n amnunt n Raportul privind stadiul
actual al producerii i gestionrii nmolurilor. Tabelul 2.9 prezint un sumar al managementului financiar al
fiecrui OR.
Tabelul 2.9: Starea financiar a operatorilor regionali
Operatorul
regional
Alba
Arad
Bihor
Bistria
Clrai
Caras Severin
Cluj Slaj
Covasna
Dmbovia
Galai
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Maramure
Mure
Neam
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu Media
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timi
Vaslui
Vrancea

Lichiditate
normal
prea mare
normal
la limit
prea mare
insuficient
mare
normal
normal
la limit
prea mare
prea mare
normal
normal
normal
normal
prea mare
prea mare
normal
mare
prea mare
normal
foarte sczut
prea mare
normal
normal
prea mare

la limit
normal
normal

normal
normal

normal

normal
normal
normal

normal

Rentabilitate
sczut
bun
bun
sczut
sczut
sczut
bun
negative
bun
sczut
bun
foarte bun
negative
sczut
bun
sczut
sczut
bun
sczut
sczut
bun
sczut
foarte bun
bun
sczut
bun

ndatorare
bun
foarte bun
la limit
prea mare
la limit
prea mare
prea mare
foarte bun
foarte bun
prea mare
prea mare
foarte bun
foarte bun
prea mare
la limit
prea mare
prea mare
la limit
prea mare
foarte bun
prea mare
prea mare
foarte bun
foarte bun
prea mare
foarte bun

Eficien

la limit
foarte bun
foarte bun
foarte bun
foarte bun
foarte bun

prea mare

foarte bun
foarte bun
foarte bun

foarte bun

foarte bun
normal
normal
sczut
normal
sczut
sczut
foarte bun
foarte bun
sczut
normal
normal
normal
normal
normal
normal
normal
normal
foarte bun
normal
normal
normal
normal
normal
normal
normal
sczut

Operatorii regionali au cele mai slabe performane n zona rentabilitii, consecin a dou cauze diferite:
nivelul nalt al cheltuielilor de exploatare unitare (n principal cele cu personalul) i/sau nivelul sczut al
tarifelor.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

16

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Dac ratele de eficien sunt n general normale, lichiditatea pare a fi uneori
neobinuit de mare, dar acesta rata este deformata de cumularea disponibilului pentru investiii publice cu
disponibilul pentru exploatare. Efectul separarii operatiilor curente de cele de investitii este pus in evidenta
de calificativele cu caractere italice.
Chiar dac starea financiar a operatorilor financiari este divers, sunt posibile cteva concluzii generale
privind ansamblul OR:
Realizarea unei analize financiare consistente i relevante impune separarea activitilor de exploatare
curente de cele privind derularea investiiilor publice;
Rentabilitatea general a OP este limitat, n principal datorit rezultatului de exploatare modest; la
finele anului 2009 tarifele au ajuns aproape de limita de suportabilitate i ca urmare, eventualele
cheltuieli de exploatare suplimentare sunt la rndul lor limitate atta vreme ct nu sunt
optimizate/reduse alte costuri;
Orice cheltuial de exploatare suplimentar (de exemplu redevena sau costurile tratrii/nlturrii
nmolului) impune o cretere a tarifelor;
Pe parcursul anului 2010, operatorii regionali au demarat investiiile finanate prin Fondurile de
Coeziune. Tarifele au fost majorate pentru a acoperi cheltuielile suplimentare generate de aceste
investiii i o parte din majorare (profitul i redevena) a fost transferat n fondul de ntreinere, nlocuire
i dezvoltare (IID);
Cresterea tarifelor din anul 2010 implica tarife pentru serviciile de apa si apa uzata simai apropiate de
limita de suportabilitate.
Unii operatori pot suporta totusi cheltuieli de exploatare suplimentare (ca de pild costurile de tratare a
nmolurilor) prin creterea tarifelor pn la limita de suportabilitate. Aceast concluzie este corect numai
dac situaia financiar i operaional a operatorilor nu se deterioreaz n viitor.
2.3.2

Dificulti de estimare a costurilor de exploatare

n conformitate cu recomandrile actuale ale ANRSC, companiile de ap au organizate dou centre de


costuri: ap i ape uzate.
Centrul de costuri ape uzate nregistreaz toate cheltuielile produse de epurare, incluznd cheltuielile
specifice pentru gestionarea nmolului (tratare i nlturare). n aceste condiii, este dificil s fie separate i
analizate costurile de gestionare a nmolului pentru a mbunti managementul financiar al activitii. Ca
urmare a acestei stri de lucruri, datele referitoare la costurile tratrii nmolului sunt de obicei neclare i
incomplete. Multe din aceste costuri pot fi doar aproximate, nefiind menionate explicit n sistemul contabil
al operatorului regional.
Centrele de costuri ap potabil nregistreaz toate cheltuielile produse de tratarea i distribuia apei, fr
s fac o separare net a cheltuielilor generate de prelucrarea i eliminarea nmolului.
Experiena din celelalte ri ale Uniunii Europene arat c nelegerea aprofundat i, ca urmare, controlul
aspectelor financiare ale gestionrii nmolului sunt posibile numai n condiiile unei separri nete a
cheltuielilor pentru nmolul de epurare fata de cele pentru colectarea i epurarea apelor uzate. De
asemenea, costurile privind gestionarea namolului de tratare ar trebui separate de costurile privind tratarea
si distributia apei potabile.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

17

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
2.3.3 Evaluarea costurilor de capital
Este rezonabil s se considere c, dac staiile de epurare aprobate se vor construi n conformitate cu
specificaiile proiectelor elaborate pentru finanarea din fonduri europene, funcionarea lor va fi eficient din
punct de vedere financiar i economic, ca urmare a analizelor cost / beneficii particulare i cuprinztoare
incluse n studiile de fezabilitate.
Cu toate acestea, chiar dac baza economic i financiar a acestor investiii n ape uzate este corect i
complet, ca urmare a evoluiei economice i sociale a mediului, datorit unor probleme specifice,
investiiile finanate de Uniunea European odat terminate pot, n unele cazuri, s nu realizeze efectele
financiare scontate i echilibrul financiar a unor operatori regionali s rmn precar.
Capabilitatea OR de a genera suficient disponibil pentru a acoperi nevoile financiare n timpul realizrii
investiiei este, n unele situaii, redus, crend probleme aditionale de lichiditate.
Analiza financiar folosit n studiile de fezabilitate pentru a demonstra calitatea diferitelor soluii i scheme
de finanare este standardizat i corespunde scopurilor unor asemenea studii. Aceast abordare are
avantajul comparabilitii diferitelor studii.
Principalul punct slab a acestei abordri consta n superpoziia diferitelor investiii atunci cnd unul i
acelai operator realizeaza mai multe proiecte la rnd. Prima investiie poate avea efecte pe durata aplicrii
celei de a doua i situaia financiar de ansamblu va fi rezultatul ambelor proiecte, fr a exista
posibilitatea separrii contribuiei specifice.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

18

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

3. Estimari privind productia de namol


2010-2040
3.1

Aspecte economice si de planificare

Mai muli factori macroeconomici pot acest impact asupra cantitilor (din prezent sau viitoare) de nmol
produs i asupra posibilelor ci de utilizare / valorificare, n conformitate cu Directivele Europene i cu
legislaia romneasc n domeniu.
Date relevante sunt precizate n diferite surse naionale i ale Comisiei Europene, ca de pild : Comisia
Naional de Prognoz, Institutul Naional de Statistic, master planurile, studiile de fezabilitate i strategiile
referitoare la nmol din fiecare jude, Planul Naional de Dezvoltare (2007-2013), strategiile naionale
privind deeurile i apele uzate, standardele i intele stabilite n Tratatul de Aderare la Uniunea
European, statisticile EUROSTAT. n unele situaii, datorit diferitelor probleme, cum ar fi efectele crizei
asupra scenariilor de planificare, proieciile fiabile sunt valabile numai pe termen scurt sau mediu.
Principalii factori care influeneaz producia de nmol de epurare sunt:
Populaia (de obicei considerat la nivel judeean sau regional pentru planificarea strategic);
Impactul schimbarilor climatice asupra agriculturii si a resurselor de apa;
Consumul specific de ap potabil (litri/zi/persoan);
Ratele de conectare la reelele de ap i de canalizare;
Calitatea reelelor de ap i de canalizare (pierderi, fluxuri, infiltraii etc.)
Cantitatea i caracteristicele apelor uzate epurate;
Procesul de epurare a apelor uzate;
Opiunile de valorificare/utilizare/depozitare/eliminare a nmolului;
Dezvoltarea industriei n anumite zone;
Dezvoltarea agriculturii n diferite zone;
Veniturile gospodriilor populaiei.
Factorii de mai sus sunt interdependeni i sunt abordai ca atare pentru dezvoltarea Strategiei Naionale
de Management al Nmolului.
Relevana / semnificaia factorilor din lista de mai sus sunt diferite, dar exist cteva tendine principale
care pot fi luate n calcul n elaborarea strategiei, cum ar fi:
Prognozele privitoare la schimbrile climatice chiar dac difer una de alta, n funcie de momentul
elaborrii lor si de autori au cateva constante: tendina de nclzire global, de reducere a cantitii
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

19

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
precipitaiilor, de modificare a ciclului obinuit al anotimpurilor. Din punctul de vedere al gestionrii
nmolurilor de epurare, luare n considerare a schimbrilor climatice presupune elaborarea unor
scenarii care in cont de posibila diminuare a fluxurilor de ape uzate colectate n sistemele de
canalizare.
Populaia (rii, judeelor, localitilor): diferitele prognoze (romneti i europene) nu folosesc de
regul scenarii diverse pentru a estima tendinele demografice viitoare; cu toate acestea, unele studii
(neoficiale) iau totui n calcul mai multe scenarii, deoarece s-a dovedit c scenariul unic a fost prea
pesimist1.
Consumul de ap pe persoan s-a stabilizat la 120-130 litri/zi/persoan; evoluia consumului de ap n
judeele i localitile n care s-au aplicat proiecte de modernizare a reelelor confirm c aceast
valoare este relevant pentru generarea de nmol n staiile de epurare a apelor uzate.
Ratele de conectare la reelele de canalizare i la staiile de epurare sunt inte stabilite prin Tratatul de
Aderare; conform master planurilor, n unele judee sunt prevzute unele variaii de la intele naionale,
dar nivelul final prevzut este conform intelor din Tratatul de Aderare.
Disponibilitatea fondurilor necesare pentru a finana dezvoltarea viitoare a colectrii apelor uzate i a
sistemelor de epurare ca i dezvoltarea prelucrarii i gestionrii nmolului (de pild: operaii noi sau
suplimentare de tratare, transport, mprtiere pe teren a nmolului, echipamente specifice);
disponibilitatea fondurilor afecteaz gradul de dezvoltare a sistemelor de prelucrare / valorificare a
nmolurilor, cantitatea i calitatea acestuia.
Proiectele deja aplicate de modernizare a infrastructurii pentru apele uzate n vederea atingerii
standardelor europene de performan.
Dezvoltarea sistemelor de epurare a apelor uzate constituie variabila major, cu impact direct asupra
cantitii i calitii nmolului produs.
Procesele de epurare a apelor uzate (inclusiv prelucrarea nmolului) au de asemenea un impact direct
asupra cantitii i calitii nmolului rezultat, ca i asupra cheltuielilor de capital necesare i a
cheltuielilor operaionale.
Prognozele disponibile referitoare la dezvoltarea industriei folosesc o singur ipotez i de aceea nu pot
fi considerate drept un item variabil; datele referitoare la industriile care pot constitui o eventual
destinaie pentru nmolul tratat vor fi detaliate n momentul lurii n considerare a opiunilor de
valorificare / utilizare / depozitare a nmolului la nivel regional.
Prognozele disponibile referitoare la dezvoltarea agriculturii folosesc o singur ipotez i de aceea nu
pot fi considerate drept un item variabil; n acelai timp, cnd agricultura este o destinaie posibil a
nmolului tratat, asemenea date devin relevante pentru deciziile strategice finale.

_________________________

vezi Statistical Journal of the United Nations ECE 23 (2006) 110 1

IOS Press New Forecast: Population decline postponed in Europe

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

20

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Veniturile gospodriilor populaiei sunt importante pentru a analiza suportabilitatea diferitelor soluii de
management al nmolului care implic tarife adiionale; din nou, proieciile disponibile iau n considerare
o singur ipotez de evoluie.
Valorile medii ale cantitii de nmol (n g substan uscat / persoan / zi) variaz n funcie de nivelul
veniturilor populaiei i de obiceiurile alimentare specifice.
Cantitatea i calitatea apelor uzate industriale deversate n sistemele de canalizare variaz n general n
funcie de dezvoltarea industriei i a economiei n general la nivel regional i naional.
Managementul nmolului depinde i de schimbrile din procesele industriale (de pild: schimbri n
industria minier, programe de mpduriri, combustibili alternativi i altele).
n final, cea mai important variabil este definit de opiunile de valorificare / utilizare / depozitare a
nmolului; ca orice proces de epurare a apelor uzate, metodele de valorificare / utilizare / depozitare a
nmolului implic costuri de capital i costuri operaionale care vor constitui baza analizei cost /
beneficii; Punctul central al strategiei este alegerea structurii adecvate de valorificare / utilizare /
depozitare a nmolului pentru diferite zone i regiuni.
O imagine simplificat a scenariilor posibile a fi folosite de strategia de management a nmolului este
prezentat n Figura 3.1.
Schimbarile climaterice, prognozele populaiei, consumului de ap pe persoan, ratelor de conectare,
calitii reelelor, dezvoltrii agriculturii i industriei determin cantitatea i caracteristicile specifice ale
apelor uzate tratate.
Procesul de epurare a apelor uzate (care depinde de cantitatea i caracteristicile apelor uzate de tratat),
pe de o parte, i aplicarea programelor de investiii, pe de alt parte, au ca rezultat cantitatea i
caracteristicile specifice ale nmolului.
Metodele de prelucrare a nmolului sunt selectate n funcie de opiunile de valorificare / utilizare /
depozitare adoptate.
Opiunile de valorificare / utilizare / depozitare a nmolului sunt alese pe baza condiiilor locale specifice
(agricultur, industrie, distane, terenuri disponibile, depozite existente etc.)
n concluzie, cantitatea i caracteristicile apelor uzate tratate definesc diferitele scenarii de producere a
nmolului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

21

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 3.1:

Relaiile simplificate dintre variabilele implicate n producerea i managementul nmolului de epurare

Schimbrile climatice
Dezvoltarea industriei
Prognoza populaiei
Dezvoltarea agriculturii
Consumul de ap pe persoan
Ratele de conectare

Cantitatea (i calitatea)
apelor uzate epurate

Calitatea reelelor

1. Mare
2. Media
3. Redus

Procesul de epurare a
apelor uzate

Opiuni de utilizare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

1. Avansat
2. Normal
3. Simplificat

Agricultur
Pduri
Terenuri reabilitare
Incinerare
Co-incinerare
Depozite ecologice
Depozit propriu

Cantitatea i calitatea
nmolului

Variabile cu proiecie unic


Variabile cu ipoteze multiple

3.2

Dezvoltarea sectoarelor agricole si industriale

Aceasta sectiune constituie o evaluare concisa a importantei schimbarilor care au avut loc in sectoarele
agricol si industrial din Romania asupra productiei de namol. Tinand cont de indicatorii generali de
performanta economici, stabiliti cu privire la Romania in urma aderarii la UE si, recent, in urma contractarii
unor imprumuturi de la FMI in scopul contracararii efectelor crizei financiare globale, s-a prespus ca
economia romaneasca va evolua in acord cu liniile directoare stabilite prin aceste acorduri, inregistrand o
crestere, chiar daca lenta.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

22

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Cu toate acestea, dupa cum va fi expus in detalii mai jos, aceasta evolutie nu va avea un impact
semnificativ asupra productiei de namol; prin urmare, aspectele relevante acestor doua sectoare vor fi in
principal luate in considerare in analiza modalitatilor de utilizare / evacuare a namolului tratat.
In consecinta, sectiunile de mai jos vor include, in afara directiilor generale inregistrate in aceste doua
sectoare, si o scurta trecere in revista a capacitatii agricole si industriale existente.
3.2.1

Agricultura

3.2.1.1

Generalitati

Spre deosebire de alte state membre ale UE, in care agricultura (fermele, silvicultura si piscicultura)
2
reprezinta aproximativ 1.7% din PIB, in Romania astfel de activitati constituie circa 6% din PIB . Din
suprafata totala a Romaniei, de 23.8 mil. ha, suprafata agricola reprezinta 14.7 mil. ha, i.e. 61.7%.
In tabelul de mai jos sunt oferite detalii cu privire la utilizarile actuale ale terenurilor agricole3.
Tabelul 3.1: Utilizarile terenului agricol (mii ha)
Descriere

2007

2008

2009*

14709,3

14702,3

14705,3

Teren arabil

9423,3

9415,1

9384,4

Pasuni

3330,0

3330,0

3380,7

Fanete

1531,4

1532,4

1526,7

Vii

218,0

214,5

214,4

Livezi

206,6

207,3

199,1

Suprafata agricola totala, din care:

Dupa cum se poate observa, suprafata arabila reprezinta aprox. 64% din total. Conform datelor furnizate
de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Durabile si de catre Institutul National de Statistica, pentru anul
2009, terenul arabil este utilizat dupa cum urmeaza:

_________________________

Anuarul statistic al Romniei 2009 and Buletin statistic lunar nr. 8/2010, INS
Anuarul statistic al Romniei, 2009

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

23

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 3.2:

Utilizarea terenului arabil (date pentru 2009)

Dupa cum se poate observa, cerealele si plantele oleaginoase reprezinta aproximativ 70% din totalul
suprafetei arabile. Ipotetic, aceasta reprezinta un maxim atunci cand se ia in calcul utilizarea namolului in
agricultura; acest aspect constituie, insa, subiectul unei alte sectiuni ale acestui raport.
In ceea ce priveste acordurile legale existente pentru exploatarea suprafetei agricole, conform datelor
pentru anul 2008, situatia este urmatoarea:

3913651 sunt exploatatii individuale, (persoane fizice), ceea ce inseamna 99,5% din totalul de 3931350
de intreprinderi / exploatatii agricole si care acopera 65% din totalul suprafetei agricole a Romaniei,
mentionate mai sus;
17699 sunt persoane juridice, care detin aproximativ 35% din suprafata agricola totala.
Prima categorie utilizeaza, in principal, terenul agricol in scopuri de subzistenta / pentru consum propriu, si
doar uneori comercializeaza produsele obtinute. Cu toate acestea, s-a inregistrat un progres constant, desi
lent, in modificarea formei institutionale in care se practica agricultura in Romania, cu ajutorul finantarii
pentru acest sector din bugetul de post-aderare (de ex. finantare din fondurile de coeziune pentru
instalarea tinerilor fermieri). Aceste aspecte au fost incluse in proiectiile prezentate intr-una din sectiunile
de mai jos, care indica un trend crescator al sectorului.
Absenta formelor de organizare colectiva a agricultorilor constituie un alt aspect care va fi luat in
considerare in evaluarea utilizarilor posibile ale namolului tratat, deoarece poate reprezenta un obstacol in
calea inchierii de contracte / acorduri dintre acestia in calitate de utilizatori finali ai namolului si producatorii
acestuia.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

24

Elaborarea
ea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor
namolurilor, Partea I
Sectorul agricol se confrunta, de asemenea, ccu
u problema scaderii populatiei ocupate in acest domeniu, mai
ales atunci cand este comparata cu suprafata agricola totala disponibila. Se inregistreaza, pe parcursul
ultimei decade, un declin constant al numarului
numarul de locuitori care activeaza in agricultura,, in paralel cu un
4
proces constantt de imbatranire a populatiei rurale; sunt oferite cateva detalii in figurile de mai jos .
Figura 3.3:

Ponderea populatiei ocupate cu agricultura, 2001-2008


2001
(%)

40.9%
36.2% 34.8%

2001

2003

2004

29.7% 28.2%
27.7%

2005

2006

2007

17.9%
18.4%
18.5%

18.4%
17.7%
17.2%

18.4%
19.2%
20.2%

25-34

35-44

45-54
54

55-64

2006

2007

15.3%
17.5%
17.5%

19.9%
18.0%
17.6%
15-24

2008

Populatia ocupata in agricultura pe grupe de varsta, 2006 - 2008

10.1%
9.2%
9.0%

Figura 3.4:

2002

32.0% 31.9%

peste 65

2008

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii


arii Durabile desfasoara in prezent mai multe programe de investitii,
destinate sa contracareze o parte din efectele negative ale tendintelor prezentate mai sus, din fonduri
europene. Pana in prezent, insa, numarul aplicatiilor primite pentru programe precum Masura 1.1.2
Suport in instalarea
rea tinerilor fermieri, si Masura 1.4.2 Sprijin in infiintarea grupurilor de producatori, a

_________________________

Anuarul statistic al Romniei, 2009

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

25

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
fost totusi mic: 4699 proiecte contractate spre finantare din Masura 1.1.2 si 18054 aplicatii finantate din
5
Masura 1.4.1 .
3.2.1.2

Productia agricola

In ultima decada, productia agricola a inregistrat atat cresteri si descresteri. In tabelul de mai jos sunt
oferite detalii cu privire la productia generala, precum si la numarul producatorilor agricoli, pana in anul
2009. Datele pentru anul 2010 sunt inca in curs de centralizare, dar se poate aprecia in functie de
indicatorii generali (GDP) ca se inregistreaza o usoara tendinta ascendenta.
Tabelul 3.2: Productia agricola (2006 2009) in Lei6
Descriere

2006

2007

2008

2009*

Preturi
curente
(mil.lei)

Preturi
curente
(mil.lei)

Preturi
curente
(mil.lei)

Preturi
curente
(mil.lei)

Vegetala

31327,2

61,9

28723,4

60,2

45742,2

68,3

35735,5

59,6

Animala

18848,6

37,2

18291,6

38,3

20535,7

30,6

23441,6

39,1

Servicii agricole
TOTAL

473,8

0,9

684,8

1,5

716,0

1,1

751,3

1,3

50649,6

100,0

47699,9

100,0

66993,9

100,0

59928,4

100

Tabelul 3.3: Principalele unitati de prelucrare si capacitatile de procesare, 2007 2009


Lapte i
produse
lactate

Carne si
produse din
carne

Zahar i
produse din
zahar

mii hl/an

mii t/an

mii t/an

29391,2

1672

1337,4

39679

1878,7

31269

Nr unitati 2007
Nr unitati 2008
Nr unitati 2009

Descriere

Produse
panificaie

Conserve
legume si
fructe

Uleiuri i
grsimi
vegetale

mii t/an

mii t/an

12457,5

507,6

840,6

1264

12399,13

623,3

807,8

1880

1211,5

12360,4

547

735

876

1007

2228

6353

159

529

901

1025

2181

5840

152

484

909

1012

2131

5563

153

452

mii t/an

Capacitate de
procesare 2007
Capacitate de
procesare 2008
Capacitate de
procesare 2009

_________________________

MADRs website: www.madr.ro

Anuarul statistic al Romaniei, 2009; date operative MADR - INS

Date operative,conf rapoarte Direcii agricole reproduse in AGRICULTURA ROMNIEI N CIFRE, raport din noiembrie 2010,
disponibil pe websiteul MADR, www.madr.ro

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

26

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
O componenta care a inregistrat o crestere constanta in sectorul agricol este reprezentata de agricultura
ecologica. Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Durabile, in anul 2009 existau
240000 ha de teren cultivat conform standardelor agriculturii organice, ceea ce inseamna o crestere cu
68% a suprafetei destinate unei astfel de activitati , comparativ cu anul 2008. In tabelul de mai jos este
prezentata evolutia agriculturii ecologice.
Tabelul 3.4: Agricultura ecologica in Romania, 2006 2010 (valori reala pana in 2009, estimari pentru 2010)

INDICATOR

2006

2007

2008

2009

2010*

Operatori inregistrati (nr)

3409

3834

4191

3228

4322

Din care, procesatori (nr)

39

48

85

70

75

143194

190129

221411

240000

260000

1,5

1,7

1,86

Suprafaa certificat n agricultura ecologic pe teren arabil


(ha)

45605

65112

86454

110014,4

129335,6

Suprafaa certificat n agricultura ecologic cu culturi


permanente, puni i fnee (ha)

51200

57600

46006,5

39232,8

46000

Suprafaa certificat n agricultura ecologic cu culturi


permanente livezi i vi de vie (ha)

294

954

1518

1869,4

3600

38700

58728

81279

88883,4

81064,37

Suprafata totala certificata in agricultura ecologica (ha)


Ponderea suprafetelor certificate ecologic din suprafata totala
(%)

Colectare din flora spontan (ha)

Exportul cu produse agricole a crescut semnificativ incepand cu anul 2008; totusi se inregistreaza in
continuare un deficit in ceea ce priveste raportul dintre exporturi si importuri; in tabelul de mai jos sunt
oferite cateva detalii.
Tabelul 3.5: Balanta comerciala Agricultura
Descriere (mil. Euro)

EXPORTURI, din care:

2007

2008

2009

2009
comparativ
cu 2008

2009
comparativ
cu 2007

1100,7

2120,6

2181,6

+61,0

+1080,9

Intra-UE

770,4

1385,3

1681,6

+296,3

+911,2

Extra-UE

330,3

735,3

500,0

-235,3

+169,7

IMPORTURI, din care:

3255,1

4190,3

3714,0

-476,3

+458,9

Intra-UE

2357,5

3317,3

2982,9

-334,4

+625,4

Extra-UE

897,6

873,0

731,1

-141,9

-166,5

SOLD:

-2154,4

-2069,7

-1532,4

537,3

622,0

Intra-UE

-1587,1

-1932,0

-1301,3

630,7

285,8

Extra-UE

-567,3

-137,7

-231,1

93,4

336,2

_________________________

nregistrare operatori la MADR

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

27

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
3.2.2

Industria

Incepand cu anii 1990, se constata un proces constat de dezindustrializare in Romania, care, aparent, ar fi
similar cu procesul de dezindustrializare ce caracterizeaza mijloacele post / neo-capitaliste de productie
specifice, de exemplu, Europei de Vest. Totusi, in locul unei treceri de la productia industriala la servicii
(asa cum s-a intamplat in Europa de Vest), in Romania s-a inregistrat un declin in industrie, o crestere
constanta a serviciilor si o crestere spectaculoasa (pana in anul 2009) a ponderii in PIB a constructiilor
(crestere cu 71% in 2007 comparat cu 1999).
Figura de mai jos (cu date reale pana in anul 2010 si valori prognozate pentru intervalul 2011- 2014)
semnaleaza ca - odata cu iesirea din criza - procesul de dezindustrializare se va tempera.
Figura 3.5:

Evolutia industriei ca procent din PIB9

30.0%
25.0%
20.0%
15.0%
10.0%
5.0%

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

0.0%

In acelasi timp, comparat cu inceputul anilor 1990, productia industriala a crescut constant (in principal
industria prelucratoare), in perioada 1997 2007, cu valori maxime in anul 2008. Dupa o scadere modica
in 2009 anul de varf al crizei productia industriala in preturi curente si-a contiunuat cresterea, chiar cu
ritmuri superioare celor din perioadele anterioare. Evolutia productiei industriale este prezentata in figura
de mai jos.

_________________________

Comisia Nationala de Prognoza Prognoza 2011 2014 varianta de primavara 2011

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

28

Elaborarea politicii nationale


ionale de gestionare a namolurilor de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor
namolurilor, Partea I
Figura 3.6:

Productia industriala, 1997 2012 (valori reale pana in anul 2009; estimari pentru 2010 2012)10

2013

2011

2009

2007

2005

2003

2001

1999

600
500
400
300
200
100
0

1997

miliarde lei

Productia industriala (preturi curente)

Recesiunea globala a afectat cu precadere sectorul constructiilor din Romania:in


in 2009, serviciile au
reprezentat 49,2%
% din PIB, fara serviciile care tin de sectorul constructiilor (daca includem serviciile din
11
sectorul constructiilor, atunci cota serviciilor din PIB este de 60.
60.1%) Agricultura
cultura a reprezentat aprox. 6%
din PIB (40% din valoarea inregistrata in 2001), iar industria 24,5% din PIB (87%
% din valoarea inregistrata
in 2001).
Aceste tendinte au, totusi, mai multa importanta pentru optiunile de utilizare a namolului tratat decat p
pentru
scenariile economice prezentate in sectiunea 3.1 (cu exceptia impactului acestora indirect asupra gradului
de suportabilitate a tarifelor aferente tratarii si evacuarii namolului din epurare), din punctul de vedere al
industriilor curente si viitoare care ar putea utiliza namolul tratat.
Date despre productia industriala previzionata au fost incluse in master planurile, studiile de fezabilitate si
strategiile de evaluare a namolului elaborate pentru proiectele de investitii in infrastructura de apa si apa
uzata, finantate din Fondurile de Coeziune. Constituie, de asemenea, subiectul legislatiei nationale in
vigoare referitoare la standardele aplicabile deversarii apei uzate si / sau namolului tratat in receptori
naturali si / sau sistemul de canalizare,
re, asa cum au fost aceste prevederi legislative detaliate in primul
raport privind situatia existenta, elaborat in cadrul acestui proiect.
Datele locale / regionale cu privire la sectorul industrial vor fi luate in considerare atunci cand se vor
elabora optiunile de utilizare / evacuare a namolului la nivel regional (Activitatea 2 din acest proiect).

_________________________

10

REINDUSTRIALIZAREA ROMNIEI: POLITICI II STRATEGII Studiu comandat de Ministerul Economiei, Comer


Comerului i Mediului de
Afaceri Realizat de Grupul de Economie Aplicat
Aplicat GEA , IUNIE 2010 si Comisia Nationala de Prognoza Prognoza 2011 2014
varianta de primavara 2011

11

Eurostat, 2010, sectorul constructiilor creste cu 0,5% atat in zona euro, cat si in intreaga UE

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

29

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Sectiunea care urmeaza porneste de la aspectele prezentate, pe scurt, mai sus si prezinta proiectiile /
prognozele disponibile cu privire la agricultura si industrie.
3.2.3

Proiectii cu privire la sectoarele agricol si industrial

Calitatea datelor ce constituie proiectii privind industria si agricultura din Romania este nesatisfacatoare,
iar datele insele sunt limitate la cativa ani. Comisia Nationala pentru Prognoza detine proiectii cu un grad
de probabilitate mai mare doar pe termen mediu, i.e. 2010 2014 . In anul 2009, au fost realizate proiectii
avand anul 2020 drept orizont de proiectare, dar principalele ipoteze folosite in realizarea acestei proiectii
au fost negate de evolutia recenta a economiei si, astfel, o asemenea prognoza nu este suficient de sigura
pentru a fi inclusa in acest raport.
Tabelul de mai jos include atat date reale, cat si estimari pe termen scurt si mediu, cu privire la productia
industriala si agricola, raportate la PIB.
Tabelul 3.6: Valori PIB (date reale pana in 2010, proiectii in perioada 2011 2014) prognoza de primavara 2011)

PIB

12

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Mil. lei

514654

498008

513641

542035

590247

643816

703827

7,3

-7,1

-1,3

1,5

4,0

4,5

4,7

Industrie

1,9

-1,4

5,1

2,7

3,8

4,3

4,1

Agricultura

20,7

-14,3

-0,8

1,7

3,1

2,9

Constructii

26,2

-13,3

-10,7

1,6

4,5

7,1

6,1

Servicii

5,4

-6,2

-2,3

0,9

4,2

4,4

4,9

Consum final

8,7

-7,8

-2,1

1,3

3,5

3,7

3,9

Dupa cum poate fi observat de mai sus, prognoza prevede o crestere usoara a valorii globale pentru
aceste doua sectoare (constructiile fiind o intrare separata), incepand cu anul 2011.
Aceeasi tendinta este ilustrata in figurile de mai jos.

_________________________

12

Comisia Nationala de Prognoza Prognoza 2011 2014 varianta de primavara 2011

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

30

Elaborarea politicii nationale de


e gestionare a namolurilor de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor,
namolurilor Partea I
Figura 3.7:

Cresteri estimate pentru industrie, 2010 - 201413

6.00
4.00
2.00
0.00
-2.00
-4.00

Proiectii 2009
Proiectii 2010

-6.00
-8.00
2008

Figura 3.8:

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Cresteri estimate pentru


ru agricultura, 2010
2010-2014

25.00
20.00
15.00

Proiectii 2009
Proiectii 2011

10.00
5.00
%

Proiectii 2010

0.00

-5.00
-10.00
-15.00
-20.00
2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

La nivel regional, exista putine variatii intre datele reale si cele estimate pentru aceste doua sectoare, dupa
cum se poate vedea din tabelele si figurile de mai jos.

_________________________

13

Comisia Nationala de Prognoza Prognoza 201


2011 2014 varianta de primavara 2011,
1, varianta de toamna 2010, varinata de
toamna 2009

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

31

Elaborarea politicii nationale de gestionare


ge
a namolurilor de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor,
namolurilor Partea I
Tabelul 3.7: Evolutia industriei Cresteri / descresteri anuale (in %)14
Industrie

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Nivel national

5,40

1,90

-1,40

5,10

2,70

3,80

4,30

4,10

Regiunea NE

9,60

-4,10

-7,00

-5,50

2,50

3,50

4,10

3,90

Regiunea SE

3,10

4,40

-6,00

0,00

2,60

3,70

4,30

4,10

Regiunea S

0,30

8,60

7,00

8,50

2,90

3,90

4,50

4,30

Regiunea SV

6,40

0,90

-8,00

-6,00

2,60

3,80

4,40

4,20

14,30

-5,90

1,00

10,00

2,50

3,70

4,30

4,10

Regiunea NV

8,10

-5,20

5,00

8,00

2,70

3,80

4,40

4,20

Regiunea Centru

4,60

0,00

-3,00

7,50

2,80

3,60

4,20

4,00

Bucuresti-Ilfov

2,00

10,60

-5,30

8,30

2,80

4,30

4,40

4,20

Regiunea V

Figura 3.9:

Prognoza referitoare la industrie in functie de regiuni

20.00

Nord-Est
15.00

Sud-Est
10.00
% 5.00
0.00
-5.00
-10.00
2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

_________________________

14

Comisia Nationala de Prognoza Prognoza 201


2011 2014 varianta de primavara 2011

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

32

2014

Elaborarea politicii nationale de gestionare


gestio
a namolurilor de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor,
namolurilor Partea I
Tabelul 3.8: Evolutia agriculturii Cresteri / descresteri anuale (in %)15
Agricultura

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Nivel national

-15,3

20,7

-14,3

-0,8

1,7

3,1

2,9

Regiunea NE

-18,3

16,1

-15,5

-0,5

1,1

1,5

2,8

Regiunea SE

-24,2

60,5

-18,7

-0,9

1,8

3,2

-20

43,3

-12,8

-0,7

1,9

3,3

3,1

-26,3

47,6

-7,5

-1

1,1

3,4

3,2

-4,6

2,9

-13,9

-1,1

1,2

1,6

2,8

-7

-2,9

-15,3

-0,8

1,7

3,1

2,9

-2,8

-7,6

-14

-0,8

1,1

1,6

2,8

-36,4

20,5

-15,9

-1,5

-0,2

2,6

Regiunea S
Regiunea SV
Regiunea V
Regiunea NV
Regiunea Centru
Bucuresti-Ilfov

Figura 3.10: Prognoza referitoare la agricultura in functie de regiuni

80
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru

60
40
20
0
-20
-40
-60
2007

3.2.4

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Concluzie

Recesiunea globala a avut un impact negativ asupra acestor doua sectoare de activitate si, in scenariul cel
mai optimist, productia acestora va creste cu maximum 4.5%, in intervalul 2011
2011 2014. Prognoza la nivel
regional reflecta
lecta situatia previzionata la nivel national, cu putine variatii intre regiuni, in ceea ce priveste
evolutia acestor doua sectoare.

_________________________

15

Comisia Nationala de Prognoza Prognoza 201


2011 2014 varianta de primavara 2011

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

33

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Se poate, asadar, presupune cu o doza destul de mare de siguranta ca evolutia acestor doua sectoare nu
va juca un rol important in productia de namol, pe termen scurt si mediu. Ca urmare, Strategia va tine cont
de aceste aspecte doar atunci cand va evalua optiunile de gestionare a namolului la nivel regional.

3.3

Proiectiile populatiei

Datele privind populaia total constituie unul din principalii parametri de proiectare a populaie pe regiuni i
a necesarului de investiii n infrastructura de ap i ape uzate finanate din Fondurile de Coeziune,
investiii, care pn la urm, determin cantitatea i caracteristicile nmolului generat. Aceast seciune a
strategiei prezinta pe scurt tendinele de evoluie a populaiei n perioada 2010 2040.
Populaia total a Romniei poate fi prognozat pe baza datelor provenind din patru surse principale:
i

Recensmntul populaiei Romniei 2002 (cel mai recent recensmnt al populaiei) ;


Anuarul Statistic al Romniei 2009 (datele se refer la 2008);ii
Proieciile Comisiei Naionale de Prognoz;
Prognoza publicat de EUROSTAT n martie 2010.iii

Sursele menionate nu sunt complet compatibile, datorit metodologiilor diferite i anilor diferii n care au
fost publicate datele. Dac recensmntul este o nregistrare detaliat a unei situaii existente, datele din
anuarul statistic sunt aproximate pe baza unor nregistrri administrative ale micrilor populaiei
De asemenea, proieciile evoluiei populaiei Romniei acoperind perioada de pn n 2010 s-au schimbat
de cte dou ori pe an. ntre prognozele consecutive, diferenele sunt semnificative, mai ales pentru
perioada 20082010, din cauza succesivelor corecii impuse de efectele recesiunii globale..
Datele privind populaia din recensmntul din 2002 sunt detaliate i descriu situaia demografic din toate
localitile (mari sau mici).
Comparaiile cu recensmntul anterior (1992) confirm tendinele descresctoare folosite de ctre
Comisia Naional de Prognoz i de EUROSTAT, dar extrapolarea intensitii trendului nu este
operaional.
Comparativ cu recensmntul, anuarul statistic dezvolt o structur mai puin detaliat: populaia din marile
uniti administrative (municipii i orae), pe de o parte, i totalul populaiei din zonele rurale ale fiecrui
jude (comunele), pe de alt parte.
Pentru a estima populaia din 2008 a fiecrei comune, ipoteza consultantului este c schimbrile populaiei
din fiecare comun ntre 2002 i 2008 sunt similare schimbrilor populaiei rurale totale din fiecare jude n
parte.
Tabelul de mai jos prezint diferenele dintre populaia regiunilor de dezvoltare din anuarul statistic (2008)
i cea din anul de baz EUROSTAT
Tabelul 3.9:

Populaia (mii persoane) n anuarul statistic (2008) i EUROSTAT (2010)

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

34

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Regiunea

2008

2010

Nord-vest

2722

2702

Centru

2524

2504

Nord-est

3719

3696

Sud-est

2820

2797

Sud Muntenia

3285

3248

Bucureti Ilfov

2248

2243

Sud-vest Oltenia

2262

2235

Vest

1925

1909

21504

21334

Romnia

Prognozele EUROSTAT par a fi cele mai relevante i realiste proiecii. Tendinele demografice EUROSTAT
au fost adoptate de consultant deoarece sunt cele mai recente proiecii i privete fiecare regiune de
dezvoltare n parte, aa cum sunt prezentate n Tabelul 3.10.
Tabelul 3.10:

Populaia (mii persoane) n EUROSTAT


2010

2030

Nord-vest

Regiunea

2702

2550

Centru

2504

2407

Nord-est

3696

3572

Sud-est

2797

2605

Sud Muntenia

3248

2956

Bucureti Ilfov

2243

2143

Sud-vest Oltenia

2235

2004

Vest
Romnia

1909

1813

21334

20490

Figura de mai jos arat evoluia demografic ntre 2002 i 2010, precum i tendinele de evoluie pn n
2030 propuse de EUROSTAT.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

35

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor


namol
de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor,
namolurilor Partea I
Figura 3.11:

0.00%
-0.10%
-0.20%
-0.30%
-0.40%
-0.50%
-0.60%
-0.70%
-0.80%
-0.90%
-1.00%

Populaia Romniei n trecut i n viitor - (EUROSTAT)

-0.20% Nord-ves
t
Centru

-0.40%

Nord-est

-0.66%

Sud-est
Sud
Bucureti
Ilfov
Sud-vest
Vest

ntre 2002 i 2008 (6 ani) descreterea


terea medie a popul
populaiei a fost relativ important (-0,60%
% anual). n
urmtorii doi ani descreterea s-a
a atenuat la -0.40% pe an.
Prognoza EUROSTAT consider c
atenuarea descre
descreterii continu ii reducerea anual medie a
populaiei va fi de numai 0,20% pn
n 2030. Aceast
Aceast ipotez este folosit pentru proieciile
proiec
tendinelor
demografice ntre 2010 i 2030.
Dup 2030 i pn n 2040, consultantul ia n considerare men
meninerea constant a popula
populaiei.
Figura de mai jos reprezint evoluia
ia demografic
demografic pe regiuni de dezvoltare.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

36

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor


namoluril de epurare
Strategia nationala de gestionare a namolurilor,
namolurilor Partea I
Figura 3.12: Descreterea anual a popula
populaiei pe regiuni ntre 2010 i 2030 (EUROSTAT)

Vest
-0.43%
Sud-Vest

-0.61%

Bucureti
Ilfov
Sud

-0.11%
-0.56%
-0.40%

Sud-Est

-0.31%
0.31%

Nord-Est

-0.39%
Centru

-0.37%

Nord-Vest
-0.80%

-0.60%

-0.40%
0.40%

-0.20%

0.00%

Toate regiunile (exceptnd Bucureti--Ilfov)


Ilfov) vor avea un declin demografic mai accentuat dec
dect media pe
ar.. Cele mai afectate regiuni vor fi cele din sudul rii (Sud Muntenia i Sud-vest
vest Oltenia).
Regiunea de dezvoltare Bucureti-Ilfov
Ilfov este o excep
excepie; descreterea va fi sub cea naional
ional. Migraia
dinspre capital spre alte zone excede posibi
posibila migraie ctre zona peri-urban Ilfov.
Figura i Tabelul de mai jos prezint
ipotezele EUROSTAT aplicate fiecrei
fiec rei regiuni de dezvoltare.
Figura 3.13: Prognoza demografic pe regiuni

4,000

NordVest
Centru

3,500
3,000
2,500
1000 locuitori

NordEst
Sud-Est

2,000
1,500

Sud

1,000
500

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare
e a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

37

2030

2028

2026

2024

2022

2020

2018

2016

2014

2012

2010

Bucure
ti Ilfov
SudVest

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabelul 3.11:

2010 2030 prognoza EUROSTAT


2010

2015

2020

2025

2030

Romnia

21334

21123

20912

20701

Nord-vest

2702

2664

2626

2588

20490
2550

Centru

2504

2480

2456

2431

2407

Nord-est

3696

3665

3634

3603

3572

Sud-est

2797

2749

2701

2653

2605

Sud Muntenia

3248

3175

3102

3029

2956

Bucureti Ilfov

2243

2218

2193

2168

2143

Sud-vest Oltenia

2235

2177

2120

2062

2004

Vest

1909

1885

1861

1837

1813

n concluzie, s-a estimat o scdere general a populaiei n toate regiunile de dezvoltare pn n 2030, an
dup care, din lipsa altor date se consider c populaia n toate localitile rmne constant pn n
2040. Aceast ipotez este n concordan cu proieciile avute n vedere la proiectarea capacitilor de
tratare a apei i de epurare a apelor uzate i ca urmare nu va avea un impact semnificativ asupra
produciei de nmol. Proieciile populaiei sunt folosite ca baz de estimare a cantitilor de nmol produse
n viitor.

3.4

Proieciile produciei de nmol

3.4.1

Abordarea i metodologia de estimare a cantitilor viitoare de nmol de


epurare

Estimarea cantitilor viitoare de nmol produs pentru strategia naional de management a nmolului se
bazeaz pe abordarea i pe ipotezele prezentate succint n paragrafele care urmeaz.
3.4.1.1 Principalii factori care determin proieciile produciei de nmol
Au fost examinai principalii indicatori economici la nivel naional i pe ct posibil au fost
particularizai la nivel regional (vezi Seciunea 3.1), pentru a aprecia n ce msur afecteaz proieciile
produciei de nmol de epurare. A fost folosit un model simplificat al relaiilor dintre variabilele pentru
care se iau n considerare ipoteze multiple i proiecii diferite. Factorul determinant este dezvoltarea pe
termen mediu a canalizrii i a serviciilor de epurare a apelor uzate, indiferent de variaiile posibile ale
ratelor de cretere economic din diferite perioade .
Tendinele de evoluie din trecutul recent i prognozele viitore de dezvoltare a agriculturii i a
sectoarelor industriale din Romnia au fost investigate pe baza datelor i analizelor publicate (vezi
Seciunea 3.2) rezultnd c produciile agricole i industriale au fluctuat n ultimii ani i c , n acord cu
experiena din alte pri, prognozele disponibile au o valoare limitat, trendurile din trecut fiind mult
diferite de ceea ce se prevzuse.
Au fost luate n considerare datele demografice ale recensmntului din 2002 dar i proieciile pentru
Romnia din surse europene i naionale (vezi Seciunea 3.3) i s-a ajuns la concluzia c tendinele de
scdere a populaiei se manifest n toate regiunile. Prognozele EUROSTAT acoper perioada pn n
2030 i, in lipsa altor date publicate, s-a considerat c dup aceast dat populaia va rmne
constant, ipotez necesar pentru a completa strategia pn n 2040.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

38

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Proieciile sunt dezvoltate pe baze regionale, la rndul lor, rezultate din analiza informaiei la nivel de
jude.
3.4.1.2 Principalele ipoteze folosite pentru a estima producia de nmol de epurare
Pana la 31 decembrie 2018 Romania se va afla n complet conformitate cu Directiva UE 91/271/CEE,
ceea ce se va traduce prin faptul c toate aglomerrile cu mai mult de 2000 l.e. vor fi deservite de o
staie de epurare i drept urmare vor produce nmol. Nota: Nu exista obligativitatea expresa ca in
aglomerarile mai mici de 2000 l.e. sa se realizeze sisteme de colectare centralizate. Totusi, HG
352/2005, la art. 7(4), precizeaza faptul ca pana la data de 31 decembrie 2018 trebuie sa fie conforme
si aglomerarile cu mai putin de 2000 l.e. care colecteaza ape uzate prin sisteme de canalizare ce
trebuie epurate corespunzator inainte de evacuare.
Estimarea produciei actuale i viitoare de nmol este bazat pe informaii din diverse surse, n principal
din master planuri i studii de fezabilitate realizate n cadrul programelor ISPA sau din cadrul proiectelor
pentru accesarea fondurilor de coeziune. Din aceleai surse provine i informaia privitoare la situaiile
care vor exista dup realizarea investiiilor planificate prin proiecte.
3.4.1.3

Metodologia i criteriile de previzionare a produciei de nmol de epurare

Metodologia folosita pentru prognozarea cantitatii de namol produse a luat in considerare urmatoarele
premize generale:
Din cauza numarului mare de variabile ce apar in prognoze, s-au propus mai multe scenarii bazate pe
diferite variabile (descrise mai jos);
Rezutatele estimarii au fost exprimate in functie de substanta uscata 100%, pentru a evita eventualele
confuzii si calcule gresite care ar putea fi determinate de utilizarea nivelurilor diferite de umiditate,
densitate, volume, etc.
Investitiile curente si propuse in sectorul de apa potabila si apa uzata vor continua pana se va atinge
complet conformitatea cu Directiva apelor uzate orasenesti, conform Tratatului de Aderare;
Toate aglomerarile cu mai mult de 2000 l.e. se vor conforma cerintelor (au fost prezentate termene
limita stricte pentru conformare pentru anumite scenarii)
Rata de conectare la sistemul de canalizare si la SEAU si in consecinta productia de namol va creste
treptat in anii urmatori, conform progresului eforturilor asumate pentru conformarea cu tintele stabilite
prin fiecare scenariu;
Odata ce se ajunge la conformarea totala cu cerintele privind rata de conectare la sistemul de
canalizare si epurare a apelor uzate, se presupune ca productia de namol va depinde doar de evolutia
naturala a populatiei, care conform Eurostat va fi intr-o usoara scadere in urmatorii ani
In lipsa altor prognoze publicate pentru perioada 2030-2040 (perioada ce depaseste limita proiectiilor
Eurostat), se presupune ca populatia la nivelul oraselor, judetelor si regiunilor ramane constanta
Productia netratata de namol este influentata in mod evident de mai multi factori:
urbanizarea si industrializarea zonei;
obiceiurile populatiei in diferite zone ale tarii;
nivelul de saracie/bunastare al populatiei in diferite zone ale tarii;
gradul de acoperire al sistemului centralizat de colectare si epurare al apelor uzate;
tipul statiei de epurare si schema de tratare pe linia namolului;
eficienta statiilor de epurare a apei uzate
Productia de namol a fost ajustata tinand cont de datele culese de la Operatorii Regionali; in cazul in
care aceste date au existat;
Pentru aglomerarile unde inca nu exista sisteme de colectare si epurare a apei uzate, si deci pentru
care nu exista date, am propus prin prognoza ca acestor aglomerari sa le fie alocate cantitati de namol
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

39

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
produse pe cap de locuitor similare mediilor calculate pentru aglomerarile din acelasi judet pentru care
exista date. Pentru anumite scenarii, insa, am presupus alte cantitati de namol produse pe cap de
locuitor pentru toate aglomerarile, iar acestea sunt prezentate in Capitolul 5.4.1.4
Cantitatile de namol produse pe cap de locuitor includ si productia de namol de epurare provenit de la
deversarile nedomestice de apa uzata.
3.4.1.4

Scenariile folosite in prognoze

Pentru perioada 2010-2040 s-au pregatit 3 scenarii (scenariile 1, 2 si 3), plus inca doua variatii
suplimentare (subscenarii) ale scenariului 1 (scenariile 1B si 1C). Fiecare scenariu s-a bazat pe un set de
premize care determina in final evolutia cantitatilor de namol pe parcursul timpului. Principalii parametri
care au fost luati in considerare in diferitele scenarii analizate sunt prezentati in tabelul 3.1.2.
Tabelul 3.12: Principalii parametri luati in considerare in scenariile analizate
Nr.
Crt.
1

Parametrul

Scenariul 1

Scenariul 2

Scenariul 3

Conformarea la Directiva

Scenariul 1: Conform
termenelor intermediare si
finale din Tabelul 5.3

Conform
termenelor
intermediare si
finale din Tabelul
5.3

Conform
termenelor
intermediare si
finale din Tabelul
5.3

Valori masurate sau estimate


in Studiile de Fezabilitate
pentru obtinerea Fondurilor
de Coeziune in fiecare
judet.Sunt prezentate in
detaliu in Tabelul 5.6

60 g/persoane, zi

90 g/pers.zi zone
bogate

Master Plan-uri,

Ipoteza facuta de
Consultant

Apelor Uzate orasenesti


91/271/CEE la 31 Decembrie
2018*

Cantitate specifica de namol


produsa (g/persoana,zi)

Sursa pentru ipotezele


considerate privind cantitatea
specifica de namol

Scenariile 1B si 1C presupun
ca aglomerarile mai mici, in
special cele care nu
beneficiaza de Fondul de
Coeziune, nu vor respecta
cerintele pentru o perioada
mai lunga peste termenul
limita 2018 (1-2 ani pentru
scenariul 1B si 3-5 ani pentru
scenariul 1C)

Studii de Fezabilitate,

pentru toate
judetele

60 g/pers, zi zone
normale
45 g/pers, zi zone
sarace
Ipoteza facuta de
Consultant

Aplicatii Fonduri de Coeziune

Nota: * Directiva Apelor Uzate orasenesti se refera numai la aglomerari peste 2,000 l.e.

In plus, s-au mai pregatit doua subscenarii ale scenariului 1 (scenariile 1B si 1C), care analizeaza modul in
care productia de namol ar putea fi afectata in cazul in care nu toate proiectele ce vizeaza sistemele de
canalizare si epurare sunt finalizate pana in anul tinta 2018. In scenariile 1B si 1C se presupune ca toate
aglomerarile pentru care s-au aprobat fonduri de coeziune le vor si implementa pana in la sfarsitul anului
2018 premiza de care s-a tinut cont si in scenariul 1. Totusi, scenariile 1B si 1C indica eventualul impact
reprezentat de conformarea anumitor aglomerari, in special al celor care nu au accesat fonduri de
coeziune, cu cerintele Directivei dupa anul 2018. Scenariul 1B presupune ca statiile de epurare ale
aglomerarilor mai mici se vor conforma cerintelor in 1-2 ani dupa termenul tinta, in timp ce scenariul 1C
presupune un termen de conformare pentru statiile de epurare aferente de 3-5 ani dupa termenul tinta.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

40

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Pentru fiecare caz intarzierea depinde de factori specifici, ca marimea si tipul de proiect propus (reabilitare,
extensie sau constructia unei statii noi).
Scopul introducerii scenariilor 1B si 1C descrise mai sus este de a ilustra potentialul impact al extinderii
ariei de deservire a serviciilor de canalizare si epurare a apei uzate (cu impact asupra productiei de namol)
daca, spre exemplu, apar anumiti factori externi limitativi (spre exemplu, o lipsa a disponibilitatii fondurilor
externe cauzata de conditii economice adverse in Europa).
3.4.2

Estimari privind productia nmolului de epurare

Tabelul de mai jos prezinta datele consolidate la nivel national pentru scenariile propuse.
Tabelul 3.13: Progonoza cantitatilor totale de namol in Romania, (tone/an s.u.)
Scenariul

2010

2014

2018

2025

2030

2040

Cantitati totale de namol (tone/an s.u.)


Scenariul 1

97000

247000

559000

547000

539000

539000

Scenariul 1B

97000

214000

359000

544000

536000

536000

Scenariul 1C

97000

184000

255000

544000

536000

536000

Scenariul 2

97000

245000

528000

517000

509000

509000

Scenariul 3

97000

247000

488000

478000

471000

471000

% din cantit. de namol din anul 2040


Scenariul 1

18%

46%

104%

101%

100%

100%

Scenariul 1B

17%

40%

67%

101%

100%

100%

Scenariul 1C

17%

34%

48%

101%

100%

100%

Scenariul 2

19%

48%

104%

102%

100%

100%

Scenariul 3

21%

52%

104%

101%

100%

100%

Pe baza rezultatelor privind cantitatile prognozate pentru fiecare din cele 3 scenarii privind toate regiunile
tarii, rezulta urmatoarele concluzii:
Productia efectiva de namol realizata de statiile de epurare existente este in jurul valorii de 97.000
ts.u./an;
Investitiile majore in derulare in sectorul de apa si uzata prin Fondul de Coeziune vor determina o
crestere importanta a productiei de namol in urmatorii ani (o crestere de 5 ori a cantitatii in perioada
2010-2018 pentru scenariile 1, 2 si 3 si putin mai tarziu in scenariile 1B si 1C);
Odata ce toate aglomerarile se vor conforma 100% cerintelor, tendinta de crestere va fi negativa,
determinata in principal de scaderea populatiei;
Dupa cum se poate observa din aceste rezultate, diferentele intre scenariile propuse nu sunt majore astfel
incat sa aiba un impact semnificativ asupra alegerii uneia dintre strategiile nationale de management a
namolurilor. Scenariul 1, ce reflecta tintele asumate prin Tratatul de Aderare, precum si informatiile
detaliate din alte studii efectuate pentru proiectele specifice Fondului de Coeziune, pot fi considerate
punctul de plecare pentru estimarea costurilor implementarii Strategiei Nationale de Management a
Namolurilor.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

41

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Estimarile privind productia namolului de epurare realizate pe baza prognozelor din scenariului 1 pentru
Romania si pentru cele 8 regiuni sunt prezentate in tabelul 3.13.
Tabelul 3.14: Estimarile productiei de namol realizate pe baza ipotezelor scenariului nr 1
Regiunea

2010

2014

2018

2025

2030

2040

Nort-Est

20000

28000

70000

69000

67000

67000

Sud-Est

12000

24000

83000

82000

81000

81000

Sud-Muntenia

12000

38000

93000

92000

91000

91000

Sud-Vest (Oltenia)

12000

30000

81000

79000

78000

78000

Vest

11000

17000

59000

57000

56000

56000

Nord-Vest
Central
Bucuresti Ilfov
Total

2000

10000

40000

39000

38000

38000

26000

29000

53000

53000

52000

52000

100

71000

78000

77000

76000

76000

97000

247000

559000

547000

53,000

539000

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

42

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

4. Contextul legal si institutional


4.1

Legislatia UE si legislatia romaneasca

Cele mai bune practici de gestionare a nmolului in functie de utilizare asigura conformarea cu legile,
normele relevante si standardele specifice.
Standardele, normele, recomandarile obligatorii, tehnologiile agreate de reglementarile in vigoare
referitoare la utilizarea/eliminarea namulului de epuare atat in tarile UE in general, cat si in Romania in
particular au drept criteriu esential si scop final protejarea durabila a mediului, pe de o parte, si protectia
sanatatii populatiei, pe de alta parte. In ultima instanta, insasi calitatea mediului este un factor determinant
al evolutiei starii de sanatate a populatiei.
Legislatia specifica europeana si romaneasca este centrata pe aceste doua componente esentiale:
conservarea si protejarea mediului si mentinerea si ameliorarea sanatatii publice. Nmolurile de epurare
sunt reglementate n legislaia UE, si/sau ca un rezultat al tratarii apelor uzate menajere si industriale sau
ca deeuri, ce trebuie s fie tratate, valorificate sau eliminate. Mentionam in continuare Cele mai
importante Directive CE cu referire la namolul de epurare oferind mai multe detalii in Anexa C1.
Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 pentru protectia mediului, si in special al solului, cand se
utilizeaza namol de epurare in agricultura.
Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate.
Directiva Consiliului 99/31/CE din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deeuri (Directiva privind depozitele
de deeuri).
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deeurile i
de abrogare a anumitor directive.
Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecia apelor mpotriva polurii cu
nitrai provenii din surse agricole.
Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea
deeurilor.
OM MMGA / MAPDR nr 344/708/2004 (JO 959, 19.10.2004) privind aprobarea Normelor tehnice privind
protecia mediului, i n special a solului, atunci cnd nmolul de epurare este utilizat n agricultur.
HG nr. 930/2005, (MOf 800/02.09.2005) pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea
zonelor de protecie sanitar i hidrologica.
OUG nr.195/ 2005 privind protecia mediului aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare este actul in baza caruia poate fi adoptat legislaia subsecvent n domeniul
proteciei mediului.
Ordonana de Urgen a Guvernului 78/ 2000 privind regimul deeurilor, aprobata prin Legea 465/2001.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

43

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
In HG nr. 352/2005 pentru modificarea HG nr. 188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002).
Hotrrea de Guvern 349/2005 privind depozitarea deeurilor stabilete cadrul legal pentru desfurarea
activitii de depozitare a deeurilor.
HG nr.1403/2007 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate
stabilete cadrul legal pentru desfurarea activitilor de curire, remediere, reconstrucie ecologic a
zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate.
HG nr. 128/2002, modificata si completata de HG nr.268/2005 privind incinerarea deeurilor. Obiectul
hotrrii l constituie reglementarea activitilor de incinerare i coincinerare i a msurilor de control i
urmrire a instalaiilor de incinerare i coincinerare.
Normativul tehnic privind incinerarea deseurilor aprobat prin OM 756/2004.
Ghid tehnic pentru co-incinerarea deseurilor in cuptoarele de ciment (nepublicat, doar pus pe site).
Noua lege privind deeurile.
Ordonana de Urgen a Guvernului 78/ 2000 privind regimul deeurilor.
Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin OM 757/2004.
Detalii privind transpunerea Directivelor CE relevante in legislatia romaneasca sunt date in Anexa C.2 la
prezentul document.
Alaturi de cele mentionate mai sus, operatorii de apa si canalizare isi gestioneaza activitatile avand la baza
sisteme standard de management;
Sistemul de sanatate ocupationala si management al sigurantei- SR OHSAS 18001:2008
Sistem de management al calitatii - SR EN ISO 9001:2008
Sistemul de management al mediului - ISO 14001:2005.
Sistemul de sanatate ocupationala si management al sigurantei ce reprezinta proceduri standard de
dezvoltare si certificare este necesar pentru protejarea sanatatii si sigurantei personalului operatorului in
toate activitatile si este de o importanta speciala pentru producerea si utilizarea /eliminarea namolului de
epurare.
Beneficiile OHSAS ISO 18001 cuprind printre alte lucruri si sprijinul acordat operatorilor in vederea;
Identificarii factorilor cu impact asupra sanatatii si sigurantei ocupationale

Dezvoltarii programului de imbunatatire si management a obiectivelor

Identificarea riscurilor si a cerintelor legislative pentru sanatate si siguranta muncii


Monitorizarea performantei in sanatate si siguranta in munca

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

44

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Mentinerea imbunatatirii continue in aplicarea celor mai bune practici in probleme de sanatate si
siguranta
Adoptarea si implementarea Sistemului de Management a Calitatii - SR EN ISO 9001:2008 si a Sistemului
de Management al Mediului - ISO 14001:2005 cu beneficii consistente atat pentru personalul operatorului
cat si pentru public, incluzand proceduri ce sprijina asigurarea bunelor practici adoptate in activitatile
operatorului cu potentiale riscuri pentru sanatatea populatiei - ex. tratarea/epurarea apei si utilizarea
namolului in agricultura.

4.2

Norme ale Statelor Membre pentru calitatatea namolului si a


solului

In Statele membre dezvoltarea ghidurilor, a codurilor de practic i a reglementarii controalelor a fost un


proces ce s-a desfasurat la nivel naional ncepnd cu anul 1986 cand a fost pus n aplicare directiva. n
unele state membre (de exemplu, Suedia i Regatul Unit), acorduri voluntare stabilesc cerine mai stricte
dect cele din directiv sau din reglementrile naionale. Alte iniiative au fost dezvoltarea unor sisteme de
gestionarea asigurarii calitii, cum ar fi in Germania i Suedia, care au reguli mai stricte dect au fost
specificate iniial de directiv, fie prin norme obligatorii sau prin coduri de buna practic i alte acorduri
voluntare.
De exemplu, standardele pentru PTE adoptate n diferite ri variaz considerabil (tabelele 4.1 i 4.2). n
plus, standardele de compui care nu sunt inclusi n directiv (de exemplu, ageni patogeni i organici), au
fost stabilite de unele reglementri naionale (tabelele 4.3 i 4.4).
Pentru valorile limit de contaminani n sol - nmol tratat (tabelul 4.1), cele mai multe cerinele naionale
sunt similare cu cele specificate n directiv, n afar de Danemarca, Finlanda i rile de Jos, care au
limite mai stricte. Unele state membre (Spania, Portugalia i Regatul Unit) au definit valorile limit pentru
diferite categorii de pH al solului, n timp ce reglementrile stabilite de ctre Letonia i Polonia, precum i
noile standarde propuse n Germania au definit categorii diferite de sol pe baza granulometriei lor (tabelul
4.1). n plus, mai multe state membre (Finlanda, Frana, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Suedia, Belgia
(Flandra) i trei Landuri n Austria) au introdus limitri n ceea ce privete incarcarea anual maxim de
metale grele pe baz de zece ani.
O comparaie a concentraiilor de metale grele n nmoluri (tabelul 4.2) ntre statele membre arat c
majoritatea statelor membre au limite mai stricte dect cele din directiv.
Aplicarea agricola, a fost mpiedicata n mod efectiv n unele ri, datorit valorilor limit naionale exagerat
de stricte pentru metale grele (de exemplu, rile de Jos, Belgia (regiunea flamand)). ngrijorarea cu
privire la consecinele poteniale pentru sntatea uman i pentru mediu prezentate de substanele
potenial toxice i microorganismelor duntoare din nmoluri au dus chiar la interzicerea utilizrii
nmolurilor n agricultur n unele ri, inclusiv Elveia, n ciuda recunoaterii faptului c nu exist dovezi
tiinifice concludente c aceast practic este duntoare.
Tabelul 4.1: Concentratiile maxime permise ale potentialelor elemente toxice in namol-soluri tratate (mg/kg sol uscat)
in Statele Membre si SUA.

Directiva
86/278/CEE

Cd

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

1-3

(4)

50-140

1-1.5

30-75

50-300

150-300

100-150

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

45

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Cd

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

Austria de Jos

1,5/1

100

60

50

100

200

Austria de Sus

100

100

60

100

300/150(9)

Burgenland

100

100

1,5

60

100

300

Vorarlberg

100

100

60

100

300

Steiermark

100

100

60

100

300

0,5

50

40

0,2

30

50

100

75

50

0,5

50

70

150

1,5

100

100

70

100

200

Austria

Carinthia
daca 5<pH<5.5
daca5.5<pH<6.5
daca pH>6.5
Belgia, Flandra

0,9

46

49

1,3

18

56

170

Belgia, Valonia

100

50

50

100

200

Bulgaria pH=6-7,4

200

100

60

80

250

200

140

75

100

300

Cipru

pH>7.4

1-3

100-150

50-140

1-1,5

30-75

50-300

150-300

Danemarca

0,5

30

40

0,5

15

40

100

Finlanda

0,5

200

100

0,2

60

60

150

150

100

50

100

300

Germania

1,5

100

60

50

100

200

Germania (7) Argila

1,5

100

60

70

100

200

60

40

0,5

50

70

150

Franta
(6)

Lut/Namol

0,4

30

20

0,1

15

40

60

Grecia

Nisip

140

1,5

75

300

300

Irlanda

50

30

50

150

Italia

1,5

100

75

100

300

Luxemburg

1-3

100-200

50-140

1-1,5

30-75

50-300

150-300
300

Estonia(10)

100

50

1.5

50

100

Ungaria

75/1 (8)

75

0,5

40

100

200

Letonia

0,5-0,9

40-90

15-70

0,1-0,5

15-70

20-40

50-100
260

Lituania
Malta

1,5

80

80

60

80

pH 5<6

0,5

30

20

0,1

15

70

60

pH 6-7

60

50

0,5

50

70

150

1,5

100

100

70

100

200

0,8

10

36

0,3

30

35

140

pH >7
Olanda
Portugalia pH<5.5

50

50

30

50

150

5.5<pH<7

200

100

1,5

75

300

300

pH>7

300

200

110

450

450

Polonia sol usor

50

25

0,8

20

40

80

sol

mediu

75

50

1,2

35

60

120

sol

greu

100

75

1,5

50

80

180

Romania

100

100

50,

50

300

Slovacia,

60

50

0,5

50

70

150

100

60

0,8

50

85

200

100

50

30

50

150

Slovenia
Spania

pH<7

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

46

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

pH>7
Suedia
(1)

Marea Britanie
USA(2)
Nota:

Cd

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

150

210

1,5

112

300

450

0,4

60

40

0,3

30

40

100

(5)

135

75

(3)

20

1450

775

230

190

1500

400

20

300

(1) Pentru soluri cu pH> 5,0, excepia Cu i Ni sunt pentru gama de pH 6,0 7,0; peste pH 7,0 Zn = 300 mg / kg ds
(2) Valorile calculate aproximate la rate cumulate de ncrcare poluanti proveniti de la partea final a regulii 503
(3) Reducerea la 200 mg / kg, propusa ca msur de precauie
(4) CE (1990) - propusa, dar neadoptata
(5) Valoare provizorie
(6) Limitele de reglementare cum este prezentat n Ordonanta german din 1992 privind nmolurile de epurare
(7) Limitele noi propuse de Germania
(8) Crom VI
(9) Pentru pH <6
(10) n cazul n care solurile au 5 <pH <6 este permis utilizarea nmolurilor sterilizate cu var

Elemente restrictionate numai n anumite ri sau regiuni:


Arseniu
Austria (Steiermark)
Belgia (Flandra)

22

Ungaria

15

Molibden

Cobalt

10

50

30

Tabelul 4.2: Nivelul maxim de metale grele (mg / su kg) n nmolul de epurare utilizat n scopuri agricole
Directiva

20-40

86/278/CEE

1000-

16-25

300-400

1750

750-

2500-

1200

4000

Austria
Austria de Jos

50

300

25

100

1500

Austria de Sus

10

500

500

10

100

400

2000

Burgenland

10

500

500

10

100

500

2000

Voralberg

300

500

100

150

1800

Steiermark

10

500

500

10

100

500

2000

Carinthia

2,5

100

300

2,5

80

150

1800

Belgia, Flandra

250

375

100

300

900

Belgia, Valonia

10

500

600

10

100

500

2000

Bulgaria

30

500

1600

16

350

800

3000

20-40

1000-1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

Cipru
Republica Ceha

200

500

100

200

2500

Danemarca

0,8

100

1000

0,8

30

120

4000

Estonia

15

1200

800

16

400

900

2900

Finlanda
Franta
(1)

Germania

(2)

Germania
Grecia

300

600

100

150

1500

20

1000

1000

10

200

800

3000

10

900

800

200

900

2500

80

(600)

1,4

60

100

(1500)

20-40

500

1000-1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

47

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Ungaria

10

1000/1(3)

1000

10

200

750

2500

Irlanda

20

1000

16

300

750

2500

Italia

20

1000

10

300

750

2500

Letonia

20

2000

1000

16

300

750

2500

Lituania

20-40

1000 -1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

Luxemburg
Malta

800

800

200

500

2000

Olanda

1,25

75

75

0,75

30

100

300

Polonia

10

500

800 =

100

500

2500

Portugalia

20

1000

1000

16

300

750

2500

Romania

10

500

500

100

300

2000

Slovacia

10

1000

1000

10

300

750

2500

Slovenia

0,5

40

30

0,2

30

40

100

Spania

20

1000

1000

16

300

750

2500

Spania

40

1750

1750

25

400

1200

4000

Suedia

100

600

2,5

50

100

800

Marea Britanie
Nota:

PTE reglementat prin limitari in sol

(1) Limitele de reglementare cum este prezentat n german 1992 nmolurile de epurare Ordonana (BMU, 2002)
(2) a propus limitele de noi (BMU, 2007)
(3) crom VI

Elemente restrictionate doar in anumite tari sau interzise


Arseniu

Molibden

Cobalt

20

20

100

20

50

Austria (Austria de jos)

10

Austria (Steiermark)
Belgia (Flandra)

150

Danemarca

25

Olanda

15

Republica Ceha

30

Ungaria

75

Slovacia

20

Tabelul 4.3:

Standarde pentru concentratiile maxime de patogeni in namolul de epurare


Salmonella

Danemarca

a)

Franta
Finlanda (539/2006)
Italia

lipsa

Streptococi fecali <100/g

8MPN/10g SU

Enterovirus: 3 M PC N/10 g de SU, Helmiti


oua: 3/10 g de SU

Nedetectati in 25 g

Escherichia coli <1000 ufc

1000 MPN/g SU

Luxemburg
Polonia

Alti patogeni

Enterobacteria: in 100/g, nu sunt ou de


viermi care ar putea fi contagiosi
Namolul nu poate fi utilizat in agricultura daca
contine salmonella

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

48

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
a) Se aplic doar nmolurilor tratate avansat

Pentru contaminani organici (COs), nu exist nici o abordare coerent n stabilirea valorilor limit n
nmolul ntre diferite ri (tabelul 4.9) (Smith 2008). Unele ri, cum ar fi Marea Britanie, SUA i Canada, au
susinut c nu exist nici o justificare tehnic de stabilire a limitelor pe COs n nmol, pe baza faptului c
cercetrile au demonstrat c, concentraiile de fa nu sunt periculoase pentru calitatea solului, sntii
populatiei sau a mediului (EPA Agenia pentru Protecia Mediului SUA , 1992b, c; WEAO, 2001; Blackmore
et al, 2006.). Cu toate acestea, alte ri au stabilit limite pentru diferite grupe de OCs. De exemplu, n
Germania, limitele sunt stabilite pentru compuii persistenti, AOX (total organo-halogeni adsorbabili), PCBs
(bifenili policlorurai) i PCDD / Fs (policlorurai dibenzodioxine i policlorurai dibenzofurani), dar nu HAP
(hidrocarburi aromatice policiclice). Cu toate acestea, regulamentul revizuit propus de Germania (BMU,
2007) include o limit pentru un HAP, benzo (a) piren, i Frana reglementeaz HAP i PCB-urile, dar nu
PCDD / Fs. Danemarca, pe de alt parte, a stabilit controale pentru volume de chimicale vrac, inclusiv
DEHP (bis (2-etilhexil) ftalat), LAS (sulfonat linear al alchilbenzenului i NP / NPE (nonilfenol / nonilfenol
etoxilat).
Tabelul 4.4: Norme pentru concentratiile maxime pentru contaminantii organici din namolul de epurare (mg/kg s.u.
exceptie PCDD/F: ng TEQ/kg s.u.)
Halogenurile
organice
absorbabile
(AOX)

Bis (2etilhexil)
ftalat
(DEHP)

Sulfonat Nonilfenol /
Hidrocarburi
Bifenili Dioxinele
liniar al nonilfenolu
policiclice Policlorinat
/ furani
alchilbenzen
l etoxilat aromatice (HPA)
i (PCB)
(PCDD /
ului (LAS) (NP / NPE))
F)

Altele

Directiva
86/278/EEC

EC (2000)(a)

500

100

2600

50

6b

0,8(c)

100

(a)

5000

450

6b

0,8(c)

100

0,2(d)

100

(d)

100

(d)

100

50

EC (2003)
Austria

Austria de Jos
Austria de Sus
Vorarlberg
Carinthia
Danemarca

500
500

0,2

500

0,2

50

1300

10

3b

(c)

0,2(e)

100

0,1(e)

30

Fluoranthen: 4
Benzo(b)fluorant
hen: 2.5
Benzo(a)pyren:
1,5

Germania(BMU
2002)

500

Germania (BMU
2007)(f)

400

50

3(b)

0,4(c)

500

0,6

Franta

Suedia
Republica Ceha
Nota:

Benzo(a)pyren: 1

0,8

MBT+OBT
:0,6
Tonalid:15
Glalaxolid
e:10

(a) propus, dar retrasa


(b) Suma de 9 congeneri: acenapthen, fluoren, fenantren, fluorantenul , piren, benzo (b + j + k) fluoranten, benzo (a) piren,
benzo (ghi) perilen, indeno (1,2,3-c, d) piren

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

49

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
(c) Suma de 7 congeneri: PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180
(d) Suma de 6 congeneri: PCB 28, 52, 101, 138, 153, 180
(e) Per congener
(f) limitele noi propuse in Germania

4.3

Responsabilitati institutionale in Romania

Responsabilitatile diverselor institutii implicate in gestionarea namolului, in special in ceea ce priveste solul
sunt expuse mai jos.
Ministerul Mediului si Padurilor (MMP)
Conform ordinului 344, 2004, Ministerul Mediului si Padurilor detine urmatoarele responsabilitati in ceea
priveste gestionarea namolului:
a. Coordoneaza activitatea altor autoritati competente prin intermediul Directiei de gestionare a
deseurilor si a substantelor chimice periculoase;
b. Acorda aprobarea finala si validarea datelor referitoare la producatorii si utilizatorii de namol precum
si a caracteristicilor namolului utilizat in agricultura, date ce sunt introduse in raportul anual primit de
la Agentia Nationala de Protectie a Mediului si de la Institutul de Cercetari pentru Pedologie si
Agrochimie.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM)
Responsabilitatile ANPM in gestionarea namolului sunt urmatoarele:
a. elaboreaza impreuna cu alte autoritati competente documentatia tehnica pentru utilizarea benefica a
namolului;
b. pe baza informatiilor primite de la autoritatile locale din teritoriu, Autoritatea Nationala pentru
Protectia Mediului si Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie valideaza datele si
pregatesc anual un raport de sinteza privind utilizarea namolului in agricultura, cantitatile folosite,
tipuri de si caracteristicile namolului, tipuri de sol si evolutia caracteristicilor acestora, dificultati si
masurile luate pentru solutionarea acestora;
c.

transmite raportul anual de sinteza la Ministerul Mediului;

d. dupa aprobarea raportului anual de sinteza de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului,
acesta este transmis Comisiei Europene, in formatul stipulat in Reglementarile Comisiei Europene
pentru raportarea datelor.
Agentii Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM)
In temeiul Hotararii Guvernamentale 459/2005, articolul 10, ARPM indeplinesc la nivel regional atributiile
ANPM privind implementarea politicilor si a legislatiei de mediu, aplicarea legislatiei si a reglementarilor
existente, coordonarea planurilor de actiune din domeniul protectiei mediului.
Agentii pentru Protectia Mediului (APM)
APM-urile in fiecare dintre cele 42 de judete ale Romaniei, in conformitate cu Ordinul nr. 344, au
urmatoarele responsabilitati in gestionarea namolului:
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

50

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
a. emit autorizatiile de aplicare a namolului;
b. consulta si informeaza autoritatile din domeniile apa si agricultura cu privire la acordarea
autorizatiilor de aplicare a namolului;
c.

informeaza continuu aceste autoritati despre autorizatiile emise;

d. transmit la timp deciziile privind cererile de eliberare a autorizatiilor;


e. controleaza si supervizeaza activitatea producatorilor si utilizatorilor de namol;
f.

actualizeaza registrele privind producatorii de namol, cantitatile si caracteristicile namolului, numele


si adresele producatorilor de namol;

g. intretin si actualizeaza registrele de date privind autorizatiile;


h. pregatesc raporate de sinteza anuale privind utilizarea namolului in agricultura si le depun la ARPM
aferente;
Garda Nationala de Mediu (GNM)
GNM, impreuna cu Comisariatele de Mediu Judetene si Regionale, este responsabila de controlul si
inspectiile de mediu (apa, aer, sol, deseuri etc.). GNM are autoritatea de a suspenda activitatile ce
contravin reglementarilor de mediu si urmareste punerea sub acuzare a contravenientilor.
Administratia Nationala Apele Romane (ANAR)
ANAR administreaza apele de pe domeniul public si are in subordine 11 Directii de apa la nivelul bazinelor
hidrografice. Acestea sunt responsabile de protectia resurselor de apa si sunt direct interesate de utilizarea
namolului pe terenuri pentru a asigura neafectarea calitatii apei apelor de suprafata si subterana. De
asemenea, in ceea ce priveste utilizatorii de apa cu potential de poluare major (in special cu substante
periculoase) care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare a aglomerarilor, dupa obtinerea acceptului
de evacuare in reteaua de canalizare de la operatorii de servicii de apa uzata, este necesara emiterea de
catre Administratiile Bazinale de Apa a avizelor/autorizatiilor de gospodarirea apelor. Se realizeaza astfel
autorizarea evacuarilor in reteaua de canalizare pentru prevenirea, reducerea si eliminarea poluarii cu
substante poluante a resurselor de apa, a imbunatatirii calitatii namolului de epurare, pe baza unor
programe de masuri aplicate unitatilor in cauza.
Ministerul Sanatatii (MS)
Ministerul Sanatatii este responsabil la nivel local si regional de monitorizarea stadiului sanatatii populatiei
si de orice impacturi negative ce ar putea fi generate in vecinatatea statiilor de epurare si a zonelor in care
namolul ar putea fi folosit in conformitate cu prevederile OM nr. 536/1997 cu privire la igiena precum si cu
recomandarile privind mediul de viata a populatiei.
n activitatea sa Ministerul Sntii are de realizat, printre altele, urmtoarele obiective:

ntrirea sntii publice la nivel naional, regional i local, supravegherea eficient i controlul
bolilor transmisibile i ale impactului factorilor de mediu asupra sntii

Dezvoltarea comportamentului sanitar preventiv al populaiei

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

51

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Responsabilitile Ministerului Sntii, conform prevederilor Legii de Protecie a Mediului, Art.71 sunt:
a) supravegheaz evoluia strii de sntate a populaiei n raport cu calitatea mediului;
b) controleaz calitatea apei i a produselor alimentare;
c) elaboreaz, n colaborare cu autoritatea central pentru protecia mediului, norme de igien a mediului i
controleaz respectarea acestora;
d) raporteaz periodic despre influenta mediului asupra sntii populaiei i colaboreaz cu autoritatea
central pentru protecia mediului n stabilirea i aplicarea msurilor privind ameliorarea calitii vieii.
Rapoartele se public anual;
e) colaboreaz cu celelalte ministere cu reeaua sanitar proprie n vederea cunoaterii exacte a strii de
sntate a populaiei i de protecie a mediului din domeniile lor de activitate
Ministerul Sntii joac de asemenea un rol important n evaluarea impactului de mediu pentru planuri i
programe. Directiva 2001/42/EC este transpus n legislaia romneasc prin HG 1076/2004 privind
procedurile de urmat n evaluarea impactului de mediu pentru planuri i programe. n conformitate cu Art.5,
paragraful 3 Autoritatea de Mediu conduce faza de ncadrare, realizat mpreun cu un comitet specializat.
Acest comitet include reprezentani ai Autoritii de Mediu, ai Autoritii Publice de Sntate, alte autoriti
publice interesate n impactul generat de aplicarea planului/programului, aa cum este el identificat de
Autoritatea de Mediu.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR)
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale promoveaza activitatile din sector: agricultura, pescuit,
aquacultura, alimentatie, consolidarea proprietatilor funciare, imbunatatiri funciare, silvicultura, dezvoltare
rurala, optimizarea exploatarii si conservarea solului.
Ministerul Agriculturii a clarificat situatia actuala privind finantarea activitatii de monitorizare a valorificarii
namolului ddupa cum urmeaza:

Temeiul legal pentru asigurarea fondurilor necesare pentru dotarea i certificarea laboratoarelor
din cadrul Institutului de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie pentru efectuarea analizelor de
sol, plante i namol, l constituia Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 370/2003 privind
activitile i sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu, care a fost abrogat prin Ordinul ministrului
mediului i dezvoltrii durabile nr. 1109/2007.
Potrivit literei (a) art. 3 din Regulamentul - cadru de organizare i funcionare, lista oficiilor de
studii pedologice i agrochimice teritoriale, structura organizatoric, atribuiile i dimensionarea
activitii acestor uniti publice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii alimentaiei i
pdurilor, nr. 223/2002 privind aprobarea Metodologiei ntocmirii studiilor pedologice i
agrochimice, a Sistemului naional i judeean de monitorizare sol-teren pentru agricultur,
elaborarea de studii pedologice pentru selecia terenurilor adecvate mprtierii nmolului de
epurare i supervizarea evoluiei terenurilor agricole de Oficiile de Studii Pedologice i
Agrochimice Judeene, nu sunt finanate din alocaii bugetare prin bugetul Ministerului Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

52

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Finanarea activitii de monitorizare a utilizrii nmolului n scopul sprijinirii produciei agricole, se
realizeaz n cadrul Sistemului naional de monitorizare sol-teren pentru agricultur, potrivit prevederilor
art. 3 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 38/2002 privind ntocmirea i finanarea studiilor
pedologice i agrochimice i finanarea Sistemului naional de monitorizare sol-teren pentru agricultur,
precum i sol-vegetaie forestier pentru silvicultur, aprobat prin Legea nr. 444/2002.
Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA)
Printre alte responsabilitati, acest institut national realizeaza cercetari privind poluantii din namol in sistemul
sol-plante-apa, stabilind limitele de incarcare cu poluanti aferente.
Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA)
ANCA este responsabila de oferirea de consiliere prin intermediul centrelor locale si judetente pentru
consultanta agricola, avand relevanta directa in sprijinirea fermierilor ce utilizeaza namol in agricultura. In
temeiul HG 1609/2009, statutul oficiilor locale si judetente de consultanta agricola va fi modificat si vor fi
denumite Camere Agricole Judetene, sub administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, dar
coordonate tehnic de catre ANCA.
Agenia Naionala de Consultanta Agricola (ANCA), a fost desfiintata si organizata prin HG 725/2009 ca
structura in cadrul ministerului. Conform HG nr.1609/2009 ANCA avea sarcina sa reorganizeze Oficiile
Judeene de Consultanta Agricola (OJCA) subordonate, si sa fie transformate in Camere Agricole Judeene
(CAJ). Acest lucru se va realiza prin implicarea structurii infiintate la nivelul ministerului care a pastrat
responsabilitatile ANCA si coordonarea tehnico-metodologica a CAJ. Acestea au rolul de a informa,
promova, acorda asistenta si consultanta tehnica productorilor agricoli inclusiv in ceea ce privete
utilizarea nmolului in agriculura.
Camerele agricole judetene, infiintate prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanta agricola,
conform prevederilor HG 1609/2009 sunt instituii publice descentralizate, cu personalitate juridic, n
subordinea consiliilor judeene i n coordonarea tehnico-metodologic a Ageniei Naionale de Consultan
Agricol (ANCA), finanate din venituri proprii i subvenii de la bugetul de stat.
Prin desfiintarea ANCA si preluarea atributiilor acesteia de o structura infiintata in cadrul MADR, camerele
agricole judetene vor fi coordonate tehnico-metodologic de catre aceasta noua structura.
Figura 4.1 ilustreaza relatiile institutionale a ministerelor cheie si a organizatiilor din subordinea acestora
care au responsabilitati legate de aspecte ale gestionarii namolului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

53

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Figura 4.1:

Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea OG 1609/2009)

Government
GUVERN
Ministerul Mediului si Padurilor

Ministerul Agriculturii si Internelor

Ministerul Administratiei si Internelor

recomandari
subordonare

finantare

Garda Nationala de
Mediu

National
Environmental
Protection Agency

Comisariate
Regionale 8

APM-uri
Regionale 8

GNM
Comisariate
Judetene

AMP-uri
Judetene

Administratii
Bazinale 11
Management
Apa

consultativ
Comitete de
Bazin 11

consultanta

subordonare

Institutul de Cercetari
pentru Pedologie si
Agrochimie

colaborare

subordonare

Directii pentru
Agricultura si
Dezvoltare Rurala
42

Coordonare
stiintifica

Coordonare
tehnica si

colaborare

studii

colaborare
collaboration

Contract de
delegare

ADI Deseuri
Contract de
delegare

control
colaborare
Monitorizare
apa uzata

control

consultanta

Autorizare,
Licensing,aprobari,
approval,implementarea
politicii de mediu

monitorizare
Utilizatori de namol in
agricultura si silvicultura

Autorizatii
Monitorizare

ADI Apa si
Apa uzata
Camere
Agricole
Judetene
Centre
locale

subordonare

ANRSC organism
de reglementare

subordonare

Coordonare
tehnica
Oficii de Studii
Pedologice si
Agrochimice
surveys

subordonare

Autoritat locale /
judetene

Agentia Nationala de
Consultanta Agricola

asociere

A.N Apele Romane

subordonare

asociere

coordonare

Autorizatii
Monitorizare
Autorizatii de aplicare
Contracte de
alimentare

Utilizatori valorificare energetica

Utilitati de apa
Producatori de namol

Contract apa si
apa uzata

Contract de
eliminare

Control
decarcarea apei
uzate in colector

Producatori apa uzata


Utilizatori incineratoare (fabrici
de ciment)

275852/WUD/WUI/5/Iunie 2011-06-22
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

54

Operatori depozite de
deseuri ecologice

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
4.4

Concluzii si recomandari

Legislatia de mediu UE referitoare la managementul namolurilor este complet transpusa in legislatia


romaneasca. Pe baza cadrului legal si institutional national existent si pe baza situatiei existente si ale
celor mai bune practici din celelalte State membre ale UE, ar trebui luate in considerare masuri de
imbunatatire, care sa permita un management al namolului mai bun si mai eficace in Romania.
4.4.1

Necesitati de imbunatatire a cadrului legal

Asa cum a fost aratat in capitolele precedente, exista multe legi si norme care trateaza aspecte particulare
in legatura directa sau indirecta cu managementul namolurilor, care sunt dificil de urmarit si care impiedica
o dezvoltare si o implementare atenta si efectiva a strategiilor de management a namolurilor, cea mai
importanta si specifica lege fiind OM 344/708/2004, care este in responsabilitatea comuna a MMP si
MADR.
In aceasta privinta, ar trebui luate in considerare:

Dezvoltarea unui Cod/Lege a namolurilor, care sa clarifice toate rolurile si responsabilitatile, care sa
simplifice si sa alinieze toate procesele legate de acestea si care sa adune sub o singura umbrela
toate aspectele managementului namolurilor. Acest document ar trebui de asemenea sa furnizeze
indrumari privind modul in care OM 344/708/2004 ar trebui implementat in practica.

Definirea clara a unei autoritatii competente, responsabile pentru toate aspectele legate de
managementul namolurilor si a relatiilor sale cu celelalte autoritati central/locale implicate, cu
producatorii de namoluri si cu utilizatorii de namoluri.

In ceea ce priveste OM 344/708/2004 care transpune legislatia UE, ar trebui luate in analiza urmatoarele:
O revizuire a standardelor prevazute in reglementari pentru a se asigura ca acestea sunt
corespunzatoare si adaptate pentru a se realiza protectia in cazul unor eventuale hazarduri. Potentiala
preocupare este aceea ca daca standardele detin o doza de precautie prea mare ce constrange in mod
semnificativ valorificarea namolului in agricultura, circumstante similare in UE, se poate ajunge la
elaborarea unor prevederi privind eliminarea namolului, intr-o maniera mai putin corespunzatoare,
Complexitatea si costurile asociate impuse asupra producatorilor de namoluri prin OM 344/708/2004,
reprezinta in acest moment piedici semnificative pentru producatorii de namoluri in a dezvolta utilizarea
namolurilor in agricultura, astfel incat ar trebui acordata o atentie speciala simplificarii procedurilor de
autorizare si monitorizare pentru a moderniza aceste procese fara a reduce nivelul protectiei mediului.
In acelasi timp, ar trebui luate in considerare si:

Recunoasterea, in cadrul legislatiei existente privind utilitatile publice, a namolurilor de epurare ca un


produs secundar al proceselor de epurare a apelor uzate (Legea 51/2006, Legea 241/2006 si toate
legile si normele subsecvente), permitand astfel recunoasterea faptului ca managementul namolurilor
este un aspect important al serviciilor de apa si apa uzata in general, care este indreptatit sa fie
gestionat si finantat in mod adecvat de catre companiile de apa si comunitatile deservite de catre
acestea.

Includerea in normele de licentiere a operatorilor de apa si apa uzata a cerintei de a extinde sistemelor
de asigurare a calitatii si la procesele lor de producere a namolurilor, bazat pe abordarea HACCP,
pentru a asigura constanta calitatii namolurilor care indeplinesc cerintele pentru o anumita ruta de
utilizare/eliminare.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

55

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Alte aspecte specifice care trebuie analizate in imbunatatirea cadrului legal includ;

Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de asigurari, pentru a acoperi pierderile, pagubele
sau alte costuri care pot rezulta din pagube neprevazute pentru soluri sau recolte datorate utilizarii
namolurilor in agricultura.

Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru namoluri utilizate in agricultura cu reprezentare
a factorilor interesati cheie din agricultura, companii alimentare, companii de apa si autoritati.

Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru namolurile utilizate in agricultura, pentru a
permite ca utilizatorii de namoluri sa identifice calitatea namolurilor.

Stabilirea de catre MMP a unui sistem unic de monitorizare si raportare, care sa includa toate datele
care acum se raporteaza separat conform diferitelor legi si norme, catre diferite autoritati de mediu (ex.
ANAR, ANPM etc.) ANAR preia de la ANPM datele raportate de operatori si le integreaza unor
raportari solicitate de Comisia Europeana privind UWWTD, DCA, etc.). ANAR nu monitorizeaza
cantitatea si calitatea namolului produs de la STEAU.

Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele termice pe carbune, in vederea arderii de
deseuri pentru recuperarea energiei si reducerea emisiilor de carbon nete. Aceasta ar creste in mod
substantial oportunitatile potentiale (geografice si ca si capacitati) pentru recuperarea energiei din
namoluri.
Privitor la eforturile de minimizare a impactului potenial al utilizrii nmolului n agricultur asupra
sntii publice, nu sunt necesare amendamente la reglementrile deja n vigoare n Romnia, acestea
fiind adecvate, prin cerinele tratrii nmolului i prin impunerea restriciilor de utilizare a nmolului pe
terenuri, protejrii sntii publice.

Tabelul urmator este o sinteza a aspectelor legale recomandate pentru analiza, in vederea imbunatatirii
cadrului legal:
Tabelul 4.5: Aspecte legale de analizat
Masura de imbunatatire

Responsabil

Lege

Dezvoltarea unui Cod de bune practici in vederea valorificarii


namolurilor

MMP

Definirea unei autoritatii competente, responsabile pentru


toate aspectele legate de managementul namolurilor

MMP

Revizuirea standardelor de calitate prevazui in OM 344/2004.

MMP

OM Nr.344/708/2004

Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare

MEF

OM Nr.344/708/2004

MAI

Legea 51/2006, Legea


241/2006 si legile/normele
subsecvente

Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale operatorilor


de apa si ape uzate si la procesele de producere a
namolurilor

MAI/ ANRSC

Conditii de licentiere

Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de


asigurari, pentru a acoperi pierderile, pagubele sau alte
costuri care pot rezulta din pagube neprevazute pentru soluri
sau recolte datorate utilizarii namolurilor in agricultura

Guvernul RO

Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar al


proceselor de epurare a apelor uzate in legislatia privind
utilitatile publice

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

56

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Masura de imbunatatire

Responsabil

Lege

Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru


namolurile utilizate in agricultura

MMP

Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru


namolurile utilizate in agricultura

MMP

Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare

MMP /ANPM/ANAR

MMP

OUG 52/2005 si legislatia


conexa

Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele


termice pe carbune

4.4.2

Necesitati de imbunatatire a cadrului institutional

Cadrul institutional ar trebui de asemenea analizat, in ceea ce priveste aducerea de imbunatatiri care sa
permita un management al namolurilor mai eficace si eficient, in Romania.
Aspectele care ar trebui luate in considerare sunt urmatoarele:

Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea responsabilitatilor comune privind managementul


namolurilor (ex. OM Nr. 344/708/2004 este responsabilitatea comuna a MMP si MARD)

Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale organizatiilor sale subordonate, in facilitarea
dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in agricultura si promovarea utilizarii sigure a
namolurilor ca obiectiv care trebuie atins.

Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare adecvata), de a devolta cercetari privind
efectele asupra mediului si sanatatii publice ale utilizarii namolurilor in agricultura (si a altor utilizari) si
de a disemina rezultatele. De asemenea ar trebui luata in considerare si furnizarea de sfaturi practice
si de marketing producatorilor si utilizatorilor de namoluri.

MMP ar trebui sa adopte Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor si sa includa implementarea


ei ca si un obiectiv pentru noul POS Mediu, aferent urmatoarei perioade de programare UE (2014
2020). Noul POS Mediu ar trebui sa defineasca in detaliu cadrul institutional pentru implementarea
investitiilor prioritare legate de managementul namolurilor, finantate din FC.

Alocarea de fonduri de catre MMP pentru pregatirea Aplicatiilor pentru finantare din CF pe urmatoarea
perioada de programare a UE (2014 2020), pentru facilitatile de management a namolurilor, conform
Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor.

Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul namolurilor, cu asigurarea ca scopurile si


obiectivele raportarii sunt clar definite si ca raportarea de catre producatorii de namoluri pe baza
unificarii si clarificarii sistemului de raportare, este completa (datele despre namoluri sunt raportate
acum atat ANPM cat si ANAR in formate, forme si unitati de masura diferite).

MMP prin ANAR, ANPM si GNM ar trebui de asemenea sa se asigure ca industriile, conform
necesitatilor, au pre-epurare instalata si ca aceasta este operata in mod adecvat, protejand astfel
calitatea namolurilor fata de devieri de la standardele de calitate a deversarilor industriale in sistemele
de canalizare.

Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru neconformare sunt suficient de mari (d.p.d.v
financiar si a retragerii autorizatiei de functionare), pentru a avea siguranta ca standardele de
deversare in canalizare sunt respectate, si cresterea acestora in mod corespunzator.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

57

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Revizuirea de catre ANRSC, dupa caz, a procedurilor si structurii de


avizare/stabilire/actualizare a tarifelor, pentru a avea siguranta ca costurile legitime aferente
managementului namolurilor, sunt luate in considerare.

Operatorii SEAU ar trebui sa se asigure ca este protejata si imbunatatita calitatea namolurilor, prin
impunerea riguroasa a standardelor de calitate pentru deversarile de ape uzate industriale in
canalizare (NTPA 002). In acest sens, operatorii de apa si ape uzate ar trebui sa acorde o atentie
deosebita implementarii Strategiilor de management a apelor uzate industriale pregatite in legatura
cu aplicatiile pentru FC si implementate in majoritatea cazurilor cu suportul consultantilor pentru AT
pentru management de proiect.

Includerea in contractele de delegare intre ADI/autoritati locale si operatorii de apa si ape uzate, a
aspectelor de management al namolurilor.

Urmatorul tabel reprezinta o sinteza a aspectelor institutionale recomandate pentru analiza in vederea
imbunatatirii cadrului institutional:
Tabelul 4.6: Aspecte institutionale de analizat
Masura de imbunatatire

Responsabil

Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea


responsabilitatilor comune privind managementul namolurilor

Guvernul RO

Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale


organizatiilor sale subordonate, in facilitarea dezvoltarii si
implementarii utilizarii namolurilor in agricultura

Guvernul RO

Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare


adecvata), de a dezvolta cercetari asupra efectelor utilizarii
namolurilor in agricultura (si a altor utilizari)

Guvernul RO

Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor si


includerea implementarii ei ca si un obiectiv pentru noul POS
Mediu - perioada de programare UE (2014 2020)
Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru
finantare din CF a facilitatilor de management a namolurilor
pentru perioada de programare a UE 2014 2020

Guvernul RO /MMP/MADR

MMP

Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul


namolurilor

MMP/ANPM/ANAR

Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au preepurare instalata si ca aceasta este operata in mod adecvat

MMP/ANPM/GNM

Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru


neconformare sunt suficient de mari (d.p.d.v financiar si a
retragerii autorizatiei de functionare) si cresterea lor dupa caz
Revizuirea, dupa caz, a procedurilor si structurii de
avizare/stabilire/actualizare a tarifelor

GNM

ANRSC

Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor, prin


impunerea riguroasa a standardelor de calitate pentru
deversarile de ape uzate industriale in canalizare (NTPA 002)
Includerea in contractele de delegare a aspectelor de
management al namolurilor

Operatori de apa si apa uzata

Autoritati locale/ADI

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

58

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 4.2 da o vedere de ansamblu a aspectelor aferente cadrului institutional
care necesita imbunatatiri, propuse pentru analiza.
4.4.3

Impacturi la nivelul administratiilor regionale si locale

Luand in considerare aspectele legale si institutionale propuse pentru analiza in vederea imbunatatirii
cadrului legal / institutional, se prevad urmatoarele impacturi la nivelul administratiilor regionale / locale:
Tabelul 4.7: Impacturi la nivel regional/local ale propunerilor de imbunatatire a cadrului legal/institutional
Masura de imbunatatire
Elaborarea unui cod de bune practici pentru
valorificarea namolului

Autoritate
Structuri
regionale &
locale ale
MMP, MADR
etc.

Impacturi
Conformarea la prevederile actului codului
pentru namol

Definirea unei autoritatii competente, responsabile


pentru toate aspectele legate de managementul
namolurilor

Structuri
regionale &
locale ale
MMP

Roluri definite mai clar

Simplificarea procedurilor de autorizare si


monitorizare

Structuri
regionale &
locale ale
MMP

Implementarea unor proceduri diferite si


simplificate

Autoritati
locale si ADI

Constientizare privind aspectele de


management al namolurilor care trebuie
solutionate pentru comunitatile locale

Definirea namolurilor de epurare ca un produs


secundar al proceselor de epurare a apelor uzate in
legislatia privind utilitatile publice

Responsabilitati suplimentare sau mai


reduse dupa caz

Alocarea de fonduri de investitii pentru


tratarea, utilizarea si eliminarea namolurilor
Aprobarea unor tarife adecvate
Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si
raportare

Structuri
regionale &
locale ale
ANPM si
ANAR

Implementarea sistemului imbunatatit de


monitorizare si raportare

Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru


centralele termice pe carbune

Structuri
regionale &
locale ale
ANPM

Implementarea procedurilor de facilitare

Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR


si ale organizatiilor sale subordinate, in facilitarea
dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in
agricultura

Structuri
regionale &
locale ale
MADR

Organizare pentru implementare si


implementarea noilor responsabilitati in
teritoriu

Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a


Namolurilor si includerea implementarii ei ca si un
obiectiv pentru noul POS Mediu - perioada de
programare UE (2014 2020)

Autoritati
locale si ADI

Conformare la cadrul institutional pentru


implementarea noului POS Mediu (2014
2020), vizand investitii pentru
managementul namolurilor

Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor


pentru finantare din CF a facilitatilor de
management a namolurilor pentru perioada de
programare a UE 2014 2020

Autoritati
locale si ADI

Definirea necesitatilor de investitii in


infrastructura si pregatirea aplicatiilor pentru
finantare

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

59

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Masura de imbunatatire
Imbunatatirea bazei nationale de date privind
managementul namolurilor

Autoritate

Impacturi

Structuri
regionale &
locale ale
ANPM si
ANAR

Implementarea noului sistem de raportare si


a sistemelor software si de comunicatii
asociate
Organizare pentru satisfacerea
responsabilitatilor operarii bazei de date
nationale
Operarea bazei de date nationale la nivel
regional si local

Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au


pre-epurare instalata si ca aceasta este operata in
mod adecvat

Structuri
regionale &
locale ale
ANPM si
GNM

Impunerea stricta a prevederilor


autorizatiilor si avizelor/permiselor de mediu
pentru descarcarile de ape uzate industriale
in canalizare
Dezvoltarea si implementarea unor planuri
de control privind instalarea si operarea preepurarii si impunerea de penalitati dupa caz
Dezvoltarea de parteneriate cu operatorii de
apa si apa uzata pentru depistarea timpurie
a poluarii excesive a canalizarii si
controlarea facilitatilor de pre-epurare

Includerea in contractele de delegare a aspectelor


de management al namolurilor

Autoritati
locale si ADI

Constientizare privind aspectele de


management al namolurilor care se ridica la
nivelul comunitatilor locale
Alocarea de fonduri de investitii pentru
tratarea, utilizarea si eliminarea namolurilor
Aprobarea de tarife adecvate si actualizarea
planurilor tarifare
Definirea drepturilor si obligatiilor
operatorilor si a autoritatilor locale si ADI
referitor la managementul namolurilor
Monitorizarea si controlul indeplinirii
obligatiilor in concordanta cu prevederile
contractului de delegare, referitor la
managementul namolurilor

4.4.4

Impacturi la nivelul Operatorilor de apa si ape uzate

Imbunatatirile propuse ale cadrului legal si institutional, vor avea cel mai mare impact asupra Operatorilor
de apa si ape uzate in calitatea lor de producatori de namoluri, referitor la responsabilitatile si
comportamentul lor fata de managementul namolurilor. Spiritul imbunatatirilor propuse, este de a facilita un
management adecvat al namolurilor de catre acesti operatori, intr-o maniera eficace si eficienta, in
concordanta cu Optiunea cea mai Buna de Mediu Practicabila (Best Practicable Environmental Option BPEO) la nivel nivel regional/local si in concordanta cu Strategia nationala de gestionare a namolurilor.
Tabelul urmator este o sinteza a impacturilor previzibile asupra Operatorilor de apa si ape uzate, a
imbunatatirilor propuse pentru analiza:

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

60

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 4.8: Impacturi ale imbunatatirilor propuse, la nivelul Operatorilor de apa si ape
uzate
Masuri de imbunatatire

Impacturi

Elaborarea unui cod de bune practici pentru


valorificarea namolului

Ajustarea proceselor interne pentru a implementa si a


se conforma la prevederile actului normativ propus

Reconsiderarea valorii limita pentru for Arseniu

Proportie potential mai mare a namolurilor care pot fi


utilizate in agricultura

Reconsiderarea standardului adoptat pentru PAH

Proportie potential mai mare a namolurilor care pot fi


utilizate in agricultura

Evaluarea critica a parametrilor selectati pentru a fi


controlati in namoluri si a valorilor lor limita, fata de cele
din Directiva 86/278/CEE

Proportie potential mai mare a namolurilor care pot fi


utilizate in agricultura

Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare

Complexitate mai redusa si costuri asociate mai scazute


pentru ruta de namol pentru agricultura

Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar


al proceselor de epurare a apelor uzate in legislatia
privind utilitatile publice

Identificarea investitiilor necesare


Alocarea de fonduri pentru investitiile in tratarea,
utilizarea si eliminarea namolurilor
Calcularea si aprobarea unor tarife adecvate
Implementarea unor practici adecvate de management
al namolurilor
Implementarea adecvata a propriei Strategii de
management al namolurilor

Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale


operatorilor de apa si ape uzate si la procesele de
producere a namolurilor

Revizuirea sistemelor de asigurare a calitatii

Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru


namoluri utilizate in agricultura

Certificarea namolului utilizat in agricultura

Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru


namolurile utilizate in agricultura

Implementarea sistemului de etichete pentru namolul


utilizat in agricultura

Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare

Simplificarea procedurilor interne de monitorizare si


raportare

Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea


responsabilitatilor comune privind managementul
namolurilor

Simplificare si claritate in relatiile cu autoritatile implicate


in managementul namolurilor

Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si


ale organizatiilor sale subordinate, in facilitarea
dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in
agricultura

Sprijin acordat de catre MADR si structurile subordinate


in implementarea utilizarii namolurilor in agricultura

Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de


finantare adecvata), de a dezvolta cercetari asupra
efectelor utilizarii namolurilor in agricultura (si a altor
utilizari)

Participare la cercetari dupa caz

Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a


Namolurilor si includerea implementarii ei ca si un
obiectiv pentru noul POS Mediu - perioada de
programare UE (2014 2020)

Conformare la cadrul institutional (dupa caz) pentru


implementarea noului POS Mediu (2014 2020), vizand
investitii in managementul namolurilor

Conformare cu conditiile extinse de licentiere

Acceptabilitate crescuta a utilizarii namolurilor in


agricultura
Beneficii de pe urma rezultatelor cercetarilor
Acceptabilitate crescuta a utilizarii namolurilor in
agricultura

Alinierea Strategiilor proprii de management al


namolurilor cu Strategia nationala de gestionare a
namolurilor dupa caz

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

61

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Masuri de imbunatatire

Impacturi

Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru


finantare din CF a facilitatilor de management a
namolurilor pentru perioada de programare a UE 2014
2020

Definirea necesitatilor de investitii in infrastructura de


namoluri si pregatirea Aplicatiilor pentru finantare

Imbunatatirea bazei nationale de date privind


managementul namolurilor

Implementarea noului sistem de raportare

Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au preepurare instalata si ca aceasta este operata in mod
adecvat

Dezvoltarea unor parteneriate cu structurile locale ale


ANPM si GNM pentru depistarea timpurie a poluarii si
controlul facilitatilor industrial de pre-epurare

Aplicare pentru finantare din CF in urmatoarea perioada


de programare a UE (2014 2020), pentru facilitatile de
management al namolurilor
Raportare mai clara si mai simpla

Furnizarea regulata de informatii catre structurile locale


ale ANPM si GNM, privind conformarea sau depasirea
standardelor de calitate de catre deversarile industriale
in canalizare
Revizuirea de catre ANRSC, dupa caz, a procedurilor si
structurii de avizare/stabilire/actualizare a tarifelor

Calcularea tarifului in concordanta cu procedurile si


structurile modificate

Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor,


prin impunerea riguroasa a standardelor de calitate
pentru deversarile de ape uzate industriale in canalizare
(NTPA 002)

Revizuirea si implementarea adecvata a Strategiilor de


management al deversarilor industriale in ceea ce
priveste identificarea si controlul poluatorilor industriali
si impunerea riguroasa a standardelor de calitate pentru
descarcarile de efluent industrial in canalizare, pana la
deconectare dupa caz.
Instruirea personalului pentru a imbunatati capacitatile
tehnice privind monitorizarea deversarilor industriale in
canalizare
Acreditarea/Reacreditarea laboratoarelor pentru a
executa analize de laborator ale deversarilor industriale
in canalizare

Includerea in contractele de delegare a aspectelor de


management al namolurilor

Alocarea de fonduri de investitii pentru facilitatile de


tratare/utilizare si eliminare a namolurilor
Calcularea unor tarife adecvate si actualizarea planului
tarifar
Definirea obligatiilor si drepturilor Operatorilor si ale
Autoritatilor locale si ale ADI referitoare la
managementul namolurilor
Implementarea obligatiilor referitoare la managementul
namolurilor in concordanta cu prevederile contractului
de delegare si raportarea catre partenerul contractual

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

62

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 4.2:

Necesitati de imbunatatire a cadrului institutional vedere de ansamblu

Strategia de management a
descarcarilor industriale

MMP, ANPM, GNM si


structurile
subordonate

Control
NTPA 002

Consumato
ri
industriali

(autorizari, acorduri,
permise,
control)

ANAR
Deversari
de efluent

Deversari
industriale

Control
NTPA 001

Fermieri /
Asociatii de
fermieri
Consumatori
domestici

Operatori de apa
si apa uzata
Deversari
domestice

Namoluri
Strategia de
management
a namolurilor

Emisar

MADR
si structurile
subordonate
(sprijin, promovare,

Incineratoare/
Coincineratoare
Fabrici de
ciment

Operatori
depozite de
deseuri

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

63

Autoritati locale,
ADI deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

5. Cele mai bune practici de management


a namolurilor
5.1

Metodologii privind cele mai bune optiuni de mediu practicabile


(BPEO)

Abordarea recomandata pentru determinarea politicii optime privind gestionarea si utilizarea namolului este
bazata pe metodologia Celei Mai Bune Optiuni de Mediu Practicabile (BPEO). Cea Mai Buna Optiune de
Mediu Practicabila (BPEO) este o metodologie de management strategic ce a fost adoptata pentru
identificarea procesului de tratare si a optiunii optime de eliminare a namolului. Aceasta ofera o abordare
completa si flexibila ce poate fi aplicata oricarei probleme strategice de gestionare a deseurilor sau a
namolurilor, atat individual la nivel de amplasament, cat si ca abordare regionala integrata pentru un singur
tip de deseu sau deseuri in amestec. Aceasta abordare strategica a fost aplicata cu succes pentru
probleme de gestionare a namolului in multe tari.
Experienta europeana arata ca strategiile de gestionare a namolului sunt in cea mai mare parte bazate pe
combinatii de optiuni diferite. De exemplu, utilizarea namolului in agricultura este sezoniera deoarece
aplicarea in timpul iernii este limitata din considerente practice (vremea) si restrictii legale (zone vulnerabile
la nitrati). Pentru depasirea acestui aspect, trebuie adoptate optiuni suplimentare, ce pot fi reprezentate
simplu de asigurarea unei capacitati de depozitare suficiente sau de utilizarea unui alt receptor de namol.
Este important de notat faptul ca namolul poate fi utilizat pe teren in cadrul zonelor vulnerabile la nitriti ,
limitarea principala referindu-se la cantitatea maxima de nitrogen ce poate fi aplicata care este redusa de la
210 la 170 kg N/ha.
Prin urmare, o strategie de gestionare a namolului nu ofera o solutie prestabilita; mai curand, atat cat este
posibil aceasta cauta sa propuna solutia (solutiile) optime din perspectiva economica, tehnica si a
sigurantei pentru mediu. Strategia de eliminare a namolului trebuie sa fie elaborata in functie de criteriile
stabilite ce reflecta eficienta economica, tehnica si siguranta de mediu. Criteriile ce urmeaza a fi aplicate
includ:
Aplicare: Strategia trebuie sa fie bazata pe conditiile si resursele locale sau sa poata fi adaptata cu
usurinta celor potential aplicabile. Aceasta include practicile privind infrastructura si resursele existente
sau potentiale, in special, in scopul utilizarii agricole a namolului, si conditiile geografice, pedologice si
meteorologice adecvate.
Flexibilitate: strategia nu este dependenta de o singura optiune de eliminare a namolului. Se recomanda
combinarea a doua sau a mai multor optiuni.
Aceptare de mediu: potentialele riscuri si eventualele impacturi asupra mediului ar trebui evitate sau
reduse.
Siguranta si viabilitate: strategia trebuie sa fie supusa standardelor nationale si europene actuale, dar
este posibil ca aceasta sa fie viabila pentru intreaga dezvoltare a proiectului.
Eficienta costurilor
In elaborarea unei strategii, metodologia BPEO permite evaluarea tuturor utilizarilor potentiale si optiunilor
de eliminare si este considerat spre evaluare un audit statisfacator astfel incat orice rationament sau
ipoteza facuta este documentata cu argumentatii. Selectia BPEO este astfel documentata, aceasta
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

64

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
devenind ideala pentru a justifica investitiile, a oferi incredere consumatorilor si
grupurilor de mediu, pentru a livra o strategie de gestionare a namolui sigura, suportabila economic si
durabila
Criteriile esentiale in identificarea si selectarea Celei Mai Bune Optiuni de Mediu Practicabile impun ca
parcursul selectat:
Reprezinta ceea ce este, una peste alta, cea mai buna pentru mediu ca intreg, este sigura si durabila si
nu atrage costuri excesive;
Respecta toate standardele de reglementare a emisiilor in aer si apa, reutilizare pe terenuri si eliminare
la depozite de deseuri, si chiar imbunatateste aceste standarde daca este practicabil; si
Incorporeaza factori de siguranta pentru a depasi gradul de nesiguranta privind orice impacturi asupra
mediului sau magnitudinii acestuia pentru a reduce posibilitatea de transfer neintentionat a poluarii intre
factorii de mediu
Procesul de evaluare a BPEO este rezumat in tabelul 5.1.
Tabelul 5.1: Procesul de evaluare BPEO
Stabilirea optiunilor =>

Evaluare in functie de criterii


standard =>

Ierarhizarea optiunilor =>

Selectarea BPEO

Practicabilitate

Dependente de proces si
amplasament

De obicei agricultura sau


valorificare energetica

Tratare
Utilizarea terenului
Valorificare energetica

Impacturi
Securitate

Utilizare noua

Costuri

Eliminare

In elaborarea BPEO, sunt esentiale urmatoarele aspecte:


Toate optiunile potentiale sunt evaluate, inclusiv reducerea cantitatii de namol si poluanti generati,
co-tratare si eliminare cu alte deseuri si combustibili, metode noi si conventionale;
Toate deciziile sunt luate in principal pe baza considerentelor de mediu si toate efectele cu impact scurt
sau lung (distanta si timp) sunt considerate;
Se obtine un echilibru rezonabil si justificabil intre beneficii si costuri.
Evaluarea ar trebui sa tina cont de toate fluxurile de intrare si iesire si sa fie supusa urmatoarelor criterii de
evaluare:
Legal

- local, national, international

Politic

- politic, social

Mediu

- aer, apa, zgomot, ecologie, energie, siguranta

Planificare

- peisaj, spatiu, infrastructura

Tehnic

- flexibilitate, complexitate, fiabilitate

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

65

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Financiar
inoperare, costuri externe

- costuri de capital si operare, costuri de

Selectarea optiunilor pe baza acestor criterii si aprecierile de valoare realizate de specialisti cu experienta
face posibila reducerea numarului de optiuni pentru o evaluare detaliata, in functie de care se identifica
BPEO.
Pentru determinarea Celei Mai Bune Optiuni de Mediu Practicabila pentru namoluri, o atentie sporita
trebuie acordata factorilor locali ce influenteaza practicabilitatea (factori tehnici si juridici), sustenabilitatea
(capacitatea destinatiei finale a namolului), impacturile de mediu si economic. Costul este un alt factor
important, insa nu ar trebui sa fie tot timpul criteriul principal dupa care se bazeaza BPEO.
Din astfel de considerente, principiile fundamentale ale strategiilor de gestionare a deeurilor (Ierarhia
deseurilor), valabile, de asemenea, si pentru nmol, sunt:
evitarea producerii de deeuri pentru nmol presupune adoptarea celor mai bune tehnici disponibile
pentru generarea unor cantiti mai mici de nmol;
recuperare nmolurilor fac referire de utilizarea nmolurilor n agricultur, silvicultur si in domeniul
mbuntirilor funciare;
recuperare de energie implic valorificarea energiei poteniale coninut n materia organic a
nmolului folosind diverse tehnici, inclusiv fermentare anaeroba (pentru producerea de biogaz),
coincinerare sau alte tehnici, noi, spre exemplu gazeificarea namolului;
eliminarea final presupune depozitarea nmolurilor, dup pre-tratare, n locaii stabilite in prealabil,
cu un regim specific.
In consecinta, se acorda prioritate utilizarilor benefice ale namolului deoarece acestea prezinta
sustenabilitate atunci cand standardele de calitate sunt respectate. Principalele metode de eliminare sunt
de obicei aplicarea pe suprafete ca ingrasamant organic si recuperarea de energie prin combustie in urma
incinerarii sau in cadrul unor procese industriale, alegerea facandu-se in functie de circumstantele locale.
Evacuarea namolului in cadrul gropilor de gunoi este intotdeauna ultima optiune, aceasta fiind actualmente
recunoscuta ca nesustenabila si ca atare limitata legislativ in UE.
In cazul fiecarei optiuni, cerintele de calitate aplicabile namolului ar trebui determinate tinand cont nu numai
de standardele de mediu corespunzatoare, aplicabile receptorilor de namol, ci si considerand implicatiile
practice de exploatare la nivelul receptorului (uniditatea namolului, etc). Aceasta aduce in analiza procesul
de tratare corespunzator cat si alte masuri necesare pentru a obtine nivelul de calitate solicitat de fiecare
receptor in parte intr-o maniera realista si suportabila.
In consecinta este necesara o abordare integrata (tratare namol si receptor) in evaluarea optiunilor
identificate pentru a stabili care este cea mai buna pentru implementare. In general cea mai sigura,
acceptabila si economica optiune se obtine prin corelarea fazei de proiectare a proceselor de tratare a
namolului cu optiunile finale de eliminare. In aceasta privinta, tehnologia de procesare a namolului ar trebui
aleasa astfel incat calitatea namolul rezultata in urma procesului sa respecte cerintele impuse de metoda
de eliminare finala.
Metodologia BPEO, inclusiv criteriile pentru luarea deciziilor sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de
eliminare si utilizare a namolurilor.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

66

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.2

Tratarea namolurilor

Cerintele de calitate a namolurilor sunt impuse de modul de folosire a namolului respectiv. Astfel, trebuie
identificate clar cerintele de calitate a namolului pentru a se putea selecta procesele de tratare
corespunzatoare ale acestuia, astfel incat namolul rezultat sa corespunda acestor cerinte.
Parametrii tipici de calitate pentru diferitele alternative de eliminare / utilizare a namolurilor sunt prezentate
in Ghidul privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor. Valorile acestor parametri pot fi fixate de
legislatie, utilizatorul final sau de ambii.
5.2.1

Namol de la statiile de epurare a apei

Directiva 86/278/EEC cere ca namolurile de epurare sa fie tratate inainte de utilizarea in agricultura
(Statele membre pot autoriza injectarea sau inglobarea namolurilor netratate in sol in anumite conditii,
incluzand faptul ca nu exista riscuri pentru sanatatea oamenilor si animalelor). Directiva specifica ca pentru
ca namolurile sa fie definite ca namoluri tratate, ele trebuie sa fi trecut printr-un tratament biologic, chimic
sau termic, depozitare pe termen lung sau sa fi trecut prin orice proces adecvat astfel incat sa se reduca in
mod semnificativ fermentabilitatea sa si riscurile pentru sanatate asociate utilizarii sale.
Unde namolurile sunt utilizate pe terenuri, ele sunt in mod obisnuit stabilizate prin fermentare mezofilica
anaeroba, sau prin fermentare aeroba si apoi deshidratate mecanic utilizand filtre presa sau centrifuge.
Alte procese de tratare pentru namolurile care merg pe terenuri includ depozitare pe termen lung, tratare
cu var, uscare termica si compostare.
Chiar daca namolul nu este eliminat pe terenuri, alternativa poate impune cerinte specifice de tratare.
Principalele trepte de tratare a namolului incluse de obicei in proiectarea SEAU, impreuna cu posibile
alternative de eliminare, sunt prezentate in figura 5.1. Avantajele si dezavantajele diferitelor procese de
tratare a namolurilor sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de eliminare si utilizare a namolurilor.
Scopul proceselor de tratare ilustrate in figura 5.1 sunt prezentate in tabelul 5.2

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

67

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Figura 5.1:

Diagrama de tratare si utilizare a namolului

275852/WUD/WUI/5/C Iunie 2011


C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

68

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 5.2: Scopul principalelor procese de tratare a namolurilor
Proces tratare

Scop

Impact / Note

Rezervoare stocare mai mici


Ingrosare

Volum namol redus

Costuri transport mai reduse

Deshidratare

Volum namol redus

Costuri stocare si transport mai reduse

Reducere solide
Fermentare aeroba

Stabilizare

Cost energie inalt

Producere gaz (energie)

Reducerea organicelor volatile

Reducere solide

Reducere putrefactie

Stabilizare

Reducere miros

Crestere digestibilitate namol

Masa namol redusa in raport cu cresterea


productiei de gaz

Fermentare anaeroba
Fermentare pre-tratare

Imbunatatire productie gaz

Reducere organice volatile


Reducere putrefactie
Miros persistent in timpul tratamentului
Reducere miros produs final
Stabilizare
Compostare

Producerea unui produs de marketing

Crestere masa prin adaugare agenti de


incarcare

Stabilizare

Prin adaugarea unei cantitati suficiente de var


se obtine pasteurizarea

Crestere masa namol


Stabilizare var
Uscare

Imbunatatire calitate namol

-Paturi de stuf
-Paturi uscare namol

Zona stocare redusa


Reducere volum

-Uscare solara

Costuri transport reduse

Stabilizare
Volum namol redus

Uscare termala

Imbunatatire calitate namol, siguranta si


consistenta pentru un produs vandabil

Stabilizare ulterioara
Zona stocare redusa
Productie combustibil si energie

Piroliza si gazeificare

Distrugere namol

Oxidare umeda

Distrugere namol

Incinerare

Distrugere namol

In curs de dezvoltare

Potential productie energie

Tabelul 5.3 listeaza procesele generale conventionale de tratare a namolurilor, dar exista un
numar de procese noi sau imbunatatite care sunt din ce in ce mai mult implementate sau
modernizate datorita recuperarii energetice imbunatatite, calitatii superioare a namolurilor
(reducerea patogenilor) si a reducerii cantitatilor de namoluri pentru eliminare.
Tabelul 5.3: Procese curente si avansate de tratare a namolurilor
Curente

Fermentare anaeroba
Distrugere termica (acum si cu

Procese noi certificate sau variante


utilizate pentru a inlocui sau
suplimenta procesele existente

Noi

Fermentare Pre-tratare

Piroliza

THP Proces de hidroliza termica

Gazeificare

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

69

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Curente

Procese noi certificate sau variante


utilizate pentru a inlocui sau
suplimenta procesele existente

Noi

recuperarea energiei)

APD Procese de fermentare in faza


acida inclusiv hidroliza biologica

(Ambele de mai sus deja exista dar


sunt putine instalatii)

Adaugare de var pentru stabilizare sau


pasteurizare
Compostare
Fermentare aeroba sau aeroba
termofila

Co-fermentare sau co-compostare cu


materiale organice non-namoluri
Oxidare umeda (dupa fermentare)

Depozitare
Uscare

In anii urmatori, este probabil ca procesele care asigura indepartarea intensificata a patogenilor vor
deveni utilizate pe scara mai larga, deoarece in acelasi timp produc in mod uzual namoluri care sunt
mai putin fermentabile si deci mai putin mirositoare si astfel vor atrage mai putin ingrijorarea sau
critica publica. Procesele care pot demonstra concentratii de patogeni reduse substantial in mod
ferm si eficient din punct de vedere al costurilor este probabil sa fie mai raspandite.
Un alt avantaj al proceselor de fermentare aeroba conventionale si avansate este acela ca se
produce biogaz ce are o valoare comerciala din ce in ce mai mare ca si sursa de energie
regenerabila.
O selectie a proceselor care sunt general acceptate in industrie ca fiind capabile sa produca
namoluri de o anumita calitate bacteriologica este prezentata in Anexa B (Tabelul B.2 si B.3).
Aceste tabele nu sunt exhaustive si alte procese de tratare si permutari de procese pot fi utilizate cu
succes pentru a atinge aceleasi rezultate.
Figura 5.1 ilustreaza cateva optiuni de tratare namol ce pot fi utilizate pe lucrari medii sau ample. In
conditiile aplicarii progresive a Directivei de Epurare Apa reziduala urbana, comunitatile mici si
foarte mici vor necesita facilitati de epurare a apei uzate (pana in 2018 in Romania). La un moment
dat, insa, numarul mare al facilitatilor de epurare se va reduce, si multe dintre procesele prezentate
in Figura 5.1 si tabelul 5.3 nu mai pot fi aplicate eficient din punct de vedere al costului.
Pentru comunitatile mici, optiunile disponibile de evacuare namol sunt doua:
Transport catre o baza mai mare in vederea tratamentului aditional
Evacuarea locala a namolului
Costurile transportului pot fi reduse eliminand continutul de apa cat mai mult posibil. Reducerea
volumului apei va fi avantajos si pentru evacuarea locala. Cateva din variantele de reducere a
volumului sunt listate mai jos in tabelul 5.4
Tabelul 5.4: Optiuni de reducere a volumului de namol pentru lucrari de mica amploare
Optiuni reducere namol

Rata Cantitate solida uscata produsa

Rezervoare primare adanci pentru stocare si consolidare


namol

3% - 6%

Rezervoare consolidare namol separate cu facilitati

5% - 7%

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

70

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Optiuni reducere namol

Rata Cantitate solida uscata produsa

decantare
Paturi uscare namol

5.2.2

Pana la 70% in functie de climat si timp stocare

Namol de la statiile de tratare a apei

In cazul in care calitatea apelor subterane este conform legii nr. 458/2002, procesul de tratare nu
mai e necesar (doar clorinarea). Cu toate acestea daca apa subterana contine metale (ex. Fier,
Magneziu) ce depasesc valorile limita, atunci este necesar procesul de tratare in vederea atingerii
conformitatii. In urma procesului de aerare se produc hidroxizi de metale ce sunt imprastiati si
indepartati prin intermediului filtrarii cu nisip sau cu carbon activ. Apa de spalare de la filtre este
descarcata in sistemul de canalizare in cazul in care cantitatea de substanta solida este mai mica
de 350 mg/l (HG 188/2002 NTPA 002, modificata prin HG 352/2005). Ca si rezultat, statiile de
tratare a apei subterane nu genereaza namol.
Apele de suprafata, in mod invariabil necesita tratare datorita prezentei particulelor solide, a
microorganismelor si a propriei chimii. Etapele procesului includ:
Filtrarea apei cu ajutorul gratarelor simple si mai fine pentru oprirea deseurilor plutitoare, a biotei
si a deseurilor solide de dimensiuni mari.
Adaosul de reactivi chimici in functie de compozitia apei insa, de obicei, sulfatul de aluminiu
pentru a favoriza coagularea si sedimentarea particulelor solide.
Sedimentarea are loc in decantoare ce necesita curatare periodica in vederea indepartarii
namolului.
Filtrarea cu ajutorul nisipului si/sau carbon activ necesita o spalare periodica in vederea
indepartarii deseurilor fine.
Ca si rezultat, statiile de tratare a apei potabile ce au ca sursa apa de suprafata pot produce
suficiente cantitati de namol, o medie de aproape 2% din volumul de apa tratata cu un continut de
particule solide de 0,2%.
Namolul rezultat din tratarea apei potabile poate fi
Descarcat ca namol lichid in reteaua de canalizare pentru a fi tratat in statia de epurare sau
descarcat in apele de suprafata, daca se afla la standardul corespunzator.
Deshidratat pentru a deveni materie solida in vederea valorificarii sau depozitarii:
pe situri, in lagune permitand uscarea namolului si apoi acoperirea acestuia;
uscarea pe paturi de namol sau deshidratarea mecanica, permitand:
- depozitarea in depozitele de deseuri special amenajate (ar putea fi pe site). Permite
recuperarea in cazul in care se identifica o valorificare corespunzatoare.
- depozitarea impreuna cu deseurile solide si intrebuintarea in procesul de acoperire.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

71

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Toate optiunile disponibile pentru evacuarea directa a namolului de la statiile
de tratare necesita un produs final deshidratat. Acesta se poate realiza prin:
Depozitarea in situ in lagune, permitand deshidratarea namolului, iar apoi acoperirea acestuia
Depozite dedicate (pot fi si in situ). Permite recuperarea acestuia in cazul in care exista o
utilizare corespunzatoare a namolului.
Paturi de uscare cu nisip produsul uscat merge la depozitul de gunoi pentru a fi folosit ca
material de umplutura.

5.3

Namolul utilizat pe terenuri

5.3.1

Namolul utilizat in agricultura

Reciclarea deeurilor organice i minerale este o tradiie secular pentru agricultori. Din cele mai
vechi timpuri, ranii au recuperat dejeciile animale i umane, deeurile menajere, nmolurile
oraelor i reziduurile micilor industrii. Oraele pot restitui mediului rural materiile fertile, care au fost
preluate odat cu plantele recoltate.
Aplicarea nmolului de epurare pe terenurile agricole a reprezentat o practic agricol tradiional n
ntreaga lume si s-a folosit mult in Statele Unite si Europa de peste 40 de ani. Prin aceast metod
se elimin un deeu i se recicleaz nutrieii valoroi n cadrul sistemului sol-plant. Numeroase
studii au demonstrat efectul pozitiv al aplicrii pe terenurile agricole a nmolului de epurare sau a
compostului din nmolului de epurare (Aggelides and Londra, 2000; Warman and Termeer, 2005;
Singh and Agrawal, 2010)
Politicile actuale ale Comisiei Europene ncurajeaz utilizarea benefic, pe terenurile agricole, a
nmolului de epurare a crui calitate poate fi compatibil cu cerintele privind sntatea oamenilor i
cu cele privind mediul nconjurtor, aceasta fiind considerat o soluie durabil pe termen lung
pentru eliminarea nmolului de epurare (Showanek et al., 2004). Totui, utilizarea deeurilor
organice n producia agricol necesit ca att riscurile ct i beneficiile s fie foarte bine
documentate (Petersen et al., 2003)
Proportia namolurilor valorificate catre agricultura in UE nu s-a modificat din 1995, fiind in jur de
40%. Totusi de-a lungul acestei perioade, a fost o continua crestere a productiei de namol pe
masura ce Statele membre au implementat cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate
urbane. Ca urmare, cantitatile efective de namoluri ce sunt imprastiate pe terenuri au crescut
progresiv.
Media de reciclare a namolurilor in agricultura de 40% ascunde diferente substantiale intre Statele
membre, variind de la 0 (Olanda) pana la 70% (>90% daca include si Norvegia). Datele ce prezinta
comparativ folosirea namolurilor in agricultura in statele membre UE sunt prezentate in Anexa B.2.
Mai mult, situatia in anumite State membre s-a modificat dramatic in ultimii ani. Tabelul 5.5
sumarizeaza trendurile istorice ale utilizarii namolurilor in agricultura in Statele membre pe baza
cifrelor raportate catre CE intre 1995 2006

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

72

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 5.5: Trenduri istorice (1995-2006) in utilizarea namolurilor in agricultura si
nivelul curent de utilizare (2006) in UE 27 si Norvegia
In crestere

Neschimbat

In reducere

Utilizare limitata

Marea Britanie (70%)

Suedia (10%)

Italia (18%)

Olanda

Spania (65%)

Franta (60%)

Finlanda (3%)

Regiunea Flamanda (3%)

Irlanda (63%)

Norvegia (~95%)

Austria (10%)

Grecia

Letonia (37%)

Danemarca (50%)

Germania (30%)

Slovenia

Portugalia (46%)

Regiunea Valona (50%)

Republica Ceha (12%)

Romania

Estonia

Polonia (17%)

Cipru (40%)

Malta

Bulgaria (40%)

Luxembourg

Ungaria (26%)

Lituania (25%)

Slovacia (0% dar 61%


compostat)

Densitatea populatiei si disponibilitatea terenului agricol pentru reciclarea namolului vor continua sa
fie factori importanti in influentarea deciziilor pentru managementul namolului. Desigur acesti factori
interactioneaza cu factorii sociali si politici.
Cu toate acestea, UE estimeaza ca desi cea mai mare parte a tarilor membre vor trebui sa utilizeze,
teoretic doar 5% din terenurile lor agricole pentru aplicarea namolului produs de statiile de epurare,
va fi necesar acceptul fermierilor si al publicului pentru ca aceasta solutie sa fie fezabila conform
productiei de namol locale.
Procentul mare de teren disponibil in Romania pentru agricultura (61.8%) ar sugera oportunitati
pentru folosirea namolului din epurare in agricultura insa experienta in acest sector din Romania
este redusa si desi guvernul a adoptat legislatia EU privind aplicarea namolului in agricultura, nu
exista ghiduri practice pentru facilita implementarea acestor norme legislative.
Factorii ce influenteaza atat modul de utilizare a namolurilor in agricultura precum si eventualele
beneficii si impacte in Romania sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de eliminare si utilizare a
namolurilor, in timp ce in Capitolul 6 al acestei primei parti a Strategiei sunt prezentate pietele
potentiale pentru namolul utilizat in agricultura.
5.3.2

Namol utilizat in domeniul forestier

Padurile cresc, in general, in zone ce nu sunt pretabile pentru productia agricola si astfel, terenurile
forestiere sunt sarace, avand deficient de ordin fizic precum si de nitriti. Pentru a se asigura o
crestere satisfacatoare a copacilor, adeseori sunt necesare masuri pedo-ameliorative si de
silvicultura. Aplicarea fertilizatorului este deseori solicitata dar este costisitoare si poate fi inlocuita
de namol si detine un avantaj suplimentar, acela de a imbunatati statusul materiei organice si
stabilitatea structurala a solului imbunatatindu-se, totodata, proprietatile fizice, chimice si biologice
de a sprijini plantarea si cresterea puietilor. De asemenea, utilizand namolul in acest mod se ivesc
mai putine preocupari, silvicultura fiind o utilizare ce face parte din lantul non-alimentar.
La nivel international, namolul este utilizat la productia intensiva de cherestea si productia de lemn
insa, in general nu este acceptat in padurile naturale datorita biodiversitatii speciale si utilizarii de
catre public in vederea culegerii de hrana salbatica. Legea romaneasca 46/2008 (Codul Forestier)
guverneaza si controleaza toate activitatile forestiere din tara si aceasta interzice utilizarea
namolului in padurile naturale.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

73

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Programele de cercetare din mai multe tari ce au evaluat comportamentul
cresterii copacilor la aplicarea namolurilor de epurare, implicatiile de mediu si aspectele
operationale arata ca aplicarea namolurilor are avantaje semnificative in cresterea copacilor
Ponderea mare a terenurilor din Romania utilizate in domeniul forestier (28.4%) arata ca exista un
mare potential pentru utilizarea namolului in acest domeniu, chiar daca utilizarea va fi limitata doar
la plantatiile forestiere, nu si la padurile naturale. Ca si in domeniul agricol, insa, experienta in acest
sector este limitata.
Factorii ce influenteaza atat modul de utilizare a namolurilor in domeniul forestier precum si
eventualele beneficii si impacte in Romania sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de eliminare
si utilizare a namolurilor.
5.3.3

Namol utilizat pentru imbunatatirile funciare

Terenurile degradate si abandonate au de cele mai multe ori un impact vizual asupra peisajului si
pot constitui surse de poluare transmisa pe calea aerului sau a apei. Namolul de epurare poate fi
folosit in mod eficient in scopul imbunatatirii majoritatii tipurilor de teren cu probleme, unde solul
prezinta degradari sau lipsuri si in cazul in care tehnicile conventionale de ameliorare nu dau
rezultatele necesare. Obiectivul este de a remedia terenul la forma initial sau a utiliza si dezvolta
terenul pentru utilizari alternative cum ar fi spatiile publice verzi.
Exemple de tipuri ale siturilor unde namolul poate fi benefic includ vechi mine deschise si cariere,
halde de steril, cariere de nisip si pietris, vechi depozite de gunoi.
Namolul poate fi folosit ca ameliorator al solului pentru a imbunatati situatia materialului steril in situ,
acolo unde nu exista un strat de sol vegetal. Adaugarea namolului in amestecul de materiale ce
formeaza solul rezulta in formarea stratului de sol vegetal, in cazul in care se aplica un minim de
1000 kg N/ha, minimul necesar pentru a redresa functia normala a solului.
Cerintele pentru namol pentru fiecare site vor depinde de un numar de factori, inclusiv natura
locului, tipul de namol disponibil, cerintele de utilizare finala in ceea ce priveste productivitatea
terenului si extinderea etapei de ingrijire.
Namolul poate fi folosit pe solurile temporar sau permanent revendicate cu o varietate de utilizari
finale, incluzand:
Ecologizare temporara si stabilizare
agricultura
imbunatatirea confortului
impadurire
terenuri de golf
plantarea copacilor in zone urbane
La nivel international exista experiente in cercetare si operationale extinse de utilizare a namolului in
mai multe scenarii diferite de restaurare.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

74

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Romania parcurge o perioada de restructurare majora a sectoarelor miniere,
inchiderea imediata a minelor este fie in progres, fie iminenta. Sectorul lignitului a planificat deja
inchiderea minelor conform legislatiei romanesti. In consecinta exista terenuri destul de largi ce
necesita ameliorare. Distributia geografica, insa, a vechilor mine va limita utilizarea namolului pentru
ameliorarea acestor situri de la acele statii de epurare de la care transportul namolului este eficient
economic.
Factorii ce influenteaza atat modul de utilizare a namolurilor pentru imbunatatirile funciare precum si
eventualele beneficii si impacte in Romania sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de eliminare
si utilizare a namolurilor.

5.4

Recuperarea energiei din namoluri

Interesul pentru recuperarea energiei din namol este in crestere deoarece aceasta este privita ca o
noua sursa de energie regenerabila ce produce credite de carbon si are, deci, valoare financiara.
Din namol se poate recicla energie prin mai multe metode.
Tratarea conventionala prin fermentare anaeroba a namolului este o metoda incetatenita de
reciclare a biogazului in cadrul procesului de descompunere microbiologica a substantelor solide
volatile din namol in scopul producerii unui produs stabilizat care sa poata fi utilizat ca ingrasamant.
Biogazul poate fi utilizat in generarea de caldura si energie care sa fie utilizata in cadrul Statiei de
epurare a apei uzate. Exista de asemenea procese de tratare noi pentru extragerea combustibilului
prin piroliza si gazificare care, insa, fie nu sunt suficient de dezvoltate sau prea costisitoare pentru a
fi utilizate pe scara larga.
Substantele solide din namol au o capacitate calorica similara carbunelui brun si ca atare pot fi arse
(dezintegrare termica) pentru a produce energie prin:
Incinerare specifica strict pentru arderea namolului, energia recuperata poate fi utilizata pentru
pre-uscarea namolului si pentru generarea de energie electrica.
co-incinerare alaturi de deseuri solide, energia poate fi recuperata pentru incalzire si energie
co-combustie in cadrul unor procese industriale mari consumatoare de energie cum ar fi fabricile
de ciment, termocentralele si electrocentralele in cadrul carora namolul inlocuieste partial
combustibilii fosili.
Diferitele optiuni pentru recuperarea energiei din dezintegrarea termica a namolului sunt sumarizate
in Figura 5.2.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

75

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Figura 5.2:

Optiuni pentru recuperarea energiei din dezintegrarea termica a namolului

Odata cu progresele tehnologice si densitatile in crestere ale populatiei, o tara poate opta pentru
managementul namolurilor catre incinerare, pe masura ce alte solutii devin mai dificil de accesat. Aceasta
mutatie avanseaza mai rapid acum datorita costurilor mai ridicate ale energiei din combustibili fosili si a
tintelor politicilor europene de utilizare crescuta a energiilor regenerabile.
Nu este sigur ca aceasta tendinta catre incinerare va continua. Tehnologia este complexa si costisitoare,
iar acceptabilitatea publica este scazuta (ingrijorari privind emisiile de gaze). Mai mult, anumite studii au
evidentiat ca incinerarea namolurilor este mai costisitoare in termeni de analiza pe durata ciclului de viata,
economica si de mediu incluzand impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de sera. Anexa B.3 prezinta
date referitoare la numarul si capacitatile incineratoarelor municipale de deseuri solide existente (IMD) si
incineratoarelor de namoluri in Statele membre, precum si eventualele cresteri ale capacitatilor acestora pe
termen mediu.
Doar 11 State membre au in acest moment incineratoare dedicate, dar proportia productiei totale care este
incinerata variaza considerabil intre tari, de la 2% in Suedia la mai mult de 60% in Olanda si Belgia. Cu
toate acestea se prevede ca mai multe tari vor instala capacitate de incinerare a namolurilor in viitor (vezi
Anexa B.3).
Totusi nu exista date colectate privind cantitatile de namoluri care sunt arse drept combustibil suplimentar
in procese industriale energo-intensive, cum ar fi centralele termice si fabricile de ciment. Cu toate acestea
este recunoscut ca utilizarea deseurilor, inclusive a namolurilor, drept combustibil alternativ, va continua sa
creasca datorita anumitor industrii care vor dori sa reduca consumul de combustibili fosili si sa beneficieze
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

76

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
de credite de carbon.
Desi nu este Stat membru, Elvetia arde de multi ani proportii semnificative de namoluri in fabricile de
ciment. Co-arderea namolurilor de catre industrie si fabricile de ciment si incinerarea impreuna cu deseurile
solide municipale a crescut din 2000 concomitent cu declinul corespunzator al utilizarii namolurilor in
agricultura.
In prezent nu exista facilitati de incinerare in Romania capabile sa arda namolul. Situatia facilitatilor de
incinerare a deseurilor din diversele orase ale tarii este incerta in acest moment, insa nu exista sanse prea
mari ca acestea sa fie construite in viitorul apropiat, din cauza costurilor ridicate si a complexitatii unor
astfel de instalatii. Daca, totusi, astfel de statii de incinerare a deseurilor vor fi construite, trebuie avut in
vedere ca acestea sa fie capabile sa arda si namolul impreuna cu deseul solid, pentru a asigura o
flexibilitate strategica maxima pentru producatorii de namol.
Multe dintre localitatile mai mari din Romania au termocentrale, acestea utilizeaza de cele mai multe ori
carbune drept combustibil si, teoretic, ar putea utiliza namol pe post de combustibil suplimentar dar multe
dintre acestea sunt intr-o stare proasta si este posibil sa nu dispuna de investitiile necesare pentru
manipularea namolului.
Utilizarea namolului in procesul de productie al cimentului prezinta probabil cel mai semnificativ potential
de co-combustie. In Romania exista sapte fabrici de ciment operate de trei operatori internationali
(Carpatcement, Holcim si Lafarge). Acestea dispun de autorizatiile necesare pentru incinerarea deseurilor
si utilizeaza deja o gama de deseuri pe post de combustibili suplimentari. In principiu, acestea sunt
interesate in utilizarea namolului cu toate ca umiditatea acestuia va constitui subiectul principal de evaluare
in vederea acceptarii acestuia.
Evident, distanta de transport de la SEAU la fabricile de ciment si costul implicat va duce la calcularea
posibilelor cantitati de namol ce ar putea fi arse.
Factorii ce influenteaza atat modul de utilizare a namolurilor pentru recuperarea energiei precum si
eventualele beneficii si impacte in Romania sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de eliminare si
utilizare a namolurilor, in timp ce in Capitolul 6 al acestei primei parti a Strategiei sunt prezentate pietele
potentiale pentru namolul utilizat in recuperarea energiei.

5.5

Eliminarea namolului la depozitul de deseuri

Pe plan international, depozitul de deseuri a fost principala cale de stocare a namolului. Cu toate
acestea, capacitatile depozitelor sunt limitate datorita legislatiei Europene in ceea ce priveste
depozitarea deseurilor si anume statele membre vor elabora o strategie nationala pentru a
implementa reducerea deseurilor biodegradabile care ajung in depozitele de deseuri termenul limita
fiind iulie 2003. Ca rezultat, un numar de state membre (EU 15) au renuntat la stocarea namolului in
depozitele de deseuri iar in alte tari s-au obtinut progrese semnificative in acest sens.
In prezent este unanim acceptat faptul ca evacuarea namolului catre depozitul de deseuri este
optiunea cel mai putin durabila si este o risipa de resurse utile. Totodata, eliminarea namolului poate
fi necesara in cazurile in care:

concentratia agentilor contaminanti il face imposibil de utilizat in imprastierea pe camp sau alta
metoda de reciclare
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

77

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
agricultura, silvicultura sau imbunatatirile financiare nu sunt fezabile din
cauza locatiei si topografiei sau cand costurile totale depasesc pragul acceptat.
daca nu exista capacitatea de incinerare sau co-combustie in zona sau in apropierea ei.
Exista doua optiuni pentru evacuarea namolului catre depozitul de deseuri: mono-evacuare atunci
cand depozitul este folosit doar pentru namol si co-evacuare atunci cand namolul este evacuat in
depozite muncipale de deseuri. Nu exista constrangeri tehnice specifice in crearea depozitelor de
deseuri pentru evacuarea namolului dar conditiile acestui procedeu sunt prevazute in regulamentele
si ghidurile specifice fiecarei tari.
Co-evacuarea namolului poate fi benefica stabilizarii biologice a namolului prin stabilizarea pH-ului
astfel reducand extragerea metalelor grele si cresterea productiei de metan, fapt ce duce la
stabilizarea rapida a deseurilor. Daca este suficient de uscat, namolul poate fi folosit si la acoperirea
reziduurilor (pentru a impiedica imprastierea acestora in afara zonei) ca si la acoperirea finala a
depozitului pentru a crea un nou strat vegetal natural.
Ghidurile comune adoptate (inclusiv Romania) in ceea ce priveste evacuarea namolului prevad
faptul ca acesta nu trebuie depaseasca 10% din cantitatea de deseuri eliminate si de asemenea
trebuie sa contina cel putin 35% masa solida uscata pentru a proteja stabilitatea fizica a zonei si
pentru functionarea sigura a echipamentului.
In ciuda strategiei de reducere a numarului de depozite de deseuri, in mod special cele
biodegradabile, stocarea namolului in depozitul de deseuri ramane o optiune importanta pentru
producatorii de namol. Chiar si in cadrul EU 15, depozitul de deseuri este o alternativa importanta
pentru unele tari in special cele la granite cu Marea Mediterana in comparatie cu tarile din N Europei
unde proportia namolului stocat in depozitele de deseuri este mic (cateva procente din productia
totala de namol).
Avand in vedere nivelul scazut de acceptare al namolului de catre fermierii din Romania, este
inevitabila cererea pentru un depozit de stocare pe termen scurt-mediu. In prezent, multe statii de
tratare apa au stocat namolul in cadrul propriilor unitati insa aceasta nu este o solutie pe termen
lung nu doar datorita capacitatii lor dar mai ales in ceea ce priveste impactul asupra mediului
deoarece aceste zone de stocare nu sunt izolate corespunzator.
Factorii ce influenteaza atat modul de eliminare a namolurilor in depozitele ecologice precum si
eventualele beneficii si impacte in Romania sunt prezentate in Ghidul privind optiunile de eliminare
si utilizare a namolurilor.

5.6

Tendinte viitoare

Tendintele pentru grupurile EU15, EU12 si EU27 in ceea ce priveste agricultura, incinerarea,
depozitele de deseuri si alte tipuri de utilizari (incluzand imbunatatirile funciare, productia de
compost) sunt ilustrate in figura 5.3. Pana in 2020, principala utilizare a namolului se estimeaza a fi
in agricultura, insa procedura incinerarii si a recuperarii energiei va avea o importanta crescuta. Se
vor utiliza si alte metode (cum ar fi compostarea) dar pentru o mica proportie din productia totala de
namol. Evacuarea namolului catre depozitele de deseuri se va diminua, insa vor persita diferentele
regionale.
Tendintele generale pentru EU27 pot fi sumarizate dupa cum urmeaza:
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

78

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Cantitatea de namol:
Cresterea nivelului conectarii la reteaua de canalizare si a epurrii apei uzate in EU27 va avea
drept rezultat o cantitate mai mare de namol ce trebuie gestionata
Calitatea si modul de utilizare al namolului:
Intensificarea tratarii namolului inainte de utilizarea pe terenuri prin fermentare anaeroba si alte
tratamente biologice cum ar fi compostarea. Nu va mai fi permisa utilizarea namolului brut.

Posibila crestere a restrictiilor privind tipurile de culturi pe care se poate aplica namolul tratat

Proportia namolului tratat reciclat in agricultura poate fi estimata la 40-50% si pentru anul 2020,
desi cantitatea de namol utilizata va creste odata cu marirea productiei de namol. Situatia
existenta in cele 15 state membre nu se va schimba semnificativ in urmatorii 5 ani, insa noile
state membre care nu poseda experienta privind aceasta metoda de utilizare a namolului in
agricultura vor incerca sa o exploateze mai mult.
Aplicarea unei cantitati mai mari de namol in arealele culturilor de biomasa (combustibil) cum ar
fi miscanthus, hibrizi de plop si alte plantatii non-alimentare
Introducerea de programe semi-voluntare si voluntare de management a namolului cum sunt
cele implementate in Anglia si Suedia pentru a spori siguranta si gradul de acceptare in ceea ce
priveste utilizarea namolului pe suprafetele cultivate agricol.
O mai buna pre-tratare a apelor industriale respectiv preventie a poluarii prin reducerea sau
incetarea evacuarii de substante toxice (metale grele, chimice) si imbunatatirea calitatii
namolului.
Co-tratarea namolului cu ajutorul unei suite de substante organice importate, mai ales in cadrul
procesului de fermentare, nu se utilizeaza actualmente printre altele si din motive legislative si
normative. Totusi, co-tratarea prezinta avantaje potentiale in ceea ce priveste utilizarea activelor
(acces la sisteme de conversie a energiei, utilizarea infrastructurii existente).
Recuperarea energiei si schimbarile climatice
Consolidarea productiei si utilizarea biogazului. De exemplu, testele de proba privind cofermentarea anaeroba a namolurilor de epurare si MSW au produs o cantitate mai mare de
metan si au imbunatatit calitatea namolurilor de epurare in Italia, Norvegia si Slovenia. O alta
tehnica aplicata este hidroliza termica pentru a imbunatati fermentarea anaeroba, randamentul
biogazului si calitatea namolului.
In afara de imprastiere, principala alternativa va ramane, cel mai probabil, in continuare
incinerarea cu recuperarea de energie in cazul namolurilor produse in amplasamente ce nu
dispun de suprafete care se preteaza pentru utilizarea namolului. Cantitatea de namol utilizata
ca si combustibil suplimentar in industrie, mai ales de catre fabricile de ciment, va creste cu toate
ca indicele de umiditate a namolului ramane o posibila bariera in cazul in care nu se realizeaza o
uscare ulterioara in cadrul SEAU sau al fabricii de ciment.
Acolo unde densitatea populatiei face dificila utilizarea namolului pe suprafete si/sau unde
balegarul este abundent,se prefera tratarea namolului la un nivel inalt cu recuperarea de energie
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

79

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
cu ajutorul fermentarii anaerobe, incinerarea sau alte metode de tratare
termica cu reciclarea cenusii.
Productia altor combustibili direct din namolurile de epurare prin piroliza si gazeificare, desi este
necesara dezvoltarea suplimentara a tehnologiilor.
Atentie suplimentara acordata schimbarilor climatice si reducerii emisiilor de gaze cu efect de
sera, astfel recunoscand beneficiile aditionale ale aplicarii namolurilor pe terenuri si a recuperarii
energiei
Eliminarea namolului
Reducerea cantitatii de namoluri eliminate la depozitele de deseuri in urma restrictiilor CE cu privire
la reziduurile organice eliminate la depozitele de deseuri cat si in urma cresterii atitudinii
dezaprobatoare a publicului in ceea ce priveste aceasta metoda. Cele mai mari schimbari vor
surveni in cadrul Statelor Membre care depind actualmente de aceasta metoda aceste cantitati
vor scadea progresiv in urmatorii 15 ani. Se presupune ca pana in 2020 cantitatile de namol
evacuate in mod regulat la depozite nu vor mai fi semnificative in EU27.
Figura 5.3:

Trenduri istorice si previziuni in utilizarea si eliminarea namolurilor in UE

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

80

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 5.6 furnizeaza cantitatile prognozate de namoluri care merg catre
fiecare ruta in fiecare Stat membru in 2010 si 2020. Acesta arata ca vor fi variatii semnificative intre
tari in utilizarea diferitelor rute, reflectand politicile de management al namolurilor, presiunile si
oportunitatile din fiecare tara.
Tabelul 5.6: Trenduri previzionate in utilizarea si eliminarea namolurilor in statele membre ale Uniunii
Europene
2010
Stat membru

Namol total Agricultu


-ra

2020

Incinerare

Depozita
re

Alte

Namol total

Agricult Incinera- Depozita


u-ra
re
re

Alte

tsu/an

tsu/an

Bulgaria

47,000

50

30

20

151,000

60

10

10

20

Cipru

10,800

50

40

10

17,620

50

10

30

10

260,000

55

25

10

25

260,000

75

20

Estonia

33,000

15

85

33,000

15

85

Ungaria

175,000

75

10

200,000

60

30

Letonia

30,000

30

40

30

50,000

30

10

20

30

Lituania

80,000

30

65

80,000

55

15

25

EU12

Republica
Ceha

Malta

10,000

100

10,000

10

90

Polonia

520,000

40

45

10

950,000

25

10

20

45

Romania

165,000

95

520,000

20

10

30

40

Slovacia

55,000

50

10

135,000

50

40

Slovenia

25,000

25

40

30

50,000

15

70

10

1,411,000

41

35

17

2,457,000

37

16

17

31

Austria

273,000

15

40

>1

45

280,000

85

>1

10

Belgia

170,000

10

90

170,000

10

90

Danemarca

140,000

50

45

140,000

50

45

EU12 Total
EU15

Finlanda

155,000

95

155,000

90

Franta

1,300,000

65

15

15

1,400,000

75

15

Germania

2,000,000

30

50

20

2,000,000

25

50

25

260,000

95

260,000

40

55

Grecia
Irlanda
Italia
Luxemburg

135,000

75

15

10

135,000

70

10

10

1,500,000

25

20

25

30

1,500,000

35

30

30

10,000

90

10,000

80

20

Olanda

560,000

100

560,000

100

Portugalia

420,000

50

30

20

750,000

50

40

Spania

1,280,000

65

10

20

1,280,000

70

25

Suedia

250,000

15

75

250,000

15

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

81

75

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
2010
Stat membru

Namol total Agricultu


-ra

2020

Incinerare

Depozita
re

Alte

Namol total

Agricult Incinera- Depozita


u-ra
re
re

Alte

tsu/an

tsu/an

UK

1,640,000

70

20

10

1,640,000

65

25

10

EU15 total

10153000

43

29

11

17

10530000

44

37

15

EU27 total

11564000

42

27

14

16

13047000

44

32

16

EU12 (% din
EU27 total)

88

81

EU15 (% din
EU27 total)

12

38

26

15

19

36

30

12

Sursa: Milieu (2010) Impacturi de mediu, economice si sociale ale utilizarii namolurilor pe terenuri Raport final
partea I

Dezvoltarile istorice si cele viitoare asteptate ale rutei agricutura pentru namoluri in perioada 1995
2020 pentru fiecare Stat membru sunt aratate in Figura 5.4. Pentru unele din tarile EU15, este de
asteptat continuarea reducerii utilizarii in agricultura, dar aceasta va creste pentru alte tari. Pentru
EU12, pe baza datelor limitate disponibile, este previzionat ca cca 50% din namoluri vor fi utilizate in
agricultura (nu exista previziuni disponibile pentru Romania).
Figura 5.4:

Trenduri istorice si previzionate pentru utilizare in agricultura

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

82

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.7

Eliminarea namolului generat de statiile de


tratare a apei

Namolul rezultat din statiile de tratare a apei are un continut scazut de materie organica, insa poate
avea concentratii mari de metale precum fier sau aluminiu, dar si alti contaminanti (vezi Tabelul 2.8),
ce pot avea implicatii majore in optiunile de eliminare. Optiunile pentru eliminarea namolului de la
statiile de tratare le pot contine si pe cele prezentate in Tabelul 5.7.
Tabelul 5.7: Optiuni de eliminare a namolului de la statiile de tratare
Optiune

Comentariu
Trebuie evaluat corespunzator pentru a nu afecta procesele
de epurare a apei uzate sau a alternativelor de eliminare a
namolului de epurare

Eliminarea in reteaua de canalizare

Trebuie gasite firme ce doresc sa il accepte


Calitatea si cantitatea trebuie controlate atent

Aditiv in materialele de constructii

Efecte benefice reduse (in cel mai bun caz)


Ratele de aplicare sigure sunt reduse
Sarurile de fier si aluminium pot fixa fosforul
Obtinerea permiselor de aplicare poate fi problematica

Aplicare in agricultura si silvicultura

Materialul inert poate fi folosit pentru acoperirea depozitelor


de deseuri

Acoperirea depozitelor de deseuri

Este nevoie de expertiza tehnica inalta pentru a fi


implementata in siguranta

Refacerea lacurilor eutrofizate


Material de umplutura in cariere sau in urma alunecarilor
de teren

Locatiile corespunzatoare sunt de cele mai multe ori reduse


ca numar
Poate fi folosit in epurarea apei uzate pentru: decantare
primara asistata chimic, eliminarea fosforului chimic

Aditiv pentru epurarea apei uzate

Daca se stocheaza in lagune dedicate sau un depozite,


namolul poate fi recuperat pentru utilizare ulterioara, intr-o
cantitate suficienta pentru a fi viabil din punct de vedere
comercial

Depozitarea in lagune sau in depozite de deseuri

5.8

Cerinte monitorizare

Monitorizarea productiei de namol dar si a utilizarii si evacuarii acestuia este esentiala pentru a
asigura:
respectarea legislatiei de mediu si raportarea catre autoritati.
controlul eficient al proceselor de tratare in cadrul SEAU si a utilizarii namolului si a operatiunilor
de evacuare.
minimizarea potentialului de risc privind mediul inconjurator si sanatatea umana.
furnizare informatii calitate namol utilizatorilor, in special fermierilor.
informarea factorilor interesati privind faptul ca namolul respecta standardele de calitate.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

83

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
securitatea si calitatea procesului de management namol.
Urmatoarele informatii rezuma situatia curenta si cele mai bune practici recomandate privind
monitorizarea managementului namolului. Mai multe informatii si recomandari vor fi oferite in
documentele ghid:
Ghid bune practici pentru monitorizare si control namol
Ghid monitorizare pentru terenuri agricole si forestiere ce utilizeaza namolul
Ghidul monitorizarii este adresat managementului namolului de epurare intrucat namolul are o
compozitie complexa; utilizarea sau evacuarea sa trebuie sa respecte anumite reguli specifice, ceea
ce implica o serie de institutii. Cu toate acestea, multe din principiile descrise sunt relevante pentru
namolul de tratare apa.
Punctul de interes este sistemul de management al calitatii care asigura faptul ca namolul este
produs respectand cerintele legale si cerintele clientilor. Procedurile trebuie astfel adoptate pentru a
asigura calitatea namolului ce trebuie permanent imbunatatita prin monitorizare, analiza si feedback
pentru a asigura satisfactia clientilor in mod constant.
5.8.1

Capacitate analitica

Pentru motivele listate mai sus, disponibilitatea laboratoarelor de analiza de inalta calitate este
foarte importanta pentru toate activitatile de monitorizare namol. Analizele incomplete sau de slaba
calitate pot afecta siguranta operatiunilor de management namol si pot incalca obligatiile legale.
SEAU de mari dimensiuni din Romania sunt (sau vor fi) echipate cu laboratoare de baza ce pot
analiza parametrii simpli necesari pentru controlul procesului. In plus, cativa operatori regionali detin
laboratoare echipate integral ce pot analiza majoritatea parametrilor ceruti pentru monitorizarea
activitatilor de management namol. Niciunul din aceste laboratoare insa, nu detine acreditare
RENAR.
Procesul de revizuire al laboratoarelor (Raport Situatie Actuala, Februarie 2011) denota faptul ca
exista doar sapte furnizori de servicii analiza acreditati RENAR in Romania care au capacitatea de a
analiza namolul desi doar patru au confirmat ca pot analiza majoritatea daca nu toti paramterii
ceruti. Aceste laboratoare sunt listate mai jos alaturi de numarul de parametrii pentru care au
acreditare:
ECOIND, Bucuresti,

www.incdecoind.ro

35 parameteri

ICIA, Cluj Napoca,

www.icia.ro

33 parameteri

WESSLING, Tg. Mures,

www.wessling.ro

33 parameteri

GIVAROLI, Bucuresti,

www.givaroli.ro

21 parameteri

ICPA in Bucuresti si laboratoarele OSPA in fiecare judet au potential limitat de analiza namol dar
reprezinta autoritatea in materie de analiza sol cand namolul este aplicat pe teren agricol. Printre
celelalte organizatii de monitorizare, laboratoarele regionale si locale EPA au capacitate limitata de
a analiza namolul insa laboratoarele ANAR sunt concentrate in special pe analiza de apa si apa
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

84

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
reziduala. Mai multe universitati au servicii de laborator adecvate ce pot
determina o serie larga de paramteri in namol si sol insa nu prezinta acreditare RENAR.
In vederea monitorizarii eficiente a proceselor de tratare, a calitatii namolului si a impactului
potential asupra mediului, este necesara obtinerea unor informatii clare si sigure. Acest fapt este
posibil prin adoptarea unei asigurari de calitate a analizei si prin controlul calitatii datelor analitice
(QA / QC) prin programe structurate si masuri implementate sistematic.
Acreditarea unui laborator este o actiune voluntara insa certifica eficienta acestuia si respectarea
metodelor standard. Standardul pentru acreditarea laboratorului este SR EN ISO/CEI 17025:2005
Cerintele generale pentru testare.Recunoasterea formala se face prin organismul de acreditare iar
RENAR este singurul Organism de Evaluare Conformitate international recunoscut in Romania.
Acreditarea laboratoarelor este importanta datorita urmatoarelor beneficii:
Recunoasterea analizelor, probelor, masuratorilor si verificarilor apei/ apei uzate/ apei uzate
tratate/ namolului pentru a obtine un certificate de conformitate.
Analizeaza evacuarile industriale spre reteaua de canalizare in cazul unui pretins poluator.
Realizarea analizelor, verificarilor si masurilor pentru alti beneficiari ce nu detin laboratoare
acreditate, contra unor taxe, ceea ce duce la cresterea veniturilor.
Creste eficienta economica a laboratoarelor in cadrul companiei prin contributia la cifra de
afaceri.
Cerintele generale ce reprezinta responsabilitatea producatorilor de namol in monitorizarea
proceselor de tratare namol si a calitatii namolului pentru utilizare sau evacuare sunt sumarizate in
tabelul 5.8.
Tabelul 5.8: Cerinte analitice pentru procesare si pentru utilizarea sau evacuarea namolului
Parametru

Procesare namol

Utilizare pe teren

Recuperare energie

Evacuare depozit
deseuri

Sunstanta uscate

Materie organica

pH

Nutrienti

Metale grele

Poluanti organici

Patogeni

()

Nota: * cerinte legale

5.8.2

Monitorizare calitate apa reziduala

Calitatea apei reziduale primita in SEAU are o influenta directa asupra concentratiei anumitor
poluanti (metale grele si cativa contaminanti organici) ce sunt transferati in produsul final in timpul
tratarii apei reziduale. Multe din aceste substante provin din surse difuze, domestice insa evacuarile
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

85

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
industriale necontrolate poate avea ca rezultat cresterea acestor concentratii
cu efect advers asupra calitatii namolului cat si asupra functionarii sistemelor de canalizare si
SEAU.
Implicit, este important de luat in considerare controlul evacuarilor industriale catre SEAU ca parte a
monitorizarii generale si a sistemului de control ce asigura calitatea namolului pentru a respecta
standardele utilizarii in agricultura .
Controlul evacuarilor industriale are urmatoarele obiective cheie:
protejarea sanatatii personalului ce lucreaza in sistemul de canalizare si in cadrul SEAU;
Asigurarea ca sistemul de canalizare, SEAU si echipamentul asociat nu prezinta daune;
asigurarea functionarii SEAU si a tratarii namolului;
asigurarea faptului ca descarcarile din SEAU nu afecteaza mediul inconjurator si respecta
regulile in vederea reutilizarii;
asigurarea ca namolul poate fi utilizat sau evacuat intr-o maniera ce respecta regulile .
In general, aceste obiective pot fi atinse prin implementarea unei strategii de control cu urmatoarele
caracteristici:
Adopta principiul poluatorul plateste ;
impune industriilor conectarea la sistemul de canalizare publica acolo unde este posibil;
interzice anumite substante in evacuarile efluentilor;
Impune o schema de taxare bazata pe incarcarea cu substante poluante a efluentului;
permite descarcarea efluentului industrial doar daca acesta respecta criteriile de calitate impuse
de reguli;
Impune pre-tratamentul efluentului industrial pentru a respecta standardele de calitate si
Monitorizeaza evacuarile pentru a asigura respectarea permisului de evacuare.
Standardele adoptate in Romania pentru a atinge aceste obiective sunt stabilite de NTPA 002/2005.
Acceptul de evacuare in reteaua de canalizare este acordat de operatorul de servicii de apa uzata,
autorizatiile de gospodarirea apelor pentru agentii industriali care produc poluare majora sunt emise
de ANAR, respectarea standardelor de evacuare este monitorizata de operatorul de apa ruzata si
Agentia de Protectia Mediului, iar incalcarea acestor reguli va fi penalizata de Garda de Mediu.
Respectarea regulilor de evacuare a apei uzate in sistemul de canalizare va duce la imbunatatirea
calitatii namolului. Datele privind calitatea namolului sunt limitate dar pot fi gasite in informatiile
publicate si in cele oferite de operatorii regionali ca raspuns la chestionarul consultantilor. Acest fapt
indica reducerea concentratiilor de metale grele in anii recenti. Aceasta poate fi rezultatul inchiderii
industriilor poluante vechi dar poate reflecta de asemenea si eficientizarea controlului evacuarilor
industriale in sistemul de canalizare.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

86

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.8.3

Monitorizarea proceselor de tratare a namolului

Monitorizarea proceselor de tratare are multiple scopuri:


2. pentru a asigura incarcarea echipamentului pana in limita permisa (e.g. rata flux, continut solide
uscate)
3. pentru a asigura functionarea procesului (e.g. temperatura, presiune, timp rezidenta )
4. pentru a asigura ca produsul final al procesului in cauza are proprietatile dorite (e.g. continut
sunstanta uscata, continut patogen)
5. pentru a asigura protectia mediului (e.g. pH, temperatura, flux, NOX, SOX)
6. pentru scopuri legate de sanatate si siguranta (e.g. oxigen, H2S, miros, zgomot)
7. pentru a proteja echipamentul (e.g. consum curent, temperatura, vibratie)
8. pentru a oferi informatii privind serviciile si mentenanta (e.g. ore functionare)
9. pentru a asigura calitatea pentru utilizatorul final.
Din perspectiva utilizarii namolului, punctele 3 si 8 sunt importante si una din cele mai bune metode
de a atinge aceste obiective este asigurarea calitatii. QA nu este practicata la scara larga de
operatorii apa reziduala in Romania; procedura QA recomandata este Punctul de Control Critic
Analiza Hazard. (PCCAH).
PCCAH provine din industria alimentara si aplica principiul conform caruia pentru a garanta
calitatea produsului final nu este suficienta simpla monitorizare dar si monitorizarea parametrilor
critici de proces care asigura ca procesul de tratare produce rezultatul dorit. Cand sistemul PCCAH
este aplicat transparent, acesta ofera utilizatorului final incredere in produs.
Etapele cheie ale procedurii sunt urmatoarele:
1. Identificarea riscurilor proceselor care ar putea afecta calitatea produsului final
2. Identificarea punctelor de control critic (CCP) in procesul de tratare in cadrul caruia ar putea
aparea riscurile
3. Determinarea limitelor critice ce trebuie mentinute pentru punctele de control critice
4. Determinarea cerintelor de monitorizare, tipul si frecventa masuratorilor
5. Determinarea actiunilor corective necesare atunci cand limitele critice nu sunt atinse.
6. Pastrarea inregistrarilor detaliate ale monitorizarii
7. Stabilirea unei proceduri de verificare si validare
5.8.4

Monitorizarea calitatii namolului

Obiectivele monitorizarii calitatii produsului de namol final in vederea transportului pentru utilizare
sau evacuare se refera la urmatoarele aspecte:
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

87

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Concentratia de substante poluante (metale grele si contaminanti organici)
este mai mica decat valorile limita permise pentru utilizarea namolului in agricultura pentru a
proteja calitatea solurilor si a plantelor si pentru a proteja sanatatea omului si a animalelor;
Calitatea agricola a namolului este determinata pentru a informa fermierii si alti utilizatori ai
valorii nutritive a namolului, pentru a evita utilizarea excesiva a ingrasamantului si riscurile
potentiale fata de sursele de apa;
Umiditatea namolului este potrivita pentru depozitul de deseuri respectand cerintele legale (e.x.
pentru evacuarea la depozitul de deseuri) sau cerintele utilizatorului (e.g. imprastiere pe camp,
recuperare energie);
Namolul este suficient stabilizat pentru a nu produce miros, pentru a nu atrage paraziti/muste si
pentru a reduce continutul patogen pentru a nu reprezenta riscuri pentru sanatate.
Concentratiile de agenti poluanti in exces indica o poluare industriala necontrolata si trebuie luate
masurile potrivite impreuna cu autoritatile de mediu pentru a identifica si controla sursa.
Analiza microbiologica nu este o cerinta obligatorie dar poate fi efectuata periodic de catre
producatorul de namol pentru a evalua eficienta procesului de tratare pentru a reduce prezenta
patogenilor in namol si riscurile eventuale de sanatate reprezentate de utilizarea namolului.
Reglementarile romanesti (MO 344/2004) impun analiza unei serii de parametri fizici si chimici ai
namolului la diferite frecvente in functie de calitatea acestuia in cadrul SEAU. Cu toate acestea,
analizand raspunsul operatorilor regionali la chestionarul oferit de Consultant, in 2010 doar un sfert
din SEAU au analizat metalele grele si mai putin de 10% din SEAU au oferit date privind
contaminantii organici in timp ce dioxinele au fost analizate de mai putin de 1% din SEAU.
Se estimeaza ca multe SEAU nu realizeaza aceste analize deoarece majoritatea depoziteaza
namolul in spatiul propriu (91% din namol in 2007) doar 0,2% din cantitatea de namol fiind folosita in
agricultura. Situatia trebuie insa imbunatatita intrucat toate namolurile trebuie analizate inainte de
evacuare. Cantitatea si calitatea namolului trebuie inregistrate intr-o baza de date si periodic
raportata catre Agentia de Protectia Mediului.
Este important ca probele de namol prelevate pentru analiza sa fie reprezentative pentru lotul
individual de namol, indiferent daca este preluat in timpul productiei continue (din statia de
deshidratare) de pe paturile de uscare sau din stocurile de namol. Bunele practici ale procedurilor
de prelevare sunt oferite intr-un ghid separat (Ghid Bune Practici privind Monitorizarea si Controlul
Namolului generat de statiile de tratare apa/apa uzata, raport final mai 2011).
5.8.5

Monitorizare utilizare namol

MON 344/2004 impune obligatii legale producatorului de namol pentru a monitoriza si controla
utilizarea namolului in agricultura. Producatorul de namol este responsabil pentru tot ce tine de
calitatea si cantitatea namolului, transportul si imprastierea pe teren si efectele namolului asupra
mediului si sanatatii umane.
Producatorul de namol are urmatoarele atributii:
Verificarea calitatii namolului conform MO 344/2004. In caz contrar, producatorul de namol
trebuie sa aleaga mijloace alternative de utilizare sau eliminare a namolului.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

88

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Identificarea fermierilor ce accepta utilizarea namolului.
Verificarea terenului privind factorii ce pot limita sau impiedica utilizarea namolului, conform
cerintelor Codului de Buna Practica Agricola, pentru a preveni poluarea.
Organizarea prelevarii si analizei solului prin intermediul OSPA.
Determinarea ratei de aplicare a namolului in relatie cu cerintele de nutrienti ale solului si alte
restrictii cum ar fi daca terenul amplasarea terenului intr-o zona vulnerabila la nitrati.
Aplicarea pentru un permis de folosire a namolului in agricultura la Agentia de Protectie a
Mediului. Pentru a-l obtine, producatorul de namol trebuie sa ofere informatii privind calitatea
namolului si metoda de tratare, numele si adresa utilizatorului de namol, locatia terenului, rotatia
culturilor si analiza solului.
Organizarea transportului si a procesului de imprastiere a namolului pe teren pentru a incepe
cultivarea terenului.
Monitorizarea utilizarii namolului pentru a asigura respectarea regulamentelor si a bunelor
practici.
Mentinerea inregistrarii detaliate a locatiilor unde este utilizat namolului si predarea acestor date
catre Agentia de Protectia Mediu.
Desi utilizarea namolului in silvicultura si imbunatatirile funciare nu reprezinta obiectul prevederilor
MO 344/2004, este recomandata adoptarea unor proceduri similare, in special in ceea ce priveste
evaluarea riscurilor asociate cu utilizarea namolului deoarece conditiile hidrologice si cele ale solului
sunt diferite fata de terenul agricol. Pana acum, in Romania, namolul nu s-a utilizat in silvicultura si
imbunatatiri funciare, prin urmare nu au fost stabilite cerinte sau practici de monitorizare.
Cerintele de monitorizare sunt concentrate in primul rand pe determinarea calitatii solului analizand
concentratiile de metale grele si pH-ul solului ca pe un factor important ce influenteaza absorbtia de
metale grele de catre plante. Deoarece solurile sunt eterogene, prelevarea trebuie astfel efectuata
incat sa fie reprezentativa pentru zona in care va fi aplicat namolul iar in cazul zonelor mai mari sau
in zonele unde exista schimbari distincte in tipul de sol, acestea ar trebui divizate in zone care nu
depasesc 5 ha efectuandu-se prelevarea compozita a fiecareia.
Daca analiza solului agricol indica faptul ca niciun metal greu nu depaseste valoarea limita din MO
344/2004, aplicarea namolului este permisa in cazul in care nu exista alti factori restrictivi. Daca
solul contine concentratii crescute de metale grele, namolul nu poate fi aplicat. In ceea ce priveste
utilizarea namolului in imbunatatirile funciare, in special in zonele miniere, concentratiile de metale
grele pot fi semnificative si trebuie cerute mai multe informatii referitoare la acest procedeu.
O descriere mai detaliata a bunelor practici privind procedurile de monitorizare va fi oferita intr-un
ghid separat (Ghid de Monitorizare pentru terenuri forestiere si agricole ce utilizeaza namolul, raport
final iunie 2011).
Pentru utilizarea namolului in facilitatile de combustie si pentru evacuarea la depozitul de deseuri,
nu exista alte obligatii de monitorizare deoarece namolul este acceptat conform procedurilor ce
implica monitorizarea operatiunilor din punct de vedere al impactului asupra mediului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

89

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.8.6

Monitorizarea sanatatii populatiei

Supravegherea sntii publice este responsabilitatea Ministerului Sntii, att la nivel naional,
ct i la nivel local sau regional. Legislaia relevant n domeniu este prezentat sintetic n Anexa
C.2.
Din punctul de vedere al prevenirii oricror consecine negative asupra strii de sntate a
populaiei, este important se cunoasc cu precizie dac gestionarea nmolului de epurare n
interiorul sau n exteriorul staiei de epurare reprezint un risc suplimentar pentru sntatea uman
i dac utilizarea n agricultur a nmolului de epurare este sau nu un pericol potenial pentru
sntatea public i pentru mediu, n cazul n care este folosit necorespunztor. Din aceste motive,
n ultimii cincisprezece ani s-au efectuat cercetri internaionale extinse despre efectele utilizrii
nmolului de epurare, cercetri care ofer o baz tiinific solid pentru msurile de control,
destinate minimizrii riscurilor, n principal cele legate de:
Concentraiile de metale grele i de micro-poluani i potenialul lor de contaminare a culturilor din
lanul alimentar. Pornind de la nelegerea tiinific a comportamentului metalelor grele i
compuilor organici din nmol atunci cnd acesta este ncorporat n sol, n vederea contracarrii
riscurilor de transfer n produsele alimentare, s-au stabilit concentraiile maxime admise n nmolul
de epurare care este folosit n agricultur i s-au limitat strict cantitile globale de metale grele care
se pot aduga diferitelor soluri.
Agenii patogeni i transmiterea potenial a bolilor ca urmare a consumrii crude a diferitelor
produse agricole. Pentru a minimiza riscurile de mbolnvire ca urmare a utilizrii n agricultur a
nmolului, se aplic msuri de precauie duble: pe de o parte cerina expres ca nmolul utilizat s
fie tratat de aa manier nct s fie redus drastic numrul de ageni patogeni i, pe de alt parte,
limitarea utilizrii nmolului numai la acele culturi ale cror produse sunt procesate ori gtite nainte
de a fi consumate (culturile de cmp) sau la culturile cu produse ale cror pri comestibile nu intr
n contact cu solul i sunt recoltate doar la un interval mare dup aplicarea nmolului (pomi
fructiferi). Principiul general care garanteaz c nmolul este tratat conform standardelor este
monitorizarea i controlul cu precdere a acelor condiii ale procesului de tratare despre care se tie
c asigur atingerea standardelor de calitate. Este general acceptat c aceasta este cea mai
eficient cale de a asigura calitatea nmolului, mai degrab dect monitorizarea nemijlocit a
calitii microbiologice a produsului, monitorizare care este afectat de erori mari de eantionare,
recoltare i analiz.
Justificarea tiinific a acestei abordri este descris pe larg ntr-un numr mare de reviste i cri
la nivel internaional16,17,18 dar i naional19,20,21. Comisia European a publicat de asemenea diferite

_________________________

16

WRc (1998). Review of the scientific evidence relating to the controls on the agricultural use of sewage sludge. Part 1 - the
evidence underlying the 1989 department of the environment code of practice for agricultural use of sludge and the Sludge
(Use in Agriculture) Regulations. Report No: DETR 4415/3.

17

WRc (1998). Review of the scientific evidence relating to the controls on the agricultural use of sewage sludge. Part 2 evidence since 1989 relevant to controls on the agricultural use of sewage sludge. Report No: DETR 4454/4.

18

Smith, S.R. (1996). Agricultural recycling of sewage sludge and the environment. CAB International.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

90

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
documente22 care furnizeaz o analiz tiinific a problemelor de mediu i de
sntate legate de utilizarea nmolului n agricultur, n pregtirea revederii propuse a Directivei UE
86/278/EEC. Cu toate acestea, Comisia European a hotrt ca Directiva s nu fie revzut.
n definirea reglementrilor naionale destinate aplicrii Directivei CE 86/278/EEC, prin OM
344/2004 Romnia a adoptat o abordare referitoare la culturile la care poate fi utilizat nmolul de
epurare mai prudent dect cea din Directiva UE. Este interzis folosirea nmolului la culturile de
legume i de arbuti fructiferi i pe puni. Drept urmare, este ndeprtat riscul de afectare direct a
sntii umane (i a animalelor). Cu att mai mult, cu ct fermierii trebuie s incorporezi nmolul n
sol n chiar ziua mprtierii, pentru a limita posibilitatea intrrii n contact cu nmolul a publicului.
Cei mai expui la eventualele efecte negative ale contactului cu nmolul sunt lucrtorii din staiile de
epurare a apelor uzate i cei implicai n transportul i aplicarea nmolului, cu toate c mecanizarea
operaiilor minimizeaz contactul direct. Aceti lucrtori trebuie s fie instruii cu procedurile
specifice de protecie a sntii cnd se manevreaz nmolul i trebuie s fie supui periodic la
analize i controale medicale adecvate. Orice apariii ale unor infecii care ar putea fi atribuite
manevrrii nmolului trebuie nregistrate de operatorul de ape uzate i trebuie raportate autoritilor
sanitare autorizate s monitorizarea sntatea public.
Atta timp ct reglementrile Directivei CE au fost respectate, nu s-au raportat efecte negative
asupra sntii ale utilizrii n agricultur a nmolului de epurare. Cu toate acestea, in pofida
tuturor precauiilor luate, persist o anumit ngrijorare relativ la posibila afectare a sntii prin
utilizarea nmolului pe terenuri agricole. Publicarea studiilor statistice referitoare la starea de
sntate a populaiei din zonele n care de folosete nmolul n agricultur poate un mijloc eficient
de a convinge publicul i ceilali factori implicai despre sigurana utilizrii nmolului de epurare.
Supravegherea strii de sntate este de asemenea o cale eficace de a cuantifica posibilele
consecine ale nerespectrii reglementrilor adecvate, fie ca urmare a lipsei de supraveghere, fie
accidental, situaii care pot genera expunerea inacceptabil a publicului la riscuri de sntate.

_________________________

19

Elaborarea Politicii Naionale de Gestionare a Nmolului de Epurare. Raport privind Situaia Existent a Producerii i
Gestionrii Nmolului. Februarie 2011.

20

Trasca, F. i alii. (2008). Folosirea n agricultur a nmolului de epurare pentru solurile puternic acide. Impactul asupra
mediului. Publicat de Staia de Cercetare i Dezvoltare n Agricultur dinPitesti Albota & Compania de ap i canalizare
Piteti & INCDPAPM ICPA Bucureti.

21

ARA (2010) Dezvoltarea aprovizionrii cu ap i sistemele de canalizare n comunitie rurale. Lucrrile conferinei
tiinifice i tehnice 15-16 iunie, Bucureti

22

http://ec.europa.eu/environment/waste/sludge/index.htm

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

91

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.9

Cele mai bune practici de management


financiar i de control al costurilor

5.9.1

Creterea capacitii financiare a OR pentru a aplica practici avansate


de tratare i utilizare a nmolurilor

Pentru a crete capacitatea OR de a dezvolta activiti suplimentare (de exemplu tratarea avansat
i gestionarea nmolului) sunt de luat n considerare, nainte de ajustarea tarifelor, cteva direcii de
aciune:
Creterea ratei de colectare a creanelor (pentru a evita creterea datoriilor pe termen scurt
consecin a lipsei de lichiditi - i escaladarea penalizrilor);
mbuntirea eficienei exploatrii (reducerea pierderilor fizice i comerciale, economii de
energie, reduceri de cheltuieli cu interveniile i ntreinerea);
Introducerea unui management financiar i comercial perfecionat (facturarea complet i
corect a consumatorilor, stabilirea corect a nivelurilor tarifelor, nregistrarea detaliat a
diferitelor cheltuieli, management performant al centrelor de costuri, inclusive crearea de centre
ce cost pentru gestionarea nmolului);
Aplicarea unui management avansat al staiilor de tratare a apei i de epurare a apelor uzate i
al reelelor de ap i de canalizare.
5.9.2

Perfecionarea managementului financiar al OR

Pentru a avea o imagine clar a gestionrii nmolului (att n companie, ct i n afara ei), este
important crearea unui centru de costuri destinat gestionrii nmolului (fie ca un centru de cost
complet separat, fie ca un sub-centru n cadrul structurii financiare existente).
Experiena din celelalte ri ale Uniunii Europene arat c nelegerea aprofundat i, ca urmare,
controlul aspectelor financiare ale gestionrii nmolului sunt posibile numai n condiiile unei
separri nete a cheltuielilor pentru nmol de cele pentru colectarea i epurarea apelor uzate sau
pentru tratarea si distributia apei potabile. Punctul fizic n care nmolul se separ de epurarea
apelor uzate (de pild un bazin de stocare care primete nmolul provenit din epurarea apelor
uzate) va constitui punctul din care costurile se nregistreaz separat n contabilitate. n unele ri
ngroarea iniial a nmolului este considerat ca facand parte din epurarea apelor uzate, toate
cheltuielile care urmeaz fiind decontate de centrul de costuri pentru nmol.
Sistemul contabil trebuie s reflecte clar cheltuielile directe pentru nmol, separate de celelalte
costuri. Pentru aceasta este foarte important ca operatorul s aib o structur organizatoric
adecvat i un sistem informatic financiar dezvoltat.
Cu att mai mult, mprirea obinuit a cheltuielilor de exploatare n cteva categorii, aa cum este
cerut de contul de profit i pierdere oficial (fiscal), nu este suficient pentru a efectua o
monitorizare i un control efectiv ale costurilor implicate n gestionarea nmolului.
Managementul costurilor gestionrii nmolurilor de epurare presupune detalierea i analiza
urmtoarelor costuri specifice (generate doar de gestionarea nmolului):
Cheltuieli cu personalul
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

92

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Chimicale
ntreinere (efectuat de operator sau de teri)
Energie electric folosit
Energie electric produs
Combustibili fosili folosii pentru procesele de tratare (de pild: gaze, petrol etc.)
Alte materiale consumabile (de pild: ap pentru soluiile de polielectrolit)
Transportul nmolului brut (pentru a fi tratat)
Transportul nmolului tratat (pentru a fi folosit sau depozitat)
Taxe, impozite sau alte cheltuieli financiare asociate cu gestionarea nmolului (studii,
monitorizri, licene, asigurri)
5.9.3

Analiza costuri / beneficii a soluiilor de gestionare a nmolurilor

Primul stadiu al analizei costuri/beneficii aplicat nmolului este definirea granielor analizei i prin
urmare definirea costurilor i beneficiilor financiare i economice de luat n considerare n calcule.
Aceste costuri i beneficii poteniale sunt definite n Seciunile 5.9.4-5.9.6.
Procesul de gestionare a nmolului urmeaz procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a
apei potabile i este integrat ntr-o anume staie de epurare sau de tratare.
Studiile de fezabilitate elaborate pentru accesarea fondurilor de coeziune au analize
costuri/beneficii, care iau n considerare i unele cheltuieli (de capital i de exploatare) care se
refer la tratarea nmolului i unele efecte ale gestionrii acestuia. In dezvoltarea ACB pentru orice
viitoare investiie propus pentru gestionarea nmolului, Consultantul va considera c investiiile i
efectele lor (in termeni de ap deversat i de calitate a nmolului) identificate de studiile de
fezabilitate pentru fondurile de coeziune sunt atinse i drept urmare schemele de gestionare a
nmolului vor fi centrate pe orice investiii suplimentar (de exemplu tratare adiional) necesar
pentru a folosi o anumit rut (opiune) de nlturare a nmolului. n mod similar, analiza
costuri/beneficii a investiiilor pentru gestionarea nmolului va lua n considerare doar cheltuielile de
exploatare suplimentare.
Aceast abordare urmrete evitarea dublei nregistrri a rezultatelor i costurilor investiiilor.
5.9.4

Costuri de capital i costuri de exploatare

Diferitele opiuni de tratare i nlturare a nmolului pot cere anumite nvestiii n construcii i
echipament i diferite costuri de exploatare.
Costurile de capital i costurile de exploatare tipice presupuse de gestionarea nmolului sunt listate
mai jos. Nu toate poziiile sunt relevante pentru o anumit opiune.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

93

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 5.9: Costuri de capital
Componentele costurilor de capital
Echipament pentru tratarea nmolului nou
sau recondiionat

Comentarii
Tipul de tratare (de exemplu: fermentare, uscare, incinerare) depinde de
calitatea nmolului cerut de opiune. Costul poate fi influenat de
existena unui asemenea tratament n staia de epurare i de
echipamentul care poate fi re-folosit.

Echipament de laborator
Echipamente de transport al nmolului

Este posibil folosirea laboratorului existent sau a unuia extern


Este posibil folosirea mijloacelor existente sau a unui transportator

Depozite pentru nmol


Echipament de mprtiere a nmolului
Echipament de generare/recuperare a
energiei

Este posibil folosirea celor existente cu/fr modificri


Asigurat de ctre OR sau de un operator extern, dac utilizatorii nmolului
nu au propriul echipament
De exemplu generatorul cu biogaz poate fi al operatorului sau poate fi
nchiriat de OR

Transportul, depozitarea i nlturarea cenuii

Pentru opiunea incinerare dac incineratorul este operat de OR

Aprobri i permise de mediu

Costurile lucrrilor necesare pentru obinerea permiselor

Tabelul 5.10: Cheltuieli de exploatare (operaionale)


Componentele cheltuielilor operaionale

Comentarii

Tratarea nmolului

De exemplu: fermentare, compostare, uscare sau incinerare. Costurile


includ cheltuielile cu personalul, ntreinerea, consumabilele (chimicale,
energie, combustibili, ap), cheltuielile cu avizele i inspeciile

Transportul i manipularea nmolului netratat

Transportul nmolului primar de la staiile de tratare mici la centrele de


tratare regionale, dac este cerut de strategie.
Transport propriu sau efectuat de un operator extern

Transportul i manipularea nmolului tratat

Transportul nmolului tratat la depozit sau direct n zona de utilizare.


Transport propriu sau efectuat de un operator extern

Depozitarea nmolului

Personal, combustibil, echipament de ncrcare

mprtierea nmolului pe teren pentru


opiunile specifice

De ctre OR sau de teri

Tariful pentru depozitare n depozitul ecologic


municipal

Pentru opiunea de folosire a depozitului municipal

Costurile de operare a depozitului final


propriu

Pentru opiunea depozitrii proprii

Preul pltit pentru incinerare sau pentru


folosirea n fabricile de ciment (Gate fees)

Poate fi foarte mare

Costurile de transport, depozitare i nlturare


a cenuii pentru opiunile specific

Pentru incineratoarele operate de OR

Eantionare i analiz a nmolului

Pentru a asigura ncadrarea n reglementri.


Folosind laboratorul propriu sau unul extern

Eantionare i analiz a solului/plantelor

Pentru a monitoriza respectarea limitelor de folosire a nmolului.


Folosind laboratorul propriu sau, mai probabil, unul extern

Cheltuieli administrative

Costul permiselor i aprobrilor, alte cheltuieli instituionale, taxe,


cheltuieli generale

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

94

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
5.9.5

Venituri i economii poteniale

Unele din opiunile de tratare i nlturare a pot asigura operatorului regional surse de venit noi sau
suplimentare, ca i economii la costurile de operare.
Asemenea beneficii posibile sunt:
Recuperri de energie (cldur i electricitate) prin intermediul biogazului rezultat n urma
procesului de fermentare anaerobic sau prin folosirea aburului produs de incineratoare folosite
n interiorul staiei ceea ce reduce cheltuielile cu energia electric sau cu combustibilii;
Recuperri de energie (cldur i electricitate) prin intermediul biogazului rezultat n urma
procesului de fermentare anaerobic sau prin folosirea aburului produs de incineratoare pentru
a fi vndut n reea ctre operatorul de distribuie a energiei electrice sau ctre utilizatorii locali
de cldur (activiti industriale sau termoficare);
Venituri din vnzarea certificatelor de carbon pentru generarea de energie regenerabil (n
particular pentru co-generare prin biogaz).
Mai mult, n viitor, pe msur ce beneficiile anumitor utilizri a nmolului vor fi nelese, este posibil
ca s existe vnzri ctre fermieri, proprietari de terenuri, proprietari de pduri, fabrici de ciment sau
termoficare). n Marea Britanie, nmolul tratat (fermentat, stabilizat cu clorur de var sau uscat) se
vinde fermierilor cu un pre determinat de coninutul n fosfor. Preul de vnzare nu acoper n
totalitate costurile de tratare, transport i mprtiere, dar totui ajut totusi la recuperarea parial a
acestora.
5.9.6

Costuri i beneficii externe

Precum analiza costuri/beneficii descris n seciunile 5.9.4 i 5.9.5 analiza economic


costuri/beneficii trebuie s ia n considerare costurile i beneficiile externe operatorului, cum ar fi
costurile asociate cu calitatea aerului, beneficiile legate de folosirea energiilor regenerabile sau
reducerea folosirii ngrmintelor chimice.
Cuantificarea sub form valoric a unor asemenea costuri i beneficii nu este simpl iar datele
disponibile sunt limitate. Totui, studiile privind gestionarea nmolului realizate pentru Comisia
European, Sede and Andersen (2002) descrise in sectiunea 4 i Milieu et al (2009), descrise n
seciune conin unele date care ar putea fii extrapolate pentru folosirea n Romnia.

5.10

Factori ce afecteaza siguranta desfasurarii operatiunilor de


gestionare a namolului

Una dintre principalele provocari pentru operatorii de apa uzata ce furnizeaza serviciul public de
colectare, tratare si depozitare a apelor uzate si ale namolului este faptul ca nu toti factorii ce
influenteaza operatiunile desfasurate de ei se afla sub controlul lor direct. In afara de asta, operatorii
de apa uzata sunt total responsabili pentru asigurarea respectarii standardelor de mediu, sanatate
precum si cel economic. Aceasta situatie devine mai dificila deoarece publicul manifesta o slaba
apreciere privind gestiunea namolului.
Principalii factori ce afecteaza siguranta operatiunilor de gestionare a namolului (calitate, cantitate si
depozitare) ce se afla sub sau in afara controlului utilitatilor de apa sunt sintetizate in Tabelul 5.11.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

95

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Calitatea namolului are o influenta majora asupra optiunilor de gestionare a
namolului, disponibile operatorilor de apa si canalizare insa calitatea namolului se afla doar partial
sub controlul lor.
Desi exista solutii disponibile in vederea rezolvarii problemelor legate de miros, continutul de
patogen, conditia fizica, etc., calitatea chimica a namolului se afla partial sub controlul operatorilor
de apa uzata.
Standardele de calitate in vigoare privind efluentii ce se descarca in sistemul de canalizare se refera
si la sursele de poluare si au o influenta semnificativa asupra imbunatatirii calitatii namolului insa
metalele grele vor fi intotdeauna prezente in namol chiar daca vor exista sisteme de reglementare
foarte bine puse la punct, fapt ce se datoreaza unor surse difuze ce nu se afla sub controlul
operatorului.
Tabelul 5.11: Factorii ce afecteaza siguranta operatiunilor de gestionare a apelor uzate si a namolului
Factori ce se afla sub controlul operatorilor
Calitatea namolului

Epurare
Controlul efluentilor industriali

Tratarea namolului

Procese, energie, substante chimice,forta de munca, etc.

Depozitarea namolului

Transport
Imprastiere pe pamant

Factori ce nu se afla sub controlul operatorilor


Calitatea namolului

Controlul efluentilor industriali


Descarcare industriala ilegala
Descarcare apa menajera
Dezvoltarea industriala
Populatie in schimbare
Surse difuze

Tratarea namolului

Locatia statiilor de epurare


Presiuni la nivel local si national

Depozitarea namolului

Modificari legislative
Disponibilitatea depozitarii
Presiuni la nivel local si national

Operatorul de apa uzata are, de asemenea, o influenta limitata asupra dezvoltarii industriale si a
modificarii numarului populatiei datorita carora se pot modifica si cerintele cu privire la epurarea
apelor uzate precum si privind cantitatea si calitatea namolului daca nu exista o planificari si
investitii suficiente.
Statiile de epurare sunt construite de obicei in afara zonelor urbane pentru a se evita eventualele
neplaceri din partea publicului insa asezarile urbane amplasate vecinatatea statiilor de epurare pot
da nastere la plangeri din partea rezidentilor iar acest fapt poate necesita investitii suplimentare in
vederea controlului zgomotului si a mirosului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

96

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Perceptia publica cu privire la epurarea apelor uzate si gestionarea namolului
este de cele mai multe ori influentata de media ce poate afecta in mod negativ activitatea
operatorior facandu-le sarcinile mai dificile, in special in ceea ce priveste atitudinea fermierilor
privind utilizarea namolului in agricultura. Este foarte important ca operatorii de apa uzata sa
interactioneze activ cu publicul si cu alti factori interesati pentru a analiza aceste atitudini negative si
ar trebui sa desfasoare campanii de constientizare a publicului cu accent pe importanta serviciului
public furnizat de catre operatori precum si controlarea atenta a operatiunilor. Un model de program
de constientizare va fi dezvoltat de catre Consultant ca parte a Politicii Nationale de Gestionare a
Namolului.
Utilizarea namolului in agricultura reprezinta una dintre cele mai sensibile metode de depozitare a
namolului in pofida faptului ca este considerata a fi o optiune de durata a gestionarii namolului insa,
totodata reprezinta modalitatea de depozitare asupra careia operatorii detin un control foarte redus.
Este inevitabil, avand in vedere numeroasele constrangeri cu privire la acest mod de depozitare, ca
optiunile de gestionare a namolului asupra carora operatorul detine controlul direct incinerarea
sa devina mai atractive atat din punct de vedere economic cat si practic.

5.11

Concluzii si recomandari

5.11.1 Tratare, utilizare si eliminare


Aplicarea namolului de epurare pe terenuri agricole, cu masurile de protectie adecvate, este, in
general, considerata ca fiind Cea mai buna optiune de mediu practicabila (BPEO), cu toate ca
utilizarea namolului pentru valorificare energetica poate reprezenta BPEO in cazurile in care nu este
disponibil un receptor agricol. De asemenea, utilizarea namolului pe terenuri agricole reprezinta din
punct de vedere economic, de obicei, cel mai eficient receptor pentru namol.
Incinerarea sau combustia in amestec a namolului este singurul receptor cu potential de a oferi o
capacitate suficienta pentru utilizarea namolului daca utilizatorul agricol nu poate sau nu doreste
intreaga sau o parte din cantitatea de namol si daca se urmareste devierea namolului de la intrarea
in depozitele de deseuri. Cu toate acestea, este probabil ca incinerarea separata a namolului sa fie
prea costisitoare si complexa tehnic pentru a putea fi aplicata in Romania, cel putin pe termen scurt
si mediu. In consecinta, elementul central al dezvoltarii receptorului - combustie trebuie sa fie
reprezentat de furnizarea de namol la instalatii de combustie existente pentru a fi folosit cu rol de
combustibil suplimentar.
In ciuda tintelor stabilite pentru reducerea deseurilor ce ajung in depozite de deseuri, in special a
deseurilor biodegradabile, este probabil ca evacuarea namolului la depozitele de deseuri sa ramana
una dintre optiunile importante pentru producatorii de namol o anumita perioada de timp, chiar si in
unele tari din EU15.
In conditiile actuale in care acceptarea namolului de catre fermieri in Romania este foarte redusa,
este inevitabil ca receptorul-eliminare sa fie necesar pe termen scurt si mediu. In prezent, multe
dintre SEAU au acumulat stocuri de namol in amplasament, dar aceasta nu reprezinta o optiune pe
termen lung, nu doar ca urmare a capacitatii de stocare disponibile, cat si a impactului asupra
mediului pe care il au aceste arii de stocare, acestea nefiind impermeabile.
Cu toate ca aceasta este in contradictie cu politica de reducerea a cantitatii de deseuri
biodegradabile ce ajunge in depozitele de deseuri, sprijinirea eliminarii namolului in instalatii
adecvate tehnic va induce imbunatatirea conditiei actuale a mediului, cat si pe perioada in care
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

97

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
optiunile pe termen lung privind utilizarea namolului pe terenuri agricole sau
pentru valorificare energetica pot fi elaborate.
5.11.2 Monitorizare
Calitatea namolului este direct influentata de calitatea apei uzate si se fac urmatoarele recomandari
privind:
Apa uzata industriala, principiul poluatorul plateste ar trebui aplicat si implementat corect; se
recomanda urmatoarele masuri minime acolo unde acestea nu sunt deja adoptate:
Monitorizare continua a evacuarilor de apa uzata;
Pre-epurarea apei uzate in amplasamentele industriale pentru a limita calitatea descarcarilor
de apa uzata in colectoare publice la valorile maxime stabilite in actele normative;
Impunerea de penalitati pentru depasirea valorilor limita, inclusiv dreptul operatorului
sistemului de apa uzata de interzicere a evacuarilor de la unitatile industriale in cauza (in
cazuri extreme);
Planuri de conformare pentru companiile industriale neconforme.
Apa uzata menajera, populatia ar trebui instruita sa nu deverseze substante nocive in sistemul
public de canalize (uleiuri, vopsele, grasimi, solveti etc.) si ar trebui aplicate penalizari pentru
astfel de deversari;
Este necesara o campanie continua de constientizare publica pentru a accentua necesitatea
interzicerii deversarilor de substante toxice sau cu alte efecte daunatoare in sistemul de
canalizare public si folosirea substantelor chimice cu potential daunator mai redus.
Calitatea si cantitatea de namol pot fi influentate si de substantele chimice folosite in procesele
de tratare folosite de STA si SEAU, iar operatorii STA si ai SEAU ar trebui incurajati sa
foloseasca substante chimice cu impact de mediu mai redus.
Accesul la servicii analitice de calitate ridicata este, in esenta, parte componente a bunelor
practicilor operationale si pentru asigurarea respectarii standardelor de calitate a mediului. In
aceasta privinta, se recomada urmatoarele:
Trebuie marita capacitatea de analiza a namolului de epurare, in mare parte de catre
producatorii de namol, dar si de catre APM si OSPA; se recomanda dezvoltarea acestei
capacitati in cadrul fiecarui operator regional de apa uzata si a fiecarei ARPM;
Trebuie pus in aplicare un program de prelevare a probelor si monitorizare corect si relevant
pentru fiecare SEAU; parametrii cei mai relevanti urmand sa fie stabiliti pentru fiecare locatie, in
functie de caracteristicile zonei si de strategia de gestionare a namolului;
Laboratoarele trebuie sa obtina acreditarea si sa inceapa intercalibrarea parametrilor analizati
pentru a furniza analize credibile si intr-o maniera sustenabila.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

98

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

6. Analiza Pietei de namol


Producatorii de namol ar trebui sa considere oportunitatile de utilizare a namolului ca reprezentand
piete. Desi este improbabila obtinerea vreunui venit din utilizarea namolului si, intr-adevar,
utilizarea namolului poate fi costisitoare, principiile dezvoltarii si operarii pietelor sunt similare celor
folosite de unitatile comerciale. Produsul, respectiv namolul, trebuie comercializat in aceeasi
maniera pozitiva ca orice alt produs introdus pe piata asftel incat sa se asigure vanzarea acestuia.
In cea ce priveste namolul, pietele sunt reprezentate, in principal, de utilizarea pe terenuri si pentru
valorificare energetica. In consecinta, este necesar ca producatorii de namol sa comercializeze
namolul atat fermierilor si altor utilizatori pentru folosirea acestuia pe terenuri (imbunatatiri
funciare,impaduriri), cat si consumatorilor majori de energie primara (fabrici de ciment si centrale
termoelectrice). Indrumari privind comercialiizarea namolului vor fi oferite in rapoarte ulterioare, iar
in sub-sectiunile urmatoare sunt descrise capacitatea potentiala a pietelor si restrictiile acestora.

6.1

Piata pentru utilizarea namolui pe terenuri

6.1.1

Criteriile de calitate pentru namol

Utilizarea namolului in agricultura este reglementata de OM 344/2004 si este descrisa in Capitolul 4.


Reglementarile stabilesc standarde de calitate statutare pentru acceptarea namolului spre utilizare
in termeni de:
Concentratii maxime admisibile pentru metale grele si poluanti organici;
Conditii de utilizare in functie de calitatea solului si tipurile de culturi pentru care poate fi aplicat
namolul;
Proceduri de autorizare, monitorizare si sisteme de intregistrare a utilizarii namolului.
Aceste normative nu sunt aplicabile altor potentiale utilizari ale namolului pe teren, precum
impaduriri si imbunatatiri funciare, cu toate ca principiile prevazute in acestea ar trebui respectate si
ar trebui sa se apeleze la consultanta de specialitate pentru determinarea oportunitatilor de utilizare
a namolului in conditii specifice.
In afara de cerintele specifice si generale pentru protectia mediului si a sanatatii umane,
oportunitatile de piata specifice pot avea cerinte individuale de calitate a namolului, in special in
ceea ce priveste umiditatea namolului. Utilizarea namolului proaspat deshidratat mecanic pe
terenuri este limitata la aplicarea mecanizata a acestuia, natura fizica a acestui tip de namol
excluzand alte mijloace de imprastiere. Cu toate acestea, unde exista probabilitatea ca namolul sa
fie aplicat manual, precum in cazul fermelor mici sau la plantarea arborilor pe pante abrupte,
namolul ar trebui sa fie uscat si friabil pentru a facilita manipularea acestuia.
In toate situatiile in care namolul este utilizat pe terenuri, namolul ar trebui stabilizat pentru a reduce
mirosurile si riscurile asupra sanatatii si nu ar trebui sa contina reziduuri (de ex., materii plastice si
textile, ce ar trebui indepartate din apa uzata de gratarele fine la intrarea in SEAU).

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

99

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
6.1.2

Potentialul de utilizare pe terenuri si criterii de


pretabilitate

6.1.2.1

Pretabilitatea terenurilor

Potentialul de si pretabilitatea terenurilor la utilizarea namolului depinde de o gama larga de factori.


Acestia includ:
Domeniul ecologic cuprinde factori de mediu multipli, precum clima, morfologie, geologie si
pedologie, ce determina potentialul de productie a tenului si, in consecinta, folosinta
predominanta a acestuia. Principalele domenii ecologice sunt ilustrate in Figura 6.1 si descrise in
Anexa E.1.
Pretabilitatea terenului cuprinde factori multipli, inclusiv panta, drenajul, riscul de eroziune,
textura etc.
Calitatea solului include nu doar textura, cuprinzand de asemenea fertilitate, pH, proprietati
chimce (inclusiv continutul de metale grele) etc.

Figura 6.1:

Harta zonelor, domeniilor si regiunilor ecologice din Romania

Sursa N Florea - 2004

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

100

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

6.1.2.2

Calitatea solului

Caracteristicile fizico-chimice si distributia spatiala a solurilor in Romania sunt prezentate pe scurt in Anexa
E.2. Aceste proprietati ale solurilor au o importanta fundamentala in determinarea pretabilitatii agrilcole a
terenurilor si pentru alte scopuri, incluzand aspecte ce afecteaza ferilitatea solului, pretabilitate la culturi,
drenaj, risc de eroziune etc. In consecinta, solurile sunt clasificate in functie de potentialul agricol, aceasta
clasificare fiind importanta in determinarea pretabilitatii terenurilor la aplicarea namolului. Acest aspect este
recunoscut in OM 344/2004, acesta incluzand clasificarea solurilor (Tabelul 6.1).
Tabelul 6.1: Criterii de evaluare a pretabilitatii solurilor la aplicarea namolului
Parametru
Topografia
terenului
Panta terenului
Textura solului

Permeabilitatea
solului
Drenajul solului

Risc de eroziune la
suprafata
Inundabilitate
Capacitatea de ap
util
Adncimea apei
freatice

Volumul edafic

pH

Grad de afectare
fr
foarte slab
neuniform
<2%
lut nisipos
argilos, lut
mediu, lut
prfos

slab
slab neuniform

Exclus

mediu
moderat
neuniform
5,1 10 %
nisip lutos fin,
argil
nisipoas

mare
puternic
neuniform
10,1 15 %
nisip lutos
grosier,
nisip lutos
mijlociu, lut
argilo-prfos

mijlocie

mare

mica

foarte mic

bine drenate

moderat drenate

intens drenate

absent

Mic

moderat

foarte puternic
neuniform
> 15,1 %
nisip grosier, nisip
mijlociu,
nisip fin, argil
lutoas,
argil prfoas,
argil medie,
argil fin, roci
compacte
fisurate, pietriuri,
roci
compacte dure,
depozite
organice
extrem de mic,
foarte mare
foarte slab drenate,
slab
drenate, excesiv
drenate,
imperfect drenate
mare, foarte mare

neinundabil
mare

tot timpul anului


mijlocie

foarte mare

extrem de mare

inundabil
foarte mic, mic

foarte mare

mare

mijlocie

mic (textur
mijlociufin)

extrem de
mare,
excesiv de
mare
> 6,9

foarte mare

mare

mijlocie

superficial, extrem
de mic,
foarte mic (textur
grosier)
extrem de mic, foarte
mic,
mic

6,5 6,8

5,9 6,4

5,5 5,8

2,1 5 %
lut nisipos
grosier, lut
nisipos mijlociu,
lut
nisipos fin, lut
nisipos
prfos, lut argilos
mediu

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

101

< 5,5

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Parametru
Capacitatea de
schimb
cationic
ncrcarea cu
metale grele (in
comp. cu valorile
din Tabelul

Grad de afectare

Exclus

mijlocie

mare

mica

foarte mare

< 20 %

20 40 %

40 60 %

60 80 %

extrem de mic,
foarte mic,
extrem de mare
> 80 %

Un factor cheie determinat pentru aplicarea namolui pe terenuri agricole este reprezentat de concentratiile
de metale grele din sol. Metalele grele reprezinta constituenti naturali ai solului, concentratia acestora
depinzand de geologia zonei sau ca rezultat al poluarii istorice (in special de la activitatile miniere) si de
procesele de eroziune si transport prezente. In consecinta, concentratiile din sol pot depasi concentratiile
admisibile pentru utilizarea namolului in zone aflate sub influenta rocilor metalifere.
Calitatea solurilor in Romania este periodic monitorizata de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si
Agrochimie (ICPA) incepand din 1977 pe baza Ordinului Ministrului Agriculturii nr. 111/1997, la intervale de
4-10 ani in I nivelul de intensitate a investigatiilor si la fiecare 1-2 ani in zonele afectate de poluare.
Sistemul integrat de monitorizare a solurilor in Romania (S.I.M.S.R) include Sistemul de monitorizare a
solurilor agricole din Romania (S.M.S.A.R.) si Sistemul de monitorizare a solurilor forestiere din Romania
(S.M.S.F.R.). In 1992, ICPA a introdus un sistem imbunatatit de monitorizare a calitatii solului.
S.I.M.S.R. se realizeaza pe 3 niveluri: nivelul I pentru identificarea zonelor cu soluri aflate in diferite stadii
de degradare; nivelul II pentru detalierea investigatiilor in profile de sol reprezentative din reteaua de nivel
I si in puncte suplimentare pentru identificarea cauzelor degradarii invelisului edafic; nivelul III
aprofundeaza cercetarile prin analiza detaliata a proceselor de degradare pentru a stabili sursele si
marimea proceselor de poluare, determinarea evolutiei proceselor si elaborarea masurilor de remediere,
monitorizarea efectelor masurilor de remediere implementate.
Nivelul I include o retea fixa de 942 profile de investigatie (16 x 16 km), din care 670 profile pe terenuri
agricole si 272 profile forestiere stabilite pe baza coordonatelor geografice in conformitate cu prevederile
Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontaliera la distante mari.
Anexa E.3 prezinta concis datele din monitorizarea calitatii solurilor in Romania realizata de ICPA impreuna
cu 37 Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) de la nivelul tarii si cu Institutul de Cercetari si
Amenajari Silvice (ICAS) in 2000 la nivelul I de monitorizare.
Distributia geografica a concentratiilor de metale grele (Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Cr si Co) la nivelul Romaniei
este ilustrata in Anexa E.3. Aceste concentratii arata ca majoritatea solurilor au valori ale concentratiilor
naturale de metale grele cu mult sub limitele maxime permise pentru aplicarea namolului (OM 344/2004),
dar exista si zone geografice cu suprafete reduse in care concentratiile anumitor metale grele nu ar
permite utilizarea namolului.
Tabelul 6.2 arata distributia analizei concentratiilor de metale grele in sol in functie de clasa de incarcare cu
metale grele a solurilor, de la normal (redusa) la excesiv. Acestea sunt comparate cu valorile concentratiilor
maxime de metale grele permise prin OM 344/2004 pentru utilizarea namolului in agricultura, cu exceptia
valorilor pentru mercur, sistemul national de monitorizare a solului neincluzand acest element.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

102

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Rezultatele arata ca in cazul unor elemente, in special pentru cadmiu, cupru si zinc, un numar mic de
probe de sol au depasit concentratiile maxime permise pentru aplicarea namolului. Cu toate acestea, ar
exista importante restrictii locale in judetul Olt pentru cupru si in judetul Timis pentru zinc, concentratii
ridicate ale acestor elemente fiind puternic localizate. Se presupune aceste concentratii sunt rezultatul
geologiei locale si prezentei rocilor cu un continut ridicat de metale.
Aproximativ 10% dintre soluri au concentratii de nichel ce ar face imposibila utilizarea namolului si exista
aglomerari de puncte cu valori ridicate ale concentratiilor in mai multe judete.
De asemenea, solurile cu valori ridicate ale concentratiei au o distributie extinsa si ar face imposibila
utilizarea namolului pe aproximativ 14% din suprafata terenurilor. Cu toate acestea, majoritatea locatiilor in
care probele de sol au concentratii ridicate sunt situate in zone forestiere.
Importanta concentratiilor de plumb in sol pe baza limitelor stabilite in OM 344/2004 nu poate fi determinata
cu usurinta avand in vedere ca valorile pentru clasa mijlocie (41-100 mg/kg) depaseste valoarea limita (50
mg/kg). Aproximtiv 19% din soluri au concentratii de plumb mai mari de 41 mg/kg si, in consecinta, se
presupune ca acest element va impune restrictii semnificative in utilizarea namolului la nivelul intregii tari,
cu toate ca multe dintre concentratiile ridicate observate sunt caracteristice solurilor din zonele forestiere si
mai putin cele agricole.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

103

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabelul 6.2: Distributia analizei concentratiilor de metale grele in solurile din Romania (16 km caroiaj)

Metale grele

Cadmiu

Cupru

Nichel

Plumb

Zinc

Crom

Clasa (mg/kg) si
distributia (%)
concentratiilor in
sol
Clasa

Clasa de incarcare cu metale grele


Normal

Redusa

Mijlocie

Ridicata

Foarte
ridicata

Excesiva

<1,1

1,1-2

2,1-3

3,1-7

7,1-20

>20

Distributie %

68

28,4

2,6

0,1

Clasa

<21

21-40

41-100

101-200

201-400

>400

Distributie %

57,4

35,7

5,3

0,83

0,11

Clasa

<21

21-30

31-50

51-100

101-300

>300

Distributie %

21,9

29,6

37,8

9,6

0,32

Clasa

<21

21-40

41-100

101-300

301-1000

>1000

Distributie %

22,7

57,3

18,5

0,53

Clasa

<101

101-150

151-300

301-700

701-1500

>1500

Distributie %

78,5

9,4

11

2,1

Clasa

<31

31-50

51-100

101-200

201-400

>400

Distributie %

13,6

36,5

35

13,6

0,32

0,1

Sursa: ICPA, 2000, Sistemul de monitorizare a solurilor in Romania

275852/WUD/WUI/5/C iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

104

Valorile limita in
sol (OM 344/2004)

% soluri ce
depasesc
valoarile limita

0.1

100

0.94

50

9.92

50

19.03

2.1

100

14.02

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

In concluzie, unele soluri din Romania inregistreaza concentratii pentru unul sau mai multe metale grele
peste valorile limita ce ar permite utilizarea namolului. In cea mai mare parte, acestea pot fi explicate de
natura rocilor de baza a multor soluri, desi unele este posibil sa fie rezultatul activitatilor antropice (de ex.,
proximitate de topitorii). Aceasta subliniaza importantei realizarii studiilor pedologice in cadrul procedurii de
autorizare pentru cererile de aplicare a namolului astfel incat sa se asigure conformarea la reglementarile
privind utilizarea namolului. Este posibil ca suprafetele de teren posibil afectate sa fie semnificative la nivel
local si ar putea afecta negativ viabilitatea utilizarii in agricultura a namolului in aceste zone.
6.1.2.3

Zone vulnerabile la nitrati

Directiva CE 91/676/CEE cere Statelor Membre sa delimiteza care sun zonele in care resursele de apa
sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati si sa adopte un plan de actiune pentru a controla emisiile de nitrati de
la sursele de agricultura. Zonele vulnerabile la nitrati sunt zonele de teren identificate ce sunt expuse la
apele de ploaie poluate, o poluare difuza cauzata de nitratii din sursele agricole si contribuie la poluarea
acestor ape. Identificarea zonelor vulnerabile a fost realizata de ICPA pe baza evaluarii conditiilor naturale
(sol, teren, clima, hidrologie, hidrogeologie) in zonele cu o potentiala transmitere de nitrati de pe terenurile
agricole spre apele de suprafata si subterane.
Acest lucru are impact asupra potentialului de utilizare a namolului pe terenul agricol in cadrul zonelor
delimitate, in principal, asupra faptului ca rata maxima de azot aplicata pe teren este limitata la un maxim
de 170 kg N/ha pe an.
In Romania, 58% din suprafata totala este desemnata ca fiind vulnerabila si acest fapt afecteaza cea mai
mare parte a terenurilor. Figura 7.2 arata care sunt zonele vulnerabile la nitrati si care unde exista o
utilizare predominanta a namolului in agricultura.

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

105

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Figura 6.2:

6.1.3

Zonele vulnerabile la nitrati si terenurile utilizate in Romania

Terenul agricol

Romania detine o suprafata agricola totala de 14,7 milioane ha, reprezentand 61,7 % din suprafata totala a
tarii. Suprafata de teren arabil este de 9.38 milioane hectare, reprezentand aprox. 64% din suprafata
agricola (Figura 6.2) si 39,4% din suprafata totala a tarii.
Productivitatea terenurilor agricole este variabila ca urmare a diversitatii conditiilor fizice si geografice si
caracteristicilor intrinseci ale solurior, cat si influentelor antropice. Tabelul 6.3 prezinta suprafetele conform
clasificarii pretabilitatii terenului agricol.
Tabelul 6.3: Clasificarea pretabilitatii terenurilor agricole
Clasa

Grad de restrictii

% teren agricol

% teren arabil

Inexistente

2,8

3,8

II

Reduse

24,7

35,9

Moderate

20,8

25,3

Semnificative

51,7

35,0

III
IV si V

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

106

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Terenurile agricole din ultimele doua clase, in special cele din Clasa V sunt terenuri cu productivitate
agricola redusa, impunand realizarea de studii speciale si programe de imbunatatiri
tatiri funciare pentru
mentinerea productiei agricole, in particular ca teren
ter arabil.
Doar aproximativ 4 milioane ha de teren agricol indeplinesc conditiile minime pentru dezvoltarea une
unei
agriculturi durabile si competitive, cuprinzand cca. 3,7 milioane ha de teren arabil, cca. 270.000 ha pasuni
si productie de nutret, si cca. 86.000 ha podgorii si livezi.
Figura 6.3:

Structura categoriilor de folosinta a terenului agricol in Romania (valori medii 2007-2009)


2007

Principalele culturi agricole in Romania (Figura 6.3) sunt reprezentate de cereale, porumb, plante
oleaginoase, sfecla de zahar si cartofi. Aceste culturi acopera 6,8 milioane ha (2010), cuprinzand 72% din
suprafata totala de teren arabil.
Figura 6.4:

Suprafata ocupata de culturi agricole 2007-2010


2007

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala
ala de Gestionare a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

107

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare

mii ha

Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Grau
,
Orz
Secar
a

Rapit
Poru
Floar
Sfecl
a
Soia
mb
ea
a de Cart
Ovaz
Orez
pent boab
boab
soar
zaha ofi
ru
e
e
elui
r
ulei

2007 1987 363.8 208.7 2525

8.4 835.9 364.9 133.2 28.7 268.1

2008 2123 394 200.4 2442

9.9 813.9 365

49.9 20.4 255.3

2009 2164 517.5 202.7 2339 12.9 766.1 419.9 48.8 21.3 255.2
2010 2061 506.1 194.3 2290 13.1 823.6 579.5 64.1 24.4 243.9

Figura 6.5 prezinta distributia geografica


eografica a terenului arabil in Romania, cu exceptia parcelelor individuale
din sate si a parcelelor sub 1,0 ha. Distributia terenului arabil este clar neuniforma
neuniforma si este evident situata in
cea mai mare parte in zonele de podis, cu suprafete restranse in regiunile montane ale tarii. In consecinta,
terenul arabil ocupa suprafete foarte reduse in unele judete.
Pretabilitatea terenului la aplicarea de namol depinde de mai multi parametrii (Tabel 6.1), dar panta
terenului reprezinta probabil factorul cu importanta
importanta critica, acesta determinand nu doar practicalitatea
aplicarii mecanizate a namolului, cat si potentiaul
potent ul impact asupra mediului ca urmare a riscului de sscurgere
pe suprafata terenurilor cu panta abrupta.
S-a realizat o analiza a suprafetei
etei de teren ar
arabil
abil cu panta de sub 5%, aceasta reprezentand limita pentru o
aplicare facila a namolului cu risc minim de surgere in suprafata. Distributia geografica este prezentata in
Figura 6.6 si, prin comparatie
tie cu suprafata totala de teren arabil din Figura 6.5,
6. este clar ca suprafata de
teren pretabil la aplicarea de namol este oarecum mai mica decat suprafata totala si este semnificativ
redusa in unele zone, in special in cadrul si in jurul regiunilor montane.
Alta caracteristica
teristica demonstrata cu claritate de ac
aceasta analiza este ca in zonele de deal
al distributia
terenurilor cu panta
anta de 5% este puternic fragmentata. Acest aspect este evident in special in judetele
situate la limita estica a Romaniei si in regiunea centrala. Ca o consecinta a topografiei din aceste zone, se
preconizeaza, de asemenea, ca marimea terenurilor va fi de asemenea redusa, ceea ce in multe situatii
este probabil sa faca impracticabila imprastierea mecanizata a namolului.

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala
ala de Gestionare a Namolurilor de Epurare
Epurare-Partea_ I

108

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 6.5:

Distributia terenului arabil in Romania

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

109

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 6.6:

Distributia terenului arabil cu panta de sub 5% in Romania

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

110

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Dimensiunea exploatatiilor agricole este un factor important in determinarea practicalitatii aplicarii de


namol. Din cei 3,8 milioane de fermieri inregistrati in Romania, 99,6% sunt fermieri individuali si doar 0,4%
sunt persoane juridice (Tabel 6.4). Desi numarul persoanelor juridice este redus, acestea detin in total 35%
din terenul agricol, cu o marime medie a exploatatiei de 275 ha. Fermierii individuali detin 65% din
suprafata agricola, dar cu o marime medie a exploatatiilor de doar 2,3 ha.
Tabelul 6.4: Numarul si marimea exploatatiilor agricole in Romania
Statutul juridic al
exploatiilor agricole

Nr. exploatatii

Nr. exploatatii
(%)

Suprafata
agricola (ha)

Suprafata
agricola (%)

Exploatatii individuale

3834807

99,6

8966308

65,2

2,34

17383

0,4

4786737

3,8

275,4

3851790

100

13753046

100

3,57

Intreprinderi comerciale
agricole
Total

Suprafata
medie per
exploatatie (ha)

Avand in vedere natura individuala a cultivarii terenului in Romania si dimensiunea mica a multor ferme,
piata potentiala a utilizarii namolului de epurare tratat va suferi anumite constrangeri in aceste
circumstante, cu atat mai mult acolo unde fermierii au optiunea utilizarii ingrasamantului. In general,
ingrasamantul se va utiliza in ferme mici acolo unde namolul nu poate fi utilizat din motive practice si de
logistica.
Aproximativ 58% din suprafata Romaniei este vulnerabila la poluarea cu nitrati din sursele agricole ce
restrictioneaza utilizarea namolului ca si fertilizator natural. Implicit, utilizarea namolului pe terenurile
agricole in zonele cu productie fermiera ar putea fi constransa.
S-a concluzionat ca utilizarea namolului in agricultura va fi o metoda aplicabila in zonele din sudul si sudvestul Romaniei, de-a lungul granitei de nord-vest cu portiuni izolate de teren in regiunea centrala de-a
lungul raurilor si unde au existat ferme destul de mari.
6.1.4

Silvicultura

Padurile acopera o proportie semnificativa din suprafata Romaniei, reprezentand cca. 29% din suprafata
totala, cu 6.5 milioane ha. Peste jumatate din paduri fac parte din patrimoniul public si sunt gestionate de
compania de stat ROMSILVA (RNP); restul sunt proprietate privata, fiind detinute de persoane juridice
fizice; distributia padurilor pe forma de proprietate este rezumata in Tabelul 6.5.
Tabelul 6.5: Proprietatea si suprafata padurilor in Romania (2009)
Forma de proprietate

Suprafata (ha)

Paduri publice de stat, administrate de RNP

3492000

53,8

Paduri private detinute de persoane fizice

1184000

18,2

Paduri detinute de unitati administrativ-teritoriale publice

961000

14,8

Paduri private detinute de perjoane juridice private

720000

11,1

Alti detinatori

139000

2,1

6.496.000

100,0

Total
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

111

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Conform Codului silvic (Legea 46/2008), padurea este definita ca suprafata de minim 0,25 ha acoperita de
arbori a caror inaltime la maturitate este de del putin 5m in conditii de crestere normale. Padurile sunt
alcatuite in principal din fag comun 31,5%, conifere 29,9%, stejar pedunculat 18%, specii diferite de arbori
de esenta tare 15,7% si tipuri variate de arbori de senta moale 4,9%. Compozitia speciiilor depinde de
locatie, dar poate fi clarificata in linii mari ca:
Munti (30% din teritoriu) cu paduri de conifere si fag 66%
Dealuri (37% din teritoriu) cu paduri de stejar si fag 24%
Campii (33% din teritoriu) cu paduri si resturi de pajisti 10%
Distributia padurilor este prezentata in Figura 6.6 si reprezinta, in esenta, o imagine inversa a distributiei
terenului agricol (Figura 6.4). Marimea suprafetei forestiere variaza semnificativ intre judete, de la cca. 50%
in judetul Suceava la 4% in Clrai. Conform Codului silvic, judetele cu mai putin de 16% suprafata
forestiera inregistreaza deficit de paduri; acestea incud 15 judete.
Figura 6.6 prezinta, de asemenea, localizarea si marimea parcurilor nationale si a rezervatiilor, acestea
fiind in cea mai mare parte situate in zona de padure. Ca urmare a statutului de arii protejate, nu va fi
permisa utilizarea namolului.
In trecutul apropiat Romania a suferit despaduriri semnificative si cresterea suprafetei impadurite prin
reimpaduriri si impaduriri reprezinta o prioritate a politicii silvice nationale. Crearea de noi paduri este
importanta din mai multe motive, inclusiv protectia terenurilor, biodiversitate, recreere si captare carbon.
In consecinta, regenerarea padurilor este una dintre activitatile proritare ale RNP. Acestea constau in
extinderea suprafetei ocupate de paduri prin: regenerarea tuturor suprafetelor silvice de extractie
cherestea; impadurirea terenurilor fara folosinta; si reconstructia terenurilor degradate aflate in proprietate
publica si privata. Anual, RNP regenereaza peste 18200 ha din padurile de stat aflate in administratia sa si
planteaza 80 milioane de puieti.
Programul National de Impadurire (2010) stabileste tinte ambitioase pentru reimpadurirea si impadurirea a
pana la 422.000 ha pana in 2035, dupa cum este prezentata pe scurt in Tabelul 6.6. Cea mai mare
categorie de terenuri ce urmeaza sa fie reimpadurite este reprezentata de terenurile agricole degradate la
o rata medie anuala preconizata de 10000 pe an (25000 ha pana in 2035).
In general, utilizarea namolului la plantarea arborilor este optiunea cea mai practicabila si cu cele mai multe
beneficii realizabile. Multe soluri de padure, in special suprafetele degradate, adesea prezinta restrictii
fizice semnificative si fertilitate scazuta pentru a permite dezvoltarea puietilor si a altor tipuri de vegetatie.In
aceasta privinta, namolul are beneficii seminificative, oferind conditii de sol mai adecvate pentru
inradacinarea timpurie si cresterea plantelor, rezultand in rate mai mari de supravieture a puietilor in primii
ani critici de dupa plantare.
Tinand cont de faptul ca utilizarea namolului in silvicultura este, in general, o oportunitate unica, este dificil
de estimat potentialul de utilizare a namolului pe termen lung, acesta depinzand de:
acceptarea de catre RNP si proprietari privati a utilizarii namolului. Acest aspect nu este cunoscut,
namolul nefiind utilizat in silvicultura in Romania;
localizare, timp si continuitatea programelor de plantare arbori pe suprafete situate la o distanta
rezonabila de SEAU;
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

112

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

pretabilitatea amplasamentelor in functie de aspectele de protectie a mediului, in particular riscul


producerii scurgerilor in suprafata;
practicabilitatea furnizarii si aplicarii namolului, avand in vedere ca multe dintre suprafetele de
impadurire se afla pe terenuri abrupte, ceea ce poate face impracticabila aplicarea mecanizata a
acestuia.
6.1.5

Imbunatatiri funciare

Terenul pentru imbunatatiri funciare acopera o gama foarte larga de tipuri de teren, inclusiv suprafete
agricole si silvice degradate, abordate mai sus, cat si terenuri afectate de activitati industriale si de extractie
a mineururilor (ex. cariere), eliminarea deseurilor miniere, procesarea minereurilor, depozite de cenusa de
la centrale termoelectrice si depozite de deseuri solide. In general, suprafata individuala a siturilor este
redusa si puternic fragmentata, cu exceptia anumitor activitati miniere ce tind sa fie mai localizate ca
urmare a structurii geologice foarte complexe a Romaniei.
O data cu reforma sectorului minier in Romania si implementarea Strategiei guvernamentale din sectorul
minier (2004-2010), multe dintre minele neviabile economic s-au inchis. Tabelul 6.7 listeaza principalele
bunuri miniere si locatia minelor (trecut si prezent), iar Figura 6.7 ofera o perspectiva istorica a localizarii
amplasamentelor, multe dintre aceste fiind in prezent abandonate. Cu toate ca s-a inregistrat un anumit
progres in restaurarea anumitor amplasamente, impactul asupra mediului al multor dintre aceste
amplasamente si haldele de steril raman. Haldele de steril din aceste amplasamente nu au doar un
caracter intruziv vizual, dar pot reprezenta, de asemenea, surse semnificative de poluare a aerului si apei
ca urmare a nivelului ridicat al contaminarii prezente (in principal metale grele).
In temeiul Legii minelor no. 85/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, proprietarii sunt obligati sa
pregatesca un Plan de incetare a activitatii miniere pentru scoatere din operare, reabilitare si postmonitorizare a terenului dupa incetarea activitatii. Aceste obligatii sunt descrise in Manualul de inchidere a
minelor.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

113

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 6.7:

Distributia padurilor, parcurilor nationale si a rezervatiilor naturale in Romania

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

114

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 6.6: Programul National de Impadurire (2010)
Categorii de teren

2010

2011

2012

2013-2016

2017-2020

2021-2024

2025-2028

2029-2032

2033-2035

Total

Reimpadurire terenuri
degradate preluate de
RNP in administrare de la
la ADS si terenuri
cumparate

800

200

200

4000

8000

8000

8000

8000

6000

43200

Impadurire terenuri
degradate detinute de
persone fizice si consilii
locale

200

200

200

4000

8000

8000

8000

8000

6000

42600

10400

14200

24700

10000

10000

40000

40000

40000

40000

40000

30000

255000

200

400

2300

4000

6000

8000

8000

7000

35900

21000

25000

75000

60000

62000

64000

64000

49000

422000

Impadurire teren agricol


mpdurirea terenurilor
agricole degradate

1000

49300

deinute de asociaii de
proprietari, uniti
administrativ teritoriale,
composesorate,
uniti de nvmnt,
uniti de cult
Infiintare perdele forestiere
de protectie
Total

2.000

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

115

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabelul 6.7: Zone de extractie si amplasarea minelor in Romania


Bunuri miniere
Combustibili
minerali

Localizarea depozitelor de minereuri


(nume locatie minera su judet)
Carbune

Nisipuri si
sisturi
Minereuri
metalice

Feros

Antracite

Schela Vezuroiu (Gorj)

Carbune
bituminous

Anina (Caras Severin), Campu lui Neag, Valea de Brazi,


Uricani, Lupeni, Vulcani, Aninoasa, Petrosani, Lonea, Petrila
(Hunedoara, Valea Jiului basin).

Carbune brun

Comanesti, Asau, Leorda, Lapos, Vornesti (Bacau); Mehadia


(Caras Severin).

Lignit

Pescareasca, Gondeni, Boteni, Cotesti, Aninoasa (Arges);


Doicesti, Sotanga, Margineasa (Dambovita); Filipesti de Padure
(Prahova); Rovinari, Motru, Jilt (Gorj); Berbesti-Alunu (Valcea);
Husnicioara (Mehadinti); Capeni (Harghita); Tebea
(Hunedoara); Borod-Borozel, Sarmasag, Chiejd, Bobota (Bihor).

Turba

Dreasca-Lozna (Botosani); Poiana Stampei, Neagra Sarului


(Suceava).

Nisipuri
bituminoase

Derna, Tartarus, Suplacu de Barcau (Bihor).

Marna bituminoasa

Anina, Doman (Caras Severin).


Teliuc, Ghelar (Hunedoara); Ocna de Fier, Ruschita, Dognecea
(Caras Severin); Capus (Cluj); Lueta, Vlahita (Harghita).

Fier

Vatra-Dornei, Iacobeni, Argestrutu, Dadu-Carlibaba (Suceava).


Neferoase

Minereuri
nemetalice

Cupru

Deva (hunedoara); Balan (Harghita); Lesu Ursului (Suceava);


Baia Borsa (Maramures); Rosia Poieni (Aba); Moldova Noua
(Caras Severin); Altan Tepe (Tulcea).

Polimetalice
(Cu, Pb,Zn)

Muncelu Mic, Boita Hateg (Hunedoara); Baia de Aries (Alba);


Ruschita (Caras Severin); Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Ilba, Nistru,
Baia Borsa (Maramures); Lesu Ursului (Suceava).

Aur

Barza, Certej (Hunedoara); Rosia Montana, Zlatna, Baia de


Aries (Alba); Suior, Sasar (Maramures)

Mercur

Santimbru (Hunedoara); Izvorul Ampoiului (Alba)

Uraniu

Stei (Bihor); Ciudanovita (Caras Severin); Tulghes (Hargita).

Molibden, bismut

Baita Bihorului (Bihor)

Sare

(NaCl) Ocnele Mari (Valcea; Slanic (Prahova); Tg. Ocna


(Bacau); Ocna Mures, Ocna Dej (Cluj); Praid (Hargita); Cacica
(Suceava).

Sare de potasiu

Tazlau (Bacau)

Baritina

Somova (Tulcea); Ostra (Suceava).

Bauxita

Alesd, Padurea Craiului (Bihor).

Caolin

Harghita, Aghires (Cluj).

Argile refractare

Suncuius (Bihor); Anina (Caras Severin).

Calcar

Basarabi (Constanta).

Disten

Negovanu (Sibiu).

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

116

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Bunuri miniere

Localizarea depozitelor de minereuri


(nume locatie minera su judet)
Calcit

Cazanesti (Hunedoara).

Bentonit

Tufari (Mehedinti); Valea Chiorului, Razoare (Maramures);


Gurasada (Hunedoara).

Feldspar

Muntele Rece (Cluj); Armenis, Teregova (Caras Severin).

Muscovit

Brezoi (Valcea); Bautari (Caras Severin).

Talc

Lelese, Cerisor-Zlasti (Hunedoara); Marga (Caras Severin).

Sulf

Negoiul Romanesc, Calimani (Suceava)

Centralele electrice pe baza de carbune sunt amplasate in diverse locatii pe intreg teritoriul tarii (prezentate
mai in detaliu in Sectiunea 6.2) si acestea elimina, in general, cenusa rezultata in locuri de evacuare
specifice. Aceste amplasamente de evacuare necesita covor vegetal pentru a preveni potentiale situatii de
poluare a zonelor din jur.
Exista numeroase gropi de deseuri solide, majoritatea dintre acestea nefiind conforme cu legislatia CE si
au fost inchise sau trebuie inchise in urmatorii ani (rezumate in Tabelul 6.8, listate in Anexa E.4). Suprafata
totala a acestor ampalsamente este de cca. 2.350 ha. Pozitia geografica a multor dintre aceste
amplasamente este prezentatat in Figura 6.8. ca parte a autorizatiei de functionare pentru depozitele
conforme, este obligatorie existenta unui program de reabilitare a amplasamentului si perioada de garantie
post-inchidere.
Tabelul 6.8: Tipul si suprafata depozitelor de deseuri
Suprafata
(ha)

Tip de depozit
Depozite conforme

644

Depozite neconforme clasab din zone urbane ce au fost scoase din operare pana la 16.07.2009

429

Depozite neconforme clasab din zone urbane ce vor fi scoase din operare intre 16.07.2009 si 16.07.2017

301

Depozite de desuri industriale periculoase scoase din activitate pana la 31.12.2006

312

Depozite de deseuri industriale nepericuloase ce si-au incetat activitatea pana la 31.12.2006

259

Depozite de deseuri industriale neconforme ce-si vor inceta activitatea intre 1.01.2007-16.07.2009

401

Suprafata totala

2346

In mod specific, stratul superior de sol lipseste in majoritatea amplasamentelor de imbunatatiri funciare si
materialele de formare a solului au, in general, caracteristici fizice si chimice ce necesita lucrari de
ameliorare pentru ca plantele sa se stabilieasca si sa creasca cu succes. Utilizarea namolului este o
practica bine-stabilita in in multe tari si este bine stiut ca sunt necesare rate ridicate de aplicare pentru a
asigura revegetarea durabila si de succes a amplasamentelor. Utilizarea namolului este de asemenea
benefica in ameliorarea anumitor probleme de poluare, in special acidifiere.
In consecinta, amplasamente individuale pot necesita cantitati importante de namol, de obicei intr-o
perioada scurta de formare finala a terenului si stabilirea covorului vegetal. Aceasta poate prezenta
probleme logistice pentru SEAU, cu toate ca in Romania, majoritatea SEAU au stocuri mari de namol si
imbunatatirile funciare ofera mijloace potentiale pentru utilizarea benefica a namolului.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

117

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Cu toate acestea, utilizarea namolului pentru imbunatatiri funciare este, de obicei, o oportunitate unica,
incat potentialul final al acestui receptor este limitat de stocul amaplasamentelor existente ce necesita
imbuntatatiri funciare si de un numar redus de amplasamente pentru care se vor desfasura lucrari de
amelioarare ca parte a planurilor statutare de inchidere a acestora. Ultimele ar include depozitele de
deseuri dar, dupa cum demonstreaza Tabelul 6.8, suprafetele potentiale implicate sunt destul de mici.
Dezvoltarea potentialului receptorului de namol reprezentat de imbunatatiri funciare:
acceptarea utilizarii namolului in activitatile de imbunatiri fuinciare sponsorizate de guvern pentru mine
inchise in cadrul reformelor din sectorul minier si de catre proprietarii minelor actuale si a gropilor de
deseuri ce au obligatia legala de amelioare a amplasamentelor la inchiderea activitatii. Nu se cunoaste
nivelul probabil de acceptare ca urmare a faptului ca namolul nu a fost utilizat pana in prezent in
imbunatatiri funciare.
locatie, timp si continuitatea programelor de ameliorare a amplasamentelor aflate la o distanta
rezonabila de SEAU.
pretabilitatea amplasamentelor din punct de vedere al aspectelor legate de protectia mediului, in special
riscul producerii scurgerii in suprafata.
practicabilitatea furnizarii namolului si aplicarii acestuia. Desi utilizarea namolului va fi dificila pe anumite
amplasamente ca urmare a pantelor abrupte, cele mai multe amplasamente, in general, necesita
activitati de peisagistica pentru obtinerea unei forme de relief aflata in armonie cu zona inconjuratoare.
In consecinta, echipamentul de indepartare a pamantului poate facilita cu usurinta imprastierea unor
cantitati mari de namol.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

118

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Figura 6.8:

Sursa:

Pozitia geografica a activitatilor de extractie a minerurilor (1975)

Atlasul Geografic al Academiei Romane, 1975

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

119

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Figura 6.9:

Pozitia geografica a depozitelor de deseuri industriale si municipale

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

120

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
6.1.6

Compostarea namolului

Compostarea namolului este un proces de de tratare ce poate fi realizat pe amplasamentele SEAU, dar
aceasta este o practica neobisnuita in majoritatea tarilor din Europa. Compostarea poate fi un proces
costisitor, al carui management necesita expertiza si impune existenta unor amplasamente de mari
dimensiuni. Astfel incat compostarea sa fie considerata un receptor pentru namol, aceasta trebuie
realizata in afara amplasamentului de catre o terta parte, care sa fie, in consecinta, responsabila de
utilizarea ulterioara de compostului. Cea mai des intalnita optiune este compostarea in amestec cu
deseuri municipale solide, aceasta reprezentand o optiune atractiva pentru reducerea cantitatii de deseuri
biodegradabile eliminate la depozitele de deseuri.
Tinte specifice sunt stabilite prin Hotararea de Guvern 349/2005 cu modificarile si completarile ulterioare
(HG 1292/2010) pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate la depozitele de deseuri
in functie de cantitatea generata in 1995, astfel: 75% pana in iulie 2010; 50% pana in iulie 2013 si 35%
pana in iulie 2016. Cu toate acestea, Guvernul a aprobat de curand prelungirea termenului limita pentru
atingere valorii tinta de reducere cu 50% pana in 2020.
Strategia din Romania pentru devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri este stabilita
in Planul National de Gestionare a Deseurilor. Mijloacele tehnice includ:
Compostare (fermentatie aeroba) pentru colectare selectiva
Fermentatie anaeroba cu producere de biogaz
Mecanico-biologice dupa colectare in amestec.
Planurile judetene de gestionare a deseurilor detaliaza masurile si actiunile la nivelul fiecarui judet
necesare pentru atingere tintelor din legislatie si din planurile nationale si regionale de gestionare a
deseurilor.
Cel putin 10 amplasamente de compostare a deseurilor au fost in constructie in Romania (Harghita, Iasi,
Braila, Buzau, Arges, Dambovita, Valcea, Galati, Piatr Neamt si Bucuresti), cu capacitati cuprinse intre
3
2500 20000 m /an. Este probabil ca mai multe astfel de unitati vor fi planificate.
Materia bruta este reprezentata de fractia biodegradabila a deseurilor municipale si deseurile verzi, desi
unele este posibil sa accepte namol de epurare. Pentru a asigura un compost de buna calitate, deseurile
biodegradabile ar trebui selectate la sursa decat sortate mecanic la statia de compostare. Dar, este
probabil sa mai dureze pana cand sortarea la sursa este introdusa in Romania, exeprienta de pana in
prezent avand un succes limitat.
Aceasta este situatia din Piatra Neamt (2007), unde au existat pregatiri limitate pentru colectare selectiva
a deseurilor biodegradabile si compostul nu a putut fi vandut.
In mod clar, va exista un domeniu in crestere pentru compostarea namolului in amestec cu deseuri
biodegradabile in Romania o data cu constructia mai multor statii de compostare, dar acceptarea namolui
de catre acestea va depinde de atitudinea companiilor de compostare si de rezultatele analizelor privind
viabilitatea procesului si a produsului rezultat prin adaugarea namolului. Considerentele cheie includ:

Umiditatea namolui este un aspect critic faptul ca acesta este prea umed sau prea uscat deoarece
ar perturba regimul de umiditate preconizat in proces.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

121

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Continutul de metale grele in namol este important si poate afecta concentratiile
din produsul final si poate compromite conformare acestuia la standardele d
de
e calitate pentru compost.
In plus, daca adaugarea
ugarea namolului ar afecta acceptarea produsului de catre piata destinata.
Capacitatea statiei de compostare, avand in vedere ca proiectantii majoritatii statiilor nu ar fi
considerat potentialul de compostare a namolului in amestec.
Costul acceptarii namolului in statia de compostare.

6.2

Piata pentru recuperarea energiei din namol

6.2.1

Criteriile de calitate a namolului

Principalul criteriu de calitate in aprecierea namolului destinat recuperarii energiei prin combustie este
valoarea calorica neta determinata de continutul in materie organica respectiv umiditate. Acesti factori
sunt critici in recuperarea prin combustie a energiei din namol in conditii viabile economic.
Valori calorice brute tipice pentru diferite tipuri de namol:
Brut primar

25600 kJ/kg substanta solida uscata

Activ

20100 kJ/kg substanta solida uscata

Fermentat anaerob primar

11600 kJ/kg substanta solida uscata

Precipitat chimic brut primar

16300 kJ/kg substanta solida uscata

In principiu, cu cat e mai scazuta umiditatea namolului cu atat valoarea calorica neta a acestuia este mai
mare deoarece continutul redus de apa scade cantitatea de energie necesara pentru evaporarea apei
astfel incat combustia sa poata avea loc (vezi Figura 6.1). Atunci cand continutul de apa al namolului este
prea mare este necesara energie aditionala astfel incat combustia sa aiba loc crescand considerabil
costurile (din punct de vedere financiar dar si ca emisii de CO2 eliberate in atmosfera). Combustia
autoterma a namoluluii nestabilizat (brut) poate avea loc in conditiile unui continut mai ridicat de umezeala
decat in cazul namolului stabilizat datorita continutului ridicat in materie organica. Totusi, avand in vedere
ca marea majoritate a SEAU asigura stabilizarea namolului,
namolului, continutul in apa ar trebui scazut in masura
in care este viabil economic.
Figura 6.10:

Impactul continutului in apa al namolului asupra capacitatii calorice nete

120

12

100

10

80

60

40

20

tH2O

tSU

Valoare
termica
(MJ/kg)

15% 25% 35% 70% 90%


275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

122

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Sursa:

Holcim 2009

Calitatea chimica a namolului este, in general, o grija secundara avand in vedere ca incineratoarele de
namol specializate sunt proiectate sa previna eliberarea in atmosfera a poluantilor ce ar putea fi prezenti
in namol (cca 50% dintre costurile incinerarii sunt implicate in diminuarea emisiilor). Poluantii organici
sunt distrusi daca se asigura temperaturi suficient de mari iar din gazul de combustie se curata si filtreaza
impuritatile in suspensie si substantele inorganice. Cenusa de la filtrele cu sac este adesea considerata a
fi reziduu periculos desi cenusa de fund sau zgura este relativ inerta si poate fi evacuata la clasica
groapa de gunoi sau utilizata in constructii.
Atunci cand namolul este co-incinerat pentru generarea de energie sau in industrii mari consumatoare de
energie cum ar fi in fabricile de ciment, cantitatea de namol utilizata este redusa comparativ cu ceilalti
combustibili utilizati, ca atare efectul namolului asupra emisiilor respectiv asupra calitatii cenusii poate fi
de cele mai multe ori neglijat.
Totusi, calitatea namolului poate fi importanta in cazul fabricilor de ciment dat fiind potentialul impact
asupra emisiilor de gaz si calitatii cimentului, mai ales in ceea ce priveste concentratia in sulf, halogenuri,
fosfor si anumite metale grele. Valorile limita tipice impuse de fabricile de ciment sunt clorura <1%, sulfat
<2%, metale grele <2500 mg/kg, mercur <10 mg/kg, suma Hg, Ti si Cd <100 mg/kg. De obicei, namol
respecta aceste limite, iar experienta internationala a demonstrat ca prin co-combustia namolului nu se
incalca standardele impuse emisiilor si nu se influenteaza negativ calitatea cimentului. Mai mult decat
atat, fabricile de ciment sunt foarte atente in a amesteca cu grija combustibilii fosili utilizati astfel incat sa
nu depaseasca standardele de calitate.

6.2.2

Evaluarea pietei disponibile pentru utilizarea namolului

Pe plan international, interesul pentru reciclarea/recuperarea energiei din deseuri, cum este si cazul
namolului de epurare, este in crestere deoarece acesta este privit ca o noua sursa de energie
regenerabila ce genereaza credite de carbon si are, deci, valoare financiara. Din namol se poate recicla
energie prin mai multe metode.
In Romania, Politica pentru recuperarea energiei din deseuri este stabilita in Strategia Nationala pentru
Gestionarea Deseurilor (SNGR). Aceasta prevede impartirea responsabilitatii intre partile interesate de
gestionarea deseurilor (producatori, consumatori, operatori, autoritati) in vederea atingerii prioritatilor
SNGR si anume: mai putine deseuri, o mai buna reciclare, mai multa energie si mai putine deseuri
depozitate pentru managementul sustenabil al resurselor astfel incat sa se obtina un decuplaj intre
cresterea economica si cantitatile de deseuri produse. In Scenariul 2 al SNGR, 17% din viitoarea
cantitate de deseuri ar trebui sa fie utilizata pentru recuperarea energiei. Acest obiectiv este de
asemenea sustinut de Strategia Energetica a Romaniei (2007-2020) prin promovarea ca masura
specifica de mediu a utilizarii deseurilor menajere si industriale pentru generarea de energie electrica si
termica.
Tratarea conventionala prin fermentare anaeroba a namolului este o metoda incetatenita de reciclare a
biogazului in cadrul procesului de descompunere microbiologica a substantelor solide volatile din namol
in scopul producerii unui produs stabilizat care sa poata fi utilizat ca ingrasamant. Biogazul poate fi utilizat
in generarea de caldura si energie care sa fie utilizata in cadrul Statiei de epurare a apei uzate. Exista de
asemenea procese de tratare noi pentru extragerea combustibilului prin piroliza si gazificare care fie nu
sunt suficient de dezvoltate sau prea costisitoare pentru a fi utilizate pe scara larga.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

123

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Deoarece substantele solide din namol au o capacitate calorica similara carbunelui
brun, namolul poate fi utilizat pentru a produce energie prin:
Incinerare specifica strict pentru arderea namolului, energia recuperata poate fi utilizata pentru preuscarea namolului si pentru generarea de energie electrica.
co-incinerare alaturi de deseuri solide, energia poate fi recuperata pentru incalzire si energie
co-combustie in cadrul unor procese industriale mari consumatoare de energie cum ar fi fabricile de
ciment, termocentralele si electrocentralele in cadrul carora namolul inlocuieste partial combustibilii fosili.
Diferitele optiuni pentru recuperarea/reciclarea energiei din namol sunt sumarizate in Figura 6.10.
Figura 6.11:

6.2.2.1

Optiuni pentru recuperarea/reciclarea energiei din namol

Incinerarea

Actualmente, in Romania, nu exista statii de incinerare adecvate pentru incinerarea namolului cu toate ca
elaborarea strategiei nationale pentru managementul namolului ar putea recomanda adoptarea acestei
solutii in cazul orasele mari in absenta unor alternative mai economice. Multe dintre studiile de fezabilitate
referitoare la apa uzata considera incinerarea ca optiune posibila dar o abandoneaza deoarece necesita
costuri ridicate si instalatii complexe.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

124

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Planul pentru implementarea Directivei 2000/76/EC cu privire la incinerarea deseurilor, in Romania,


includea o statie de incinerare in Bucuresti cu o capacitate de peste 150.000 tone/an cat si in alte trei
orase cu o populatie mai mare de 300000 de locuitori. Stadiul actual al planurilor pentru incinerarea
deseurilor provenite din mai multe orase este momentan neclara fiind putin probabil ca implementarea
acestora, in cazul in care aceasta se va realiza vreodata, sa se intample in viitorul apropiat. Totusi, in
cazul realizarii unor statii de incinerare a deseurilor, proiectarea acestora ar trebui sa tina cont si de
posibilitatea arderii namolului impreuna cu deseurile solide pentru a oferi o maxima flexibilitate strategica
producatorilor de namol.
Unitatile de incinerare Nu sunt acceptate cu usurinta de catre publicul larg, acestea fiind privite ca surse
de poluare pe langa impactul vizual de dezvoltare industriala de scara. In Europa, construirea de noi
incineratoare presupune un proces de planificare complex deoarece amplasarea unitatilor in apropierea
arealelor locuite este intotdeauna disputata de catre populatia locala cu toate ca se utilizeaza tehnologia
necesara pentru tratarea gazelor de ardere in conformitate cu standardele impuse in domeniu. In
consecinta, consultarea comunitatilor locale si a organizatiilor de mediu ce se opun incinerarii reprezinta
o prioritate.

6.2.2.2

Generarea de caldura si energie

In termocentrale se realizeaza circa 60% din energia electrica produsa la nivelul Romaniei si, o mare
parte dintre acestea asigura servicii de termoficare comunitatilor si industriei locale. Principala sursa de
combustibil este carbunele extras din Romania, in cea mai mare parte lignit de proasta calitate dar si
antracit o parte din necesar fiind importat. Consumul total anual este actualmente de cca 30 milioane
t/an.
In urma restructurarii succesive a industriei energetice din Romania, multe dintre centrale au fost
transferate companiei cu capital de stat Termoelectrica cu toate ca trei complexe sunt operate ca si
companii diferite (CET Turceni, CET Rovinari CET Craiova). Restul centralelor de mai mici dimensiuni au
fost transferate municipalitatilor.
Exista 12 termocentrale mari (cu o capacitate instalata de peste 300 MW) si o suita de inca 19 statii cu o
capacitate instalata intre 100 300 MW. Statiile pe baza de carbune sunt listate in Tabelul 6 iar
amplasamentul acestora este indicat in Figura 6. Toate celelalte centrale electrice din Romania inclusiv
centralele operate de municipalitati care ofera atat servicii de termoficare cat si energie electrica (cca 99
statii) depind de petrol si gaze naturale.
Tabelul 6.9: Termocentrale din Romania pe baza de combustibil solid (date din 2001)
CET

Lignit

Antracit

Petrol

Gaze naturale

1000 t

1000 t

1000 t

mil. m3

Rovinari

3528,2

3,2

80,1

Turceni

4581,5

6,9

172,5

Mintia

2311,4

7,3

155,7

Islanita

32727

68,9

Doicesti

739,9

18,6

7,9

298,2

34,9

Paroseni
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

125

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
CET

Lignit

Antracit

Petrol

Gaze naturale

1000 t

1000 t

1000 t

mil. m3

Oradea 1

1057,1

17,4

Oradea 2

763,8

15,7

45,6

22,4

443,0

28,5

18,5

2581,1

11,1

1,4

22063,1

28,6

688.2

20,9

Zalau (doar pe gaz)

(257.1)

34,2

Arad

2618,0

23,7

394,1

3,6

11,2

Giurgiu
Suceava
Iasi
Craiova
Brasov (nu opereaza)

Bacau

Este putin probabil ca centralele electrice pe gaz sau petrol sa poata fi transformate in scopul utilizarii de
combustibili solizi dar in cazul termocentralelor pe baza de carbune se poate utiliza namol de epurare.
Teoretic, prin arderea namolului in termocentralele pe carbune din Romania s-ar putea valorifica pana la
1.5 millioane tone s.u. in conditiile in ca 5% din cantitatea de carbune intrebuintata in mod normal se
inlocuieste cu namol. Implementarea acestei optiuni depinde de disponibilitatea Termoelectrica si a
celorlalti operatori de a utiliza namol pe post de combustibil alternativ in termocentrale, cat si de
parametrii impusi namolului (mai ales continutul de apa) si de amplasamentul centralelor fata de SEAU.
Totusi, deocamdata nici una dintre termocentrale nu detine autorizatie spre a utiliza deseuri pe post de
combustibili suplimentari, aceasta fiind obligatorie in vederea dezvoltarii acestei posibile directii de
utilizare a namolului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

126

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura 6.12: Amplasamentul termocentralelor pe carbune

Distribuia geografic a CET-urilor


cu funcionare pe crbune

6.2.2.3

Productia de ciment

In producerea cimentului se pot utiliza o gama de combustibili; masura in care acestia sunt utilizati
depinde de tipul lor si mai ales de continutul in apa. Deseurile uscate pot fi arse direct in cuptor pe cand
reziduurile cu un continut ridicat de apa sunt introduse in pre-calcinator unde sunt uscate inainte de a fi
arse in cuptor. Si alte tipuri de deseuri, inclusiv namolul de epurare si cenusa rezultata in urma arderii
namolului in incinerator, pot fi utilizate pe post de materie prima ce se amesteca in masa bruta.
In Romania exista sapte fabrici de ciment operate de trei operatori internationali (Carpatcement, Holcim
and Lafarge). Acestea au fost autorizate IPPC sa incinereze reziduuri ca si combustibili suplimentari si
utilizeaza deja peste 100 de tipuri diferite de reziduuri. Impreuna, fabricile de ciment dispun de o
capacitate tehnica curenta de cca 800.000 t/an ce va creste pana la cca 1.4 milioane t/an pana in 2015
desi, cantitatile efective utilizate actualmente sunt mult mai mici (140000 t in 2009). In privinta utilizarii
namolului, capacitatea teoretica este estimata actualmente la 150000 t/an si va creste pana la 220000
t/an pana in 2015; aceasta capacitate este mai mare decat viitoarea productie de namol estimata
dovedind ca aceasta directie de utilizare are un potential considerabil pentru producatorii de namol.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

127

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Amplasamentul fabricilor de ciment este indicat in Figura 6.12. Evident, distanta de
transport de la SEAU la fabricile de ciment va duce la calcularea posibilelor cantitati de namol ce ar putea
fi arse. Pe langa aceasta, continutul in apa al namolului va juca un rol important in rentabilizarea acestei
optiuni de
valorificare deoarece fabricile de ciment aplica taxe producatorilor de namol pentru a le primi namolul.
Namolul cu un continut mare de apa va fi taxat mai mult decat cel uscat.
Figura 6.13: Amplasamentul fabricilor de ciment din Romania

Key: Carpatcement Holding Holcim (Romania) Lafarge Ciment (Romania)

Daca producatorul de namol incheie un acord cu fabrica de ciment sau cu alte asemenea unitati, acesta
va dispune de o metoda constanta si fiabila de evacuare a namolului atat timp cat namolul produs se
incadreaza in parametrii solicitati de catre unitatea de combustie. Mai mult decat atat, spre deosebire de
metoda de mono-incinerare a namolului, producatorul namolului nu este nevoit sa gaseasca solutii pentru
cenusa rezultata in urma co-combustiei iar in cazul procesului de productie a cimentului, cenusa rezultata
este incorporata in ciment.
Utilizand deseuri precum namolul pe post de combustibil suplimentar, unitatea de combustie beneficiaza
ca urmare a reducerii consumului de combustibili fosili iar per total cantitatile de CO2 eliberate in
atmosfera se reduc fiind posibila solicitarea creditelor de carbon. Conform Schemei de Comercializare a
Certificatelor de Emisii de Gaze cu Efect de Sera in Europa acestea au valoare financiara.

6.3

Asigurararea unor piete de namol

Sectiunile anterioare demonstreaza ca, la nivel national, exista un potential considerabil pentru utilizarea
namolului in agricultura si in generarea de energie. Pentru ca aceste directii de utilizare a namolului sa se
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

128

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
concretizeze la capacitate este necesar ca producatorii sa adopte o atitudine
pozitiva si sa preia initiativa in evaluarea si dezvoltarea de directii de utilizare in functie de specificul local
astfel incat sa evite acumularea namolului pe amplasamentul SEAU respectiv evacuarea sa la groapa.
Probleme comune in dezvoltarea oricarei directii de utilizare:

Calitatea namolului aceasta trebuie sa respecte standardele legale indeplinind totodata cerintele
utilizatorilor de namol, mai ales cele referitoare la umiditate.
Transport distanta fata de amplasamentul utilizatorului implica un cost motiv pentru care, evident,
utilizatorii aflati in apropierea SEAU sunt de preferat. Continutul in apa influenteaza cantitatea de
transportat, ca atare, uscarea namolului reduce costurile de transport pe distante mai mari.
Tratamente suplimentare presupunand ca namolurile sunt, in cea mai mare parte, stabilizate, in
materie de tratamente suplimentare, cel mai probabil, va fi necesara aplicarea de metode de reducere
a umiditatii namolului chiar si dupa deshidratarea mecanica in caz ca SEAU isi permite din punct de
vedere practic si financiar sa intrebuinteze astfel de metode, la nivel individual.
Costuri toate activitatile de gestiune a namolului presupun costuri. In afara de costurile implicate de
aplicarea de tratamente suplimentare si transport, producatorul de namol va suporta de asemenea, in
numele fermierilor, costurile implicate de imprastierea namolului pe teren respectiv de monitorizarea
namolului si a solului, cat si taxele per transport impuse de operatorii instalatiilor de incinerare
(respectiv de operatorii gropilor de deseuri).
Capacitatea utilizatorului utilizatorii ce dispun de capacitati mari (ex ferme de mari dimensiuni si
instalatii de incinerare) ii usureaza producatorului de namol logistica procesului comparativ cu situatia
in care acesta ar furniza catre mai multi utilizatori de mici dimensiuni.
Diferente principalele intre utilizarea namolului ca ingrasamant pentru sol si incinerarea acestuia:

Reciclarea energiei din namol permite evacuarea constanta a namolului produs de SEAU pe cand
utilizarea ca ingrasamant pentru sol este sezoniera si necesita depozitare pe amplasamentul SEAU.
Co-combustia namolului de catre terti presupune operatiuni simple de transport ale caror costuri sunt
previzibile pentru producatorul de namol pe cand utilizarea namolului ca ingrasamant pentru sol este
un proces complex din punct de vedere logistic ca urmare a sezonalitatii cererii si distributiei
utilizatorilor.
Utilizarea namolului in agricultura presupune un considerabil proces de monitorizare, responsabilitatea
oricarui impact negativ revenind producatorul de namol pe cand, in cazul co-combustiei, standardele
de monitorizare si responsabilitatea emisiilor este in mare parte responsabilitatea instalatiei de
incinerare.
Dezvoltarea, implementarea si sustenabilitatea directiilor de utilizare a namolului depind de capacitatea
producatorului de namol de a castiga increderea utilizatorului de namol in raport cu siguranta utilizarii
namolului, beneficiile si viabilitatea financiara pe care aceasta o aduce.
O componenta cheie in dezvoltarea unor relatii benefice cu utilizatorii de namol este in fapt activitatea de
marketing care necesita ca producatorul de namol sa detina anumite competente antreprenoriale.
Aceasta implica:

Campanii de constientizare a publicului larg si de marketing tintite catre potentiali utilizatori de namol.
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

129

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Asigurare consiliere cu privire la utilizarea namolului, mai ales fermierilor.
Asigurarea unei calitati superioare a serviciului oferit utilizatorilor pentru a pastra clientii printr-o
procesare si monitorizare de calitate.
(Indicatii cu privire la cele de mai sus vor fi oferite in cadrul acestui studiu in rapoarte viitoare)
In realizarea acestora, producatorii de namol trebuie sa:

Asigure conformitatea cu legislatia in vigoare, sa garanteze respectarea standardelor de calitate si


faptul ca monitorizarea este intreprinsa, inregistrata si raportata catre autoritatile responsabile.
Relationeze cu institutiile corespunzatoare insarcinate cu monitorizarea respectiv care autorizeaza
activitatile ce implica utilizarea namolului
Infiinteze o unitate speciala in cadrul companiei operatoare care sa fie responsabila de/insarcinata cu
promovarea namolului, contractarea utilizatorilor de namol, legalitatea activitatii si relationarea cu toti
factorii interesati.
Sa stabileasca pentru a inlesni utilizarea namolului se recomanda luarea de masuri specifice la
nivel guvernamental printre care:
Revizuirea reglementarilor in vigoare (OM 344/2004) cu privire la utilizarea namolului in agricultura
OM 344/2004


Ar trebui regandita necesitatea de a monitoriza anumiti parametri, mai ales a celor care nu sunt
actualmente impusi prin Directiva CE 86/278/CEE deoarece, dupa cum s-a constatat in urma
acestui studiu, in prezent acestia sunt cei mai coercitivi in ceea ce priveste utilizarea namolului in
agricultura. Cele mai mari probleme le pun arsenicul si anumiti poluanti organici deoarece numai
20% dintre SEAU existente se incadreaza actualmente in aceste standarde (conform studiului
efectuat de catre Consultant pentru determinarea calitatii namolului, Tabelul 2.7)

Conventiile existente intre institutii cu privire la monitorizarea si autorizarea suprafetelor pe care


sa se utilizeze namol pe post de ingrasamant sunt complexe iar costurile implicate sunt un motiv
in plus ca producatorii de namol sa nu manifeste interes in dezvoltarea procesului de utilizare a
namolului in agricultura. In multe tari din Europa, auto-monitorizarea se practica cu succes
simplificand procedurile si reducand costurile fara a periclita nivelul de protectie a mediului.

Incurajarea si usurarea procedurilor de autorizare a termocentralelor ce functioneaza pe baza de


carbune pentru a li se permite sa utilizeze reziduuri pe post de combustibili suplimentari.


S-ar putea spune ca este in interes national ca termocentralele sa obtina autorizatie de la IPPC in
vederea utilizarii de reziduuri pe post de combustibil (cat si tuturor fabricilor de ciment din
Romania) deoarece astfel s-ar reduce atat cantitatea de reziduuri organice evacuate la groapa cat
si emisiile de dioxid de carbon emise la nivel national.

Daca termocentralele ar primi autorizatie in vederea utilizarii de deseuri pe post de combustibil,


producatorii de namol s-ar bucura de oportunitatea accesarii unor colaborari cu operatorii care
utilizeaza namolul spre reciclarea energie.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

130

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

7. Plan de actiune
7.1

Obiective strategice si specifice

Obiectivul generalal strategiei in totalitatea ei este imbunatatirea pe termen lung a factorilor de calitate ai
mediului prin minimizarea efectelor adverse ale unui management inadecvat al namolului. Strategia va
include propuneri privind metodologii eficiente de gestionare a namolului in Romania cuprinzand
recuperarea namolului si optiunile de utilizare, constientizarea factorilor interesati privind utilizarea si
valorificarea namolurilor dar si o constientizare a principalelor aspecte ale utilizarii namolului in
agricultura.
Scopul strategiei si a planului de actiune este de a furniza un cadru pentru planificarea si implementarea
sistemelor si practicilor de management a namolurilor intr-un mod eficient din punct de vedere economic
si al mediului. Strategia si planul de actiuni asociat abordeaza aspecte legate de utilizarea si depozitarea
unor cantitati tot mai mari de namol care rezulta de la statiile de tratare a apei si a apelor uzate urbane
care apar in urma investitiilor in curs si a celor planificate in infrastructura de apa/ ape uzate.
Obiectivele specifice ale strategiei nationale pot fi definite ca fiind:

Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare


Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de deseuri si
substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea controlului asupra evacuarilor
industriale in canalizare
Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea namolului astfel
incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau depozitarea benefica
Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape uzate) in
dezvoltarea cailor de utilizare sau depozitare benefica a namolului
Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a calitatii
namolului produs
Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile acceptabile ale namolului de
epurare
Furnizare de indrumare privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a
potentialelor constrangeri privind variantele de utilizare benefica a namolului.

7.2

Aspecte de planificare

Pentru a atinge obiectivele acestei Strategii Nationale de Gestionare a Namolurilor de epurare, planul de
actiune de implementare ia in considerare:

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

131

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Obiectivele si principalele obiective si teme de baza prezentate in strategie
Informatii relevante in elaborarea documentelor de indrumare si brosuri legate de managementul
utilizarii si depozitarii namolurilor
Cerintele factorilor interesati in domeniul managementului namolurilor
Bazandu-se pe cele de mai sus, in planurile de actiune trebuie abordate si integrate si urmatoarele
aspecte:







Atingerea obiectivelor rezultate din strategie


Stabilirea unor termene realiste pentru actiunile propuse
Coordonare intre diferitele sarcini si organizatii nationale/locale implicate
Dezvoltarea premiselor pentru monitorizare si control
Utilizarea eficienta a resurselor
Minimizarea riscurilor

NOTA: Componentele pe termen mediu si lung ale planului de actiuni vor fi dezvoltate pe durata
ramasa a proiectului Dezvoltarea Strategiei Nationale a Gestionarii Namolurilor. Pentru
aceasta versiune draft a partii I a strategiei nationale, atentia este orientata spre o vedere de
ansamblu a implementarii strategiei. Perioadele de planificare luate in considerare sunt dupa
cum urmeaza:
o
o

Termen mediu; 2012 2018 (7 ani)


Termen lung; 2019 2040 (29 ani).

Constrangerile potentiale in realizarea planurilor de implementare, in mod specific rezultatele pe termen


lung pana la 2040, includ urmatoarele:








Obiectivele pe termen lung pot fi definite doar in termeni generali


Expunerea la factorii de risc este foarte mare
Evenimentele neprevizibile pot avea un impact serios asupra ipotezelor de baza ale planificarii
Costurile resurselor estimate pot avea variatiuni semnificative in timp.
Anumite modificari neprevazute in legislatia UE si cea nationala pot avea un impact serios asupra
obiectivelor propuse si asupra planurilor de actiune.
Continuitatea responsabilitatilor personale poate fi afectata pe o perioada mai lunga de timp.
Alte prioritati nationale pot altera atat obiectivele pe termen lung cat si planurile de actiuni
aferente.

In procesul de planificare au fost parcursi urmatorii pasi:









Intelegerea necesitatilor si asteptarilor partilor interesate


Analiza si intelegerea contextului UE si a celui national
Stabilirea abordarii fiecarui obiectiv
Stabilirea dependentelor intre obiective/ actiuni
Dezvoltarea actiunilor necesare, termenelor si a responsabilitatilor
Verificarea consistentei planului

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

132

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

7.3

Plan de actiuni pe termen mediu si lung

Prezenta versiune a planului de actiune pe termen mediu si lung a fost dezvoltat pentru urmatoarele
obiective de baza:
Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare
Obiectivul B: Imbunatatirea epurarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite cai si a
calitatii namolului
Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor la nivel local, regional si national
Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare
Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor la nivel de operatori regionali si cel
national
Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor
Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor
In tabelele urmatoare (Tabel 7.1 7.7), planurile de actiune sunt prezentate sub urmatorul cap de tabel:
domeniu de actiune, actiune, rezultate, termen limita si responsabilitati.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

133

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 7.1: Plan de actiuni - Obiectivul A: Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

Termen

Responsabili
tate

A.1

Cadru legal si institutional

Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul namolurilor

Baza de date
nationala revizuita
si extinsa

2012

MMP/ANPM/

A.2

Cadru legal si institutional

Dezvoltarea unui Cod/Lege a namolurilor

Cod/Lege a
namolurilor

2014

MMP

A.3

Cadru legal si institutional

Definirea unei autoritatii competente, responsabile pentru toate


aspectele legate de managementul namolurilor

Autoritatea
nationala de
management a
namolurilor este
infiintata

2013

MMP

2014

MMP/ANPM/AN
AR

Responsabilitatile
si structura
institutionala sunt
stabilite
A.4

Cadru legal si institutional

Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

134

Sistemul de
monitorizare
nationala este
reglementata

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 7.2: Plan de actiuni - Obiectivul B: Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor utilizate prin diferite cai si a calitatii namolului

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

B.1

Cadru legal si institutional

Infiintarea unei organizatii nationale de certificare pentru namoluri cu


reprezentanti din agricultura, industria alimentara, operatorii de apa si
autoritati.

Organizatia
nationala de
certificare este
infiintata.

Termen

Responsabili
tate

2016

MADR

Rolurile si
responsabilitatile
sunt stabilite.
B.2

Financiar

Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru finantare din CF


a facilitatilor de management a namolurilor pentru perioada de
programare a UE 2014 2020

Fondurile necesare
dotarilor pentru
gestionarea
namolurilor sunt
alocate

2014

MMP

B.3

Cadru legal si institutional

Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor, prin impunerea


riguroasa a standardelor de calitate pentru deversarile de ape uzate
industriale in canalizare (NTPA 002)

Proceduri pentru
impunerea
standardelor de
calitate privind
deversarile
industriale.

2014

Operatori de
apa

B.4

Cadru legal si institutional

Includerea in contractele de delegare a aspectelor de management al


namolurilor

Contractele de
delegare sunt
revizuite

2013

Autoritati locale/
regionale

B.5

Cadru legal si institutional

Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor si


includerea implementarii ei ca si un obiectiv pentru noul POS Mediu perioada de programare UE (2014 2020)

Strategia Nationala
de namoluri este
adoptata.

2012

MMP

B.6

Tehnic si operational

Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale operatorilor de apa si


ape uzate si la procesele de producere a namolurilor

Sistemul de
asigurare a calitatii
este extinsa la

2016

MAI/ ANRSC

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

135

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

Termen

Responsabili
tate

Pana in 2040

Autoritati locale/
regionale,
Operatori de
apa

Termen

Responsabili
tate

fiecare operator
asupra proceselor
de tratare a
namolurilo.
B.7

Comunicare si marketing

Campanii continue de informare a publicului privind aspectele cu impact


asupra calitatii namolului.

Planuri de
comunicare pentru
informarea
publicului.

Tabelul 7.3: Plan de actiuni - Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor cai de utilizare a namolurilor la nivel local, regional si national

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

C.1

Cadru legal si institutional/


Financiar

Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare adecvata),


de a dezvolta cercetari asupra efectelor utilizarii namolurilor in
agricultura (si a altor utilizari)

Obligatiile definite
si implementate.

2016

Guvernul RO

C.2

Financiar

Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de asigurari,


pentru a acoperi pierderile, pagubele sau alte costuri care pot rezulta din
pagube neprevazute pentru soluri sau recolte datorate utilizarii
namolurilor in agricultura

Fondurile de
garantare sunt
alocate

2016

Guvernul RO

C.3

Cadru legal si institutional

Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru namoluri utilizate


in agricultura

Organizatia
Nationala de
certificare este
infiintata.

2018

MMP

C.4

Cadru legal si institutional

Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru namolurile


utilizate in agricultura

Sistemul de tichete
de calitate este
implementat.

2018

MMP

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

136

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

C.5

Cadru legal si institutional

Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele termice pe


carbune

Centralele termice
pe carbune ard
deseuri ca si
combustibil
suplimentar.

Termen

Responsabili
tate

2020

Guvernul RO

Termen

Responsabili
tate

Tabelul 7.4: Plan de actiuni - Obiectivul D: Imbunatatirea controlului asupra deversarilor industriale in sistemele de canalizare

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

D.1

Cadru legal si institutional

Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au pre-epurare instalata


si ca aceasta este operata in mod adecvat

Instalatiile de preepurare sunt


operate corect la
industriile critice.

2018

MMP
/ANPM/GNM

D.2

Cadru legal si institutional

Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru neconformare sunt


suficient de mari (d.p.d.v financiar si a retragerii autorizatiei de
functionare) si cresterea lor dupa caz

Sistemul de
penalitati pentru
ne-conformare este
revizuit.

2018

MMP
/ANPM/GNM

D.3

Cadru legal si institutional

Elaborarea planurilor de conformare pentru companiile industriale

Planuri de
conformare

2013

Autoritati locale/
regionale

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

137

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul 7.5: Plan de actiuni - Obiectivul E: Imbunatatirea capacitatii de analiza a namolurilor

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

Termen

Responsabili
tate

E.1

Tehnic si operational

Acreditarea laboratoarelor pentru standardul SR EN ISO/CEI


17025:2005 pentru analize de namol

Laboratoare
acreditate

2014

Operatori de
apa

E.2

Tehnic si operational

Acreditarea laboratoarelor pentru standardul SR EN ISO/CEI


17025:2005 pentru analize de sol

Laboratoare
acreditate

2014

OSPA

E.3

Tehnic si operational

Dezvoltarea capacitatii de analiza a namolului a fiecarei operator de apa


si APM

Capacitatea de
analiza a namolui
este dezvoltata.

2016

Operatori de
apa / APM

E.4

Cadru legal si institutional

Impunerea unui program coerent si relevant de monitorizare si prelevare


probe la fiecare operator de apa

Programele
coerente de
prelevare probe si
de monitorizare
sunt implementate
la fiecare operator
de apa.

2014

ANRSC/ APM

Termen

Responsabili
tate

2016

MADR

Tabelul 7.6: Plan de actiuni Obiectivul F: Imbunatatirea acceptabilitatii publice a namolurilor

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

F.1

Cadru legal si institutional

Sustinerea utilizarii namolurilor in agricultura la nivel national prin


cercetare de marketing si indrumare practica a producatorilor si
utilizatorilor de namol.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

138

Cercetarile de
marketing sunt
derulate. Este
implementat un
sistem de
consiliere practica.

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

Termen

Responsabili
tate

F.2

Cadru legal si institutional

Controlul depozitarii temporare a namolului la statiile de epurare pentru


a evita ca aceasta sa devina o practica permanenta de depozitare,
reducerea impactului asupra mediului a dotarilor neadecvate si
incurajarea utilizarii benefice a namolului.

Sistemul de control
implementat.

2016

MADR

2018

MAI

Pana in 2040

Autoritati locale/
regionale,
Operatori de
apa

Rezultate

Termen

Responsabili
tate

OM 344 revizuita

2013

MADR

Gestionarea
adecvata a na
molurilor este
implementata la
fiecare operator.

F.3

Comunicare si marketing

Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar al proceselor


de epurare a apelor uzate in legislatia privind utilitatile publice

Campaniile de
informare au fost
derulate.

F.4

Comunicare si marketing

Campanii continue de informare a publicului privind diferite tematici


referitoare la namoluri inclusiv aspectele specifice de marketing al
nmolului, mpreun cu beneficiile i riscurile poteniale asupra sntii
populaiei i asupra mediului, atunci cnd nmolul de epurare este
folosit n agricultur

Planuri de
comunicare pentru
informarea
publicului

Tabelul 7.7: Plan de actiuni - Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrangeri privind caile de utilizare a namolurilor

Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

G.1

Cadru legal si institutional

Reducerea complexitatii si a costurilor asociate de monitorizare pentru


OM 344/2004

G.2

Cadru legal si institutional

Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea responsabilitatilor


comune privind managementul namolurilor

Roluri si
responsabilitati clar
definite

2013

Guvernul RO

G.3

Cadru legal si institutional

Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale organizatiilor


sale subordonate, in facilitarea dezvoltarii si implementarii utilizarii

Rolurile si
responsabilitatile

2013

Guvernul RO

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

139

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Pozitie

Domeniul actiunii

Actiunea

Rezultate

namolurilor in agricultura

MADR clar definite

Termen

Responsabili
tate

G.4

Cadru legal si institutional

Reconsiderarea valorii limita pentru Arseniu

Limita revizuita
pentru AS

2013

MMP

G.5

Cadru legal si institutional

Reconsiderarea standardului adoptat pentru PAH

Standardul revizuit
pentru PAH

2013

MMP

G.6

Cadru legal si institutional

Evaluarea critica a parametrilor selectati pentru a fi controlati in namoluri


si a valorilor lor limita, fata de cele din Directiva 86/278/CEE

Parametri de
control si valorile
limita pentru namol
sunt revizuite.

2014

MMP

G.7

Cadru legal si institutional

Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare

Procedurile de
monitorizare si
autorizare sunt
revizuite

2014

MMP

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

140

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
7.4

Cerinte de implementare si monitorizare

Pentru a obtine rezultatele actiunilor prezentate in capitolul precedent, este nevoie de respectarea unor
reguli de baza. Asemenea recomandari sunt dupa cum urmeaza:

Fiecare actiune trebuie vazuta ca un proiect mai mult sau mai putin complex la care se aplica
regulile de baza ale managementului de proiect.

Deoarece activitatile listate mai sus trebuie sa conduca la atingerea unui obiectiv comun, este
recomandata infiintarea unei unitati de coordonare la nivel:
o

National pentru coordonare intre ministere si cu Regiunile si pentru dezvoltare de proiecte


care necesita investitii deasupra posibilitatilor producatorilor individuali de namol
(operatori)
Regional pentru o coordonare eficace intre judetele apartinand Regiunii

La nivel de judet o entitate si conducatorul ei trebuie sa devina responsabila pentru coordonare si


raportare catre nivelul regional in ceea ce priveste implementarea partilor relevante ale planului de
actiuni

Unde este necesara, o unitate de implementare trebuie infiintata si instruita pentru managementul
proiectelor noi pentru tratarea namolului si al aspectelor legate de namoluri la nivelul operatorilor.

Un plan detaliat de implementare trebuie dezvoltat pentru fiecare actiune incluzand WBS, limite de
timp, responsabilitati, resorse, jaloane relevante etc.

Un plan financiar trebuie dezvoltat si acceptat pentru a obtine cel mai bun raport cost/ beneficiu
pentru fiecare activitate.

Fondurile necesare (si planificate in prealabil) trebuie facute disponibile unitatii de implementare la
momentul si in cantitatea necesara.

Un plan de management a calitatii trebuie dezvoltat si implementat pe durata derularii activitatilor


pentru a asigura obtinerea rezultatului dorit al fiecarui actiuni.

Trebuie elaborate si revizuite periodic planuri de management ale riscurilor si definite


responsabilitatile aferente

Trebuie cladit un sistem riguros de monitorizare si raportare pana cand rezultatele dorite sunt
atinse.

Un sistem de control financiar trebuie aplicat pe durata implementarii fiecarei actiuni.

Trebuie stabilit un sistem de comunicare formala cu partile interesate pentru a se asigura ca


rezultatele sunt conform asteptarilor si ca deciziile sunt luate corect si la timp.

Rezultatele finale si cele intermediare ale activitatilor trebuie sa fie acceptate formal de beneficiari
pentru a demonstra ca rezultatele sunt conform asteptarilor.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

141

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Trebuie facuta o evaluare finala pentru a verifica daca rezultatele corespund celor asteptate si
actiuni corective trebuie implementate daca este cazul.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

142

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Anexe

275852/WUD/WUI/5/A/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

143

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Appendix A.

Principalele proiecte de
gestionare a namolului din
Romania

275852/WUD/WUI/5/A/ Iunie 2011


Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

144

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabelul A.1: Prezentarea principalelor Proiecte existente si propuse privind Gestionarea namoluilor (din Studii de Fezabilitate)

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Judetul Alba (Studiu de Fezabilitate pentru judetul Alba, Strategia de evacuare a namolului, ILF, 2009)
1

Alba Iullia

146

7616

Paturi de uscare a namolului

Depozit de deseuri

Aiud

56

2708

Paturi de uscare a namolului

Depozit de deseuri

Blaj

60

2669

Paturi de uscare a namolului

Depozit de deseuri
Fermentare anaeroba
sau aerare prelungita

Depozit de deseuri (odata


pe an)

Cugir

50

3176

Bazine de mineralizare

Ocna Mure

46

1692

Paturi de uscare a namolului

Depozit de deseuri

Sebe

165

4073

Paturi de uscare a namolului

Depozit de deseuri

Depozit de
deseuri
Agricultura

Judetul Bacu (Studiu de fezabilitate Judetul BC, Strategia de evacuare a namolului, ILF, 2010)
Fermentare anaeroba
1

Bacu

15858

3838

Laguna de namol
Deshidratare mecanica
Rezervor Imhoff

Buhui

390

605

Agricultura
Fermentare anaeroba
sau aerare prelungita

Paturi de uscare a namolului


3

Moineti

507

637

Rezervor Imhoff

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

145

Paturi de uscare a
namolului
Paturi de uscare a
namolului

Reforestizare
Ameliorarea
solului

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Paturi de uscare a namolului


Stabilizare anaeroba
4

Comneti

Paturi de uscare a
namolului

105
Paturi de uscare a namolului

Drmneti

Lipsa informatii

Slnic Moldova

Trgu Ocna

443

Lipsa informatii

Lipsa informatii

Paturi de uscare a namolului

Paturi de uscare a
namolului

Rezervor Imhoff

Depozit de namol
neconform

316
Paturi de uscare a namolului

Oneti

692

Rezervor Imhoff

Laguna de namol

Ciui

Nu functioneaza

10

Faraoni

<<1

Paturi de uscare a namolului

Lipsa informatii

11

Rcciuni

0,05

Lipsa informatii

Depozit de deseuri
neconform

12

Podu Turcului

Nu functioneaza

Judetul Bistria-Nsud (Studiu de Fezabilitate Judetul Bistria Nsud, Strategia de gestionare a namolului, Pell Frischmann Consulanta Romair Consulting)
1

Beclean

376,6

589,4

Paturi de uscare a namolului

Fermentare anaeroba

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

146

Depozitare

Depozit de

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

Cantitatea actuala
de namol
produsa*

SEAU

(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Bistrita

1558,4

2515,9

Turtele de namol

Uscare termica

Depozit de deseuri

deseuri simplu

Nasaud

286,5

635,7

Paturi de uscare a namolului

Stabilizare cu var

Depozit de deseuri

Rodna

Paturi de uscare a namolului

Compostare

Depozit de desuri o data


/an

Agricultura
cea mai buna
utilizare

Paturi de uscare a
namolului

Feldru

17,6

146,2

Sangeorz-Bai

210,9

630,9

Incinerare
reducere
crescuta a
volumului
Producere de
energieutilizare durabila

Judetul Botoani (Studii de fezabilitate Judetul Botoani, Extinderea si modenizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, 2010)

Botoani

Digestor

Fermentare anaeroba

Ingrosator

Aerare prelungita

Paturi de uscare a
namolului

Dorohoi

417,36

Stabilizare aeroba

Platforma de uscare a
namolului pentru utilizarea
in agricultura, fara
autorizatie

Vorona-Tudora

Noi SEAU

Flmnzi

Nu se afla in operare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

147

Agricultura

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Judetul Braov (Studiu de fezabilitate- Judetul Brasov, Strategia de evacuare a namolului, 2009)
Fermentare
1

Brasov

7665

43789

Deshidratare

Lagunele de namol

Deshidratare mecanica

Agricultura

Fermentare
2

Feldioara

14248

15040

Deshidratare

Deshidratare mecanica
3

Rupea

1322

2512

Deshidratare

Prejmer

881

1675

Deshidratare

Bran

1190

1256

Incinerare
Site de evacuare
deseuri
Compost

Judetul Brila (Studii de fezabilitate Reabilitarea si modernizarea sistemul de alimentare cu apa si canalizare in Judetul Brila, Tahal Con. Eng. Ltd, 2010)
Ingrosare
1

Brila

Fureni

12

Tratarea mecanica

Deshidratare
mecanica,

Nestabilizat

Tratare cu var

Platforme de uscare a
namolului

Ingrosare

3475,26

385,49

Situri pentru deseuri

Agricultura
Compost

Fermentare anaeroba
Deshidratare mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

148

Depozit de
deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Ingrosare
3

nsurei

0,9

352,88

Fermentare anaeroba
Deshidratare mecanica

Ianca

42

Se descarca in SEAU
Faurei

Judetul Clrai (Studiu de fezabilitate judetul Clrai, Asistenta Tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de apa si apa uzata, 2007)
Ingrosare namol
1

Calarasi

4081

5562

Paturi de uscare a
namolului

Fermentare

Depozit pentru deseuri urbane

Deshidratare
Ingrosare namol
2

Urziceni

14248

15040

Paturi de uscare a
namolului

Fermentare

Depozit pentru deseuri urbane

Deshidratare

Agricultura- solutie
preferabila
Incinerare

Lehliu Gara

217

534

Paturi de uscare a
namolului

Depozit pentru deseuri urbane

Ingrosare namol
4

Oltenita

2414

3532

Paturi de uscare a
namolului

Fermentare
Deshidratare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

149

Depozit pentru deseuri urbane

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Judetul Cluj (Studiu de fezabiitate Sisteme in Judetul Cluj, Extindere si reabilitare apa si apa uzata)
Ingrosare namol
1

Cluj-Napoca

8068

Paturi de uscare namol

Stabilizare anaeroba

Site pentru deseuri

Deshidratare mecanica
Ingrosare namol
2

Dej

724

Paturi de uscare namol

Stabilizare anaeroba

Site pentru deseuri

Agricultura- solutie
preferabila

Deshidratare mecanica

Depozit de deseu

Rezervor colector
3

Gherla

513

Paturi de uscare namol

Compost
Site pentru deseuri

Paturi de humificare

Co- Incinerare

Rezervor colector
4

Huedin

246

Paturi de uscare namol

Site pentru deseuri

Reutilizare in
agricultura

Paturi de humificare
Ingrosare namol
5

Campia Turzii

2518

Paturi de uscare namol

Fermentare anaeroba

Site pentru deseuri

Deshidratare mecanica
Judetul Constanta (Studii de fezabilitate Reabilitarea si modernizarea sistemul de alimentare cu apa si canalizare in Judetul Constanta, Tahal Con. Eng. Ltd, 2010)
1

Constana Sud

11844

2684,75

Fermentare

Ingrosare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

150

Depozit de deseuri

Agricultura

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Deshidratare

Fermentare anaeroba

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului
Depozit de
deseuri

Deshidratare
Compost
Platforma de stocare
Silvicultura
Ingrosare
Fermentare Anaeroba
2

Constana Nord

4521,5
Deshidratare
Platforma de stocare
Ingrosare
Stabilizare

Eforie Sud

497,88

Deshidratare
Platforma de stocare
Ingrosare
Fermentare

Mangalia

1768

1369,5
Deshidratare

Stabilizare
Deshidratare
Platforma de uscare
Albeti

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

151

SC Eco Gold Invest SA


Albeti

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)
Ingrosare
Fermentare

Poarta Alba

223

673,25

Depozit de deseuri
Deshidratare
Platforma de stocare
Ingrosare
Fermentare

Medgidia

912
Deshidratare
Platforma de stocare
Ingrosare
Fermentare

Cernavod

322,79
Deshidratare
Platforma de stocare
SC Eco Gold Invest SA

Limanu

57,3

Albeti
Ingrosare

Mihail Kogalni-ceanu

225,75

Depozit deseuri
Fermentare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

152

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Deshidratare
Platforma de stocare
Ingrosare
Fermentare
10

Feteti

409,35
Deshidratare
Platforma de stocare

11

Negru Vod

39,23

Judetul Covasna (Studiu de Fezabilitate Judetul Covasna, Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de mediu)
Ingrosare namol
Fermentare anaeroba
1

Sfantu Gheorghe

848

2485

Paturi de uscare a namolului

Deshidratarea
mecanica a namolului

Deseuri urbane

Depozit de
deseu

Tratarea cu var si
depozitarea namolului

Incinerare namol

Deshidratarea
mecanica a namolului
2

Targu Secuiesc

252,4

1422

Paturi de uscare a namolului

Deseuri urbane
Tratarea cu var si
depozitarea namolului

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

153

Agricultura

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Deshidratarea
mecanica a namolului
3

Covasna

774

Paturi de uscare a namolului

Deseuri urbane
Tratarea cu var si
depozitarea namolului
Deshidratarea
mecanica a namolului

Intorsura Buzaului

620

Paturi de uscare a namolului

Deseuri urbane
Tratarea cu var si
depozitarea namolului

Judetul Dmbovia (Studiu de fezabilitate)

Trgovite

1340

2573

Paturi de uscare namol

Stabilizarea anaeroba a
namolului

Halda

Paturi de uscare namol


2

Moreni

290

658

Paturi de uscare namol

Landfilling

Halda

Composting

Paturi de uscare namol

Agricultura

Halda

Reimpadurire

Stabilizare anaeroba
Deshidratare mecanica

Geti

230

473

Paturi de uscare namol


4

Fieni

130

Paturi de uscare namol

377
Halda

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

154

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Paturi de uscare namol


5

Pucioasa

170

404

Aerare, nu este in operare


Halda
Paturi de uscare namol

Titu

90

498

Halda

Judetul Galai (Studiu de fezabilitate pentru extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Galati)
1

Galati

29123

Depozit de deseuri

Depozitare
Stabilizare namol

Tecuci

5280,7

Depozit de deseuri

Depozitare
Dezinfectie

Tg. Bujor

981,3

Namol stabilizat

Deshidratare namol

Pechea

1499

Namol stabilizat

Lieti

3858

Namol stabilizat

Agriculturasolute preferabila
Incinerare

Judetul Giurgiu (Studii de fezabilitate Judetul Giurgiu, Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de apa si apa uzata, 2007)
1
2

Giurgiu
Bolintin Vale

1340
290

7874
1199

Paturi de uscare namol


Paturi de uscare namol

Paturi de uscare
Fermentare anaeroba

Paturi de uscare

Valorificarea
namolului in
agricultura

Deshidratare mecaniza
3

Mihaileti

230

706

Tratare chimica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

155

Paturi de uscare

Evacuare
depozit de
deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului
Compost

Judetul Gorj (Studiu de fezabilitate, Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in in Judetul Gorj)
Ingrosare
Ingrosator namol
1

Tg. Jiu

2145

Fermentare namol

Depozitare

Paturi de uscare namol


Deshidratare namol
2

Motru

531

Bumbesti-Jiu

193

Paturi de humificare

Depozit de deseuri

Rezervor de colectare
-

Paturi de humificare
Rezervor de colectare

Tg. Carbunesti

99

Stabilizarea namolului

Paturi de uscare namol

Valorificarea in
agricultura
operatie fezabila
Depozit de
deseuri
Compost

Paturi de humificare
Rezervor de colectare
5

Ticleni

65

Paturi de humificare

Judetul Harghita (Studiu de fezabilitate)


Fermentare
1

Miercurea Ciuc

62,4

1330

Paturi de uscare namol

Valorificarea in
agricultura

Depozit de
deseuri- solutie

Deshidratare mecanica
2

Blan

1,5

225

Paturi de uscare namol

Aerare prelungita

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

156

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)
Deshidratare mecanica
Aerare prelungita

Vlahia

262

190

Paturi de uscare namol


Deshidratare mecanica

Propuneri
privind
evacuarea
namolului
pe termen scurt

Depozit de deseuri industriale


(S.C. Metalurgica SA)

Aerare prelungita
4

Mdrs

325,9

460

Paturi de uscare namol

Deshidratare mecanica

Hunedoara Valea Jiului (Studiu de fezabilitate Judetul Hunedoara, Strategia de depozitare a namolului (Valea Jiului)
1

Uricani

150

Ingrosare si transportare
spre Danutoni

Depozit de deseuri
Depozit de
deseuri

Ingrosare gravitationala
2

Danutoni

207

Presa cu banda de filtrare


(20% DS)

Depozit de deseuri

Agricultura

Tratare cu var
Judetul Iai (Studiu de fezabilitate Judetul Iai, Strategia de depozitare a namolului, ILF Consulting Engineers)
1

Iasi County

16087/20010

Iasi

5217

17409
Fermentare anaeroba

Agricultura
Laguna de namol

Deshidratare mecanica
3

Trgu Frumos

107

Deshidratare mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

157

Compost
Paturi de uscare namol

Depozit deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Podul Iloaiei

44,4

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Rducneni

4,8

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Belceti

6,4

Dezinfectie

ibneti

5,4

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Hrlu

169

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Vldeni

4,3

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

10

Hluceti

0,62

Stabilizare anaeroba

Paturi de uscare namol

11

Pacani

Fermentare anaeroba,
Paturi de uscare namol

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Judetul Ilfov (Studiu de fezabilitate, Tahal Consulting Engineers Ltd).


Stabilizare anaeroba
1

Bragadiru

2006

Deshidratare mecanica

Depozitare
deseuri

Stabilizare anaeroba
2

Brneti

72

926

Site depozitare deseuri


Deshidratare mecanica
Stabilizare anaeroba

Domneti

1424

Deshidratare mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

158

Agricultura
Incinerare

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Pantelinom

2811

Dobroieti

854

Cernica

242

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Judetul Maramures (AT Implementarea Proiectelor si Supervizarea lucrarilor in Baia Mare, Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Maramures Co, 2009)
1

Baia Mare

67800

Transport spre Danutoni


(3% DS)

Depozit deseuri

Borsa

1,5

Paturi de uscare namol

Seini

12

Targu Lapus

4,2

Viseu de Sus

Paturi de uscare namol

Depozit deseuri

Depozit de
deseuri sanitar

Ingrosator
6

Sighetu Marmatiei

6570

Presa cu banda filtru (20%


DS)

Stocare rapida a namolului


Judetul Mehedini (Strategia de evacuare a namolului)
1

Drobeta Turnu Severin

Nu exista SEAU

Ingrosare
Fermentare anaeroba
in 2 etape

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

159

Depozit deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)
Rezervor tampon
Deshidratare namol
prin centrifugare
Stabilizare cu var
Colectare namol

Baia de Aram

62,7

Deshidratare

SEAU noi

Propuneri
privind
evacuarea
namolului
Agricultura

Stabilizare namol
3

Strehaia

163,5

Nu exista instalatie de
tratare

Deshidratare
mecanica

Colectare namol
4

Grla Mare

Cujmir

152,8

145,8

Deshidratare
mecanica

Colectare namol
6

Vnju Mare

108,3

Judetul Mure (Studiu de fezabilitate- Judetul Mure, Asistenta Tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de mediu in Romania)
Ingrosare namol
1

Trgu Mure

3439,61

3495
Fermentare anaeroba

Fermentare
Deshidratare
mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

160

Agricultura
Depozit de deseuri

Incinerare
Depozitare in

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)
Paturi de uscare
namol

depozitele
municipal de
deseuri

Fermentare
Ingosare namol
2

Sighioara

550

555
Digestie anaeroba

Ingrosare

Decantor namol

Deshidratare
mecanica
Fermentare

Trnveni

Iernut

14,26

7.5

420

Fermentare namol nu este


operationala

92

Fermentarea anaeroba
Platforma de uscare a
namolului

Fermentarea anaeroba nu
este operationala
5

Cristuru Secuiesc

158
Platforma de uscare a
namolului

Reghin

602,2

684

Deshidratare
mecanica

Landfill

Fermentare
Ingrosare

Paturi de uscare namol

Deshidratare
mecanica

Ingrosator namol

Fermentare

Fermentarea anaeroba
opereaza ca si rezervor

Ingrosare

Paturi de uscare namol

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

161

Paturi de uscare namol

Fermentare
Deshidratare
mecanica

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

tampon pentru namolul


ingrosat

Deshidratare
mecanica

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Fermentare
7

Ludu

251

Ingrosare

Deshidratare
mecanica
Judetul Neam (Studiu de fezabilitate Judetul Neam, ILF, 2010)

Compost (traseul de
evacuare este asigurat
numai pentru urmatorii 2
ani)

Compost (traseul de
evacuare este asigurat
numai pentru urmatorii 2
ani)

Compost (evacuarea este


asigurata pentru urmatorii 2
ani)

Depozit de deseuri
neconform

Fermentare anaeroba
1

Piatra Neam

1558

Deshidratare mecanica
Paturi de uscare namol
Rezervor tip Imhoff

Roznov

5
Paturi de uscare namol
4963

Co-incinerare

Fermentare anaeroba
3

Bicaz

49

Deshidratare mecanica
Paturi uscare namol

Roman

804

Fermentare anaeroba
Deshidratare mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

162

Depozitare
depozit deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

Depozit de deseuri
neconform

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Paturi de uscare namol


Fermentare anaeroba
5

Trgu Neam

380

Bltteti

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Cotu Vame

Nu se afla in operare

Duru

30

Nu exista informatii

Nu exista informatii

S.C. Fibrex Naylon


S.A.

825

Paturi de uscare namol

Depozit de deseuri
neconform

10

TBC Bisericani
Hospital

22

Namol in stare lichida


transportat spre SEAU
Piatra Neam

Compost (evacuarea este


asigurata pentru urmatorii 2
ani)

Deshidratare mecanica
Paturi de uscare namol

Judetul Olt (Studiu de fezabilitate Judetul Olt, MVV Energie AG, 2008)
1

Slatina

1601

Paturi de uscare namol

Scorniceti

Drgani Olt

201

Paturi compost

Piatra Olt

38

Paturi compost

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

163

Agricultura
Depozit de
deseuri
Compost

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Potcoava

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

Paturi compost

(t/an SU)
44

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Judetul Prahova (Studiu de fezabilitate Judetul Prahova Strategia de evacuare a namolului, ILF, 2010)
Ingrosator
1

Sinaia

2,09

Paturi de uscare

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Paturi de uscare namol


Ingrosator
2

Mneciu Ungureni

Nu exista informatii
Paturi de uscare namol

Mneciu Pmteni

Nu exista informatii

Ingrosator
4164

Depozit de
deseuri

Paturi de uscare namol


Ingrosator

Breaza

1,19

Ameliorare sol
-

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol


5

Slnic

0,08

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Cornu

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Fermentare anaeroba,
7

Cmpina

2,88

Rezervor aerare namol,


Paturi de uscare namol

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

164

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Vlenii de Munte

0,19

Rezervor aerare namol,


Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Floreti

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Nu exista informatii

10

Clineti

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Nu exista informatii

11

Filipeti

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Nu exista informatii

12

Bicoi

0,4

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

13

Boldeti-Sceni

Nu exista informatii

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

14

Urlai

0,39

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

15

Mizil

1,26

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

16

Plopeni

0,63

Paturi de uscare namol

Rezervor Imhoff
Paturi de uscare namol
17

Valea Clug-reasc

0,02

Rezervor aerare namol,


Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

18

Novaceti

Nu exista informatii

Nu exista informatii

Nu exista informatii

19

Ploieti

4760

Nu exista informatii

Paturi de uscare namol

Judetul Satu Mare (Studiu de fezabilitate Judetul Satu Mare,Strategia de evacuare a namolului, ILF, 2010)

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

165

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Satu Mare

4278

2052

Fermentare

Depozit deseuri

Carei

15

600

Paturi de uscare namol

Depozit deseuri

Negreti Oa

200

366

Paturi de uscare namol

Valorificarea in agricultura

Tnad

13

184

Paturi de uscare namol

Paturi de uscare namol

Ardud

Nu este in operare

115

Nu este in operare

Nu este in operare

Livada

Nu este in operare

98

Nu este in operare

Nu este in operare

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Agricultura

Depozit deseuri

Judetul Slaj (Studiu de fezabilitate - Judetul Slaj, Extindere si reabilitare apa si apa uzata)
Ingrosator namol
3

Zalau

1790

Deshidratare namol
Paturi de uscare namol
Ingrosator

Jibou

284

Deshidratare mecanica a
namolului
Paturi de uscare namol
Stabilizare namol

Simleu Silvaniei

310
Paturi de uscare namol

Ingrosare
Fermentare anaeroba
Deshidratare
mecanica
Rezervoare de
pastrare a excesului
de namol

Rezervoare de
pastrare a namolului

Agriculturasolutie
preferabila
Depozitare
deseuri

Site depozitare deseuri

Compost
Co- Incinerare

Paturi de humificare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

166

Site depozitare deseuri

Valorificare in
agricultura
Site depozitare deseuri

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

uscat in exces
Paturi de humificare
Judetul Sibiu (Proiect de servicii municipale Sibiu, Tratarea si evacuarea namolului; Studiu de fezabilitate Sibiu Medias, Extindere si reabilitare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare
MVV Energie AG, 2008)
Ingrosare,
Fermentare anaeroba
1

Sibiu (Mohu)

6757

Fermentare anaeroba

Depozit de deseuri

Deshidratare mecanica
Si deshidratare
2

Avrig

327

Paturi de uscare namol

Ingrosare si
deshidratare

Tlmaciu

Deshidratarea
namolului

Slite

Evacuarea namolului in rau

Deshidratarea
namolului

Media

1581

Depozit de deseuri
neconform
Utilizare in
agricultura
Incinerare

Fermentare
Paturi de uscare namol
6

Agnita

243

Reabilitare

Dumbr-veni

154

Reabilitare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

167

Compost

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Suceava County (Studiu de fezabilitate Suceava, Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare, 2009)
1

Suceava

270

2038

Depozit de gunoi

Ingrosator namol
2

Flticeni

60,45

535

Depozit deseu namol

Fermentare

Depozit de gunoi

Deshidatare mecanica

Agricultura

Ingrosator namol
3

Rdui

620

Fermentare

Incinerare
Paturi de ingrosare namol

Stocare in
depozite
municipale de
deseuri

Dupa uscare se utilizeaza


ca fertilizator

Ameliorare sol

Deshidratare
mecanica
Stabilizare anaeroba
4

Vatra Dornei

8,42

373

Paturi de uscare namol


Deshidratre mecanica
Stabilizare anaeroba

Gura Humorului

1,52

322

Paturi de uscare namol

Deshidratare
mecanica

Depozit de gunoi

Judetul Teleorman (Studiu de fezabilitate Judetul Teleorman, Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, CES, GFA, UTCB, 2007)
1

Alexandria

12348

Linia de namol nu este in


operare

Depozit urban de deseuri

Agricultura
Depozitare in

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

168

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

noul depozit de
deseuri
Mavrodin

Fermentare
Deshidratarea mecanica
Tratare chimica
Paturi de uscare namol
Fermentare
Deshidratarea mecanica
2

Turnu Mgurele

6802

Evacuare depozit gunoi

Evacuare depozit gunoi

Depozit urban de deseuri

Tratare chimica
Paturi de uscare namol
Fermentare
Deshidratarea mecanica
3

Roiorii de Vede

5720
Tratare chimica
Paturi de uscare namol
Fermentare
Deshidratarea mecanica

Zimnicea

2327
Tratare chimica
Paturi de uscare namol

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

169

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

Depozit urban de deseuri

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Fermentare
Deshidratarea mecanica
5

Videle

1552
Tratare chimica
Paturi de uscare namol
Judet Timi (Gestionare namol Aquatim)

Ingrosator
1

Timioara

27364

Presa filtru

Jimbolia

939

Agricultura

Deta

484

Zone verzi

Snnicolau Mare

1180

Reca

394

Fget

318

Ciacova

210

Gtaia

394

Buzia

470

Depozit deseuri

Depozitare
deseuri
Compost

Tulcea County (Studiu de fezabilitate Judetul Teleorman Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, CES,GFA, UTCB, 2007)
275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

170

Recuperare
energie

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Fermentare mezofilica
1

Tulcea

17936

Deshidratare
mecanica

Stabilizare chimica
Aerare prelungita
2

Babadag

Isacea

881

460

Deshidratare
mecanica

Tratare chimica

Agricultura

Aerare prelungita

Depozit de
deseuri

Deshidratare
mecanica

Tratare chimica
Aerare prelungita
4

Sulina

460

Deshidratare
mecanica

Tratare chimica
5

Mcin

1073

Aerare prelungita
Deshidratare

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

171

Compost

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

mecanica
Tratare chimica
Judetul Vlcea (Studiu de fezabilitate Judetul Vlcea Strategia de evacuare a namolului, ILF, 2010)
1

Drgani

63,5

60,28

Paturi de uscare namol

Depozit gunoi

Climneti

10

310

Paturi de uscare namol

Depozit gunoi

Olneti

117

217

Paturi de uscare namol

Depozit gunoi

Bbeni

2,6

194

Paturi de uscare namol

Depozit gunoi

Blceti

68

SEAU - abandonata

SEAU abandonata

Depozit cenusa
actual
Depozit gunoi
Agricultura

Judetul Vrancea (Studiu de fezabilitate Judetul Vrancea, Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare)
Ingrosare
1

Focani

1139,7

4072,42

Platforma de uscare

Stabilizare anaeroba

Rezervor de decantare

Deshidratare
mecanica

Depozit gunoi
Agricultura

Ingrosare
2

Adjud

178

443,92

Platforma de uscare

Stabilizare anaeroba
Deshidratare
mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

172

Compost

Evacuare spre deseurile


din Adjud

Incinerare

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Nr. crt.

SEAU

Cantitatea actuala
de namol
produsa*
(tSU/an)

Estimare a productiei
de namol in 2018

Tratarea actuala
namolului

Propuneri privind
tratarea namolului

Evacuarea actuala a
namolului

(t/an SU)
Ingrosare

Panciu

14

210,04

Paturi de uscare namol

Stabilizare anaeroba

Evacuare spre Haret

Deshidratare
mecanica
Ingrosare
4

Mreti

15

339,43

Paturi de uscare namol

Stabilizare anaeroba

Evacuare spre Haret

Deshidratare
mecanica
Ingrosare
5

Odobeti

201,16

Stabilizare anaeroba
Deshidratare
mecanica

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

173

Propuneri
privind
evacuarea
namolului

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabelul A.2: Stadiul proiectelor finanate prin msura ISPA


Locuitori echivalenti

Debitul SEAU
Oras

Program ISPA

Data
Finalizare

l.e

mc/zi

Incarcarea organicaCBO5
t/an

2013

2015

2013

2015

2013

2015

52864

64148

256604

311378

5620

6819

Arad

Reabilitarea staiei de epurare cu scopul de


a proteja apele Mureului

2010

Bacu

Reabilitarea reelei de alimentare cu ap


potabil, a staiei de epurare i de canalizare

Nu avem date

Craiova

Reabilitarea sistemului de canalizare i a


staiei de epurare

2010

Constana

Reabilitarea sistemului de canalizare i a


staiei de epurare a apei

2013

Timioara

Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor


uzate i modernizarea reelei de canalizare

2013

Iai

Modernizarea reelei de alimentare cu ap


potabila i reelei de canalizare.

247390

254780

308963

343877

26432

27222

61268

60607

307361

305218

8124

8060

Braov

Sistem de tratare a apei potabile i uzate.

Cluj

Reabilitarea i modernizarea sistemului de


distribuire a apei i a sistemului de
canalizare

2010

Trgu Mure

Reabilitarea reelei de alimentare cu apa


potabil i a sistemelor de epurare i
colectare a apelor uzate

42593

142057

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

174

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Sibiu

Modernizarea reelei de distributie a apei


potabile i a sistemelor de canalizare

14566

15175

153334

185248

3210

3499

Brila

Reabilitarea i extinderea reelei de


canalizare i construirea unor sisteme de
epurare a apelor uzate.

54972

54972

351414

345667

Buzu

Reabilitarea staiei de epurare a apei i a


sistemelor de canalizare i de distributie a
apei potabile

30161

33802

145006

162509

3176

3559

Piatra Neam

Reabilitarea sistemului de aprovizionare cu


ap potabila, a reelei de canalizare i
epurare a apelor uzate

56380

62854

236008

256674

5830

6547

Focani

Reabilitarea reelei de canalizare i a staiilor


de epurare a apelor uzate

2013

101518

Oradea

Reabilitarea reelei de canalizare i a staiilor


de epurare a apelor

2010

Piteti

Reabilitarea staiei de epurare a apei, a


reelei de canalizare i a sistemului de
aprovizionare cu ap potabil.

195421

4678.7

Botoani

Reabilitarea i modernizarea sistemului de


aprovizionare cu ap potabil, a reelei de
canalizare i de epurare a apelor uzate

36135

35965

141529

140972

Rmnicu Vlcea

Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap,


a sistemului de canalizare i a staiei de
epurare a apelor uzate.

2010

Bucureti

Reabilitarea staiei de epurare a apelor uzate


: Faza I, aflat n judeul Ilfov

2013

Galai

Modernizarea reelelor de ap i canalizare


i construirea unei staii de epurare a apelor
uzate.

69310

66727

604471

602458

51274

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

175

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Drobeta Tr.
Severin

Reabilitarea i modernizarea sistemului de


alimentare cu ap potabil i a sistemului de
canalizare.

2011

Cara Severin

mbuntirea sistemelor de alimentare cu


ap, de canalizare i epurare a apelor uzate.

Deva i
Hunedoara

Reabilitarea i modernizarea sistemelor de


alimentare cu ap potabil i ape uzate n
Deva i Hunedoara.

Suceava

Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap,


extinderea sistemului de canalizare i
modernizarea staiei de epurare a apelor
uzate.

719385

99039

Baia Mare

Reabilitarea i modernizarea serviciilor de


alimentare cu ap potabil i de canalizare.

2010

Tabelul A.3: Stadiul proiectelor finanate prin fonduri de Coeziune Axa prioritar I
Programul POS Mediu
Jude

Explicaii

Stadiu

Oraele n care vor fi staii noi sau reabilitate

Arad

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu apa i canalizare n judeul Arad.

n promovare

Arad, Curtici, Santana, Ndlac, Pecica, Siria

Bacu

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Bacu.

n pregtire

Dolj

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Dolj.

n pregtire

Constana- Ialomia

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Constana.

n pregtire

Timi

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Timis

n pregtire

Constana Nord, Mangalia, Medgidia, Mihail-Kogalniceanu,


Cobadin,Hrova, Poarta Alba, Fierbini, Feteti, Tndrei

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

176

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Iai

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Iai

n promovare

Iai, Trgu Frumos, Podu Iloaiei, Hrlu

Modernizarea infrastructurii de ap/ ap uzat n


principalele aglomerri: Codlea, Rupea, Zrneti din
judeul Braov.

n implementare

Braov , Feldioara, Hoghiz, Lunca Calnicului, Moieciu, Codlea.

Braov

Cluj

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Cluj-Slaj

n implementare

imleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Zalu, Cluj-Napoca, Dej,


Gherla i Huedin.

Mure

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Mure.

n pregtire

Sibiu

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Sibiu.

n pregtire

Media, Agnita, Dumbrveni.

Brila

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Brila.

n pregtire

Furei , Insurei

Buzu

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Buzu.

n pregtire

Neam

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Neam.

n pregtire.

Vrancea

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Vrancea.

n implementare.

Bihor

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Bihor.

n pregtire

Arge

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Arge.

n pregtire

Botoani

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Botoani.

n pregtire

Vlcea

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu


ap i canalizare n judeul Vlcea.

n pregtire

Ilfov

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare

n pregtire

Odobeti, Mraeti, Panciu, Adjud, Homocea, Focani.

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

177

Bragadiru, Brneti, Domneti.

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
cu ap i canalizare n judeul Ilfov.
Galai

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Galai.

n pregtire

Mehedini

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Mehedini.

n pregtire

Cara Severin

Modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat n


judeul Cara-Severin.

n pregtire

Modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat n


judeul Hunedoara.

n pregtire

Suceava

Modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat n


judeul Hunedoara.

n pregtire

Maramure

Modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat n


judeul Hunedoara.

n pregtire

Bistria

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Bistria.

n implementare

Bistria, Beclean, Salva, Sngeorz-Bai, Feldru

Gorj

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Gorj

n implementare

Bumbeti Jiu , Trgu Crbuneti , icleni

Olt

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Olt.

n implementare

Scorniceti, Drganeti-Olt, Piatra-Olt, Potcoava.

Tulcea

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Tulcea.

n implementare

Tulcea, Mcin, Isaccea

Giurgiu

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Giurgiu.

n implementare

Slobozia, Bolintin- Vale , Mihileti.

Clrai

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Clrai.

n implementare

Clrai, Urziceni , Fundulea, Budeti, Oltenia.

Teleorman

Modernizarea infrastructurii de ap si ap uzat n


principalele aglomerri din judeul Clrai.

n implementare

Alexandria, Turnu Mgurele , Roiori de Vede, Zimnicea, Videle

Dmbovia

Extinderea i modernizarea sistemului de alimentare cu

n promovare

Trgovite-Sud, Pucioasa, Fieni, Geti, Titu

Hunedoara
(Deva )

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

178

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
ap i canalizare n judeul Dmbovia.
Alba

Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare


cu ap i canalizare n judeul Alba.

n promovare

Sebeel, Petreti, Cugir, Sebe, Cmpeni, Alba-Iulia, Blaj, Cugir, Aiud,


Ocna-Mure.

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

179

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

180

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Appendix B. Estimari 2010 2040


B.1.

Prognoze privind populatia

(varianta electronica este atasata acestui raport pe CD-ROM)

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

181

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Appendix C. Directivele CE si Legislatia


Romaneasca corespondenta
C.1.

Legislatia UE si cea romaneasca

C.1.1.

Cele mai importante Directive CE privind namolurile de epurare:

Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 pentru protectia mediului, si in special al solului, cand se
utilizeaza namol de canalizare in agricultura
Reciclarea nmolurilor de epurare n agricultur a fost reglementat prin Directiva 86/278/CEE din 1986.
Directiva se adreseaza atat reducerii agentilor patogeni, cat i potenialului de acumulare a poluanilor n
sol. Directiva stabilete valori limit maxim de potenial toxic elemente (PTE), n nmol sau in solul pe
care s-a aplicat nmolul tratat i recomanda in general, recoltarea, punatul, precum i restriciile, pentru
a oferi protecie contra agenilor patogeni reziduali, minimizand astfel riscurile pentru sanatate. Directiva
permite utilizarea nmolurilor netratate, pentru a fi utilizate pe terenurile agricole dac acestea sunt
injectate sau ngropate n sol. n caz contrar, nmolurile sunt tratate nainte de a fi utilizate n agricultur; cu
toate acestea, directiva nu precizeaz procesele de tratament, dar definete mai degrab nmolurile tratate
ca "nmoluri care au fost supus biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt
procedeu corespunztor, astfel nct sa li se reduca semnificativ fermentabilitatea i riscurile pentru
sntate rezultate prin utilizarea lor "(art. 2 litera (b)).
Majoritatea statelor membre au introdus reguli care sunt mai stricte dect cele impuse de directiv, i in
consecin, valorile limit i gama de parametri variaz considerabil n Europa. Standardele adoptate de
ctre statele membre sunt rezumate n Seciunea 2.2.
Dei au existat comentarii anterioare de revizuire a prezentei directive din 1999, Comisia a efectuat recent
o analiz cuprinztoare a dispoziiilor cuprinse n Directiv. Consultarea a avut loc i recomandrile finale
au fost ateptate la nceputul anului 2010, dar nu sunt nc publicate. Presupunnd c se ajunge la un
acord, este foarte probabil s mai fie nc doi ani nainte de revizuire a directivei care este n vigoare.
Cinci opiuni au fost luate n considerare n consultare:
Optiunea 1: Nicio schimbare, pstrnd Directiva, asa cum este;
Optiunea 2: Introducerea anumitor standarde mai stricte, n special pentru metale grele, standardele
pentru unele substante organice i ageni patogeni, i cerine mai stricte cu privire la aplicarea
namolului, la prelevarea probelor i monitorizarea nmolurilor;
Opiunea 3: Introducerea unor standarde mai stricte pentru toate substanele i interdicia de aplicare a
nmolurilor, pentru unele culturi;
Opiunea 4: interzicerea total a utilizrii nmolurilor pe terenuri i

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

182

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Opiunea 5: Abrogarea directivei (de exemplu, fiecare stat membru isi stabilete independent
reglementrile).
Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane se refer la colectarea, epurarea i evacuarea
apelor uzate urbane i a epurarii i evacurii apelor uzate din anumite sectoare industriale. Directiva
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane ncurajeaz reciclarea nmolurilor care provin din
epurarea apelor reziduale. Aceasta prevede c nmolurile care provin din epurarea apelor reziduale, sa fie
tratate si utilizate in mod corespunzator si sa faca obiectul unor norme generale si al inregistrarii si
autorizarii. n temeiul directivei, autoritile statelor membre trebuie s publice, de asemenea, rapoarte de
situaie privind evacuarea apelor urbane reziduale i a nmolurilor provenite din sectorul lor de activitate.
Directiva Consiliului 99/31/CE din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deeuri (Directiva privind depozitele
de deeuri)
Politica UE de gestionare a deeurilor (CEC 1999) are drept scop s ncurajeze valorificarea materialelor
din deeuri i sa reduca eliminarea deeurilor biodegradabile n depozitele de deeuri. Directiva privind
depozitele de deeuri (99/31/CE) oblig statele membre s reduc cantitatea de deeuri biodegradabile
trimisa la depozitele de deeuri la 35% fata de nivelul din 1995, pn n 2016. Aceasta inseamna c
depozitarea nu este considerat o abordare durabila de gestionare a nmolurilor pe termen lung, sau in
situatia in care se doreste depozitarea namolului, acest trebuie tratat pentru reducerea continutului organic
si/sau a continutului periculos.
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deeurile i
de abrogare a anumitor directive
Directiva 2008/98/CE privind deseurile (Directiva Cadru Deseuri revizuita) stabilete msurile de protecie a
mediului i a sntii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generrii i gestionrii
deeurilor i prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor i creterea eficienei unei astfel de
utilizri.
Atunci cnd nmolul de epurare care este eliminat sau urmeaz s fie eliminat este deeu, intr n
domeniul de aplicare al Directivei 2008/98/CE si trebuie sa respecte principiile dupa care se organizeaza
gestionarea deseurilor. Statele Membre trebuie sa ia msurile necesare pentru a se asigura c deeurile
sunt tratate, reciclate sau valorificate. Atunci cnd nu este posibil s se fac acest lucru, deeurile trebuie
supuse unor operaiuni de eliminare n condiii de siguran, care ndeplinesc un anumit numr de condiii
n ceea ce privete sntatea uman i mediul nconjurtor .Se face o distinctie clara intre incinerarea cu
recuperare de energie si incinerare fara recuperare de energie. Operatiunile de tratare, colectare si
transport a deseurilor se realizeaza in baza unei autorizatii de mediu si se supun unor controale periodice
corespunztoare de ctre autoritile competente.
Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecia apelor mpotriva polurii cu
nitrai provenii din surse agricole
Aceasta directiv are obiectivul de a preveni si reduce poluarea apelor provocat sau indus de nitraii
provenii din surse agricole. n acest scop directiva impune statelor membre s desemneze zone
vulnerabile care contribuie la poluarea apelor cu nitrai. n cadrul acestor zone vulnerabile, fermierii ar
trebui s aplice un cod de bune practici agricole. Un astfel de cod, de exemplu, ar putea furniza perioadele
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

183

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
n timpul crora mprtierea fertilizanilor este necorespunztoare, interdicii de mprtiere a fertilizanilor
pe terenuri abrupte sau saturate cu ap, inundate, ngheate sau acoperite cu zpad. Avnd n vedere c
directiva consider c nmolul de epurare se ncadreaz n definiia ngrminte, un astfel de cod de
bune practici agricole ar trebui s se aplice, de asemenea, la mprtierea pe camp a nmolurilor de
epurare.
Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea
deeurilor.
Nmolul de epurare uscat poate fi incinerat pentru a produce energie sau coincinerat. Nmolurile de
epurare se ncadreaz n categoria deeuri i, astfel, se ncadreaz n domeniul de aplicare al Directivei
2000/76/CE privind incinerarea deeurilor. Prezenta directiv stabilete mai multe standarde i cerine
tehnice (emisii de aer, evacuarea apei contaminate, proiectarea instalatiei), care trebuie s fie respectate
de ctre operatorii instalaiilor care incinereaz/coincinereaza nmolul de epurare uscat.
C.1.2.

Legislatia CE cu implicatii in gestionarea namolului transpusa in legislatia


romaneasca si standarde normative

Toata legislatia relevanta a CE ce are implicatii in gestionarea namolurilor a fost transpusa in legislatia
romaneasca. In continuare, am sintetizat cateva dintre ele.
OM MMGA / MAPDR nr 344/708/2004 (JO 959, 19.10.2004) privind aprobarea Normelor tehnice privind
protecia mediului, i n special a solului, atunci cnd nmolul de epurare este utilizat n agricultur
Conform prevederilor normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza
namol de epurare in agricultura, anexa a OM nr. 344/2004, nmolurile provenite de la staiile de epurare a
apelor uzate din localiti i din alte staii de epurare a apelor uzate cu o compoziie asemntoare apelor
uzate oreneti pot fi utilizate n agricultur numai dac sunt n conformitate cu cerintele acestei norme
tehnice.
Avand in vedere ca utilizarea namolului in agricultura este considerata a fi cea mai durabila optiune de
gestiune a namolului, expunem in continuoare cerintele specifice privind standardele romanesti.
Concentraiile de metale grele n solurile pe care se aplic nmoluri, concentraiile de metale grele din
nmoluri i cantitile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse n solurile cu destinaie
agricol sunt cele prezentate n tabelele nr. 4.1, 4.2 i 4.3 respectiv.
Tabelul C.1 Valorile maxime admisibile pentru concentraiile de metale grele n solurile pe care se aplic nmoluri
(mg/kg de materie uscat ntr-o prob reprezentativ de sol cu un pH mai mare de 6,5)

Parametri

Valori limit

Cadmiu

Cupru

100

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

184

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Parametri

Valori limit

Nichel

50

Plumb

50

Zinc

300

Mercur

Crom

100

Tabelul C.1: Concentraiile maxime admisibile de metale grele din nmolurile destinate pentru utilizarea n agricultur
(mg/kg de substanta uscat)

Parametri

Valori limita

Cadmiu

10

Cupru

500

Nichel

100

Plumb

300

Zinc

2000

Mercur

Crom

500

Cobalt

50

Arsen

10

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

185

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Parametri

Valori limita

AOX (suma compuilor organohalogenai)

500

PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice)

Suma urmtoarelor substane: antracen, benzoantracen, benzofluoranten,


benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1,2,3) piren, naftalin,
fenantren, piren

0,8

Tabelul C.2: Valorile limit pentru cantitile anuale de metale grele care pot fi introduse n terenurile agricole pe baza
unei medii de 10 ani (kg/ha/an)

Parametri

Valori limita

Cd

0,15

Cu

12

Ni

Pb

15

Zn

30

Hg

0,1

Cr

12

Pentru alte elemente poluante care nu sunt trecute n tabelele de mai sus, restriciile i utilizarea
nmolurilor vor fi stabilite de ctre autoritatea teritoriala de protecie a mediului, n baza recomandrilor
primite din partea autoritilor centrale de mediu, pe baza studiilor efectuate de Institutul Naional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului i de Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie,
pentru fiecare staie de epurare, pe baza analizelor de sol i nmol.
Pot fi utilizate n agricultur numai nmolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de ctre
agenia local de protecie a mediului pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

186

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Pedologice i Agrochimice (OSPA) i aprobat de direcia pentru agricultur i dezvoltare rural. In studiu
trebuie s se prevad condiiile pe care trebuie s le respecte productorul i utilizatorul nmolului pentru a
se asigura protecia mediului.
Urmatoarele metode de prelevare si analiza sunt adoptate:
Prelevri de sol
Probele reprezentative de sol pentru analiz trebuie s fie constituite n mod normal prin amestecarea a 25
de carote prelevate de pe un teren nu mai mare sau egal cu 5 ha, care este lucrat/utilizat n acelai scop.
Probele trebuie luate la o adncime de 25 cm, n cazul n care adncimea solului arabil este mai mic
dect aceast valoare; cu toate acestea, adncimea de prelevare n acest ultim caz nu trebuie s fie mai
mic de 10 cm.
Prelevri de nmoluri
Nmolurile trebuie prelevate dup tratare, ns naintea furnizrii catre utilizator, i trebuie s fie
reprezentative pentru producia de nmoluri.
Metode de analiz
Analiza metalelor grele trebuie efectuat n urma mineralizrii cu acid tare. Metoda de referin a analizei
trebuie s fie cea a spectrometriei cu absorbie atomic, iar limita de detecie pentru fiecare metal nu
trebuie s fie mai mare de 10 % fa de valoarea limit.
Se interzice utilizarea nmolurilor sau imprastierea acestora n vederea utilizrii lor pe:
terenurile folosite pentru punat;
terenurile destinate cultivrii arbutilor fructiferi;
terenurile destinate culturii legumelor;
terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni nainte de recoltare i n timpul recoltrii.
Tabelul de mai jos prezinta conditiile pentru soluri pentru a fi corespunzatoare pentru imprastierea
namolului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

187

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul C.3: Criterii de evaluare a pretabilitii solurilor la aplicarea nmolului

Parametru

Gradul de afectare

Exclus

fr

slab

mediu

mare

Topografia
terenului

foarte slab
neuniform

slab neuniform

moderat
neuniform

puternic
neuniform

foarte puternic
neuniform

Panta terenului

<2%

2,1-5 %

5,1-10 %

10,1-15 %

> 15,1 %

Textura solului

lut nisipos
argilos, lut
mediu, lut
prfos

lut nisipos
grosier, lut
nisipos mijlociu,
lut nisipos fin,
lut nisipos
prfos, lut
argilos mediu

nisip lutos fin,


argil nisipoas

nisip lutos
grosier, nisip
lutos mijlociu,
lut argilo-prfos

nisip grosier, nisip


mijlociu, nisip fin,
argil lutoas, argil
prfoas, argil
medie, argil fin,
roci compacte
fisurate, pietriuri,
roci compacte dure,
depozite organice

Permeabilitatea
solului

mijlocie

mare

mica

foarte mic

extrem de mic,
foarte mare

Drenajul solului

bine drenate

moderat
drenate

intens drenate

foarte slab drenate,


slab drenate,
excesiv drenate,
imperfect drenate

Pericol de
eroziune la
suprafa

absent

mic

moderat

mare, foarte mare

Inundabilitate

neinundabil

tot timpul anului

inundabil

Capacitatea de
ap util

mare

mijlocie

foarte mare

extrem de mare

foarte mic, mic

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

188

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Parametru

Gradul de afectare

Exclus

Adncimea apei
freatice

foarte mare

mare

mijlocie

mic (textur
mijlociu-fin)

superficial, extrem
de mic, foarte mic
(textur grosier)

Volumul edafic

extrem de
mare, excesiv
de mare

foarte mare

mare

mijlocie

extrem de mic,
foarte mic, mic

pH-ul

> 6,9

6,5-6,8

5,9-6,4

5,5-5,8

< 5,5

Capacitatea de
schimb cationic

mijlocie

mare

mica

foarte mare

extrem de mic,
foarte mic, extrem
de mare

ncrcarea cu
metale grele
(comparativ cu
valorile din tabelul
4.1)

< 20 %

20-40 %

40-60 %

60-80 %

> 80 %

mprtierea nmolului se face numai n perioadele n care sunt posibile accesul normal pe teren i
ncorporarea nmolului n sol imediat dup aplicare.
n utilizarea nmolurilor trebuie s se in cont de urmtoarele reguli:
a. trebuie s fie avute n vedere necesitile nutriionale ale plantelor
b. s nu se compromit calitatea solurilor i a apelor de suprafa
c.

valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaz a fi aplicate nmoluri de epurare trebuie s fie
meninut la valori peste 6,5

Productorii de nmoluri trebuie s furnizeze utilizatorului de nmol, cu regularitate, informaii privind


disponibilul de nmol i caracteristicile nmolului.
Numarul de analize a namolurilor depinde de cantitatea de namol produsa la SEAU asa cum se indica in
Tabelul C.5

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

189

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul C.4: Numrul analizelor de nmol

Tone de substan
uscat folosite n
agricultur1)

< 30

30 - 150

151 - 800

801
1600

1601 3200

3201
6400

> 6400

Parametrii
2
agronomici )

12

15

18

Metale grele3)

12

15

18

HAP, PCB, AOX

0/ 1

12

Dioxine

0/ 1

0/ 1

Tone de substan uscat naintea tratrii cu var sau cu lapte de var ori naintea compostrii

Substan uscat, carbon organic, pH, N, P2O5, K2O, CaO

Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, Co, As

Productorul de nmol are urmtoarele obligaii:


1. s anune autoritatea teritorial de mediu i utilizatorii de nmol despre eventualii poluani existeni
n nmol
2. s identifice utilizatorul de nmol i suprafeele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care ntrunesc
condiiile necesare utilizrii nmolului, pe baza studiilor pedologice ntocmite, la cererea
productorului, de ctre oficiile teritoriale de studii pedologice i agrochimice
3. s contacteze utilizatorul de nmol i s evalueze posibilitile de utilizare a nmolului
Pentru a obine permisul de aplicare n baza autorizaiei de funcionare a staiei de epurare, productorul
de nmol trebuie s trimit autoritii teritoriale competente, cu cel puin o lun nainte de perioada de
mprtiere, date cu privire la:
a. cantitile de nmoluri generate i cantitile de nmoluri furnizate pentru utilizarea n agricultur
b. compoziia i caracteristicile nmolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a nmolurilor din
prezentul ordin
c.

tipul de tratament aplicat nmolului

d. datele de identificare a utilizatorilor de nmoluri


275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

190

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
e. datele despre localizarea suprafeei agricole pe care urmeaz s se aplice nmol
f.

perioada probabil de mprtiere

g. tipul culturii;
4. s asigure transportul i mprtierea nmolului
5. s anune autoritatea teritorial de mediu n cazul nerespectrii condiiilor iniiale de eliberare a
permisului de mprtiere, la schimbarea terenului, sau n cazul n care utilizatorul de nmol refuz
ulterior nmolul
6. s aleag soluia de eliminare a nmolului (incinerare, depozitare) n cazul neobinerii autorizaiei
de mprtiere a nmolului sau n situaia n care nu gsete loc de mprtiere
7. s in la zi registrele cu:
a. cantitile de nmoluri produse i cantitile de nmoluri furnizate pentru agricultur
b. compoziia i caracteristicile nmolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a
nmolurilor din Tabelul 2.6.
c.

tipul de tratament efectuat

d. numele i adresele destinatarilor de nmoluri i locurile de utilizare a nmolurilor


8. s comunice, la cererea autoritilor competente, informaiile care se gsesc n registrele de
eviden
9. s realizeze studiul agrochimie special de control i monitorizare a solului pe care s-a aplicat
nmolul.
Productorul este responsabil de nmol pentru tot ceea ce nseamn calitatea, cantitatea, transportul,
mprtierea nmolului pe suprafeele agricole, precum i pentru efectele acestuia asupra mediului i
sntii omului dup utilizare.
Utilizatorii de nmoluri de epurare sunt obligai:
a. s anune autoritile competente i productorul de nmol despre rotaia culturii
b. s realizeze ncorporarea nmolurilor n sol n aceeai zi n care s-a aplicat nmolul
c.

s anune productorul de nmol dac s-a rzgndit n privina utilizrii nmolului, nainte de a se
realiza transportul acestuia

n zonele de utilizare a nmolurilor se organizeaz sistemul de monitorizare a factorilor de mediu (sol, ap,
plante), n completarea sistemului naional, in aceasta privinta:
Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie :
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

191

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
a. asigur organizarea activitii de monitorizare (sol, ap i plante) dup utilizarea nmolului pe
terenurile agricole, pe baza finanrii primite pentru aceast activitate de la Ministerul Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale
b. realizeaza studiul agrochimie special de control i monitorizare a solului pe care s-a aplicat
nmolul
Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale:
asigur fondurile necesare pentru dotarea i autorizarea laboratoarelor Institutului de Cercetri
pentru Pedologie i Agrochimie i ale Oficiului de Studii Pedologice i Agrochimice pentru analize de
sol, plante i nmol
asigur fondurile necesare pentru ca Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie i Oficiul
de Studii Pedologice i Agrochimice s efectueze studii pedologice speciale n scopul alegerii
terenurilor care se preteaz pentru distribuirea nmolului de epurare i urmrete evoluia culturilor
pe aceste terenuri
asigur finanarea activitii de monitoring (sol, ap i plante) dup utilizarea nmolului pe terenurile
agricole
HG nr. 930/2005, (MOf 800/02.09.2005) pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea
zonelor de protecie sanitar i hidrologica
HG nr. 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie
sanitar i hidrologica stabileste zonele de securitate propuse in functie de riscurile de poluare ale apei
potabile.
Dimensionarea zonelor de protectie se face conform art.11 din Norma aprobata prin HG 930/2005 in
vederea evitrii oricrei posibiliti de impurificare a apei, lundu-se n considerare toi factorii locali,
naturali i antropici, care pot interveni n impurificarea apei, i anume:
a. caracteristicile geomorfologice, geotectonice i geotehnice ale zonei;
b. structura i parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra acviferului captat;
c.

structura i parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;

d. calitatea apelor de suprafa, n cazurile cnd acestea sunt n legtur hidraulic cu


acviferul captat;
e. regimul de exploatare a captrilor;
f.

sursele punctuale i difuze de poluare existente;

g. alte aspecte constatate n teren.


Msurile luate cu privire la exploatarea i amenajarea terenurilor incluse n zonele de protecie sanitar cu
regim de restricie
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

192

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Conform art. 21 (1) din Norma speciala aprobata prin HG 930/2005, terenurile cuprinse n zona de
protecie sanitar cu regim de restricie pot fi exploatate agricol de ctre deintorii acestora, dar cu
interzicerea:
a. utilizrii ngrmintelor naturale i chimice;
b. utilizrii substanelor fitosanitare;
c.

irigrii cu ape uzate, chiar epurate complet;

d. amplasrii grajdurilor i coteelor de animale i a depozitrii de gunoi animalier;


e. punatului i nsilozrii nutreurilor;
f.

amplasrii de sere i de iazuri piscicole.

OUG nr.195/ 2005 privind protecia mediului aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare este actul in baza caruia poate fi adoptat legislaia subsecvent n domeniul
proteciei mediului. Reglementeaza regimul substantelor si deseurilor; protectia apelor si ecosistemelor
acvatice, protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre. Stabileste procedura de evaluare a
impactului asupra mediului, atributiile si raspunderile autoritatilor pentru protectia mediului; obligatiile
persoanelor fizice si juridice ; sanctiunile pentru incalcarea prevederilor legii protectiei mediului ; lista
activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea
acordului si/sau autorizatiei de mediu.
Ordonana de Urgen a Guvernului 78/ 2000 privind regimul deeurilor, aprobata prin Legea
465/2001, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca orice deseu trebuie tratat pentru reducerea
volumului sau a continutului periculos. Orice activitate de tratare se realizeaza in baza unui act de
reglementare emis de autoritatea pentru protectia mediului competenta.
Tot in baza acestei legi sunt elaborate Planurile regionale si judetene de gestionarea deseurilor, planuri in
care la capitolul Fluxuri de deseuri sunt analizate si sunt propuse masuri pentru gestionarea namolurilor
de epurare.
In HG nr. 352/2005 pentru modificarea HG nr. 188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor
norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, in art.6 (2) se prevede ca
nmolurile provenite din epurarea apelor uzate trebuie sa se depoziteze n mod corespunztor sau sa se
utilizeze ori de cte ori acest lucru este posibil. Modul de depozitare sau de utilizare a acestora trebuie s
reduc la minimum efectele negative asupra mediului i se precizeaz n avizele/autorizaiile de
gospodrire a apelor. Utilizarea nmolurilor se poate face numai cu avizul autoritilor competente, n
funcie de origine i de domeniul de utilizare.
Hotrrea de Guvern 349/2005 privind depozitarea deeurilor stabilete cadrul legal pentru
desfurarea activitii de depozitare a deeurilor. Namolurile de epurare pot fi depozitate, daca sunt
deshidratate (umiditate < 65%) si daca respecta prevederile OM 95/2005 privind criteriile de acceptare la
depozitare a unui deseu (a preluat prevederile Deciziei Consiliului 2003/33/CE). Acolo unde caracteristicile
namolului indeplinesc conditiile de acceptare la depozitare ca fiind nepericulos, acestea pot fi utilizate la
inchideri de depozite de deseuri menajere sau industriale sau pentru reabilitarea siturilor poluate istoric (ca
sol fertil).
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

193

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
HG nr.1403/2007 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost
afectate stabilete cadrul legal pentru desfurarea activitilor de curire, remediere, reconstrucie
ecologic a zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate si se aplic polurii
mediului geologic produs de activiti cu impact semnificativ care prezint un risc real sau potenial pentru
sntatea oamenilor i a mediului, cat si terenurilor n care ecosistemele terestre au fost afectate. In
domeniul evaluarii poluarii mediului sau a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, Ordinul nr.
756 din 03/11/1997 pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea polurii mediului, in Capitolul III Reglementri privind poluarea solurilor, se refer la modul de incadrare a calitatii solurilor in functie de
concentratiile pragurilor de alerta si a pragurilor de interventie, praguri stabilite pe baza unor liste de
poluanti , si care conduce la o clasificare a folosintei solurilor in soluri cu folosina sensibil i folosinta mai
puin sensibil a terenurilor. (Potentiale implicatii in reutilizarea namolului si ameliorarea terenului).
HG nr. 128/2002, modificata si completata de HG nr.268/2005 privind incinerarea deeurilor. Obiectul
hotrrii l constituie reglementarea activitilor de incinerare i coincinerare i a msurilor de control i
urmrire a instalaiilor de incinerare i coincinerare. Reglementarea activitii de incinerare i coincinerare
are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, n special poluarea aerului,
solului, apelor de suprafa i subterane, i a oricror riscuri pentru sntatea populaiei prin stabilirea
conditiilor de lucru a valorilor limita a emisiilor in aer, apa, reziduuri , controlul si monitorizarea acestora.
Normativul tehnic privind incinerarea deseurilor aprobat prin OM 756/2004 se aplica in conformitate
cu prevederile HG 128/2002 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de
incinerare si coincinerare a deseurilor, controlul instalatiilor si monitorizarea emisiilor, precum si elemente
specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).
Namolul incinerat la statiile de epurare municipale este considerat a fi namol municipal.
Ghid tehnic pentru co-incinerarea deseurilor in cuptoarele de ciment (nepublicat, doar pus pe site)
Ghidul a fost elaborat in cadrul unui Proiect de twinning Phare 2000 pe baza experienei deja dobndite n
co-incinerarea deeurilor de fabricile de ciment din Germania si a exemplului unor instalaii de coincinerare din rile Uniunii Europene. Ghidul a fost elaborat ca instrument in luarea deciziilor de catre
autoritile competente pentru protecia mediului n procesul de reglementare a instalaiilor de co-incinerare
din industria cimentului.
Noua lege privind deeurile introduce o diferentiere clara pentru operatia de incinerare cu valorificare
energetica care este incadrata la operatie de valorificare, spre deosebire de incinerarea fara valorificare
energetica care este incadrata la operatii de eliminare. Orice operatie de valorificare a deseurilor se
realizeaza in baza unei autorizatii de mediu, emisa de autoritatea de mediu competenta.
Ordonana de Urgen a Guvernului 78/ 2000 privind regimul deeurilor, aprobata prin Legea 465/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare. Aceasta lege stabileste ca orice deseu inainte de a fi depozitat
trebuie tratat pentru reducerea volumului sau a continutului periculos. Pana in 2016, Romania trebuie sa
reduca la 35% cantitatea de deseu biodegradabil depozitata comparativ cu anul 1995. De aceea, optiunea
de depozitare nu este o metoda de eliminare durabila pentru namolul de epurare.
Orice activitate de eliminare se realizeaza in baza unui act de reglementare emis de autoritatea pentru
protectia mediului.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

194

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Noua lege privind deeurile introduce o diferentiere clara pentru operatia de incinerare cu valorificare
energetica care este incadrata la operatie de valorificare, spre deosebire de incinerarea fara valorificare
energetica care este incadrata la operatii de eliminare.
Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin OM 757/2004.
Normativul tehnic contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in
scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului (apa de suprafata,
apa subterana, sol si aer) si asupra sanatatii populatiei, generate de depozitarea deseurilor, pe toata
durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari se asigura respectarea tehnicilor de
construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica
disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri. La proiectarea si constructia depozitelor de
deseuri se respecta si toate celelalte cerinte legislative din domeniul constructiilor. La pct.4.2.1 din
Normativ se mentioneaza ca este permisa depozitarea namolurilor cu < de 65% umiditate si, care,
bineinteles respecta criteriile de acceptare la depozitare.
Detalii privind transpunerea Directivelor CE relevante in legislatia romaneasca sunt date in Anexa C la
prezentul document.
C.1.3.

Standardele Statelor Membre UE pentru namol si sol

Elaborarea de ghiduri, coduri de bune practici si control este un proces ce s-a desfasurat in mod continuu
la nivel national iar incepand cu 1986, directiva a fost implementata . In unele State Membre (ex. Suedia si
UK), angajamentele de tip voluntar au impus cerinte mai stringente fata de cele stipulate de Directiva sau
de catre reglementarile nationale. Alte initiative, precum sistemele de asigurare a calitatii au fost dezvoltate
in Germania si Suedia.
O revizuire completa a cadrelor nationale de reglementare s-a realizat de catre Comisia Europeana in 2002
(Sede si Anderson). Acest studiu reflecta faptul ca un numar de 15 State Membre EU au adoptat limite si
practici de gestionare mult mai stricte fata de cele specificate initial in Directiva sau in legi ori in alte tipuri
de angajamente voluntare, coduri sau practici.
Spre exemplu, standardele pentru metalele grele adoptate in diferite tari variaza considerabil (Tabelul C.6
si C.7). Suplimentar, standardele pentru compusi nu au fost incluse in Directiva (ex. Patogeni si substante
organice) ci au fost stabilite de legislatii nationale (Tabel C.8 si Tabel C.9).
.Pentru valorile limita ale contaminantilor in solul tratat cu namol (Tabelul C.6), cele mai multe cerinte la niel
national sunt similare celor specificate in Directiva, spre deosebire de Danemarca, Finlanda si Olanda ce
au cele mai restrictive limite. Unele State Membre (Finlanda, Franta, Ungaria, Luxembrug, Olanda, Suedia,
Belgia (Flandra) si cele 3 Lander in Austria) au introdus limite privind cantitatea anuala maxima de metale
grele, valori valabile pe o durata de 10 ani.
O comparatie a valorilor concentratiilor de metale grele din namol (Tabel C.7) stabilite in unele State
Membre arata ca Statele Membre detin limite mult mai stricte fata de cele stipulate in Directiva.
Aplicarea namolului in agricultura a fost prevenita in unele tari datorita valorilor limita ale concentratiei de
metale grele ce erau foarte stringente (ex. Olanda, Belgia (regiunea Flamanda). Preocuparile privind
potentialele consecinte asupra sanatatii umane si existenta unor potentiale substante toxice si a unor
microorganisme daunatoare in namol a condus chiar la interzicerea utilizarii namolului in agricultura in
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

195

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
unele tari, incluzand Elvetia desi nu exista nicio dovada stiintifica care sa stabileasca faptul ca aceasta
practica este periculoasa.
Tabelul C. 5: Valori ale concentratiilor maxime permisibile pentru potentialele elemente toxice existente in solul tratat
cu namol ()mg/kg sol uscat) in Statele Membre ale EU si US

Directiva 86/278/CEE
Austria: Austria de
jos

Cd

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

1-3

(4)

50-140

1-1,5

30-75

50-300

150-300

100-150

1,5/1

100

60

50

100

200

Austria de sus

100

100

60

100

300/150(9)

Burgenland

100

100

1,5

60

100

300

Vorarlberg

100

100

60

100

300

Steiermark

100

100

60

100

300

0,5

50

40

0,2

30

50

100

Carinthia 5<pH<5.5
5.5<pH<6.5

75

50

0,5

50

70

150

1,5

100

100

70

100

200

Belgia, Flandra

0,9

46

49

1,3

18

56

170

Belgia, Walloon

100

50

50

100

200

Bulgaria

pH=6-7.4

200

100

60

80

250

pH>7.4

200

140

75

100

300

Cipru

1-3

100-150

50-140

1-1,5

30-75

50-300

150-300

Danemarca

0,5

30

40

0,5

15

40

100

Finlanda

0,5

200

100

0,2

60

60

150

pH>6.5

Franta

150

100

50

100

300

(6)

Germania

1,5

100

60

50

100

200

Germania(7)
Clay

1,5

100

60

70

100

200

Sol argilos/slam

60

40

0,5

50

70

150

Nisip

0,4

30

20

0,1

15

40

60

Grecia

140

1,5

75

300

300

Irlanda

50

30

50

150

Italia

1,5

100

75

100

300

Luxemburg

1-3

100-200

50-140

1-1,5

30-75

50-300

150-300

100

50

1,5

50

100

300

(8)

75

0.5

40

100

200

0,5-0,9

40-90

15-70

0,1-0,5

15-70

20-40

50-100

1,5

80

80

60

80

260

pH 5<6

0,5

30

20

0,1

15

70

60

pH 6-7

60

50

0,5

50

70

150

pH >7

1,5

100

100

70

100

200

0,8

10

36

0,3

30

35

140

Estonia(10)
Ungaria
Latvia
Lituania
Malta

Olanda

75/1

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

196

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Cd

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

50

50

30

50

150

5.5<pH<7

200

100

1,5

75

300

300

Portugalia
pH<5.5

Polonia

pH>7

300

200

110

450

450

Sol simplu

50

25

0,8

20

40

80

Sol mediul

75

50

1,2

35

60

120

Sol greu

100

75

1,5

50

80

180

Romania

100

100

50

50

300

Slovacia

60

50

0,5

50

70

150

Slovenia

100

60

0,8

50

85

200

Spania
pH<7

100

50

30

50

150

150

210

1,5

112

300

450

pH>7
Suedia

0,4

60

40

0,3

30

40

100

400 (5)

135

75

300(3)

20

20

1450

775

230

190

1500

UK(1)
USA

(2)

Nota:
(1)

Pentru sol cu pH >5,0, exceptand Cu si Ni sunt pt pH cu valori de la 6,0 7,0; peste pH 7,0 Zn = 300 mg/kg su

(2)

Valori aproximative calculate cumulativ din ratele de poluanti Partea Finala - Regula 503

(3)

Reducere cu 200 mg/kg prpusa ca masura de precautie

(4)

CE (1990) proposa dar nu adoptata

(5)

Valori estimative

(6)

Limite legislatie - prezentate in Ordonanta privind Namolul de Epurare 1992 - Germania

(7)

Noi limite propuse Germania

(8)

Crom VI

(9)

Pentru pH<6

(10)

In soluri in care 5<pH<6 este permisa utilizarea namolului sterilizat cu var

Alte elemente cu restrictii numai in unele tari sau regiuni:


Arseniu

Molybdenum

Cobalt

10

50

30

Austria (Steiermark)
Belgia (Flanders)

22

Ungaria

15

TabelulC. 6: Nivelul maxim al metalelor grele (mg/kg/su) existent in namolul de epurare utilizat in agricultura

Directiva 86/278/EEC

Cd

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

20-40

1000-1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

197

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Cd
Austria: Austria de Jos

Cr

Cu

Hg

Ni

Pb

Zn

50

300

25

100

1500

Austria de

10

500

500

10

100

400

2000

Burgenland

Sus
10

500

500

10

100

500

2000

Voralberg

300

500

100

150

1800

Steiermark

10

500

500

10

100

500

2000

Carinthia

2,5

100

300

2,5

80

150

1800

Belgia, Flandra

250

375

100

300

900

Belgia, Walloon

10

500

600

10

100

500

2000

Bulgaria

30

500

1600

16

350

800

3000

20-40

1000-1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

200

500

100

200

2500

Danemarca

0.8

100

1000

0,8

30

120

4000

Estonia

15

1200

800

16

400

900

2900

Finlanda

300

600

100

150

1500

1000

10

200

800

3000

Cipru
Republica Ceha

France

20

1000

(1)

10

900

800

200

900

2500

Germania(2)

80

(600)

1.4

60

100

(1500)

20-40

500

1000-1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

Ungaria

10

(3)

1000

10

200

750

2500

Irlanda

20

1000

16

300

750

2500

Italia

20

1000

10

300

750

2500

Latvia

20

2000

1000

16

300

750

2500

Germania

Grecia

Lituania
Luxemburg

1000/1

20-40

1000-1750

1000-1750

16-25

300-400

750-1200

2500-4000

800

800

200

500

2000

Malta
Olanda

1,25

75

75

0,75

30

100

300

Poland

10

500

800

100

500

2500

Portugalia

20

1000

1000

16

300

750

2500

Romania

10

500

500

100

300

2000

Slovacia

10

1000

1000

10

300

750

2500

Slovenia

0,5

40

30

0,2

30

40

100

Spania

20

1000

1000

16

300

750

2500

Spania

40

1750

1750

25

400

1200

4000

Suedia

100

600

2,5

50

100

800

Marea Britanie
Nota:

(1)

PTE reglementata prin valorile limita in sol

Limite legislative conform Ordonantei din Germania 1992 Ordonanta privind Namolul de Epurare (BMU, 2002)

(2)

Limite noi propuse (BMU, 2007)

(3)

Crom VI

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

198

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Alte elemente cu restrictie sau chiar interzise in unele tari
Arseniu

Molibden

Cobalt

Austria (Austria de Jos)

10

Austria (Steiermark)

20

Belgia (Flandra)

20

100

20

50

150

Denemara

25

Olanda

15

Republica Ceha

30

Ungaria

75

Slovacia

20

Tabelul C.7: Standarde privind valori maxime ale concentratiilor de patogeni in namolul de epurare

a)

Danemarca
Franta

Salmonella

Alti patogeni

Nu a aparut

Strptococi fecali:< 100/g

8 MPN/10 g DM

Enterovirus: 3 MPCN/10 g of DM
Helminths eggs: 3/10 g of DM

Finlanda (539/2006)

Nu s-a detectat 25 g

Italia

1000 MPN/g DM
Enterobacteria: 100/g - viermi posibili a fi
contagiosi

Luxemburg
Polonia

Escherichia coli <1000 cfu

Namolul nu poate fi utilizat in agricultura


atunci cand contine salmonella

a) Aplicabil doar pentru namolul ce a fost tratat la nivel avansat

In cazul contaminantilor organici (CO), nu exista o abordare consistenta in stabilirea valorilor limita in
namol facandu-se comparatie intre mai multe tari (tabel C.9) (Smith 2008). Unele tari, cum ar fi spre
exemplu Marea Britanie, US, Canada au argumentat faptul ca nu exista nicio justificare tehnica privind
stabilirea valorilor limita a CO in namol. Cercetarile au demonstrat ca valorile concentratiilor nu sunt
periculoase pentru calitatea solului,sanatatea umana sau mediu (Agentia pentru Protectia Mediului US,
1992b, WEAO, 2001, Blackmore si al. 2006). Cu toate acestea, in Germania, limitele sunt stabilite pentru
compusii persistenti, AOX, (total halogeni organici admisibili), BPC (bifenili policlorurati) si PCDD/Fs
(dibenzodioxini si dibenzofurani policlorurati), dar nu HAP (hidrocarburi aromatice policiclice). Cu toate
acestea, legislatia nemteasca revizuita (BMU, 2007) include o limita pentru o HAP, benzopiren, iar Franta
reglementeaza HAP si BPC insa nu PCDD/Fs. Danemarca, pe de alta parte a stabilit modalitatea de
control pentru volume mari de substante chimice incluzand DEHP di(2-etilhexil)ftalat, LAS (liniar
alchibenzen sulfonat) si NP/NPE (nonilfenol/etoxilat de nonilfenol).

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

199

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tabelul C.8: Standarde privind valorile maxime admise pentru contaminantii organici in namolul de epurare (mg/kg su
exceptand PCDD/F: ng TEQ/kg su))
Halidele
Di (2organice
etilhexil)
absorbabile ftalat (DEHP)
(AOX)

liniar
alchibenzen
sulfonat
(LAS)

Nonilfenol /
etoxilat de
nonilfenol
(NP/NPE)

hidrocarburi
aromatice
policiclice
(PAH)

Bifenili Dioxine /
pliclorinati
Furani
(PCB) (PCDD/F)

Altele

Directiva
86/278/CEE

CE (2000)(a)

500

100

2600

50

6(b)

0,8(c)

100

450

(b)

0,8(c)

100

(d)

(a)

CE (2003)

5000

Austria
Austria de
Jos

500

0,2

100

Austria de
Sus

500

0,2(d)

100

Vorarlberg

0,2(d)

100

500

50

Denemarca

50

1300

10

3b

Franta

Fluoranten:
4
Benzo(b)flua
renten: 2,5
Benzo(a)pire
n: 1,5

0,8(c)

Germania
(BMU 2002)

500

0,2(e)

100

Germania
(BMU 2007)(f)

400

Benzo(a)pire
n: 1

0,1(e)

30

MBT+O
BT:0.6
Tonalid:
15
Glalaxo
lide:10

50

3(b)

0,4(c)

500

0,6

Carinthia

Suedia
Republica
Ceha
Nota:
(a)

Propusa dar retrasa

(b)

Suma a 9 congeneri: acenaften, fluoren, fenantren, fluoranten, piren, benzo(b+j+k) fluoranten, benzopiren, benzo(g,h,i)perilen,
indenol (1,2,3-c) piren.

(c)

Suma a 7 congeneri: PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180

(d)

Suma a 6 congeneri: PCB 28, 52, 101, 138, 153, 180

(e)

Per congener

(f)

Noi limite propuse in Germania

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

200

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
C.2.

Directiva CE si legislatia romana corespondenta

Directive/Decizii

Reglementri Naionale

LEGISLATIA IN DOMENIUL GESTIONARII DESEURILOR


Directiva nr. 2006/12/CE privind deeurile
(anuleaza Directiva 75/442/CEE) modificata
prin Directiva 98/2008/CE si 31/2009/CE
(abrogata incepand cu 12 Decembrie 2010)
transpusa in totalitate.
Directiva nr. 91/689/CEE privind deeurile
periculoase modificata si completata prin
Directiva 94/31/CE si Directiva (CE) nr. 166/
2006 transpusa in totalitate.
Directivele vor fi abrogate n 10 decembrie
2010 de Noua Directiva cadru a deseurilor
98/2008/CE

- Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (Monitorul


Oficial Nr. 283 din 22. 06.2000) aprobat cu modificri i completri de
Legea nr. 426 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen nr.78/2000 privind
regimul deeurilor (Monitorul Oficial Partea I Nr.411 din 25. 07.2001) i
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 61/2006 (MO 790, 19.09.2006)
pentru modificarea i completarea Ordonanei de Urgen nr. 78/2000
(Monitorul Oficial Partea I Nr.411 din 25. 07. 2001), aprobata cu modificri
i completri de Legea nr. 27/2007 (Monitorul Oficial nr. 38/18.01.2007);
Hotrrea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei
Naionale de Gestionare a Deeurilor i a Planului Naional de Gestionare
a Deeurilor (Monitorul Oficial Nr. 954/18.10. 2004);
HG 358/2007 pentru modificarea anexei nr. 2 Planul naional de
gestionare a deeurilor la Hotrrea Guvernului nr. 1470/2004 privind
aprobarea Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor i a Planului
Naional de Gestionare a Deeurilor. (Monitorul Oficial nr.
271/24.04.2007)
OM MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de
gestionare a deeurilor. (Monitorul Oficial nr. 232/4.04.2007)
OM nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale i judeene de gestionare a deeurilor. (Monitorul Oficial nr.
497/25.07.2007)
OM nr. 1385/2006 privind aprobarea procedurii de participare a publicului
la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a
deeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naional, regional i
judeean.(Monitorul Oficial nr. 66/29.01.2007)

Decizia 2000 /532/CE, modificat prin Decizia


nr. 2001/119 pentru stabilirea unei liste a
deeurilor si a deeurilor periculoase

Hotrre de Guvern nr. 856/ 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i


pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile
periculoase (Monitorul Oficial cu numrul 659 din data de 5 septembrie
2002)

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea


deeurilor modificata prin Directiva (CE) nr.
1882/2003 transpusa in totalitate

Hotrrea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor


(Monitorul Oficial nr. 394, din 10.05.2005) cu modificarile i completarile
ulterioare
Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 95/2005 care
definete criteriile care trebuie ndeplinite de ctre deeuri pentru a fi
incluse n lista de deeuri specifice a unui depozit de deeuri i lista
naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri
(Monitorul Oficial nr. 194, din 08.03.2005)
Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 757/2004 referitor
la aprobarea normativului tehnic privitor la depozitarea deeurilor
(Monitorul Oficial nr. 86, din 26.01.2005), completat i modificat de Ordinul
nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101, din 7.12.2005)

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

201

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1274/2005 privind
emiterea avizelor de mediu la ncetarea activitilor de eliminare a
deeurilor, respectiv depozitare i incinerare (Monitorul Oficial nr. 1180,
din 28.12.2005)
Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile 636/2008 pentru
completarea Ordinului ministrului i gospodririi apelor nr. 1274/2005
privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitilor de eliminarea
deeurilor, respectiv depozitare i incinerare (Monitorul Oficial
425/02.06.2008)
Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 775/2006 pentru
aprobarea Listei localitilor izolate care pot depozita deeurile municipale
n depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi
ale Hotrrii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor
(Monitorul Oficial nr. 675, din 7.08.2006)

Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea


deeurilor

Hotrrea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor


(Monitorul Oficial, Partea I, nr. 160, din 06.03.2002)
Hotrrea de Guvern nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332, din
20.04.2005) care modific i completeaz HG nr. 128/2002 privind
incinerarea deeurilor
Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 756/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deeurilor (Monitorul
Oficial nr. 86, din 26.01.2005)

Directiva nr. 86/278/CEE privind protecia


mediului, i n particular, a solului, atunci cnd
nmolul provenit de la staiile de epurare este
folosit n agricultur

Ordinul Comun al Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile i


Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale nr. 344/708/ 2004
privind aprobarea normelor tehnice pentru protecia mediului, i n
particular, a solului, cnd nmolul provenit de la staiile de epurare este
folosit n agricultur (Monitorul Oficial nr. 959, din 19.10.2004)

Regulamentul 1013/2006 privind transferurile


de deeuri

Hotrrea de Guvern nr.788/17.07.2007 privind stabilirea unor msuri


pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului
(CE) nr.1013/2006 privind transferul de deeuri (M.Of. 255/02.08.2007)
Hotrrea de Guvern nr.1453/2008 pentru modificarea i completarea HG
nr. 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea
Regulamentului (CE) nr.1013/2006 privind transferul de deeuri. (M.Of.
783/24.11.2008)
Legea nr. 6/1991 privind aderarea Romniei la Convenia de la Bassel
privind micrile transfrontaliere ale deeurilor periculoase i privind
eliminarea lor (Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 18, din 26.01.1991)
Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Conveniei de la
Bassel privind controlul micrilor transfrontaliere ale deeurilor
periculoase i privind eliminarea acestora (Monitorul Oficial nr. 352, din
27.05.2002)
Hotrre de Guvern nr.1061/2008 privind transportul deeurilor
periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei. (M.Of.
672/30.09.2008)

LEGISLATIA IN DOMENIUL APELOR UZATE SI CANALIZARII SI A APEI POTABILE SI A ALIMENTARILOR CU APA

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

202

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale

Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EC se


refera la politica europeana in domeniul apei,
prin care corpurile de apa sunt evaluate atat
sub raportul elementelor fizico-chimice cat si
a celor biologice , in vederea stabilirii starii
corpurilor de apa si a obiectivelor de mediu
de atins pentru acestea din acest punct de
vedere directiva definete substanele
prioritar periculoase (cum ar fi cadmiu, nichel,
plumb si mercur din ape) care trebuie
interzise sau eliminate din apele uzate
epurate la evacuarea in emisar; nmolurile,
ca subproduse a apelor uzate urbane nu
trebuie sa conin aceasta categorie de
substane, pana in 2015;

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea i


completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul proteciei mediului, adoptat prin Legea nr. 161/2007 (MO nr.
395/12.06.2007)

Decizia Parlamentului European si Consiliului


2455/2001/CE de stabilire a listei substanelor
prioritare in domeniul apei si de modificare a
Directivei 2000/60/CE

Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996)


Legea nr. 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004) pentru modificarea Legii
Apelor nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996)
Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006) pentru modificarea i
completarea Legii Apelor nr. 107/1996
OUG nr. 3/2010 (MO nr. 114/19.02.2010) pentru modificarea i
completarea Legii Apelor nr. 107/1996, adoptat prin Legea nr. 146//2010
(MO nr. 497/19.07.2010)
HG nr. 80/2011 (MO nr. 265/14.04.2011) pentru aprobarea Planului
national de management aferent portiunii din bazinul hidrografic
international al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei
OM nr. 1012/2005 (MO nr. 978/03.11.2005) pentru aprobarea Procedurii
privind mecanismul de acces la informaiile de interes public privind
gospodrirea apelor
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si
completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul protectiei mediului
OM nr. 913/2001 (nepublicat) privind aprobarea structurii cadru a planului
de gospodrire a apelor la bazinele hidrografice
HG nr. 472/2000 (MO nr. 272/15.06.2000) privind unele msuri de
protecie a calitii resurselor de ap
OM nr. 1125/2002 (nepublicat) pentru aprobarea Comitetului pentru
coordonarea i monitorizarea aplicrii Directivei 2000/60/EC i a celorlalte
directive n domeniul apei
OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii i a
competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a
apelor
OM nr. 1258/2006 (MO nr. 17/10.01.2007) privind aprobarea Metodologiei
i a Instruciunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare
OM nr. 661/2006 (MO nr. 658/31.07.2006) privind aprobarea Normativului
de coninut al documentaiilor tehnice de fundamentare necesare obinerii
avizului de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor,
care amendeaz OM nr. 277/1997
HG nr. 100/2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de
calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa utilizate
pentru potabilizare i a Normativului privind metodele de msurare i
frecvena de prelevare i analiz a probelor din apele de suprafa
destinate producerii de ap potabil
HG nr. 661/ 2005 (Monitorul Oficial cu numrul 616 din data de 15 iulie
2005) privind modificarea Hotrrii Guvernului nr. 100/2002 privind
normele de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa
utilizate pentru potabilizare i a Normativului privind metodele de
msurare i frecvena de prelevare i analiz a probelor din apele de
suprafa destinate producerii de ap potabil

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

203

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
HG nr. 567/2006 (MO nr. 417/15.05.2006) privind modificarea Normelor
de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa utilizate
pentru potabilizarea NTPA 013, aprobate prin HG nr. 100/2002
OM nr. 161/2006 (MO nr. 511/13.06.2006) pentru aprobarea Normativului
privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii
ecologice a corpurilor de ap
OM nr. 798/2005 (MO nr. 846/19.09.2005) privind aprobarea
abonamentului-cadru de utilizare/exploatare, modificat i completat de OM
nr. 1028/2009 (MO nr. 578/19.08.2009)
HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea Programului
de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante
prioritar periculoase
HG nr. 1038/2010 (Monitorul Oficial nr. 746 din 9/11/2010)pentru
modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptat a evacuarilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind


epurarea apelor uzate urbane modificata de:
Directiva Comisiei 98/1 5/CE Regulamentul
(CE) nr. 1882/2003, care impune epurarea
apelor uzate urbane din aglomerrile umane
nainte de evacuarea in emisarii naturali;
directiva interzice deversarea (de la nave sau
de pe uscat) nmolurilor in mare, prevede ca
diferitele modaliti de transport si depozitare
a nmolurilor sa aiba efecte minime asupra
mediului si in acest sens managementul
nmolurilor sa fie supus autorizrii si
inregistrarii; de asemenea se ncurajeaz
reutilizarea acestora

HG nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005) pentru modificarea HG nr.


188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind
condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate; modificata si
completata de Hotrrea nr. 210/28.03.2007pentru modificarea si
completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in
domeniul proteciei mediului - M.Of. nr. 187/19.03.2007)
Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996) cu modificarile si
completarile ulterioare
OM nr. 344/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se
utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si
completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul protectiei mediului
OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii i a
competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a
apelor
OM nr. 661/2006 (MO nr. 658/31.07.2006) privind aprobarea Normativului
de coninut al documentaiilor tehnice de fundamentare necesare obinerii
avizului de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor,
care abroga OM nr. 277/1997
HG nr. 1275/2008 (MO nr. 700/15.10.2008) pentru aprobarea Listei
cuprinznd 4 obiective de investiii i a indicatorilor tehnico-economici din
cadrul proiectului Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare
cu ap i canalizare, a staiilor de tratare a apei potabile i a staiilor de
epurare a apelor uzate n localitile cu o populaie de pn la 50.000 de
locuitori, derulat prin intermediul Companiei Naionale de Investiii C.N.I.
S.A.
HG nr. 967/2008 (MO nr. 643/9.09.2008) privind aprobarea indicatorilor
tehnico-economici ai obiectivului de investiii mbuntirea sistemelor de
alimentare cu ap potabil, de canalizare i de epurare a apelor uzate n
judeul Cara-Severin, Romnia, cuprins n Programul ISPA

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

204

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
HG nr. 659/2008 (MO nr. 464/23.06.2008) pentru aprobarea listei
cuprinznd obiectivele de investiii i a indicatorilor tehnico-economici din
cadrul Proiectului Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de
alimentare cu ap i canalizare, a staiilor de tratare a apei potabile i
staiilor de epurare a apelor uzate n localitile cu o populaie de pn la
50.000 de locuitori, derulat prin intermediul Companiei Naionale de
Investiii C.N.I. S.A.
OM nr. 1450/ 2010 pentru aprobarea Ghidului de finanare a Programului
viznd protecia resurselor de ap, sisteme integrate de alimentare cu
ap, staii de tratare, canalizare i staii de epurare

Directiva 2006/11/CE privind poluarea


cauzat de anumite substane periculoase
deversate n mediul acvatic al Comunitii

HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea Programului


de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane
prioritar periculoase

Directiva 86/280/CEE privind valorile limit i


obiectivele calitative pentru evacurile
anumitor substane periculoase

HG nr. 783/2006 (MO nr. 562/29.06.2006) pentru modificarea i


completarea anexei la HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind
aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase

incluse in Lista I din Anexa la Directiva


76/464/CEE

HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si


completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul protectiei mediului
Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996) cu modificarile si
completarile ulterioare
HG nr. 585/2002 (MO nr. 485/05.07.2002) pentru aprobarea Standardelor
naionale de protecie a informaiilor clasificate n Romnia
OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea i
completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul proteciei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007 (MO nr.
395/12.06.2007)
OUG nr. 152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea i
controlul integrat al polurii
OM nr. 501/2003 (MO nr. 591/20.08.2003) privind aprobarea
Regulamentului pentru ntocmirea inventarului iniial al surselor de poluare
pentru mediul acvatic i apele subterane
OM nr. 245/2005 (MO nr. 565/01.07.2005) pentru aprobarea Metodologiei
de evaluare a riscului substanelor periculoase din listele I i II i al
substanelor prioritare/prioritar periculoase n mediul acvatic prin modelare
matematic i a Metodologiei de evaluare a impactului substanelor
periculoase din listele I i II i al substanelor prioritare/prioritar
periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi,
dafnia, peti
OM nr. 1177/2002 (nepublicat) pentru aprobarea metodologiei de
evaluare integrat a riscului n context transfrontalier
OM MAPM/MSF nr. 1406/191/2003 (MO nr. 213/01.04.2003) pentru
aprobarea Metodologiei de evaluare rapid a riscului pentru mediu i
sntatea uman
OM nr. 44/2004 (MO nr. 154/23.02.2004) privind aprobarea
Regulamentului privind realizarea monitoringului calitii apelor pentru
substane prioritare/prioritar periculoase

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

205

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
OM nr. 479/2006 (MO nr. 619/18.07.2006) pentru aprobarea metodologiei
i chestionarelor de raportare a datelor din domeniul apelor
OM nr. 661/2006 (MO nr. 658/31.07.2006) privind aprobarea Normativului
de coninut al documentaiilor tehnice de fundamentare necesare obinerii
avizului de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor,
care abrog OM nr. 277/1997
OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii i a
competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a
apelor care abroga OM nr. 1141/2002
Hotrrea nr. 1038/2010 (Monitorul Oficial nr. 746 din 9/11/2010)pentru
modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptat a evacuarilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase

Directiva 91/676/CEE privind protecia apelor


mpotriva polurii cu nitraii provenii din surse
agricole, modificat de Regulamentul (CE) nr.
1882/2003

HG nr. 964/2000 (MO nr. 526/25.10.2000) privind aprobarea Planului de


aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din
surse agricole
HG nr. 1360/2005 (MO nr. 1061/28.03.2005) pentru modificarea i
completarea HG nr. 964/2000 (MO nr. 526/25.10.2000) privind aprobarea
Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai
provenii din surse agricole
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si
completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul protectiei mediului
OM nr. 1387/2006 (MO nr. 91/05.02.2007) privind aprobarea Procedurii
de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea
programelor de aciune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai din
surse agricole
OM nr. 1072/2003 (MO nr. 71/28.01.2004) privind aprobarea organizrii
Monitoringului suport naional integrat de supraveghere, control i decizii
pentru reducerea aportului de poluanti provenii din surse agricole n
apele subterane i de suprafa i pentru aprobarea Programului de
supraveghere i control corespunztor i a procedurilor i instruciunilor
de evaluare a datelor de monitorizare a poluanilor proveniti din surse
agricole in apele de suprafa i in apele subterane
OM MAPM/MAPDR nr. 452/105951/2001 (MO nr. 296/06.06.2001) privind
aprobarea Regulamentul de organizare i funcionare a Comisiei i a
Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de aciune pentru protecia
apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole
OM MMGA/MAPDR nr. 241/196/2005 (MO nr. 508/15.06.2005) pentru
aprobarea Listei localitilor pe judee unde exist surse de nitrai din
activiti agricole i a Listei localitilor din bazinele/spaiile hidrografice
unde exist surse de nitrai din activiti agricole (zone vulnerabile i
potenial vulnerabile)

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

206

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
OM MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 (MO nr. 471/03.06.2005) pentru
aprobarea organizrii Sistemului naional de monitoring integrat al solului,
de supraveghere, control i decizii pentru reducerea aportului de poluani
provenii din surse agricole i de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie n zone vulnerabile i potenial vulnerabile la
poluarea cu nitrai i pentru aprobarea Programului de organizare a
Sistemului naional de monitoring integrat al solului, de supraveghere,
control i decizii pentru reducerea aportului de poluani provenii din surse
agricole i de management al reziduurilor organice provenite din
zootehnie n zone vulnerabile i potenial vulnerabile la poluarea cu nitrai
OM MMGA/MAPDR nr. 296/216/2005 (MO nr. 529/22.06.2005) privind
aprobarea Programului-cadru de aciune tehnic pentru elaborarea
programelor de aciune n zone vulnerabile la poluarea cu nitrai din surse
agricole
OM MMGA/MAPDR nr. 1182/1270/2005 (MO nr. 224/13.03.2006) privind
aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecia apelor
mpotriva polurii cu nitrai din surse agricole
OM nr. 740/2001 (nepublicat) privind aprobarea prilor componente
nominale ale Comisiei pentru aplicarea Planului de aciune privind
protecia apelor mpotriva polurii cauzate de nitraii provenii din surse
agricole
OM MMDD/MADR nr. 1552/743/2008 (MO nr. 851/18.12.2008) pentru
aprobarea listei localitilor pe judee unde exist surse de nitrai din
activiti agricole
OM nr. 1492/212/2010 (M.O.nr. 674/2010) privind modificarea Ordinului
ministrului apelor i proteciei mediului i al ministrului agriculturii,
alimentaiei i pdurilor nr. 452/105.951/2001 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare i funcionare a Comisiei i a Grupului de
sprijin pentru aplicarea Planului de aciune pentru protecia apelor
mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole

Directiva 98/83/CE privind calitatea apei


destinat consumului uman, modificat de
Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

Legea nr. 458/2002 (MO nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei


potabile
Legea nr. 311/2004 (MO nr. 582/30.06.2004) pentru modificarea i
completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
OG nr. 11/2010 (MO nr. 69/29.01.2010) pentru modificarea i
completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
Legea nr. 124/2010 (MO nr. 459/06.07.2010) privind aprobarea OG nr.
11/2010 (MO nr. 69/29.01.2010) pentru modificarea i completarea Legii
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
OM nr. 638/2010 (MO nr. 290/4.05.2010) privind aprobarea Metodologiei
de acordare a derogrilor pentru parametrii chimici, n conformitate cu
prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
OM nr. 764/2005 (MO nr. 729/11.08.2005) pentru aprobarea procedurii de
nregistrare la Ministerul Sntii a laboratoarelor care efectueaz
monitorizarea calitii apei potabile n cadrul controlului oficial al apei
potabile
HG nr. 974/2004 (MO nr. 669/26.07.2004) care aprob normele de
supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a calitii apei potabile i
procedura de autorizare sanitar pentru folosirea i stocarea apei potabile

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

207

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
OM nr. 341/2007 (MO nr. 149/01.03.2007) pentru aprobarea normelor de
igien i a procedurii de notificare a apelor potabile mbuteliate, altele
dect apele minerale naturale sau dect apele de izvor, comercializate
sub denumirea de ap de mas
OM nr. 1193/1996 (nepublicat) privind normele de supraveghere sanitar
pentru sistemele publice de depozitare a apei potabile
OM nr. 536/1997 (MO nr. 140/3.07.1997) care aprob normele de igien
i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei
HG nr. 930/2005 (MO nr. 800/02.09.2005) pentru aprobarea Normelor
speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i
hidrogeologic
OM nr. 1861/2008 (MO nr. 772/18.11.2008) pentru aprobarea Listei
laboratoarelor care efectueaz monitorizarea calitii apei potabile n
cadrul controlului oficial al apei potabile
Ordinul nr. 520/2011 cu privire la aprobarea procedurii de marketing in
sanatate, material, subtante chimice, echipamente utilizate in contact cu
apa potabila.

Directiva 80/68/CEE privind protectia apelor


subterane impotriva poluarii cauzate de
anumite substante periculoase, amendat de
Directiva 91/692/CE - transpus total
(abrogat de Directiva 2000/60/CE ncepnd
cu 21.12.2013)

HG nr. 783/2006 (MO nr. 562/29.06.2006) pentru modificarea i


completarea anexei la HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind
aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase

HG nr. 1038/2010 ( (M. Of. 746/2010) pentru modificarea si


completarea Hotararii Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor,
emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase
Legea nr. 310/2004 (MO nr. 584/30.06.2004) pentru modificarea Legii
Apelor nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996)
HG nr. 585/2002 (MO nr. 485/05.07.2002) pentru aprobarea Standardelor
naionale de protecie a informaiilor clasificate n Romnia
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si
completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n
domeniul protectiei mediului
OM nr. 31/2006 (MO nr. 234/15.03.2006) privind aprobarea Manualului
pentru modernizarea i dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al
Apelor din Romnia (SMIAR) (care abroga OM nr. 35/2003)
OM nr. 1049/2002 (nepublicat) pentru aprobarea unui Plan de msuri
pentru eliminarea i reducerea riscului de poluare n apele subterane

Directiva 2006/118/CE privind protecia apelor


subterane mpotriva polurii i a deteriorrii
transpus total

HG nr. 53/2009 (MO nr. 96/18.02.2009) pentru aprobarea Planului


naional de protecie a apelor subterane mpotriva polurii i deteriorrii
OM nr. 137/2009 (MO nr. 170/18.03.2009) privind aprobarea valorilor de
prag pentru corpurile de ape subterane din Romnia

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

208

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale

Directiva 2008/105/CE din 16 decembrie


2008 privind standardele de calitate a
mediului n domeniul apei, de modificare i de
abrogare a Directivelor 82/176/CEE,
83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE,
86/280/CEE ale Consiliului i de modificare a
Directivei 2000/60/CE - termen de
transpunere 13.07.2010

Hotrrea nr. 1038/2010 (Monitorul Oficial nr. 746 din 9/11/2010)pentru


modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptat a evacuarilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase

Directiva 2009/90/CE din 31 iulie 2009 de


stabilire, n temeiul Directivei 2000/60/CE a
Parlamentului European i a Consiliului, a
specificaiilor tehnice pentru analiza chimic
i monitorizarea strii apelor - termen de
transpunere 21.08.2011

Hotrrea nr. 1038/2010 (Monitorul Oficial nr. 746 din 9/11/2010)pentru


modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptat a evacuarilor, emisiilor i
pierderilor de substane prioritar periculoase

LEGISLATIE ORIZONTALA
Directiva 85/337/CEE privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice i private
asupra mediului, modificat de Directivele
97/11/CE i 2003/35/CE transpus total

HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului


anumitor proiecte publice i private asupra mediului
OM nr. 135/2010 (MO nr. 274/27.04.2010) privind aprobarea Metodologiei
de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice
i private
OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului
OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera si de
participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact
transfrontiera
Legea nr. 22/2001 (MO nr. 105/01.03.2001) pentru ratificarea Conventiei
privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera,
adoptata la Espoo, la 25 februarie 1991
OM nr. 1026/2009 (MO nr. 562/12.08.2009) privind aprobarea condiiilor
de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra
mediului, bilanului de mediu, raportului de amplasament, raportului de
securitate i studiului de evaluare adecvat
OM nr. 171/2005 (MO nr. 236/22.03.2005) privind infiintarea si
functionarea colectivelor de asistenta tehnica la nivel central

Directiva 2003/35/CE de instituire a


participrii publicului la elaborarea anumitor
planuri i programe privind mediul i de
modificare a Directivelor 85/337/CEE i
96/61/CE ale Consiliului n ceea ce privete
participarea publicului i accesul la justiie
transpus total

HG nr. 564/2006 (MO nr. 406/10.05.2006) privind cadrul de realizare a


participrii publicului la elaborarea anumitor planuri i programe n
legtur cu mediul
HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice i private asupra mediului
Lege nr. 84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006) pentru aprobarea OUG nr.
152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005 ) privind prevenirea i controlul
integrat al polurii
OM nr. 1325/2000 (MO nr. 580/20.11.2000) privind participarea publicului,
prin reprezentanii si, la pregtirea planurilor, programelor, politicilor i
legislaiei privind mediul

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

209

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale
OM nr. 1385/2006 (MO nr. 66/29.01.2007) privind aprobarea Procedurii
de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea
planurilor de gestionare a deeurilor, adoptate sau aprobate la nivel
naional, regional i judeean
OM nr 1387/2006 (MO nr. 91/5.02.2007) privind aprobarea Procedurii de
participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea
programelor de aciune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai din
surse agricole.
OM nr. 35/2007 (MO nr. 56/24.01.2007) privind aprobarea Metodologiei
de elaborare i punere n aplicare a planurilor i programelor de
gestionare a calitii aerului

Directiva 2001/42/CE privind evaluarea


efectelor anumitor planuri i programe asupra
mediului transpus total

HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii de


realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe
OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului
privind alocarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri
i program
OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei
planurilor i programelor care intr sub incidena HG nr. 1076/2004 (MO
nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de
mediu pentru planuri i programe
OM nr. 1026/2009 (MO nr. 562/12.08.2009) privind aprobarea condiiilor
de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra
mediului, bilanului de mediu, raportului de amplasament, raportului de
securitate i studiului de evaluare adecvat

Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului


la informaia de mediu si de abrogare a
Directivei 90/313/CEE a Consiliului
transpus total

HG nr. 878/2005 (MO nr.760/22.08.2005) privind accesul publicului la


informaia privind mediul

Directiva 2004/35/CE privind rspunderea


fa de mediul nconjurator n legtur cu
prevenirea i remedierea prejudiciului adus
mediului, amendat de Directivele
2006/21/CE i 2009/31/CE transpus total

OUG nr. 68/2007 (MO nr. 446/29.06.2007) privind rspunderea de mediu


cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului

Legea nr. 86/2000 (MO nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Conventiei


din 25.06.1998 privind accesul la informatie, participarea publicului la
luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (Conventia
Aarhus semnata la 25.06.1998)

Lege nr. 19/2008 (MO nr. 170/5.03.2008) pentru aprobarea OUG nr.
68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i
repararea prejudiciului asupra mediului
OUG 15/2009 (MO nr. 149/10.03.2009) pentru modificarea i completarea
OUG nr. 68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea
i repararea prejudiciului asupra mediului
Lege nr. 308/2009 (MO nr. 680/9.10.2009) privind aprobarea OUG nr.
15/2009 pentru modificarea i completarea OUG nr. 68/2007 privind
rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului
asupra mediului

Directiva 91/692/CEE pentru standardizarea


i raionalizare a rapoartelor privind aplicarea
anumitor directive referitoare la mediu,
amendat de Regulamentul (CE) nr.

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea si


completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in
domeniul protectiei mediului

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

210

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Directive/Decizii

Reglementri Naionale

1882/2003 transpus total

HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si


completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in
domeniul protectiei mediului
OM nr. 27/2007 (MO nr. 194/21.03.2007) pentru modificarea si
completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu

Directiva 2006/21/CE privind gestionarea


deeurilor din industriile extractive i de
modificare a Directivei 2004/35/CE transpus parial

Hotrrea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deeurilor din


industriile extractive, publicat n Monitorul Oficial nr. 624 din 27 august
2008

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

211

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Appendix D. Cele mai bune practici de


gestionare a namolului in
Europa
D.1.

Tratarea namolului

Directiva 86/278/EEC cere ca namolurile de epurare sa fie tratate inainte de utilizarea in agricultura
(Statele membre pot autoriza injectarea sau inglobarea namolurilor netratate in sol in anumite conditii,
incluzand faptul ca nu exista riscuri pentru sanatatea oamenilor si animalelor). Directiva specifica ca pentru
ca namolurile sa fie definite ca namoluri tratate, ele trebuie sa fi trecut printr-un tratament biologic, chimic
sau termic, depozitare pe termen lung sau sa fi trecut prin orice proces adecvat astfel incat sa se reduca in
mod semnificativ fermentabilitatea sa si riscurile pentru sanatate asociate utilizarii sale.
Aceste cerinte generale au fost interpretate si implementate in diferite State membre in mod diferit, partial
pe baza conditiilor si circumstantelor locale specifice. Descrieri detaliate ale managementului namolurilor
de epurare pot fi gasite in cel mai recent raport disponibil al CE privind implementarea (CE 2006). In
general, namolurile netratate nu mai sunt aplicate. In Republica Ceha, Danemarca, Spania, Finlanda,
Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovacia, Slovenia si Marea Britanie este interzisa
imprastierea oricaror namoluri netratate pe terenuri.
Unde namolurile sunt utilizate pe terenuri, ele sunt in mod obisnuit stabilizate prin fermentare mezofilica
anaeroba, sau prin fermentare aeroba si apoi deshidratate mecanic utilizand filtre presa, filtre vacuum sau
centrifuge. Alte procese de tratare pentru namolurile care merg pe terenuri includ depozitare pe termen
lung, conditionare cu var, uscare termica si compostare.
Chiar daca namolul nu poate fi utilizat pe terenuri, alternative de eliminare poate impune cerinte specifice
de tratare a acestuia.
Tabelul D.1 listeaza procesele generale conventionale de tratare a namolurilor, dar exista un numar de
procese noi sau intensificate care sunt din ce in ce mai mult implementate sau modernizate datorita
recupererii energetice imbunatatite, calitatii superioare a namolurilor (reducerea patogenilor) si a reducerii
cantitatilor de namoluri pentru eliminare.
Table D.1:

Procese curente si avansate de tratare a namolurilor

Curente

MAD Fermentare mezofilica


anaeroba
TD Distrugere termica (obisnuita
acum cu recuperarea energiei)
Adaugare de var pentru stabilizare sau
pasteurizare

Procese noi certificate sau variante


utilizate pentru a inlocui sau
suplimenta procesele existente

Noi

THP Proces de hidroliza termica

Piroliza

APD Procese de fermentare in faza


acida

Gazeificare

Co-fermentare sau co-compostare cu


materiale organice non-namoluri
Oxidare umeda (dupa fermentare)

Compostare
Fermentare aeroba sau aeroba
275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

212

(Ambele de mai sus deja exista dar


sunt putine instalatii)

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Curente

Procese noi certificate sau variante


utilizate pentru a inlocui sau
suplimenta procesele existente

Noi

Termofila
Depozitare
Uscare

In anii urmatori, este probabil ca procesele care asigura indepartarea intensificata a patogenilor vor deveni
utilizate pe scara mai larga, deoarece in acelasi timp produc in mod uzual namoluri care sunt mai putin
fermentabile si deci mai putin mirositoare si astfel vor atrage mai putin ingrijorarea sau critica publica.
Procesele care pot demonstra concentratii de patogeni reduse substantial in mod ferm si eficient d.p.d.v. al
costurilor este probabil sa fie mai raspandite.
O selectie a proceselor care sunt general acceptate in industrie ca fiind capabile sa produca namoluri de o
anumita calitate bacteriologica este prezentata in Tabelul D.2 si D.3. Aceste tabele nu sunt exhaustive si
alte procese de tratare si permutari de procese pot fi utilizate cu succes pentru a atinge aceleasi rezultate.

275852/WUD/WUI/5/C/ Iunie 2011

213

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabel D.1:

Procese de tratare care dau o reducere 2 pe scara logaritmica zecimala in E Coli

Procese de tratare
A

Fermentare anaeroba

Comentariu
+

Deshidratare

Mediu de fermentare
secundara pentru

35 C for >14 zile


B

Fermentare anaeroba
35oC for >14 zile
C

Fermentare anaeroba

Hidroliza anaeroba
o

42 C pentru 2 zile

Tratare pentru ruperea


celulelor (Cellruptor,
Crown etc)

Instalatiile de fermentare mezofilica anaeroba singure, fara depozitare


extinsa, nu se pot conforma in mod ferm cu standardele microbiene.
Pentru a imbunatati conformarea ferma la reglementari, caracteristicile
Deshidratare cu mediu fluxului de tratare ar trebui sporite. Perioada de depozitare necesara
de depozitare a turtei pentru a produce namoluri conforme depinde de aceasta.
pana la 6 luni

> 14 zile

Deshidratare

>14 zile
D

Depozitarea turtei de
namol pana la 6 luni

Mediu de compostare
Windrow pentru
>30 days

Fermentare anaeroba

Turta trebuie amestecata cu agenti de aglomerare cum ar fi paie,


rumegus si deseuri solide municipal (MSW). Se produce un produs
friabil atractiv pentru utilizare in agricultura/horticultura. Fermentarea
prealabila a namolurilor previne inconvenientul mirosurilor.

Deshidratare (Optional)

35 C pentru > 14 zile

Fermentare anaeroba
+ 35oC pentru 12 pana la +
18 zile

Tratamentele de rupere a celulelor sunt capabile sa reduca E Coli cu


Deshidratare cu mediu un factor de 10. Cuplate cu fermentare si deshidratare, tratamentul are
de depozitare a turtei capacitatea de a produce namoluri tratate conventional. De asemenea
imbunatateste fermentabilitatea si deshidrabilitatea namolului.
> 4 zile
Tratamentul este in mod special atractiv pentru acele statii de epurare
care produc doar namol secundar.

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

214

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tratare in lagune > 3


luni

Tratarea in lagune poate fi aplicabila in mod particular pentru statii de


epurare mici. Lagunele individuale trebuie sa fie gestionate pentru a da
un timp minim de retentie de 3 luni.

Deshidratare
(Optional)
Tratare cu var

Deshidratare

Tratarea cu var este de asemenea o tehnologie cunoscuta si exista deja sisteme


pentru aceasta. Este posibil ca reproiectarea anumitor instalatii sa trebuiasca sa
includa si controlul mirosului pentru compusii amoniacali eliminati in urma reactiei
cu varul. O alta problema poate fi dimensiunea acestor instalatii.

pH12 pentru 2 ore si apoi


mentinerea unui pH peste
11.5 pentru inca 22 ore

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

215

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Tabel D.2:

Procese de tratare care in mod tipic dau o reducere 6 pe scara logaritmica zecimala in E Coli

Proces de tratare
H

Fermentare anaeroba

Comentariu
+

Deshidratare

35 C pentru >14 zile


I

Deshidratare

Uscare termica
6 pana la 12% apa

Uscare termica

Numeroase tipuri de instalatii de uscare disponibile. Proiectarea


moderna este mult mai sigura si trebuie sa se conformeze cu criteriile
de Sanatate si Siguranta. (HSE).
Fermentarea inainte de paturile de uscare poate fi eficienta d.p.d.v al
costurilor deoarece furnizeaza energie si reduce incarcatura pentru
uscare.

6 pana la 12% apa

Aceasta metoda de uscare a namolului brut este in declin din cauza


costurilor foarte mari de operare (a combustibilului pentru incalzire)
J

Pasteurizare

70oC pentru 30 minute

35oC pentru >14 zile

Fermentare aeroba

Fermentare anaeroba

Deshidratare

35 C pentru >12 zile


+

Deshidratare (Optional) Pasteurizarea care inseamna incalzirea namolului pana la o


temperatura minima pentru un timp minim este practicata de 25 de ani.
Sunt numeroase tipuri pe piata. Pasteurizarea trebuie sa fie facuta
inainte de fermentare pentru a asigura conformarea microbiana.
Deshidratare (Optional) Fermentarea in doua trepte constand din fermentare termofila aeroba
urmata de MAD este utilizata de 25 de ani si exista sisteme competitive
pe piata.

60 C pentru 2 ore
L

Fermentare anaeroba

Tratare cu var

Varul trebuie bine amestecat cu namolul. pH-ul trebuie mentinut la 12


timp de 2 ore si la 11.5 pentru alte 22 de ore. Trebuie mentinuta o
temperatura de 55C cel putin 2 ore dupa amestec sau 70C pentru 30
de minute sau orice alta combinatie temperatura/timp ce ofera
rezultatul dorit.

pH12 pentru 3 zile

Fermentare anaeroba

Deshidratare

Compostare

Turta este amestecata cu agenti de aglomerare pentru a imbunatati

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

216

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
35oC pentru >14 zile

55oC pentru >3 zile

Hidroliza termica

Fermentare anaeroba

160oC pentru 1 ora

35oC pentru >12 zile

Hidroliza biologica

Fermentare aeroba

(42 oC apoi 55oC) >2


zile

35oC pentru >14 zile

Oxidare acida

Deshidratare
(Optional)

permeabilitatea. Poate fi facuta in recipienti windrows sau proprietari.


Poate fi necesar controlul mirosurilor, mai ales acolo unde namolul nu
este fermentat in amonte.

Deshidratare (Optional) Cunoscut ca si procesul Cambi. Hidroliza imbunatateste


fermentabilitatea si deshidrabilitatea namolului pe langa distrugerea
patogenilor.
Deshidratare (Optional) De exemplu procesul Monsal EEH. Hidroliza imbunatateste
digestibilitatea si deshidratarea namolului pe langa distrugerea
patogenilor.
Un nou proces introdus de catre Grupul Vivendi. Nu a fost testat la
scara operationala in mod cuprinzator.

pH2 + NO2- pentru 2


ore

275852/WUD/WUI/5/C/Iunie 2011
C:\Users\Irina\Desktop\Sludge\05 Nat Strat Rep I\Last draft_RO\National Sludge Management Strategy Part 1_DRAFT_irina_22 aprilie_RO.doc

217

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
In Marea Britanie imprastierea namolurilor brute netratate pe terenuri utilizate pentru recolte alimentare a
fost interzisa prin Matricea Namolurilor Sigure in decembrie 1999, iar pe terenurile utilizate pentru recolte
nealimentare din decembrie 2005 (ADAS 2001). In Marea Britanie, majoritatea namolurilor sunt stabilizate
prin fermentare anaeroba si trebuie sa indeplineasca si alte restrictii legate de managementul lor. Un
permis de utilizare nu este cerut prin legislatie, dar Codul de Bune Practici (CBP) si Matricea Namolurilor
Sigure trebuie sa fie respectate. Procesele de tratare a namolurilor in Marea Britanie sunt gestionate in
concordanta cu principiile HACCP (Analiza Riscurilor si Managementul Punctelor Critice de Control) (Apa
UK, 2004). HACCP aplica managementul riscurilor si proceduri de control pentru a gestiona si reduce
riscurile potentiale pentru sanatatea umana si pentru mediu. Abordarea a fost adoptata si aplicata pentru
tratarea namolurilor destinate utilizarii in agricultura in scopul furnizarii de masuri asiguratorii ca sunt
respectate cerintele microbiologice trasate prin Matricea Namolurilor Sigure si ca se utilizeaza
managementul si reducerea riscurilor combinate cu proceduri de asigurare a calitatii adecvate, prevenind
astfel utilizarea pe terenurile agricole a namolurilor care nu sunt conforme cu standardele microbiologice.
Un rezumat al proceselor de tratare adoptate in mod curent in fiecare Stat membru este prezentat in
continuare, pe baza celui mai recent raport al CE privind implementarea Directivei 86/278/EEC.
Austria: sunt listate mai multe tehnologii care variaza in mod considerabil de la o regiune la alta.
Raspunsurile cele mai limitate sunt pentru regiunea Vorarlberg care necesita doar uscare sau compostare.
Bulgaria: namolurile sunt uscate pentru o perioada de minimum sase luni (in mod normal pentru
aproximativ un an). Metoda implica atat uscarea cat si stabilizarea namolurilor. Alta metoda utilizata pentru
a reduce continutul de apa este tratarea prin filtre presa. De asemenea namolurile sunt stabilizate in
gramezi de compost deschise sau in metantancuri si prin tratare cu var hidratat dupa fermentarea aeroba.
Aditional fata de cerintele stabilite in Anexa 1a si 1b a Directivei 1986/278/EEC, reglementarile bulgare
includ cerinte privind caracteristicile microbiologice si parazitologice ale namolurilor destinate utilizarii in
agricultura.
Cipru: tratarea namolurilor include fermentare aeroba sau fermentare mezofilica anaeroba urmata de
deshidratare mecanica, utilizand filtre sau centrifuge. Statiile de tratare asigura depozitarea namolurilor
pentru cel putin inca sase luni inainte de utilizare, in scopul stabilizarii suplimentare.
Republica Ceha: este utilizata stabilizarea aeroba pentru statiile de tratare mici (sub 5.000 l.e.) si si
stabilizare anaeroba in statiile de tratare mai mari (peste 5.000 l.e.).
Danemarca: namolurile trebuie sa fie tratate fie prin stabilizare (anaeroba sau aeroba, compostare,
stabilizare chimica cu var/ calcar sau prin mineralizare), fie prin compostare la 55 de grade pentru minim 2
saptamani sau printr-un proces controlat care asigura calitatile de igiena. Acesta poate fi tratament termic
la minim 70 de grade timp de o ora, sau tratament cu var nestins astfel incat materialul sa atinga un pH de
12 in minim 3 luni de fermentare in conditii prestabilite.
Estonia: Nu exista informatii
Finlanda: sunt utilizate fermentare anaeroba, fermentare aeroba, stabilizare cu var, compostare si uscare.
Flandra: utilizeaza compostare aeroba, stabilizare mezofilica anaeroba, fermentare la rece, uscare termica
si stabilizare cu var.

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

218

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Franta: utilizeaza tratare cu filtre presa, centrifuge, stabilizare cu var, uscare termica si solara, fermentare,
stabilizare aeroba si anaeroba si compostare.
Germania: tehnologiile aplicate pentru tratarea namolurilor in general implica o combinatie de proceduri,
cum ar fi stabilizare anaeroba urmata de conditionare cu var. Stabilizarea este realizata prin urmatoarele
tipuri de tratare: (a) anaeroba (ex. fermentator), (b) aeroba (ex. iazuri de oxidare, tratare pe termen lung) si
(c) alte tipuri (ex. stabilizare chimica prin adaugare de var si alte chimicale, stabilizare tremica).
Grecia: Pana in acest moment nu exista interes in utilizarea namolurilor de epurare in agricultura. Totusi
namolurile trec prin tratamente precum deshidratarea, tratarea termica si adaugarea de var.
Ungaria: utilizeaza tratare biologica, chimica sau termica, precum si depozitare pentru cel putin sase luni.
Ireland: utilizeaza deshidratarea cu filtre gravitationale pana la un continut de substante solide de 18%,
urmata de o depozitare timp de 3 luni inainte de aplicarea pe terenuri agricole, fermentare anaeroba,
uscare termica, fermentare aeroba termofilica si stabilizare cu var.
Italia: Cele mai utilizate tehnici de stabilizare sunt fermentarea anaeroba (utilizata mai ales in statiile de
epurare medii si mari cu o capacitate de peste 50.000 l.e.), fermentarea aeroba incluzand compostare (in
general rezervata pentru statiile de epurare de marime medie si mica), deshidratare mecanica (care poate
fi realizata prin paturi de uscare, centrifugare, prese banda sau in statiile mari fitre presa), uscare termica si
tratare chimica alcalina. Tratamentele de dezinfectare sau de conditionare care pot fi realizate si in afara
statiei de epurare sunt realizate prin tratamente fizice (mai ales uscare termica si pasteurizare), chimica
(adaugare de var sau de ammoniac, sau biologica (compostare).
Letonia: namolurile tratate sunt namoluri care au fost subiectul a cel putin unuia dintre urmatoarele
tratamente:
Stocare, posibil in forma lichida pentru cel putin 12 luni (fermentare la rece) fara amestecare sau
transport in timpul stocarii;
o

Fermentare mezofilica anaeroba la temperatura de 35 C ( 3 C) cu un timp minim de tratare de 21 de


zile ( 5 zile);
Compostare in timpul careia temperatura in acumulare la 50 cm de la stratul de suprafata nu scade sub
60 oC;
Lituania: namolurile sunt tratate prin:
Fermentare in reactoare de gaz (stabilizare anaeroba);
Stabilizare cu var pentru a creste pH-ul namolului >12 prin tinerea sa mai mult de 5 ore; compostare la
o
temperaturi de peste 55 C pentru nu mai putin de 2 saptamani.
Olanda: toate namolurile utilizate in agricultura trebuie sa fie tratate prin mijloace biologice, chimice sau
termice, prin depozitare pe termen lung sau orice alte metode potrivite care omoara majoritatea patogenilor
prezenti in namolurile de epurare. Tratarea este obligatorie, dar pot fi folosite orice metode cu conditia ca
sa fie obtinute rezultatele cerute.
Luxemburg: tratamentele utilizate includ var, compostare si incinerare.
275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

219

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Polonia: Namolurile municipale pot fi utilizate cu conditia ca sa fi fost stabilizate si preparate intr-un mod
adecvat utilizarii, in mod normal prin supunerea la o procesare biologica, chimica, termica sau alte metode
care reduc susceptibilitatea ca namolurile municipale sa intre in putrefactie si sa elimine riscul pentru mediu
sau sanatatea publica.
Portugalia: tehnologiile utilizate sunt paturi de uscare (cu drenaj prin pat de nisip si evaporarea umiditatii),
ingrosare, deshidratare mecanica (filtre banda, filtre presa, filtre vacuum sau centrifuge) si diverse procese
de stabilizare.
Romania: Conform OM 344 /2004, vor fi utilizate in agricultura doar namolurile tratate pentru care Agentia
locala de protectia mediului emite un permis de imprastiere in baza raportului special agrochimic emis de
Oficiul pentru pedologie si agrochimie si aprobat de Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala din
Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale. Acest raport trebuie sa descrie conditiile de utilizare a namolurilor
pentru a asigura protectia mediului de catre producatorii si utilizatorii de namoluri. In mod curent namolurile
din Statiile de epurare sunt uscate pe paturile de uscare care apartin SEAU. O parte din acestea merg la
depozite de deseuri dupa uscare si o cantitate mica este incinerata. Doar cantitati mici de namoluri de la
SEAU municipale au fost utilizate in agricultura si doar in proiecte de cercetare. Programe de cercetare
referitoare la tratarea si utilizarea namolurilor in agricultura continua sa fie realizate in diferite zone ale tarii.
In aceste programe sunt in curs de examinare metode de tratare a namolurilor.
Slovacia: Cea mai raspandita metoda de stabilizare a namolurilor este stabilizarea anaeroba, care este
utilizata de catre 55% din SEAU, iar 16,8% din SEAU utilizeaza decantoare Imhoff pentru stabilizare.
Stabilizarea aeroba a namolurilor a fost introdusa la 47,7% din SEAU. In marea majoritate a cazurilor,
aceasta metoda de stabilizare este utilizata la SEAU sub 20.000 l.e. O SEAU utilizeaza stabilizare chimica.
Slovenia: Namolurile sunt tratate prin stabilizare, conditionare, uscare si dezinfectare.
Spania: fermentarea anaeroba, stocarea pe termen lung si compostare.
Suedia: Tehnologiile utilizate pentru tratarea namolurilor sunt ingrosare (gravitationala, flotare,
centrifugare), stabilizare (anaeroba, aeroba, var), conditionare, deshidratare (centrifuga, presa filtru banda,
uscare cu aer, paturi de stuf), uscare termica, compostare, dezinfectare/conditionare (un proces numit
KemCond este utilizat in anumite SEAU), stabilizare/dezinfectare (tratament termofilic anaerob).
Marea Britanie: cea mai populara metoda de stabilizare a namolurilor este fermentarea mezofilica
anaeroba (MAD). Din ce in ce mai mult sunt utilizate fazele de pre-tratare prin hidroliza termica sau
enzimatica in amonte de MAD, in centrele mari de tratare a namolurilor (>10.000 t SU/an). Fermentarea
este deseori urmata de 14 zile de stocare a lichidului in scopul omorarii patogenilor. Namolul fermentat
este de obicei deshidratat si stocat pana la 6 luni inainte de a merge pe terenurile agricole.
Alternativ, uscarea termica este de asemenea utilizata pentru namolul brut sau fermentat. Companiile de
apa din ce in ce mai mult isi construiresc o marca din produsele lor uscate termic, pentru a le imbunatati
atractivitatea pe piata. Compostarea si stabilizarea cu var sunt mai putin populare. Stabilizarea cu var este
deseori utilizata ca o masura temporara sau de avarie pentru a asigura calitatea igienica pentru utilizare
in agricultura.
Distrugerea namolului prin incinerare in uzine dedicate sau prin utilizarea ca si combustibil in centralele
electrice este de asemenea practicata. Marea majoritate a namolurilor din Scotia este utilizata ca si
combustibil in Centrala electrica Longannet. Inca exista aspecte nerezolvate cu UE privind clasificarea
275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

220

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
namolurilor utilizate in acest mod care au implicatii semnificative in ceea ce priveste controlul costisitor al
emisiilor. Toate namolurile din Irlanda de Nord sunt incinerate in incineratoare dedicate. Popularitatea
incineratoarelor este recent in declin in Marea Britanie si multe incineratoare de namol au fost abandonate.
Totusi, multe companii de apa din UK prefera sa mentina cateva incineratoare pentru flexibilitatea
aditionala pe care o ofera pentru a acoperi situatiile de urgenta atunci cand namolul nu poate fi dus pe
terenuri (ex. epidemiile de febra aftoasa).
Co-tratarea namolurilor de epurare cu o varietate de alte materiale organice importate, in mod special cu
referire la procesele de fermentare nu se face in general pentru motive care includ constrangeri de
reglementari. Totusi exista avantaje potentiale ale co-tratarii in ceea ce priveste utilizarea activelor (acces
la sisteme de conversie a energiei, utilizarea infrastructurii existente).
La nivel de cercetare impreuna cu cateva SEAU este in curs un efort de munca considerabil privind
recuperarea nutrientilor din namolurile de epurare. Acestea sunt in mod particular legate de fosfor fie in
forma compusa cum ar fi fosfatul de amoniu si magneziu (struvita) sau in forme purificate, dar exista de
asemenea metode de a separa metale cum ar fi fierul din namolurile de la defosforizare si de asemenea de
a produce acizi organici prin fermentare pentru a suplimenta instalatiile de indepartare biologica a
nutrientilor. Este probabil ca namolurile va trebui sa satisfaca standard de compozitie din ce in ce mai inalte
pentru a justifica utilizarea lor ca si ingrasamant.

D.2.

Utilizarea namolurilor pe terenuri

Proportia namolurilor valorificate catre agricultura in UE nu s-a modificat din 1995, fiind in jur de 40%.
Totusi de-a lungul acestei perioade, a fost o continua crestere a productiei de namol pe masura ce Statele
membre au implementat cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane. Ca urmare, cantitatile
curente de namoluri care sunt imprastiate pe terenuri au crescut progresiv.
Media de reciclare a namolurilor in agricultura de 40% ascunde diferente substantiale intre Statele membre
(Tabelul D.4), variind de la 0 (Olanda) pana la 70% (>90% daca include si Norvegia).
Tabel D.3:

Cantitati recente de namoluri de epurare reciclate catre agricultura in cele 27 de State membre UE

Stat membru

Austria (a)
Belgia

An

Productia de namol
(t SU)

2006

252800

Agricultura
(t SU)

(%)

38400

16

Regiunea Bruxel

2006

2967

Regiunea Flamanda

2006

101913

Regiunea Valona (b)

2007

31380

10927

35

Danemarca

2002

140021

82029

59

Finlanda (c)

2005

147000

4200

Franta

2007

1125000

787500

70

Germania (d)

2007

2056486

592552

29

Grecia

2006

125977

56,4

<1

Irlanda

2003

42147

26743

63

Italia

2006

1070080

189554

18

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

221

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Stat membru

An

Productia de namol
(t SU)

Agricultura
(t SU)

(%)

Luxembourg (e)

2005

8200

3780

46

Olanda

2003

550000

34

<1

Portugalia

2006

401000

225300

56

Spania

2006

1064972

687037

65

Suedia

2006

210000

30000

14

Marea Britanie

2006

1544919

1050526

68

8874862

3728638

42

Bulgaria

2006

29987

11856

40

Cipru

2006

7586

3116

41

Republica Ceha (f)

2007

231000

59983

26

Estonia (g)

2005

26800

3316

12

Ungaria

2006

128380

32813

26

Letonia

2006

23942

8936

37

Lituania (h)

2007

76450

24716

32

Sub-total EU 15

Malta (i))

nd

nd

nd

Polonia

2006

523674

88501

17

Romania

2006

137145

Slovacia

2006

54780

33630

62

Slovenia

2007

21139

18

<1

Sub-total EU 12

1260883

266885

21

Total

10135745

3995523

39

Note la Tabelul D.4:


a. Austria: aditional in 2006 au fost produse 177000 t substanta uscata de namoluri industriale si 3% din
acestea su fost reciclate.
b. Valonia: aditional in 2007, 48000 tSU de namoluri industriale au fost reciclate in agricultura .
c. Finlanda: restul este reciclat in operatiuni de peisagistica incluzand acoperirea depozitelor de deseuri..
d. Germania: in 2007, 18% au fost de asemenea reciclate in operatiuni de peisagistica.
e. Luxembourg: in 2005, suplimentar 32% compostat nu a fost asigurat un debuseu final
f. Republica Ceha: pana la 2/3 din namoluri este reciclata in agricultura in principal dupa compostare
g. Estonia: estimare bazata pe 20 kg/pe si 90% colectare si tratare.
h. Lituania: suplimentar in 2007 , 11% au fost reciclate pe alte terenuri
i. Nu exista date pentru Malta, presupus zero

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

222

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Mai mult, situatia in anumite State membre s-a modificat dramatic in ultimii ani. Tabelul D.5 sumarizeaza
trendurile istorice ale utilizarii namolurilor in agricultura in Statele membre pe baza cifrelor raportate catre
CE intre 1995 2006.
Principalele modificari includ:
In Italia, la mijlocul anilor 1990, expertii au previzionat ca incinerarea va creste; acest lucru nu s-a
intamplat si astazi compostarea este in crestere.
In Olanda, in 1996, 11% din namolurile de epurare au fost reciclate in agricultura si 82% au fost
depozitate in depozite de deseuri in timp ce acum majoritatea namolurilor sunt incinerate.
In Bulgaria, in 1996, toate namolurile de epurare au fost trimise la depozite de deseuri. Reglementarile
noi la nivel national ar trebui sa conduca la nivele mai mari de aplicare pe terenuri si la o reducere a
depozitarii.
In UK, ca urmare a interzicerii aruncarii namolurilor in mare in decembrie 1989, a fost o crestere in ceea
ce priveste incinerarea dar este putin probabil sa mai fie construite uzine, iar trendul poate fi catre pretratare termica (hidroliza) si fermentare anaeroba pentru a produce un namol tratat avansat pentru
utilizare pe terenuri.
Tabel D.4: Trenduri istorice (1995-2006) in utilizarea namolurilor in agricultura si nivelul curent de utilizare (2006) in
UE 27 si Norvegia
In crestere

Neschimbat

In reducere

Utilizare limitata

Marea Britanie (70%)

Suedia (10%)

Italia (18%)

Olanda

Spania (65%)

Franta (60%)

Finlanda (3%)

Regiunea Flamanda (3%)

Irlanda (63%)

Norvegia (~95%)

Austria (10%)

Grecia

Letonia (37%)

Danemarca (50%)

Germania (30%)

Slovenia

Portugalia (46%)

Regiunea Valona (50%)

Republica Ceha (12%)

Romania

Estonia

Polonia (17%)

Ciprus (40%)

Malta

Bulgaria (40%)

Luxembourg

Ungaria (26%)

Lituania (25%)

Slovacia (0% dar 61%


compostat)

D.3.

Recuperarea energiei din namoluri

Odata cu progresele tehnologice si densitatile in crestere ale populatiei, o tara poate opta pentru
managementul namolurilor catre incinerare, pe masura ce alte solutii devin mai dificil de accesat. Aceasta
mutatie avanseaza mai rapid acum datorita costurilor mai ridicate ale energiei din combustibili fosili si a
tintelor politicilor europene de utilizare crescuta a energiilor regenerabile.
Nu este sigur ca aceasta tendinta catre incinerare va continua. Tehnologia este complexa si costisitoare,
iar acceptabilitatea publica este scazuta (ingrijorari privind emisiile de gaze). Mai mult, anumite studii au
evidentiat ca incinerarea namolurilor este mai costisitoare in termeni de analiza pe durata ciclului de viata,
economica si de mediu incluzand impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de sera. Prin contrast, cea
mai sustenabila optiune a fost evaluata a fi tratarea prin fermentare anaeroba urmata de anumite forme de
utilizare pe terenuri care compenseaza utilizarea ca fertilizator. Este foarte important ca aceste decizii sa ia
275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

223

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
in considerare la fiecare locatie individuala toti factorii incluzand disponibilitatea terenurilor, cerintele de
transport, recuperarea energiei si emisiile de gaze cu efect de sera.
Tabelul D.6 indica numarul si capacitatile incineratoarelor municipale de deseuri solide (IMD) si de
namoluri in Statele membre. Germania are cel mai mare numar de incineratoare de namol, dar Franta are
acelasi numar de incineratoare IMD ca tot restul Europei la un loc. Nu exista date cat namol este coincinerat cu IMD.
Tabe lD.5:

Numarul si capacitatea totala a incineratoarelor in Statele membre

Tara

Numarul total de
incineratoare IMD

Capacitate Mt/an

Numar total de
incineratoare
dedicate pentru
namoluri

Capacitate Mt/an
(subtanta uscata)

Austria

0,5

Belgia

17

2,4

0,02

Danemarca

32

2,7

0,3

0,07

210

11748

59

13,4

23

0,63

Grecia

na

Irlanda

na

32

1,71

Luxemburg

0,15

Portugalia(a)

1,2

Spania

1,13

Suedia

30

2,5

Olanda

11

5,3

0,19

Marea Britanie

17

2,97

11

0,42

Finlanda
Franta
Germania

Italia

Nota: semnul : denota ca nu exista date disponibile.


Doar 11 State membre in mod curent au incineratoare dedicate, dar proportia productiei totale care este
incinerata variaza considerabil intre tari, de la 2% in Suedia la mai mult de 60% in Olanda si Belgia. Cu
toate acestea se prevede ca mai multe tari vor instala capacitate de incinerare a namolurilor in viitor. (Tabel
D.7).
Tabel D6:

Incinerarea namolurilor ca procent in productia Statelor membre

Stat membru

Anul datelor

Incinerare ca procent din productia de namoluri (%)


Date de baza

Proiectii 2010

Proiectii 2020

2005

47

40

85

90

90

Regiunea Flamanda

2005

76

Regiunea Valona

2005

62

Regiunea Bruxelles

2002

66

Austria
Belgia

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

224

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Stat membru

Anul datelor

Incinerare ca procent din productia de namoluri (%)


Date de baza

Proiectii 2010

Proiectii 2020

Danemarca

2002

43

45

45

Finlanda

2000

Franta

2002

20

15

15

Germania

2003

38

50

50

Grecia

Irlanda

2003

Italia

2005

20

30

Luxemburg

2004

20

20

Olanda

2006

60

100

100

Portugalia

2005

30

40

Spania

10

25

Suedia

Marea Britania

2004

19,5

25

Bulgaria

2005

10

Cipru

10

Republica Ceha

2004

25

20

Ungaria

2006

30

Polonia

2000

10

10

Romania
Slovacia

2006

40

Slovenia

2006

70

Nota: semnul : arata ca nu sunt date disponibile


Totusi nu exista date colectate privind cantitatile de namoluri care sunt arse ca si combustibil suplimentar in
procese industriale energo-intensive, cum ar fi centralele termice si fabricile de ciment. Cu toate acestea
este recunoscut ca utilizarea deseurilor ca si combustibil alternativ inclusiv a namolurilor, va continua sa
creasca datorita anumitor industrii care vor dori sa reduca consumul de combustibili fosili si sa beneficieze
de credite de carbon.
Desi nu este Stat membru, Elvetia arde de multi ani proportii semnificative de namoluri in fabricile de
ciment si figura D.1 arata cum co-arderea namolurilor de catre industrie si fabricile de ciment si incinerarea
impreuna cu deseurile solide municipale a crescut din 2000 concomitent cu declinul corespunzator al
utilizarii namolurilor in agricultura.

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

225

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Figura D1:

Proportia incinerarii si co-arderii namolurilor in Elvetia

Sursa: Holcim, 2009

D.4.

Eliminarea namolurilor in depozite de deseuri

La nivel European, proportia namolurilor eliminate la depozite de deseuri a scazut doar marginal in
perioada 1995-2005, dar este de asteptat sa scada si mai rapid o data ce ce masurile pentru conformarea
cu Directiva CE privind depozitele de deseuri sunt implementate in totalitate. Anumite State membre au
avut succes, sau succes partial in eliminarea depozitarii in depozite de deseuri (Tabelul D.8).
In general, Statele membre din nordul Europei au facut progrese mult mai mari in atingerea tintelor de
reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile la depozitele de deseuri decat tarile mediteraneene, care
se bazeaza inca masiv pe depozitele de deseuri datorita lipsei de dezvoltare a altor solutii. Situatia in noile
State membre este amestecata, unele dintre ele, cum ar fi Polonia, atingand reduceri semnificative in
aceasta perioada, dar in Romania, aproape tot namolul este eliminat mai ales prin stocare in SEAU.
Tabel D.7:

Proportia namolurilor eliminate la depozite de deseuri in Statele membre

Tara

1995

2000

2005

Namol total

depozite

Namol total

depozite

Namol total

depozite

t SU/an

t SU/an

t SU/an

390,000

11

401,867

11

238,100

87,636

32

98,936

14

125,756

Danemarca

166,584

155,621

140,021

Finlanda

141,000

160,000

147,000

Austria a)
Belgia

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

226

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tara

1995

2005

Namol total

depozite

Namol total

depozite

Namol total

depozite

t SU/an

t SU/an

t SU/an

750,000

20

855,000

20

1,021,472

13

Franta
Germania

2000

2,248,647

2,297,460

2,059,351

Grecia

51,624

95

66,335

95

116,806

95

Irlanda

34,484

43

33,559

54

59,827

17

609,256

30

850,504

30

1,074,644

31

Italia
Luxemburg

7,000

7,000

8,200

Olanda

550,000

550,000

550,000

Portugalia

145,855

70

238,680

84

401,017

44

Spania

685,669

54

853,482

47

986,086

46

Suedia

230,000

50

220,000

44

210,000

1,120,000

10

1,066,176

1,510,869

20,000

100

20,000

100

33,700

60

4,000

100

4,000

100

6,542

48

146,000

50

210,000

30

220,700

10

Estonia b)

15,000

15,000

26,800

Ungaria

30,000

30,000

125,143

25

Letonia

20,000

20,000

38

28,877

40

Lituania

48,000

90

48,000

90

65,680

Marea Britanie
Bulgaria
Cipru
Republica Ceha

Malta

340,040

56

397,216

50

495,675

18

Romania

171,086

100

134,322

97

Slovacia

56,360

30

Slovenia

8800

85

16,900

56

EU12 % din total EU

11

12

EU15 % din total EU

92

15

89

16

88

13

EU27 % din total EU

100

19

100

22

100

17

Polonia

D.5.

Costurile tratarii si eliminarii namolurilor

La fel cum tratarea namolurilor si practicile de eliminare variaza in Europa, la fel o fac si costurile acestor
practici. Au fost facute un numar de studii care au incercat sa adune si sa compare costurile tratarii si
eliminarii namolurilor in UE si aceasta sectiune provine din rezultatele lui Sede & Andersen (2002,
Andersen et al) si Milieu, WRc si RPA (2009, Milieu et al) impreuna cu experienta proprie a consultantului.
Merita mentionat ca datele disponibile privind costurile sugereaza ca in general costurile asociate
managementului namolurilor raman relativ reduse prin comparatie cu costurile totale ale managementului
apei si a apelor uzate urbane (Andersen et al): costurile interne de gestionare a namolurilor de epurare
reprezinta, in medie, pentru Statele membre UE15 mai putin de 6% din costul total al serviciilor de apa
(producere, livrare si tratare).
275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

227

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Costurile namolurilor pentru toate rutele de tratare si eliminare, includ costurile de investitie si de operare
(costuri si beneficii interne) ale infrastructurii si ale operatiilor necesare pentru tratarea namolurilor.
Luand in considerare varietatea mare de rute potentiale ale namolurilor, costurile locale diferite si
tehnologiile in schimbare rapida, astfel de cifre ar trebui tratate cu o anumita precautie si utilizate doar
pentru scopul estimarii costurilor relative ale diferitelor rute, precum si pentru estimarea investitiei totale
potentiale la nivel regional sau national.
La fel cum exista costurile interne, exista de asemenea si impacturi cuantificabile externe / de mediu (de
exemplu datorita emisiilor in atmosfera), care pot varia semnificativ intre diferite rute de eliminare a
namolurilor, prin impacturi generale de mediu cuantificabile pe baza datelor disponibile (costuri si beneficii
externe) si in general reprezinta mai putin de 15% din costurile totale (Milieu et al).
Cu toate acestea exista impacturi de mediu cum ar fi asupra biologiei solurilor, asupra ecosistemelor si
anumite efecte pe termen lung asupra sanatatii umane care nu sunt cuantificate in literatura de referinta.
Acestea pot avea impacturi semnificative pentru diverse rute. Astfel, importanta costurilor si beneficiilor de
mediu este probabil sa fie mai mare decat cea estimata in aceste studii anterioare.
Mai mult, costurile si beneficiile sociale cum ar fi mirosurile neplacute, temerile asociate cu perceptia
asupra riscurilor de mediu si asupra sanatatii, acceptabilitatea namolurilor de catre industria fermierilor sau
cea alimentara etc. sunt factori cheie care trebuie luati in considerare in evaluarea impactului general si a
costurilor scenariilor de eliminare si reciclare. Acesti factori totusi nu au fost cuantificati in literatura.
Raportul lui Andersen compara costurile si beneficiile a trei rute principale utilizate pentru eliminarea sau
utilizarea namolurilor:
Depozitarea namolurilor brute in depozite de deseuri
Utilizarea pe terenuri (ex. utilizare in agricultura dupa o anumita forma de tratare a namolurilor) si
Incinerarea namolurilor brute (cu cenusa dusa la depozitele de deseuri).
Costurile de capital si de operare sunt totalizate pe ciclul de viata al activului si actualizate pentru a obtine
o valoare prezenta. Costurile de capital includ costurile de reinnoire pentru statia de tratare si eliminare si
sunt estimate si anualizate. Costurile de operare includ:
Personal, energie si alte consumabile necesare pentru operarea diferitelor
Transport, imprastiere pe terenuri si cerinte de informare,
Eliminarea reziduurilor (namoluri sau cenusa)
Aceste costuri au fost actualizate pentru a tine cont de cresterile de preturi in 2009 de catre Milieu et al.
Costurile unitare externe includ impactul asupra sanatatii populatiei provenit din emisii in atmosfera si alte
tipuri de impacturi (cum ar fi degradarea cladirilor) si beneficii privind schimbarile climatice provenite din
evitarea utilizarii ingrasamintelor chimice. Costurile interne includ investitia si costurile operationale ale
tratarii, imprastierii pe terenuri, incinerarii si operarii depozitelor si beneficiile din evitarea utilizarii
ingrasamintelor chimice.

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

228

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Aceste tipuri de costuri incluse in fiecare categorie de costuri sunt sumarizate in Tabelul D.9. Totalul
costurilor interne si externe pe tona de SU de namoluri tratate, este prezentata in Tabelul D.10.
Tabel D.8:

Tipuri de costuri incluse

Categorie de costuri

Costuri incluse
Costuri de capital pentru infrastructura de tratare, transport, stocare si eliminare
inclusiv reinnoiri .

Costuri interne

Costuri de operare (tratare, transport, stocare si eliminare si monitorizare)


Beneficii interne

Economii de costuri din evitarea utilizarii ingrasamintelor chimice


Generare de energie
Vanzare de produse din namoluri tratate23

Costuri externe cuantificabile

Impactul emisiilor atmosferice (inclusive transport) asupra sanatatii umane


Degradarea cladirilor
Impacturi asupra schimbarii climatice
Beneficii privind schimbarile climatice din evitarea utilizarii ingrasamintelor
chimice

Beneficii externe cuantificabile


Sursa:

Milieu et al

Tabel D.9:

Costuri relative pentru diferite rute de tratare si eliminare a namolurilor

Tip de
costuri

Imprastiere
pe teren a
turtei de
namol

Imprastiere
pe teren a
turtei
fermentate
de namol

Imprastiere
pe teren a
namolului
uscat
termic

Imprastiere
pe teren a
namolului
compostat

Depozitare

Coincinerare

Monoincinerare

Costuri
interne

193

193

248

365

300

290

374

Beneficii
interne
(economii de
ingrasaminte)

-63

-63

-63

-92

Costuri nete
interne

130

130

185

273

300

290

374

11

13

41

37

-6

-6

-7

-6

Costuri
externe
cuantificabile
(medie EU15)
Beneficii
externe

_________________________

23

Preturile variaza de la cca 1.50 pe tona pentru turta de namol (namol tratat conventional) pana la cca 12.00 pe tona pentru
brichete de namol uscat (tratare avansata) in UK. Aceasta reflecta in mare diferitele valori ale ingrasamintelor si ale costurilor
tratarii (Milieu et al).

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

229

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I
Tip de
costuri

Imprastiere
pe teren a
turtei de
namol

Imprastiere
pe teren a
turtei
fermentate
de namol

Imprastiere
pe teren a
namolului
uscat
termic

Imprastiere
pe teren a
namolului
compostat

Depozitare

Coincinerare

Monoincinerare

Costuri nete
externe

-4

41

37

Costuri nete
interne si
externe

126

134

185

280

309

332

411

cuantificabile
(utilizare
ingrasaminte)

Sursa:

Milieu et al

Trebuie accentuat faptul ca pretul variaza considerabil depinzand de tehnologie, marimea statiei de
epurare si conditiile locale, de exemplu pretul namolurilor in sine, pretul ingrasamintelor chimice alternative
(incluzand si disponibilitatea altor fertilizatori organic), distant etc.
Milieu et al declara ca aceste estimari de costuri nu includ taxe si subventii (ex. pentru reciclare sau pentru
generarea de energie regenerabila).
Intr-un numar de tari UE subventiile sau stimulentele au incurajat cresterea semnificativa a investitiilor in
tehnologii de extragere a energiei regerabile din namoluri. De exemplu, in UK platile facute de catre
utilitatile de energie catre companiile de apa conform Obligatiei reinnoirii au contribuit la extinderea pe
scara larga a cresterii capacitatilor statiilor de fermentare avansata, pentru a maximiza productia de biogaz
pentru utilizare in generarea combinata a energiei termice si electrice (CHP), iar astfel au scazut
semnificativ costurile unitare ale tratarii namolurilor pentru aceste companii de utilitati de apa.

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

230

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

Appendix E. Date prezentand cadrul


general al utilizarii namolului
E.1.

Regiunile ecologice din Romania

(varianta electronica este atasata acestui raport pe CD-ROM)

E.2.

Clasificarea solurilor in Romania

(varianta electronica este atasata acestui raport pe CD-ROM)

E.3.

Concentratia metalelor grele din soluri in Romania

(varianta electronica este atasata acestui raport pe CD-ROM)

E.4.

Depozite de deseuri neconforme in Romania

(varianta electronica este atasata acestui raport pe CD-ROM)

2002 Recensmntul Populaiei 2002 INSEE

ii

Anuarul Statistic 2009 S Yearbook INSE


275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

231

Elaborarea politicii nationale de gestionare a namolurilor de epurare


Strategia nationala de gestionare a namolurilor, Partea I

iii

Regional population projections EUROPOP2008 issue 1/2010

275852/WUD/WUI/C/Iunie2011
Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare-Partea_ I

232