Cercetare Sigur - Info

Utilizarea Internetului în România de către copii şi
adulţi
ORGANIZAREA SI METODOLOGIA CERCETĂRII
Obiectivul general al cercetării a fost acela de a surprinde

utilizarea internetului în rândul copiilor şi al adulţilor care
interacţionează cu ei, respectiv părinţi şi cadre didactice.
Metoda utilizată în cadrul cercetării a fost ancheta sociologică pe
bază de chestionar auto-aplicat. Cercetarea a avut un caracter
cantitativ, cuprinzând preponderent întrebări cu răspunsuri
precodificate. Chestionarul realizat pentru fiecare categorie de subiecţi
s-a bazat pe instrumente similare realizate în alte ţări în care s-au
derulat programe vizând siguranţa pe internet a copiilor.
Cercetarea s-a realizat în fiecare unitate şcolară cu acordul
conducerii acesteia, iar copiii şi-au dat acordul verbal de răspunde la
chestionar, completarea chestionarului realizându-se în prezenţa
voluntarilor Salvaţi Copiii care derulau activităţi în respectiva şcoală.
Chestionarele au fost aplicate astfel: elevi din învăţământul primar şi
gimnaziu (N=723), elevi de liceu (N=400), părinţi (N=234), cadre
didactice (N=316).
REZULTATE ALE CERCETĂRII
CERCETAREA ÎN RÂNDUL COPIILOR
• Copiii care au participat la cercetare au un grad ridicat de acces

la internet, accesarea acestuia fiind realizată în cea mai mare
măsură de acasă şi într-o măsură redusă la şcoală.
Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline: Focus – Centrul Român pentru Copii dispăruţi şi
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus@copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro ,
www.positivemedia.ro
• Utilizarea internetului de către copii urmăreşte în special
activităţi recreative sau legate de pregătirea lecţiilor pentru
şcoală.
• Cunoştinţele copiilor legate de riscurile utilizării internetului sunt
aparent extinse, dar se rezumă la ameninţările cu un grad mai
mare de vizibilitate, cele cu potenţial de a prezenta riscuri fiind
considerate mai puţin dăunătoare.
• Foarte multe dintre modalităţile de a combate riscurile online
sunt cunoscute de copii, filtrarea informaţiilor având însă o slabă
susţinere din partea acestora.
• Principalele surse de informare despre siguranţa pe internet sunt
familia şi şcoala, deşi aceasta într-o proporţie mult mai mică.
• Deşi puţin peste jumătate dintre copii menţionează că li s-a
vorbit la şcoală despre siguranţa pe internet, teme importante
precum utilizarea telefonului mobil sau spam-uri au fost
abordate în foarte mică măsură.
• Trei sferturi dintre copii au menţionat că părinţii le-au stabiit
reguli legate de utilizarea internetului, cele mai frecvente dintre
acestea referindu-se la limitarea duratei de accesare şi la
instalarea unui program antivirus
CERCETAREA ÎN RÂNDUL ADOLESCENŢILOR
• Adolescenţii care au răspuns la chestionar accesează în foarte

mare măsură internetul, marea lor majoritate de acasă.
• Atunci când intră pe internet, în general aceştia urmăresc să
discute cu prietenii, stând pe chat sau descărcând diferite
materiale de pe internet.
• Nivelul de cunoştinţe al adolescenţilor despre elementele
dăunătoare şi cele care pot proteja faţă de riscurile online este
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
unul în general ridicat, fiind axat în special pe aspectele
manifeste, vizibile, şi mai puţin pe cele potenţial periculoase.
• Principalele surse de informare despre siguranţa online a
adolescenţilor sunt prietenii şi şcoala, dar cu ponderi reduse din
totalul celor care au răspuns la chestionar.
• Deşi majoritatea adolescenţilor au discutat la şcoală despre
siguranţa pe internet, rămân teme importante precum
intimitatea, phishing, spayware şi utilizarea telefonului mobil
foarte puţin acoperite.
• În privinţa utilizării site-urilor de socializare, cele mai populare
sunt Hi5 şi Facebook, iar cele mai folosite programe de chat sunt
Yahoo Messenger (două treimi)şi Skype (aproape 19%).
• Majoritatea adolescenţilor folosesc drept homepage un site de
socializare, ¾ folosesc emoticons şi prescurtări, iar o treime
folosesc porecla.
• Un element care deşi nu este foarte răspândit în rândul
adolescenţilor (7%) – utilizarea pe chat a numelui de utilizator al
altei persoane – arată că uneori chiar aceştia adoptă strategii
potenţial riscante.
CERCETAREA ÎN RÂNDUL PĂRINŢILOR
• Cel mai bine cunoscut este termenul de e-mail şi cel de chat – de

peste jumătate dintre respondenţi, în timp ce, oarecum
paradoxal, cel de internet este cel mai puţin cunoscut, dar
aceasta nu îi împiedică pe părinţi să îl folosească. Pentru mai
mult de 50% dintre părinţi internetul este un mijloc de a găsi
informaţii.
• Cu toate că puţin peste un sfert dintre părinţi ştiu/cred că în
România există reglementări pentru protejarea copiilor faţă de
riscurile de pe internet, numai 8% dintre ei ştiu cui să raporteze
un conţinut ilegal sau dăunător copilului găsit pe internet.
• Din punctul de vedere al riscurilor asociate navigării pe internet,
în opinia părinţilor cei mai expuşi hărţuirii sexuale sunt copiii de
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
15-17 ani (61.5%) şi cei de 11-14 ani (56.4%), fetele fiind
considerate a fi mai expuse solicitărilor sexuale decât băieţii
(59% faţă de 10%), aceasta în condiţiile în care 56% dintre
părinţi au fete.
• Frecvenţa utilizării internetului de către copii (35.5% din total,
respectiv 42.3% dinntre cei care răspund la întrebare) este
estimată de părinţi a fi mai mică decât cea rezultată din
chestionarele aplicate copiilor şi adolescenţilor (cu 12% în cazul
copiilor şi cu aproape 30% pentru adolescenţi).
• În privinţa duratei de utilizare a internetului de către copii,
jumătate dintre părinţi afirmă că aceştia îl utilizează maxim 1 oră
pe zi, în timp ce din chestionarele aplicate copiilor a rezultat că
durata medie de utilizare depăşeşte 3 ore/zi. Aceasta arată că
părinţii cunosc într-o mică măsură cât timp şi unde folosesc copiii
internetul.
• Datele confirmă faptul că în general pentru copii părinţii se
implică mai mult în controlarea modalităţilor în care aceştia
utilizează internetul, în timp ce pentru adolesceţi acest control,
scade, ceea ce îi poate expune riscurilor. Această situaţie este
prezentă deşi părinţii sunt conştienţi că tocmai adolescenţii sunt
cei mai expuşi online.
• Un pas în creşterea siguranţei online a copiilor este ca părinţii să
discute cu aceştia despre teme cu acest subiect. Din răspunsurile
părinţilor reiese că cei mai mulţi au discutat cu copiii lor despre
pericolele ascunse pe care le poate avea internetul şi despre
cum trebuie să se comporte atunci când navighează online.
Folosirea unei parole atunci când navighează pe internet este
menţionată de puţin peste jumătate dintre părinţii care au
răspuns la această întrebare în timp ce aproape jumătate dintre
aceştia au discutat despre tema nerespectării drepturilor de
autor.
• Două treimi dintre părinţi susţin că discuţiile cu copiii despre
experienţa legată de utilizarea internetului sunt prezente. Aceste
discuţii sunt mai frecvente în rândul părinţilor din grupa de
vârstă 31-40 de ani, care au copii de 7-10 ani, de sex feminin şi
cu studii superioare, faţă de bărbaţi, cu copii adolescenţi, cu
studii medii şi care au mai mult de 50 de ani.

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
• Din răspunsurile părinţilor reiese că numai 2.6% dintre aceştia
cred că navigarea pe internet i-a confruntat pe copii cu hărţuirea
sexuală, în timp ce 1 din 5 părinţi consideră că copilul lor s-a
confruntat cu site-uri ilegale. Analizând distribuţia răspunsurilor
pe diferite categorii de respondenţi se observă faptul că
ponderea răspunsurilor afirmative la aceste două întrebări sunt
mai mari în rândul bărbaţilor, a celor de 41-50 de ani şi creşte cu
vârsta copiilor şi nivelul de educaţie al părinţilor, aceştia
conştientizând într-o măsură mai mare riscurile asociate navigării
pe internet.
• Una dintre situaţiile care îi expune în mare măsură pe copii este
aceea în care se întâlnesc cu persoane pe care le-au cunoscut
prin intermediul internetului, astfel că din perspectiva acţiunilor
directe impunerea unei reguli prin care copiii trebuie să le ceară
acordul înainte de a se întâlni cu astfel de persoane reprezintă o
primă etapă. Marea majoritate a părinţilor (82%) afirmă că
pentru aceasta copiii trebuie să le ceară acordul; cu toate
acestea, 18% dintre părinţi spun că nu este nevoie să le ceară
acordul înainte de a se întâlni cu prieteni pe care copilul i-a
cunoscut online.
• Se remarcă faptul că ponderea celor care răspund afirmativ la
această afirmaţie este mai mare în rândul femeilor, al celor cu
studii liceale, al celor cu vârste cuprinse între 31-40 ani şi care
au copii de până în 10 ani. Pe de altă parte, bărbaţii, cei cu studii
medii, de peste 50 de ani şi cu copii adolescenţi (15-17 ani)
consideră într-o măsură mai mică că este necesar să îşi de-a
acordul pentru ca copilul lor să se întâlnească cu persoane
cunoscute pe internet.
• În privinţa regulilor stabilite de părinţi pentru siguranţa online a
copiilor, cele mai bine acoperite domenii sunt utilizarea
calculatorului şi utilizarea internetului. Din răspunsurile libere ale
părinţilor reiese că cel mai frecvent aceste reguli se referă la
limitarea timpului/duratei de utilizare (ex. un număr de ore, un
anumit interval orar, numai după ce îşi termină lecţiile sau numai
în week-end), a modalităţilor de utilizare (ex. atenţie la viruşi,
veridicitatea informaţiilor, accesul la materiale pentru
documentare, sub supraveghere) şi a accesului la site-uri
specifice vârstei (ex. jocuri specifice vârstei).
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
• Se remarcă faptul că pentru e-mail şi chat sunt stabilite în foarte
mică măsură reguli, acestea fiind însă printre cele mai frecvent
utilizate de către copii şi adolescenţi.
• Pe lângă stabilirea unor reguli generale, la un ultim nivel de
acţiune poate fi considerată utilizarea unui program de filtrare a
informaţiilor pe calculatorul pe care copilul accesează internetul,
astfel încât acesta să fie protejat de (unele) riscuri şi atunci când
părintele nu este în preajma copilului. Dintre părinţii chestionaţi,
22.5% afirmă/ştiu că există pe calculatorul pe care copilul lor
accesează internetul un astfel de program de filtrare a
informaţiilor.
• Un aspect important în prevenirea situaţiilor de expunere a
copiilor la riscuri online este acela de a reduce informaţiile
personale accesibile pe internet, rolul părinţilor în acest sens
putând fi unul important (desigur în măsura în care copiii
respectă regulile şi sfaturile părinţilor). Cei mai mulţi dintre
părinţi consideră că adresa de acasă, numărul de telefon,
numele complete ale membrilor de familie, poza personală şi
numele şi adresa şcolii la care învaţă sunt cele pe care nu le-ar
îngădui copiilor lor să le facă publice online. Totuşi, rămân unele
informaţii pe care poate părinţii nu le consideră suficient de
importante pentru protecţia identităţii şi a vieţii private pe
internet precum hobby-urile, vârsta şi data naşterii, sexul şi e-
mail-ul personal.
• În privinţa modalităţilor de informare a tinerilor asupra siguranţei
pe internet, cea mai apreciată este includerea în programa
şcolară (menţionată ca foarte apreciată de 48,3%), iar cele mai
puţin apreciate sunt utilizarea broşurilor şi pliantelor.
CERCETAREA ÎN RÂNDUL CADRELOR DIDACTICE
• Precum celelalte grupuri, marea majoritate a profesorilor (95.2%)

au calculator acasă şi folosesc internetul acasă (89.6%). Aproape
o treime (29.4%) accesează internetul la serviciu şi numai 4.4%
pe telefonul mobil, în timp ce 6% nu folosesc internetul.
• Cunoaşterea accepţiunii unor termeni legaţi de utilizarea
calculatorului este destul de ridicată, cu excepţia celui de
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
internet pe care 53% dintre profesori îl definesc prin prisma
utilizării acestuia, drept un mijloc de obţinere de informaţii.
• În cazul în care află despre un site care conţine informaţii ilegale
sau dăunătoare copiilor, numai unul din 8 profesori ştiu cui să
raporteze această situaţie.
• Cunoaşterea faptului că în România există legi şi regulamente
care îi protejează de tineri faţă de riscurile internetului este
prezentă pentru un sfert dintre profesorii incluşi în cercetare, dar
cea mai mare parte (57.3%) nu ştiu dacă există sau nu astfel de
reglementări. Pentru a-i proteja pe tineri faţă de riscurile online,
84% dintre profesori consideră că guvernul ar trebui să
găsească modalităţi mai eficiente.
• Concordant cu acest răspuns, 70.1% dintre profesorii chestionaţi
consideră că ar trebui limitat sau restricţionat internetul prin
regulamente; în acelaşi timp 63.9% consideră că aceste restricţii
i-ar stimula pe copii să le caute şi mai mult
• Dintre profesorii care au răspuns la chestionar 62% declară că le
vorbesc elevilor despre siguranţa pe internet la şcoală. În acelaşi
timp, 30.2% dintre profesori declară că şcoala în care lucrează
are o politică privind siguranţa pe internet, dar 22.4% că nu are,
iar 47.4% nu ştiu dacă are sau nu o astfel de politică.
• Cea mai frecventă prevedere legată de siguranţa pe internet în
şcoli este legată de accesul la calculatoare şi internet în mod
supravegheat (24.1%), urmată de sesiunile de informare pentru
elevi (13%), iar cel mai rar este menţionată distribuirea de
broşuri, scrisori, pliante (3.8%) şi acordul scris de bună
întrebuinţare cu semnătura părintelui (5.4%).
• Politica de siguranţă online acoperă în cea mai mare măsură
internetul (27.2%), fiind foarte puţin menţionate alte tehnologii,
precum media (7%), telefonia mobilă (8.2%) sau jocurile video
(6%).
• Predarea acestor teme se face preponderent intracuricular
(27.8%), într-o măsură mai mică extracuricular (16.8%) în timp
ce 23.7% nu ştiu cum se face acest lucru, iar 27.5% afirmă că nu
se predau deloc temele de siguranţa online şi etica utilizării
calculatorului şi navigării pe internet.

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
• Numai 2.8% dintre profesori cred că nu ar trebui predată
siguranţa pe internet, două treimi dintre profesori considerând că
aceasta ar trebui predată la gimnaziu, 59.8% la învăţământul
primar, şi aproape 40% la liceu.
• Majoritatea profesorilor incluşi în studiu declară că discută cu
elevii lor despre despre pericolele ascunse ale internetului
(73.4%), despre nerespectarea drepturilor de autor (51.4%),
despre cum trebuie să se comporte pe internet (63.9%), despre
veridicitatea informaţiilor găsite pe internet (78.1%), despre
utilizarea unei parole atunci când navighează pe internet
(44.2%). Numai 11.2% consideră că elevii lor au fost confruntaţi
cu hărţuirea sexuală în timp ce navigau pe internet.
• În privinţa informaţiilor pe care profesorii consideră că elevii lor
ar trebui să nu le facă publice pe internet, majoritatea au inclus
aspectele legate de identitatea personală (adresă de acasă,
număr de telefon, nume şi prenume), cel mai puţin fiind
menţionate hobby-urile.
• În privinţa modalităţilor de informare a tinerilor despre siguranţa
pe internet apreciate de cadrele didactice, cele mai populare
sunt prin intermediul unor organizaţii, prin legislaţie, prin
mijloacele de comunicare în masă şi prin intermediul profesorilor
şi al părinţilor.
• Cele mai importante teme spre a fi discutate cu elevii sunt
considerate cele legate de ameninţările (hărţuirile pe internet),
limbajul care instigă la ură, conţinutul ilegal, intimitate (toate
menţionate ca foarte importante de peste 60%).
Material realizat de:

Florin Lazăr
Asistent univ. dr.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială,
Universitatea din Bucureşti

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Anexe
Figura 1 Utilizarea internetului de către copii şi

adolescenţi

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 2 Frecvenţa utilizării internetului de către copii şi
adolescenţi
Figura 3 Scopul navigării pe internet a adolescenţilor

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 4 Percepţia riscurilor asociate internetului de către
copii şi adolescenţi
Notă: chestionarele pentru copiii nu au avut primele două variante de
răspuns (pornografia pentru adulţi şi pornografia cu copii)

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 5 Menţionarea elementelor care pot proteja de
riscurile utilizării internetului de către copii şi adolescenţi

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Altele
16.1
Pot folosi doar un
motor de căutare sigur 5.8
Părinţii mei au 38.4
instalat un program %
antivirus 7.7
Părinţii mei stau cu
mine in timp ce 52.8
folosesc internetul
Pot folosi internetul
doar in timpul zilei, un
anumit timp 0 20 40 60
Figura 6 Reguli privind utilizarea internetului de către

copii
Tabel 1 Surse de informare despre siguranţa pe internet

pentru copii şi adolescenţi
De unde ai învăţat cel mai mult despre siguranţa pe Copii Adolescenţi
internet? (în ordinea frecvenţelor pentru copii) % %
De la părinţii mei 47.2 6
De la prietenii mei 44.1 35
De la şcoală 25.4 16.8
De pe internet 20.7 16.5
De la fraţi şi surori 19.6 5.3
Din media (tv, radio, presa scrisă) 19.2 13.5
Alte persoane 6.2 3.3
GRAFICE – CHESTIONARE PĂRINŢI

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 7 Frecvenţa utilizării internetului de către părinţi
Figura 8 Procentele celor care cunosc definiţia corectă a

termenilor

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 9
Figura 10

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 11 Frecvenţa utilizării internetului de Figura 12
Durata utilizării zilnice a internetului de
către copil în opinia părinţilor către copii
în opinia părinţilor

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 13 Folosirea internetului de către copil, în opinia
părintelui

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 14 Teme discutate de părinţi cu copilul despre
siguranţa online
Figura 15 Prezenţa discuţiilor părinte-copil despre

experienţa pe internet

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 16 Confruntarea copilului cu riscuri online din
perspectiva părintelui
Figura 17 Solicitarea de către copil a acordului părintelui

pentru a întâlni persoane cunoscute pe internet

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 18 Aspecte cu privire la care părintele a stabilit
reguli pentru copil
Figura 19 Protecţia datelor personale online – părinţi

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 20 Strategii de informare şi sfătuire a tinerilor
despre siguranţa online din perspectiva părinţilor
GRAFICE – CHESTIONARE PROFESORI

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 21
Figura 22

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 23
Figura 24
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 25

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 26

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 27
Figura 28

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
Figura 29

Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
Exploataţi Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116

Cercetare Sigur - Info

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare Sigur - Info

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea Internetului în România de către copii şi

ORGANIZAREA SI METODOLOGIA CERCETĂRII

Obiectivul general al cercetării a fost acela de a surprinde

REZULTATE ALE CERCETĂRII

CERCETAREA ÎN RÂNDUL COPIILOR

• Copiii care au participat la cercetare au un grad ridicat de acces

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

CERCETAREA ÎN RÂNDUL ADOLESCENŢILOR

• Adolescenţii care au răspuns la chestionar accesează în foarte

CERCETAREA ÎN RÂNDUL PĂRINŢILOR

• Cel mai bine cunoscut este termenul de e-mail şi cel de chat – de

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 4

CERCETAREA ÎN RÂNDUL CADRELOR DIDACTICE

• Precum celelalte grupuri, marea majoritate a profesorilor (95.2%)

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 7

Material realizat de:

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 8

Figura 1 Utilizarea internetului de către copii şi

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 9

Figura 3 Scopul navigării pe internet a adolescenţilor

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Figura 6 Reguli privind utilizarea internetului de către

Tabel 1 Surse de informare despre siguranţa pe internet

GRAFICE – CHESTIONARE PĂRINŢI

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Figura 8 Procentele celor care cunosc definiţia corectă a

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Figura 15 Prezenţa discuţiilor părinte-copil despre

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Figura 17 Solicitarea de către copil a acordului părintelui

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 1

Figura 19 Protecţia datelor personale online – părinţi

GRAFICE – CHESTIONARE PROFESORI

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 2

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 2

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 2

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 2

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 2

Coordonator naţional: Organizaţia Salvaţi Copiii 2

S-ar putea să vă placă și