Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPAT
II LINIARE
1.1
Structuri algebrice
(recapitulare)
1.1.1
Grupuri
(1.1)
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
1.1.2
Morfisme de grupuri
Definitia 1.8 Fie (X,) si (Y, ) doua grupuri. Aplicatia f : X Y se numeste morfism
de grupuri daca satisface conditia:
x, y X : f (x y) = f (x) f (y).
Daca morfismul f este injectiv (respectiv surjectiv) atunci el se numeste monomorfism
(respectiv epimorfism) de grupuri. Daca morfismul f este bijectie atunci grupurile (X,)
si (Y, ) se numesc izomorfe iar f : X Y este un izomorfism. Daca X Y si
atunci orice izomorfism f se numeste automorfism.
Observatia 1.3 Izomorfismul a doua grupuri identifica un grup cu altul si astfel din punct
de vedere algebric este suficient sa se studieze unul din ele. Un morfism nu are aceasta
proprietate.
1.1.3
Inele si corpuri
0 0
0 0
1 0
.
=
0 0
1 2
0 0
Definitia 1.12 Daca ntr-un inel exista a 6= 0, b 6= 0, astfel ncat a b = 0 se spune ca a
si b sunt divizori ai lui zero si ca inelul admite divizori ai lui zero. Orice inel care nu
admite divizori ai lui zero se numeste inel integru. Daca un inel integru este comutativ
si cu element unitate, el se numeste domeniu de integritate.
Definitia 1.13 Un inel (X,+, ) se numeste corp daca (X,+, ) este inel cu unitate si orice
element din X, diferit de zeroul adunarii, are invers n aport cu legea .
Definitia 1.14 Un corp (X,+, ) se numeste corp comutativ sau c
amp daca nmultirea
este comutativa.
Observatia 1.4 Daca (X,+, ) este un corp, notam xy 1 =
x
, x X, y X, y 6= 0.
y
Teorema 1.3 Corpurile nu au divizori ai lui zero. Orice corp comutativ este un domeniu
de integritate.
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
1.1.4
Morfisme de corpuri
1.2
Spatii liniare
In acest capitol sunt studiate proprietati matematice ale unei multimi de elemente care
formeaza un spatiu liniar sau vectorial. Elementele acestui spatiu pot fi entitati de natura
cu totul diferita: forte, viteze, semnale electrice, vectori geometrici, solutii ale unor ecuatii
diferentiale etc. In ciuda acestei diversitati vom descrie spatiul vectorial n mod abstract,
adica printr-o multime de elemente lipsita de orice atribut fizic.
O componenta importanta a notiunii de spatiu liniar este notiunea de corp. Vom utiliza
corpurile numerelor reale R si numerelor complexe C. Fie K un corp comutativ (care poate
fi R sau C) ale carui elemente sunt numite scalari.
Definitia 1.16 Fie (K,+, ) un corp comutativ cu elementul unitate notat 1 si elementul
nul notat 0. Fie X 6= este o multime, pe care se definesc doua legi de compozitie:
- o lege interna aditiva,
: X X X : x, y X, (x, y) x y X,
- o lege externa multiplicativa,
: K X X : K, x X, (, x) x X.
Cuaterna ordonata (X, , , K) se numeste spatiu liniar (vectorial) peste campul K (sau
Kspatiu liniar) daca (X,) este grup comutativ adica
G1. x, y, z X : x (y z) = (x y) z,
G2. Exista n X un vector notat X (vectorul X se numeste vectorul nul al lui X), astfel
ncat oricare ar fi x X :
x X = X x = x,
G3. x X exista un vector notat cu x (vectorul x se numeste opusul vectorului
x) :
x (x) = (x) x = X ,
G4. x, y X x y = y x,
si sunt satisfacute axiomele
SL1 . , K, x X : ( x) = ( ) x
SL2 . , K, x X : ( + ) x = ( x) ( x)
SL3 . K, x, y X : (x y) = ( x) ( y)
SL4 . x X : 1 x = x, unde 1 este elementul neutru pentru operatia din K.
1.2. SPAT
II LINIARE
Elementele multimii X se numesc vectori (vom nota vectorii cu litere mici bold).
Exemplul 1.2 X = {X } , constand dintr-un singur vector, vectorul nul, este un Kspatiu
liniar, peste orice camp K, numit spatiu vectorial nul.
Exemplul 1.3 Spatiul liniar aritmetic Kn . Fie (K, +, ) un corp comutativ si n N, n
1. Consideram produsul cartezian
Kn = K K, Kn = {x|x = (x1 , . . . , xn ), xi K, i = 1, n}.
Pe Kn definim operatiile
(x, y) Kn Kn , x y = (x1 , . . . , xn )+(y1 , . . . , yn ) = (x1 +y1 , . . . , xn +yn ) (adunarea
pe componente)
si
(, x) K Kn , x = ( x1 , . . . , xn ) (nmultirea cu un scalar a fiecarei
componente).
Folosind cele doua operatii si proprietatile campului K se verifica axiomele spatiului
liniar. (Kn , , , K) se numeste spatiu liniar aritmetic.
In particular, daca consideram K = R atunci (Rn , +, , R) se numeste spatiu liniar
aritmetic real, iar daca consideram K = C atunci (Cn , +, , C) se numeste spatiu liniar
aritmetic complex.
Pentru n = 1 obtinem (K, +, K) spatiu liniar. Putem vorbi deci despre spatiul liniar
real al numerelor reale si de spatiu liniar complex al numerelor complexe.
x1
Demonstratie.
a) x X : 0x = (0 + 0)x = 0x 0x 0x = X .
b) K, X = ( X X ) = X X X = X .
c) x X : x (1)x = 1x (1)x = ((1 + (1)) x = 0x = X (1)x = x
d) daca 6= 0 1 K x = X 1 (x) = 1 X (1 )x =
X 1x = X x = X
e) , K, x (X \ {X }) : x = x ( + ()) x = X , x 6= X =
f) (K\{0}), x, y X : x = y x()y = X x(y) = X
(x ( y)) = X , 6= 0 x = y.
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
1.3
Subspatii liniare
(1.2)
K, x V : x V.
(1.3)
(1.4)
1.4. SUBSPAT
IU GENERAT DE UN SISTEM DE VECTORI
1.3.1
Definitia 1.18 Fie V1 , V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Definim
\
V1 V2 = {v | v V1 si v V2 }
[
V1 V2 = {v | i {1, 2} : v Vi }
Teorema
1.6 Fie Fie V1 , V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Intersectia
T
V1 V2 este un subspatiu liniar al spatiului liniar X.
Demonstratie. T
T
Observam ca V1 T
V2 6= deoarece X Vi , i {1, 2} X V1 V2T. Pentru
K si x, y V1 V2 , rezulta x + y Vi , i
T {1, 2} si deci x + y V1 V2 . De
V
asemenea x Vi , i {1, 2} si deci x
V2 .Rezulta, conform Teoremei 1.5 de
1
T
caracterizare a subspatiilor liniare, ca V1 V2 este un subspatiu liniar.
Observatia 1.7 Reuniunea unui sistem de subspatii liniare nu este, n general, un subspatiu
liniar. Ca exemplu consideram V1 = {(x1 , 0) | (x1 , 0) R2 } , V2 = {(0, x2 ) | (0, x2 ) R2 } .
Daca consideram u = (1, 0) V1 si v = (0, 1) V2 , u, v V1 V2 , dar u + v
/ V1 V2 .
Definitia 1.19 Fie V1 si V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Se numeste
suma subspatiilor V1 si V2 multimea V definita prin
V = V1 + V2 = {v X | v1 V1 , v2 V2 : v = v1 + v2 } .
Teorema 1.7 Suma subspatiilor V1 si V2 ale spatiului liniar (X, +, , K), notata V, este un
subspatiu liniar al lui X.
Demonstratie. Observam ca V 6= deoarece X + X V.
Fie K si (u, v) V2 astfel ncat u = u1 + u2 , v = v1 + v2 , u1 , v1 V1 , u2 , v2 V2 ,
u + v = (u1 + u2 ) + (v1 + v2 ) = ( u1 + v1 ) + ( u2 + v2 ).
Dar V1 , V2 sunt subspatii liniare rezulta u1 +v1 V1 , u2 +v2 V2 u+v V
si deci, conform relatiei (1.4), V este subspatiu liniar.
Definitia 1.2 Fie V1 , V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Daca V = V1 + V2
si V1 V
a a subspatiilor V1 , V2 si se noteaza
L2 = {X } atunci V se numeste suma direct
V = V1 V2 .
1.4
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
Fie (X, +, , K) este un spatiu liniar S = (vi )i=1,n un sistem de vectori din X.
n
X
i=1
i vi .
i=0
Fie S = (vi )i=1,n un sistem de vectori din X. Notam cu [S] multimea tuturor combinatiilor liniare de vectori ai sistemului S,
)
(
n
X
i vi .
[S] = v X ; (1 , . . . , n ) Kn : v =
i=1
n
X
i=1
n
X
i=1
i vi u + v =
n
X
i=1
i vi +
n
X
i=1
i vi =
n
X
i=1
n
X
i=1
i vi si (1 , . . . , n )
[( i ) vi + i vi ] =
( i + i ) vi [S] .
Definitia 1.21 Subspatiul [S] , multimea tuturor combinatiilor liniare de vectori ai sistemului S, se numeste subspatiul generat de vectorii sistemului S.
Definitia 1.22 Un sistem de vectori din X, S = (vi )i=1,n se numeste sistem de generatori pentru X daca subspatiul generat de S coincide cu X, adica [S] = X. In acest caz
spunem ca S genereaza pe X.
Definitia 1.23 Un K-spatiu liniar X se numeste finit generat daca pentru X exista un
sistem finit de generatori.
In cadrul acestui curs ne vom ocupa numai de spatii finit generate.
SI INDEPENDENT
LINIARA
1.5. DEPENDENT
A
A
1.5
Dependent
a si independent
a liniar
a
Definitia 1.24 Un sistem de vectori din X, S = (vi )i=1,n se numeste sistem liniar dependent (vectorii v1 , . . . , vn se numesc liniar dependenti) daca exista (1 , 2 , . . . , n )
Kn , (1 , . . . , n ) 6= Kn astfel ncat
1 v1 + 2 v2 + . . . + n vn = X .
caz contrar sistemul de vectori S se numeste sistem liniar independent (vectorii
In
v1 , . . . , vn se numesc liniar independenti).
Observatia 1.8 Din definitie rezulta ca sistemul de vectori S este liniar independent daca
si numai daca (1 , . . . , n ) Kn : 1 v1 +2 v2 +. . .+n vn = X (1 , . . . , n ) = Kn .
Observatia 1.8 este utilizata n practica pentru a verifica daca un sistem de vectori este
liniar independent.
Exercitiul 1.1 Vectorii v1 = (1, 0, 0), v2 = (0, 1, 0), v3 = (0, 0, 1) din R3 sunt liniar independenti deoarece
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = R3 1 (1, 0, 0) + 2 (0, 1, 0) + 3 (0, 0, 1) = R3 (1 , 2 , 3 ) =
(0, 0, 0) 1 = 2 = 3 = 0.
Exercitiul 1.2 Vectorii v1 = (1, 2, 1), v2 = (2, 1, 0), v3 = (4, 3, 2) din R3 sunt liniar
dependenti deoarece
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = R3 1 (1, 2, 1) + 2 (2, 1, 0) + 3 (4, 3, 2) = R3
( 1 + 22 + 43 , 2 1 2 + 33 , 1 23 ) = (0, 0, 0)
1 + 22 + 43 = 0
21 2 + 33 = 0 .
(1.5)
1 23 = 0
Sistemul (1.5), care este un sistem liniar omogen, are solutii diferite de solutia
banal
a dac
a determinantul sistemului este zero. Se verifica prin
a si numai dac
1
2
4
Exemplul 1.9 Sistemul format numai din vectorul nul, (X ) este liniar dependent deoarece avem 1 X = X , iar sistemul format dintr-un singur vector nenul, v 6= X este
liniar independent deoarece v = X , 6= 0 v = X .
10
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
1.6
Baz
a si dimensiune
(1.6)
(1.7)
SI DIMENSIUNE
1.6. BAZA
11
12
1.7
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
e1
n
e2
X
(1.8)
i ei = (1 2 . . . n ) .. ,
u=
.
i=1
en
Fie (1 , 2 , . . . , n ) Kn astfel ncat n baza B 0 vectorul u se poate scrie sub forma
e01
n
e0
X
2
(1.9)
u=
j e0j = (1 2 . . . n ) .. .
.
j=1
e0n
Vectorii bazei B 0 = (e0i )i=1,n se pot descompune n raport cu vectorii bazei B dupa relatiile:
e1
e2
u = (1 2 . . . n )
a11
a12
..
.
a21
a22
..
.
..
.
an1
an2
..
.
a11 a21
a12 a22
(1 2 . . . n ) = (1 2 . . . n ) ..
..
.
.
a1n a2n
sau, transpus,
1
2
..
.
a11
a21
=
an1
n
a12
a22
an2
e1
e2
..
.
en
an1
an2
..
..
.
.
ann
1
a1n
2
a2n
..
.
ann
n
1
2
..
.
n
=
A
1
2
..
.
n
(1.11)
Exercitiul 1.3 In R3
1
0
0
consideram baza canonica e1 = 0 , e2 = 1 , e3 = 0
0
0
1
1
1
, u2 = 1 , u3 = 1 . Un vector oarecare x, dat prin x =
0
1
0
si alta baza u1 =
0
1
2 se scrie n prima baza x = 1 e1 +2 e2 +3 e3 , iar n a doua x = 1 u1 +2 u2 +3 u3 .
3
+ e3 , matricea de trecere de baza de la baza
Deoarece u1 = e1 , u2 = e1 + e2 si u
3 = e1 + e2
1 1 1
(e1 , e2 , e3 ) la baza (u1 , u2 , u3 ) este 0 1 1 iar coordonatele vectorului x n raport cu
0 0 1
baza (e1 , e2 , e3 ) n functie de coordonatele vectorului n raport cu baza (u1 , u2 , u3 ) sunt
date de relatia
1
1 1 1
1
2 = 0 1 1 2
3
3
0 0 1
14
CAPITOLUL 1. SPAT
II LINIARE
e01
e0
2
(1.12)
ei = (b1i b2i . . . bni ) .. , i = 1, n.
.
e0n
0
T
inand seama de relatiile (1.8), (1.12) si (1.9) obtinem
e01
b11 b21 bn1
b12 b22 bn2 e0
2
u = (1 2 . . . n ) ..
..
..
.. .. = (1 2 . . . n )
.
.
.
. .
0
b1n b2n bnn
en
(1 2 . . . n ) = (1 2 . . . n ) BT B
.. = A
.
n
1
2
..
.
n
= A B
1
2
..
.
n
1
2
..
.
n
1
2
..
.
n
e01
e02
..
.
e0n
B A = In
este unica, rezulta ca sistemul (1.11) are solutie unica pentru .. dati, deci det(A) 6= 0,
.
n
adica matricea A este inversabila.
Definitia 1.27 Doua baze B = {e1 , e2 , ..., en } si B 0 = {e01 , e02 , ..., e0n } din spatiul vectorial
Xn , se numesc baze la fel orientate daca determinantul matricei schimbarii de baza de la
baza B la B 0 este pozitiv. Daca acest determinant este negativ, cele doua baze se numesc
contrar orientate.