Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lumea de la o margine la alta. Este fiorul care a cutremurat acum 2000 de ani cand s-a
produs cel mai extraordinar fapt din istorie : Invierea din morti a Fiului lui Dumnezeu,
Iisus Hristos. O lume intreaga a fost martora si multi au pecetluit cu sange marturia lor,
hotarand pentru vecie acest adevar petrecut sub ochii tuturor : Domnul Iisus a inviat,
Moartea si Invierea Lui au fost adevarate, nu naluciri, nu vorbe amagitoare. Nu merge
nimeni la moarte cu seninatate, pentru iluzii. El singur a venit din Cer si a spus
oamenilor ce este Cerul si cine este Tatal Ceresc si de asemenea numai El s-a inaltat de
pamant la Cer si a deschis pentru noi Cararea Imparatiei vesnice.
Cu Invierea lui Hristos se deschid portile Imparatiei Cerurilor. Moartea nu-i mai
inspaimanta pe crestini. Ei se tem doar de moartea care gaseste sufletul nepregatit si
nevrednic de a fi primit in locasurile Tatalui Ceresc.
Adevarul Invierii este o certitudine palpabila, o evidenta experimentala
Slava Invierii Domnului umple de bucuria triumfului asupra mortii. Este comoara,
idealul si izvorul vietii spirituale crestine. Caci credinta in Inviere reprezinta nu numai
unul dintre adevarurile fundamentale ale crestinului care pune in evidenta valoarea
deplina a vietii si a omului, ci si calea spre viata vesnica, convingerea ca nu moartea
Pr. drd. Stelian Tofana, Invierea Mantutorului Hristos chezasia invierii noastre, in Ortodoxia XXXVIII-nr.3, iulsept 1986, p.121
2
Pr. Sebastian Chilea, Pastile Domnului in Biserica Ortodoxa Romana XCVII 1979 nr.3-4 p.350
3
1 Ioan 1,1
vreodata, sta crestinismul cu credinta si cu Biserica sa, zidite pe adevarul istoric si moral
al Invierii lui Hristos, sta o realitate mare cat 20 de secole.
2.
Imperiu gigant cosmopolit creuzetul unui sincretism religios, iata cadrul general
8
9
4.
Crestinismul inaugureaza din punct de vedere religios o noua lume, o noua era,
epoca mantuirii neamului omenesc. Prin Inviere si pe Inviere s-a constituit, s-a
consolidat si sta intreg edificiul Bisericii Crestine. Miezul credintei crestine este mesajul
Invierii Domnului, garantie a Invierii intr-o viata fericita a tuturor celor aflati in comuniune
cu Iisus. Posibilitatea existentei unei vieti viitoare era nu numai un miraj, dar si singurul
mijloc de salvare, de iesire din inechitatile vietii de pe pamant. Ideea Invierii a fost
acceptata si aparata pana la martiriu nu numai de straturile de jos, victime ale mediului
social, ci si de patura aristocrata: patricieni, curteni, inalti dregatori sau comandanti de
osti atrasi nu de mirajul unei fericiri in viata viitoare de care ar fi dus lipsa pe pamant, ci
de adevarul, realitatea Invierii Domnului in care credeau fara nici o urma de rezerva sau
a vreunui alt imbold, decat a propriei lor invieri, incoronare a vietii lor pamantesti.
Invatatura de o importanta fundamentala, invierea mortilor a fost argumentata de
teoreticienii credintei apologeti. Pentru paganii necunoscatori ai Scripturilor nu se
putea lupta cu armele scripturistice, ci cu argumente luate din logica ratiunii si a filozofiei
antice. Nu este usor a-l gasi pe Parintele si Creatorul tuturor si nici nu este ceva sigur
ca atunci cand L-ai gasit sa vorbesti despre El tuturor 10 vor marturisi acestia. In Inviere,
se ascunde intreg adevarul de credinta al crestinilor. Cel ce a cunoscut intelesul tainic
al Invierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a intemeiat toate de mai inainte. 11
In argumentarea Invierii, apologetii se sprijina pe o serie de dovezi rationale:
I. Argumentul Atotputerniciei lui Dumnezeu
Celor
care
contestau
posibilitatea
invierii
trupurilor
omenesti,
invocand
10
Apologeti de limba greaca: Sf. Justin Martirul si Filozoful, Apologia a doua in favoarea crestinilor p.84
Pr.drd. Ilie Moldovan Teologia invierii in Opera Sf. Maxim Marturisitorul in Studii Teologice, anul XX nr.7-8 septoct 1968
11
ar vrea, nu ar putea sa reinvie pe omul odata asezat in groapa si mai putin pe cel care a
intrat in descompunere. Ei nu-si dau seama ca prin aceasta aduc hula lui Dumnezeu. 12
Dumnezeu nu este doar Ziditorul ci si Sustinatorul, Proniatorul intregii creatii,
implicit a omului. Scopul crearii omului confirma deci dainuirea lui pentru vesnicie, iar in
aceasta dainuire e implicata si Invierea , fara de care omul n-ar putea supravietui 13
Octavius intareste: Nu este cu alte cuvinte mai greu sa incepi ceea ce nu este
decat sa repeti ceea ce a fost?...Corpul chiar daca s-ar usca si s-ar preface in praf, daca
s-ar descompune in apa, daca ar deveni cenusa, numai pentru noi se pierdepentru
Dumnezeu se pastreaza.14 Distantele la care se pot gasi la un moment dat unele de
altele particelele trupului descompus sunt uriase numai pentru om nu si pentru
Dumnezeu. La fel, nici putreziciunea sau amestecul acestora nu L-ar putea pune in
imposibilitate de a le reuni laolalta.
Vei invia oriunde va fi sa mori, oricare va fi materia care te va distrugeintru
nimic nu te va putea pierde si te va reda cum ai fost. Caci al Lui este nimicul si al Lui
este totul.15
Invierea trupurilor e postulata si garantata asadar de atotputernicia lui Dumnezeu,
atribut al Divinitatii, de aceea indeamna la reflectare indelung si profund la Atotputernicia
Dumnezeiasca. Uita-te mai bine la puterea Lui, va indemna mai tarziu Sf Chiril al
Ierusalimului in cea de-a XVIII-a sa Omilie, pe ascultatorii sai.
II. Argumente luate din observarea naturii
In sprijinul adevarului despre Inviere, apologetii aduc in ajutor marturia naturii
intregi. Intreaga natura, spune Minuciu Felix, spre mangaierea noastra, arata Invierea
viitoareflorile se usuca, dar renasc, arborii, chiar si cei batrani, infrunzesc din nou,
12
Atenagora Atenianul, Despre invierea mortilor in P.S.B. Apologeti de limba greaca p.384
Atenagora Atenianul, Despre invierea mortilor in P.S.B. Apologeti de limba greaca p.385
14
Minucius Felix Dialogul Octavius in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a
Bisericii Ortodoxe Romane, 1981, p.388-389
15
Tertulian Apologeticum in in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii
Ortodoxe Romane, 1981 p.106
13
semintele, daca nu sunt stricate , dau rod. Asa e si cu corpul nostru in lumea aceasta ca
si arborii care iarna isi ascund verdeata sub o aparenta uscaciune 16
In acelasi ton scriu si apologetii de limba greaca: cine nu se va mira cand vede
ca intr-un sambure de smochina se face un smochin. 17Gandeste-te la sfarsitul
anotimpurilor, zilelor si noptilor, ca si ele mor si inviaza. Pomii si plantele nu dau oare, la
porunca lui Dumnezeu, fructe la timp, pe neasteptate si pe nevazute? Nu este oare
reinvierea semintelor si fructelorcand bobul aruncat in pamant moare si se
descompune, apoi inviaza si ajunge spic.18
Vitalitatea arborilor si a plantelor pledeaza asadar si pentru invierea noastra, caci
legea care le readuce la viata trebuie sa guverneze si destinul omnuli, asigurandu-i
astfel invierea.
Apoi, daca cele facute spre slujba omului inviaza, cu atat mai mult trebuie sa
invieze omul insusi in fireasca logica si ordine a lucrurilor vazute: daca cele ce au fost
facute spre folosul nostru capata viata dupa ce au murit, cu atat mai mult noi,pentru care
s-au facut acelea.
Cunostintele astronomice, la care ajunsese stiinta in acea vreme sunt impreuna
marturisitoare ale Invierii. Miscarea stelelor si a planetelor, Luna cu fazele ei, ciclul celor
patru anotimpuri sunt folosite ca premise ale concluziei ca mortii vor invia.
III. Argumente luate din observarea vietii interioare
Daca noi n-am exista in trup ar putea zice cineva ca dintr-o mica picatura de
samanta barbateasca ar putea sa se formeze oase si nervi si carne, asa cum le vedem
laolalta in corpul omenesc?...daca cineva v-ar spune voua, care nu ati fi asa cum sunteti
si n-ati face parte dintre oameni, aratandu-va samanta omeneasca si imaginea
desemnata a unui om si asigurandu-va ca omul a luat fiinta din samanta ati crede? 19
Somnul este in legatura cu moartea. Cum as putea reprezenta pe Dumnezeu,
cand daca ai socoti bine, insusi omul este reprezentarea luidealtfel somnul, ca
16
imagine a mortii, nu este strain de subiectul pe care iul tratam 20 caci in timpul somnului
precum se spune, sufletul pleaca din corp21
Cand ne gandim la crearea omului implicit ne gandim ca trebuia sa si existe un
singur scop atat pentru sufletul cat si pentru trupul lui. Pretuirea deopotriva a sufletului si
a trupului postuleaza in mod obligatoriu si invierea trupurilor moarte si descompuse.
Daca oamenii au primit minte si ratiune ca sa faca deosebire din punct de vedere
duhovnicesc intre diferite lucruri atunci cu valabilitatea nestricacioasa a obiectivelor
finale e necesara continuarea neschimbata a activitatii ce i s-a incredintat.
Creatia omului de catre Dumnezeu trebuie privita ca fiind conforma cu un plan si
o finalitate, finalitate ce nu se poate asimila mortii. Crearea omului si inzestrarea lui cu
toate darurile, toate s-ar dovedi fara nici un folos. Dar fiindca nici lucrarile lui Dumnezeu
nici acveste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice si fara rost, atunci in
chip necesar trebuuie legata de dainuirea vesnica a sufletului si prelungirea vietii
trupesti, precum si corolarul lor, Invierea22
IV. Argumentul Dreptatii lui Dumnezeu
In sprijinul credintei in Inviere, un loc insemnat il ocupa argumentul moral,
intemeieat pe nevoia de satisfacere completa si fara gres a dreptatii, obiectiv irealizabil
in aceasta viata. Poetii si filozofii aseaza un loc de judecata in Infern 23
In legatura cu potentiala intrebare asupra intarzierii dreptatii si completei rasplatiri
a faptelor se argumenteaza cu existenta lui Dumnezeu, Fiinta atemporala ce nu este
tributara conceptului de timp.
Daca moartea ar duce la nesimtire ea ar fi un avantaj pentru toti cei nedrepti 24
V. Argumentul universalitatii ideii de Inviere
Noi afirmam ca tu existi si dupa dezlegarea de viatadar noi nu rosim daca va fi
cu tine presupunerea noastra. Cand iti amintesti de cineva care a murit il numesti
20
Tertulian Despre suflet in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe
Romane, 1981 p.316
21
op.cit. p.319
22
Atenagora Atenianul, Despre invierea mortilor in P.S.B. Apologeti de limba greaca p.386
23
Tertulian Apologeticum in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii
Ortodoxe Romane, 1981 p.104
24
Sf. Justin Martirul si Filozoful, Apologia intaia in P.S.B. Apologeti de limba greaca Ed. Institutului Biblic si de
Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane, 1981, p.37
nefericitul, nu pentru ca ar fi fost rapit placerilor vietii, ci fiindca a fost inscris pentru
judecata si pedeapsa. Alteori ii numesti pe cei morti scapati de griji, dar cum vor putea fi
acesteadaca tu nu crezi Invierii25
Ganditi-vala invataturile scriitorilor empedocles, Pytagora, Platon si Socrates,
la groapa despre care vorbeste Homer si la coborarea lui Ulysse ca sa vada aceste
mistere despre care au vorbit altii si primiti-ne si pe noi, deopotriva, ca pe aceia intrucat
noi credem in Dumnezeu nu mai putin, ci mai mult decat ei si asteptam ca mortii care au
fost ingropati in pamant sa-si reia din nou trupurile lor 26
Nadejdea unei vieti care sa continue dupa trecerea pragului mortii le este proprie
si necrestinilor. Aproape toti filozofii care intr-un chip sau altul afirma nemurirea
sufletului, ca Pitagora, Empedocle sau Platon, fiecare acorda un timp de la iesirea din
corp pana la sfarsitul intregului universpe celelalte suflete le arunca in infern 27
Apologetii au fost preocupati si cu a combate vechile idei eshatologice din lumea
pagana.
Combatand credinta in reincarnare, Tertulian se intreaba retoric: daca un filozof
s-ar apuca sa sustina ca dupa moarte un magar se schimba in om si o femeie in
viperacine ar mai avea siguranta ca nu s-ar ospata poate cu carnea de bou provenita
de la un stramos de-al sau? 28 Dand curs unei logici firesti, acelasi aparator al credintei
adreseaza urmatoarea intrebare oricarui pagan: In ce chip obisnuit cu hrana de om
liber delicata si curata va rumega nu zic paie ci spini si ierburi amare aspre pline de
ganganii si chiar veninoase daca ar trece intr-o capra, sau intr-o potarniche ba cadavru
ba om aducandu-si aminte de sine intr-un urs sau intr-un leu. Caci in mod necesar tot
corpul este plin de suflet si sufletul se regaseste in tot corpul. Cum asadar va umple
sufletul omului un elefant sau cum va incapea intr-un tantar? 29
Cu toate ca unii oameni sunt la fel cu animalele fiindca insusirile lor morale
intelectuale si afective ii apropie de ele, dupa cum spune psalmistul s-a facut omul
25
Tertulian Despre marturia sufletului Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane, 1981,
p.122
26
Sf. Justin Martirul si Filozoful, Apologia intaia in P.S.B. Apologeti de limba greaca Ed. Institutului Biblic si de
Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane, 1981, p.38
27
Tertulian Despre suflet in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe
Romane, 1981 p.329-330
28
ibid. p.104
29
op.cit.p.304
30
op.cit.p.305
op.cit. p.301
32
op. cit.p.301
33
op.cit. p.301
34
op.cit. p.300
35
op.cit. p.303
36
op.cit. p.303
31
10
37
Sf. Justin Martirul si Filozoful, Dialog cu iudeul Trifon in P.S.B. Apologeti de limba greaca Ed. Institutului Biblic
si de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane, 1981, p.218
38
Minucius Felix Dialogul Octavius in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a
Bisericii Ortodoxe Romane, 1981, p.363
39
Apologeti de limba greaca: Sf. Justin Martirul si Filozoful, Apologia a doua in favoarea crestinilor p.80
40
Tertulian Despre suflet in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe
Romane, 1981 p.315
11
41
Tertulian, Despre rabdare in P.S.B. Apologeti de limba greaca Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii
Ortodoxe Romane, 1981, p.191
42
Tertulian Despre suflet in P.S.B. Apologeti de limba latina Ed. Institutului Biblic si de Misiune a Bisericii Ortodoxe
Romane, 1981 p.330-331
12
BIBLIOGRAFIE
13
14