Astazi marcam cu adevarat cea mai luminoasa si draga sarbatoare.

Astazi se implinesc 70 de ani de la

Marea Victorie
In pofida timpului ce s-a scurs, nu dispare si nu se invecheste memoria despre acest mare eveniment. Si
veteranii cu par argintiu si elevii tineri isi amintesc de el. Si in aceste zile de mai, reamintim cu deosebita
recunostinta si caldura sufleteasca pe toti acei care au platit cu viata lor pentru pace, libertate si
independenta Patriei noastre.
Ziua Victoriei, 9 mai, a devenit pentru noi toti un simbol al mindriei si memoriei nationale. Aceasta zi mare
a dat o semnificatie si un continut special istoriei noastre, culturii noastre, vietii societatii noastre.
Fiii si fiicele Uniunii Sovietice au platit cu singele lor, vietile lor pentru pace pe pamint, pentru o viata libera
si fericita a generatiilor de dupa razboi. Patria noastra, Moldova noastra a trecut prin creuzetul de foc al
Marelui Razboi pentru Apararea Patriei. Si a reaparut din cenusa, s-a nascut din nou sub semnul Victoriei.
Victoria ne lumineaza toate vietile noastre si toata istoria statului moldovenesc suveran. Anume de aceea
marea majoritate a societatii noastre respinge cu indignare orice incercare de a minimaliza semnificatia
acestei zile mari.
Vedem cu totii ceea ce se intimpla astazi. Cum isi ridica capetele fortele care vor sa denatureze sensul
razboiului singeros. Ele doresc sa egalizeze eroismul luptatorilor pentru eliberarea Europei de ciuma
fascista cu crimele comise sub steagurile nazistilor.
Acest sacrilegiu are obiective ambitioase. Cei care doresc sa elimine din istorie insusi numele poporului
nostru moldovenesc, incearca sa distruga memoria lui istorica. Memorie, in care sint scrise cu litere de foc
cuvintele Marea Victorie.
Ziua Victoriei rmne pentru comunitatea din Republica Moldova, la fel ca i pentru alte state din spaiul ex-sovietic, o srbtoare
controversat. Evocarea selectiv a imaginilor despre trecut un trecut care, n dependen de vectorii memoriei, apare ori glorios,
ori tragic, ori strin, readuce, uneori, n spaiul post-sovietic fastul unei liturghii politice cu adnci origini n epoca nopii
totalitare. Comemorarea selectiv a ostailor din Armata Roie i condamnarea la uitare a militarilor basarabeni nrolai n Armata
Romn scindeaz societatea i provoac tensiuni identitare. Sloganele de elogiere a Patriei i glorificare a soldatului sovietic
eliberator constituie momentul-cheie de confruntare a comunitilor de memorii suprimnd din interior procesul de conciliere al
acestui spaiu. Astfel, partidul de guvernmnt nu dispune, nc, de o paradigm elaborat n comun cu ntreaga societate privind
trecutul, aplicnd utopic noi proiecte ideologice. n acest context, comunitile din Republica Moldova i-au elaborat propriile
mecanisme de perpetuare a identitii colective axate pe valorile ancestrale: religie, familie, munca, tradiiile etnice, revenind la linia de
rezisten a memoriei colective mpotriva manipulrii politice i uitrii.
Tuturor acestor eroi, care dorm somnul de veci in glia stramoseasca, aprindem in suflete candela recunostintei pentru eroii neamului
nostru, care nu au apucat ziua victoriei si isi odihnesc osemintele in glia strabuna, in paminturi straine sau in adincul apelor, unii fara
morminte si cruci la capatii.
Speram ca, pina la urma, ratiunea si intelepciunea vor triumfa. Omenirea se va convinge ca bunastarea si prosperitatea nu se pot
realiza intr-o lume sfisiata de razboaie si terorism, ca numai pacea si intelegerea domoleste furia talazurilor deslantuite si asigura
linistea si bunastarea omenirii.

Felicitm pe cei care au avut tria i curajul s lupte pentru eliberarea rii, pentru valori care au oferit posibilitatea
actualei generaii de a tri ntr-o alt lume dect cea conceput de ideologia fascist sau nazist. Regretm faptul
c milioane de oameni de pe ntregul glob pmntesc au murit ntr-un rzboi generat de lideri politici care au
promovat o ideologie inuman i antidemocratic.
Organizatiile de tineret aduc sincere condoleane familiilor care au avut de suferit de pe urma celui de-al doilea
rzboi mondial. Nimeni nu poate nega importana acestei zile din simplu motiv c muli dintre noi au prini, bunei,
rude, care au trecut prin momente njositoare i chiar degradante pentru o persoan, dureri fizice i morale, contrar
voinei i aspiraiilor. Ziua de 9 mai este tratat de membrii organizatiilor noastre nu numai ca o mare victorie ci i ca
o mare tragedie. Este ziua n care comptimim suferina tuturor care au devenit arma unor politicieni.
Ziua de 9 mai rmne n acelai timp i o mare dezamgire. Muli dintre cei care i-au aprat patria au avut de
suferit de pe urma gulagurilor, naionalizrii, foametei i altor represiuni staliniste. Rzboiul ideologic a continuat i
dup 9 mai 1945. Germania, Ungaria, fosta Cehoslovacie, Romania, i multe alte ri au rmas sub ocupaia
armatei roii instaurnd sisteme politice contrare principiilor de organizare statal i suveranitate ale rilor
respective.

Ziua de 9 mai este data n care trebuie s contientizm c trebuie s evitm n totalitate orice form de
discriminare, extremism, ur sau instigare politic i social. Este un prilej pentru a ndemna tnra generaie de a
participa activ la consolidarea rii i a statutului de ar neutr indiferent de circumstane. Principiile democratice
rmine unica soluie pentru promovarea unei societi n care fiecare persoan este acceptat i protejat indiferent
de origine social, limb vorbit sau apartenen politic. n condiiile de astzi actuala generaie are de trecut un
test i anume procesele tranzitorii care fac s disperseze societatea, s fim solidari valorilor naionale i celor care
i-au dat viaa n rzboaie pentru a tri sub acoperiul unei ri.
A fost rzboi.
Ecoul lui
i-acum mai este viu.
Cmi mai vechi, mai noi
Amar amintire de la fiu.
De-attea ori fiind
Pe la izvor splate
S-a ros de-acum uzorul
i, alb, bumbacul
S-a rrit in spate
i nu le-a mbrcat de mult
Feciorul.
Cmi mai vechi, mai noi
A fost rzboi.
Ci maica lui
De ani prea lungi de-a rndul
Tot vine la izvoare:
Ea i gndul.
i iar lund cmile n poal,
De cum ajunge smbta,
Le spal.
Cci mine
Fac bieii hor-n sat,
i fete multe-s:
Cte-n flori albine.
i-atunci biatul ei, cel drag biat,
Cu ce se-mbrac, bunul,
Dac vine?
***
Cmaa ta e la fel
Cu cea a soldatului,
Ah, firule de iarb!
Cum de nu bocaneti pmntul cu talp
i tu,
Cum de n-ai i tu general
Fiind la fel mbrcat
Ca soldatul?
Cum de-i pstrezi mirosul,
Frumosul tu miros de iarba?
Cum de nu miroi
A bocanc, bunaoar,
A bocanc mrluind?
ncotro, soldaeilor verzi,
Subireilor?
ncotro inei calea
Neauzii, nesimtii?
Spre toamn, poete,
Spre galbenul ei linitit,
Generale!
***
Stau nfipte n glob
Sbioarele
Ca in pieptul pernuei
Acele.
Ce mai crpim azi,

Omule?!
Cmaa verde
A verii,
Cmaa alb
A iernii,
Rupte i una i alta?!
Pmntul zdrenuit
De puhoaie,
Spintecat de cutremure?!
Sufletul rnit?!
Stau nfipte in glob
Sbioarele.
i-aproape c
Nu mai e loc
Pentru pana poetului.