Sunteți pe pagina 1din 19

PSIHOLOGIA COPILULUI

Anul I ,

Seria 1 , I D

DEZVOLTAREA PSIHICA

Dezvoltarea fiintei umane este o devenire complexa i unitara in trei planuri complementare:
biologic = crestere i perfectionare functionala
psihic
psiho-social = competente de integrare in societate : inteligenta sociala, capacitati de
comunicare, posibilitati de colaborare i cooperare, de subordonari la norme si cerinte
sociale

Definirea dezvoltarii psihice = formare in timp a proceselor, insusirilor si structurilor psihice,


schimbarea si reorganizarea lor la niveluri functionale cat mai inalte

Particularitatile dezvoltarii psihice:


A are, in ansamblu o directie calitativ ascendenta (H.Wallon) deci nu lineara,
simpla, previzibila, ci are un drum in spirala, implicand:

inaintare

reveniri la anumite comportamente dar de la un nivel superior pentru a le consolida si


integra

stagnari aparente

regresii temporare

crize de dezvoltare generate de tensiuni psihice interne, care duc la inlaturarea


atitudinilor si comportamentelor care nu mai corespund si disponibilizarea pentru noi
dezvoltari
B este individuala, personala, datorita:

existentei genomului unic

interactiunii variate a diversilor factori

interventia unor evenimente de viata sau a unor factori complementari


1

- diferentele in dezvoltarea indivizilor diferiti se refera la: durata, intensitate, viteza,


continut, consum de energie
C este sistemica: producerea unei schimbari nu ramane izolata ci influenteaza
dezvoltarea psihica de ansamblu
Exp. Aparitia reglajului voluntar si schimarile pe care
le produce in ansamblu

schimbarea unei componente este influentata de locul ei in sistem

fiecare schimbare trebuie vazuta nu ca o schimare in sine, ci ca avand un anumit rol


adaptativ
D este studiala: intr-un interval de timp dat se produc, in mod corelat, schimbari
calitative si cantitative care-l deosebesc de altul
Dar se cere: - distingere calitativa
- continuitatea dezvoltarii

CONCEPTUL DE STADIU DE DEZVOLTARE


-

Definitia studiului = delimitarea in timp a aparitiei si consolidarii unor particularitati si a unui


nivel de organizare a componentelor intelectuale, afective, volitive si a intregii personalitati

Un studiu se caracterizeaza prin:


particularitati psihologice de studiu
profil psihologic al studiului
particularitati psihologice individuale
profil psihologic individual

Intre stadii exista legatura genetica

Legea succesiunii necesare a stadiilor de dezvoltare psihica (J. Piaget) = stadiile nu pot fi nici
omise nici inversate.

In anumite conditii pot fi accelerate, adica:


daca sunt programe instructiv-educative exceptional elaborate
disponibilitatile remarcabile ale celor supradotati

a) ETAPA PRENATALA
I . Interesul cercetatorilor pentru etapa prenatala:

ideea dezvoltarii prenatale (Aristotel)

sec. XVIII XIX - biologia a relevat transformarile biologice

sec. XX 1960

cresterea unui embrion in afara corpului uman;

- ecografia

Concluziile ultimelor cercetari:

ortogeneza incepe cu momentul unirii gametilor (P.


Osterrieth);

ce se intampla inainte de nastere va influenta


dezvoltarea de dupa nastere;

semnificatia fundamentala a etapei prenatale =


ORGANOGENEZA = formarea tuturor organelor si a
tuturor functiilor vitale

II . Subetapele organogenezei

subetapa embrionara: formarea oului, a foitelor embrionare, a componentelor organice astfel


ca la 3 luni arata ca un pui de om

subetapa fetala precoce: aparitia de noi componenete organice, repartizarea uniforma a


tesutului muscular si a tegumentelor, numeroase puncte de osificare. Daca nasterea s-ar
produce la sfarsitul acestei subetape, copilul ar supravietui

subetapa fetala tardiva: consolidarea si perfectionarea functionala

III . Dezvoltarea sistemului nervos in etapa prenatala

subetapa embrionara:

oul - foitele embrionare

in ectoderm se formeaza placa neurala (in primele 15 zile)

tubul neural si afundarea lui in mezoderm

formarea veziculei primare cu doua importante divizari:

prima divizare

a doua divizare

rombencefal

- metencefal
- mielencefal

mezencefal

- mezencefal

prozencefal

- emisfere cerebrale

ingrosarea maduvei in zonele: cervicala, toracica, lombara

formarea dendritelor si axonilor si producerea enzimelor mediatoare


3

subetapa fetala precoce:

mielinizari la nivelul maduvei

mielinizari ale unor principali nervi cranieni: oculomotor, facial si trigemen

6 straturi ale scoartei in unele zone

la 5 luni schitarea santurilor cerebrale

legaturi intre zonele cerebrale

subetapa fetala tardiva:

generalizarea structurii in 6 straturi

dezvoltarea mai intensa a analizatorilor

mielinizari tractele spino-cerebelos


- bulbo-tahonic
- mezencefal
- ganglioni bazali
- cerebel

IV . Dezvoltarea functiilor organice fundamentale

2 luni : agitatie motorie difuza

2 luni : batai ale cordului

3 luni : miscari respiratorii

4 luni : miscari la nivelul tractului digestiv

5 luni : miscari generale percepute de mama

6 luni: tipete fetale

V . Manifestari psihice inainte de nastere

1938 : M. Minkowski formuleaza ipoteza manifestarilor psihice inainte de nastere

Incepand din 1960 cercetatorii releva functionalitatea analizatorilor:

auditiv: copilul receptioneaza bataile inimii mamei (demonstrat cu hranirea la


sanul stang)

gustativ: diferentierea solutiilor dulci si amare injectate mamei

reactionarea motrica specifica la atingeri si presiuni

vizual: fascicul luminos proiectat pe abdomenul mamei

Concluzii importante pentru mame:

sa se gandeasca mereu la copil

sa comunice cu copilul

sa si-l doreasca si sa-l iubeasca


4

VI . Conditiile dezvoltarii normale in etapa prenatala

pregatirea mamei cu 6 luni inainte

ereditate buna

sanatate mentala si fizica

apetit sexual si interactiuni optime

dorinta aparitiei unui copil

alimentatie corespunzatoare: proteine, produse lactate, legume si fructe proaspete

control medical periodic

regim zilnic de viata echilibrat

ocrotirea viitoarei mame

convingerea mamei ca aparitia copilului nu va fi o piedica

VII . Factorii nocivi care pot actiona in perioada prenatala:

tare ereditare

stare de boala si ebrietate in timpul conceptiei

alimentatie insuficienta de teama de a nu se ingrasa => incetinirea cresterii somatice si a


sistemului nervos

alimente conservate si vechi => incetarea cresterii sistemului nervos; tulburarea activitatii
bioelectrice; intarziere intelectuala

suprasolicitare profesionala => incetinirea dezvoltarii, moartea fatului

infectii virale (variola, gripa virotica) afecteaza creierul, inima si analizatorii principali

radiatii => mutatii genetice

medicamente insuficient testate => malformatii

alcool => incetinirea cresterii sistemului nervos

climat familial incordat

carenta sau exces de vitamine

droguri => dependenta chiar a copilului, nedezvoltare, moarte

VIII . Nasteri exceptionale

Nasterea prin cezariana

Nasterea gemenilor: - greutate mai mica la nastere


- dezvoltare normala in copilarie vor totul la fel
- in preadolescenta incep sa doreasca diferentierea

Prematurii- cam 10 % din nasteri


- nascuti la 7 luni
5

greutate sub 2500 gr

cap mare, fontanele mari, gat subtire, torace ingust

dificultati functionale si sunt trecuti in incubator pana se rezolva

hraniti des si cu cantitati mici

dezvoltare mai lenta intre 6 8 luni: - nu tin capul drept la 2 luni


- nu apuca obiecte la 4 luni
- nu stau in sezut la 6 luni

recuperari intre 8-9 luni

- recuperari mai mari intre 13 18 luni dar raman in urma la miscari


complexe si la limbaj
- toate sunt recuperate dupa 3 ani
- dezvoltare normala

Dismaturii:
- nascuti la termen

greutate sub 2500 gr

lungi si slabi, piele albicioasa

reactii neurologice normale

atentie la cresterea in greutate

dezvoltare psihica normala

Postmaturii:
- nascuti cu intarzieri de cel mult 7-10 zile

suspecti de handicap pana la 12 luni

Nascuti cu dizabilitati fizice sau neuropsihice:


- greu de acceptat situatia de catre parinti

greu de ingrijit

necesare: - institutii specializate


- specialisti

XI . Caracterizarea generala a noului nascut (0 28 zile):

greutate medie: 3500 gr baieti


3300 gr fete

inaltime medie: 50 cm baieti


49 cm fete

pozitie embrionara

capul: din lungimea totala; cu fontanele (importante: cea posterioara si cea anterioara)
6

circumferinta - craniana: 34 cm
- toracica: 32 cm

membre scurte

piele rosiatica

creierul: - are numarul de neuroni corespunzatori


- excitabilitate dar si epuizare rapida => doarme 4/5 din timp
- reflexe neconditionate + reflexe conditionate la 10 12 zile

miscari haotice si pozitie embrionara

functionarea tuturor analizatorilor dar cu particularitati

planul afectiv: reactivitate afectiva primara

fara distingerea Eului de mediu

b) DEZVOLTAREA FIZICA SI PSIHICA A SUGARULUI


I. Dominantele in profilul de dezvoltare al stadiului sugarului
1. Adaptarea biologica la un nou mediu si perfectionarea functiilor organice
2. Intrarea in functie a tuturor analizatorilor si dezvoltarea sensibilitatii
3. Debutul si dezvoltarea perceptiilor
4. Evolutia motricitatii
5. Inceputul dezvoltarii mecanismelor verbale
6. Dezvoltarea inteligentei motrice sau senzoriomotorii
II. Regimul de viata si cresterea fizica a sugarului
- Regim de viata: - baia si schimbarea
- hranirea
- somnul
- iesirea la plimbare
- jocul elementar
- Dezvoltarea biologica: - cresterea in inaltime: de la 50 cm la 74-75 cm
- cresterea in greutate: de la 3500 gr la 9500 gr
- osificari: - cutia craniana
- coloana vertebrala
- oasele lungi ale membrelor
- aparitia primilor dinti la 6-7 luni
- sistemul muscular: in primele 2 luni hipotonie

neuromotorie

- dezvoltarea sistemului nervos:


- creste corpul neuronal si prelungirile nervoase si se
ajunge la 980 gr
- formarea reflexelor conditionate in primele 12 -15 zile si
stabilizate la 20-25 zile
- cresterea vitezei de formare si stabilitatea legaturilor
dintre neuroni si diversificarea functiilor lor
III.Dezvoltarea sensibilitatii
A. Analizatori care functioneaza bine imediat dupa nastere:
- olfactiv
- gustativ
- termic
8

- de durere
B. Analizatori care isi perfectioneaza treptat functionarea
VAZUL: - in primele saptamani
- cristalin mare dar refractie mica
- axele oculare nu converg totdeauna
- nervul nu este mielinizat
- pupile inegale
Efecte: - nu distinge decat pete de lumina si intuneric
- nu distinge culorile
- dupa prima luna perfectionare continua
AUZUL: - in primele saptamani
- transmitere a 50% a sunetelor si receptarea lor mai ales pe cale osoasa
TACTUL: - in primele saptamani
- arii senzoriale reduse
- dupa prima luna asocierea cu chinestezia si perfectionare continua
IV. Debutul perceptiei si dezvoltarea ei
- Cand apare: - intre luna a doua si a treia
- Premisele: - maturizare cerebrala
- dezvoltarea modalitatilor senzoriale
- coordonarea senzoriala in contextul satisfacerii trebuintelor primare
- Mecanismul aparitiei si functionarii ei
- coordonarea campurilor senzoriale spatiul senzorial al mainii si gurii
- spatiul senzorial al mainii si vazului
_______________________________

= nucleul functional al perceptiei umane


- vazul capata functie integratoare
- dezvoltarea perceptiei la sfarsitul studiului
- perceptarea mamei
- perceptarea obiectelor apropiate
- 7-8 luni mecanismele constante de marime pentru distante de 2 m si a celei de
forma in pozitii privilegiate
- impunerea unor insusiri cum ar fi culoarea, preferinta pentru culori vii, luminoase
- 9-10 luni: percepe obiecte mici si face diferentieri fine
- nu se recunoaste pe sine in oglinda, dar recunoaste adultul care il tine in brate

V. Evolutia motricitatii
- Importanta acestei evolutii: P. Osterrieth spune ca este aspectul cel mai obiectiv al evolutiei in
primul an de viata
- Premisele: - schimbari structurale si functionale ale sistemului osteo-muscular
- perfectionarea activitatii cerebrale
- perfectionarea sensibilitatii chinestezice
- Directii de progres:
1.

de la miscarile haotice la cele orientate si adaptate

2.

intrarea treptata in functie a zonelor motrice

3.

organizarea miscarilor complexe:


- miscarile de apucare
- miscarile de apucare si reflexul neconditionat al apucarii fara opozabilitatea
degetului mare (suspendarea de un deget)
- deschiderea si inchiderea alternativa a mainii oriunde ar fi atinsa = exercitiu
reflex
- in jurul varstei de 4 luni apucarea cu opozabilitatea degetului mare =
apucarea de tip uman
- apucare conditionata
- apucare neconditionata
- pregatirea mersului
- 2 luni: tine capul drept
- 5 luni: sta in sezut pe timp scurt
- 6 luni: sta asezat
- 7 luni: schimba locul tarare
- mers in patru labe
- 8 luni: ridicare cu sprijin
- 9 luni: sta in picioare fara sprijin
- 10 luni: pasi cu sprijin
- 11-12 luni: pasi fara sprijin
Semnificatia achizitiilor motrice: - modificarea perceperii lucrurilor
- aparitia autonomiei
Atentie! Fetele merg mai repede, la 10 luni, si la fel si unii baieti.
VI. Amplificarea si diversificarea manifestarilor afective
- Manifestari afective initiale:
- provocate de activizarea trebuintelor
10

- 100% negative si pozitive la 3 luni


- modalitati innascute de exprimare
- Dezvoltarea legaturilor cu ambientul si manifestarea emotiilor
- zambetul (mai intai ca imitatie apoi ca emotie)
- rasul, dupa 5 luni, generat de : hrana, baie, venirea mamei, joc
- simpatie la 5 luni
- complexul reactivarii la vederea mamei: - suras,
- agitatie
- strigate
- figura luminoasa
- reactie de triumf cand ii reuseste ceva (P. Junet)
- alte emotii: suparare, tristete, frica, gelozie, furie
- expresivitatea emotionala: - inascuta
- dobandita
- nuantata (nuantarea plansului)
- Dezvoltarea atasamentului fata de mama
- esenta atasamentului = relatia afectiva speciala care se constata fata de persoana care
il ingrijeste si este implicata afectiv
- generata de relatia de durata cu acea persoana
- atinge varful la 8 luni
- este o baza afectiva foarte importanta pentru dezvoltarea psihica generala (copiii
institutionalizati nu pot dezvolta atasament si au probleme in evolutia afectiva si
sociala de mai tarziu)
VII. Dezvoltarea initiala a mecanismelor de comunicare verbala
- Etapele ce se parcurg:
- 2 luni: gangurit
- 3-4 luni: lalatiune
- dupa 5 luni: autoascultare
- dupa 7-8 luni: imitarea sunetelor emise de adult
- dupa 10-12 luni primele cuvinte:
- forma simple din punct de vedere fonetic
- legate de trebuintele primare
- polisemice
Atentie!
- Fetele vorbesc mai repede
11

- Cei ce vorbesc la 9 luni este posibil sa fie supradotati


- Construirea acestor mecanisme are foarte mare importanta pentru
dezvoltarea psihica generala
VIII. Dezvoltarea inteligentei practice sau senzorio-motorii
- Semnificatia acestui plan al dezvoltarii
- conduita inteligenta este un mod nou de a relationa cu mediul
- consta in combinarea datelor experientei anterioare pentru adaptarea eficienta la
situatii noi si variate
- depaseste reflexele neconditionate, stereotipurile comportamentale, dependentele
- structurile inteligentei se construiesc, la inceputul vietii pe fundamente reflex
neconditionate
- J. Piget a descoperit 5 stadii de dezvoltare a inteligentei practice desfasurate la sugar:
a. - al reflexului neconditionat care asigura o prima adaptare (declansandu-se
automat) in vederea satisfacerii trebuintelor primare
b. - reactia circulara primara la 1 2 luni constand in declansarea de catre mai
multi stimuli a reflexelor
c. - reactiile circulare secundare la 4 luni bazate pe coordonarea intre vaz si apucare
- esenta adaptativa: copilul actioneaza el insusi asupra
obiectelor care-l atrag dar nu pe baza legaturilor reale dintre
acestea si miscarile lui (scutura landoul ca sa se miste jucariile
atarnate in fata ochilor lui)
d. - coordonarea reactiilor circulare secundare la 7-8 luni sau 10 luni acum apare
inteligenta senzorio-motorie
- esenta adaptativa: aplica pe rand toate actiunile pe care le
stapaneste, pana ajunge la cea care are efect adaptativ (ex. adultul
flutura o batista care-l deranjeaza si copilul va reusi sa prinda
mana adultului si sa o opreasca)
- dar: inteligenta limitata pentru ca nu combina actiunile, ci
le aplica pe rand
e. - reactiile circulare tertiare
- esenta adaptativa: - combina datele experientei anterioare
- invata mijloace noi
- cauta activ noul

12

c) ANTEPRESCOLARUL SAU PRIMA COPILARIE


I. Dominantele in profilul de dezvoltare
1. Cucerirea autonomiei de deplasare: fiinta tropaitoare
2. Inceputul insusirii reale a limbajului: fiinta trancanitoare
3. Aparitia reprezentarilor
4. Trecerea de la inteligenta practica la gandire
5. Aparitia constiintei de sine
II. Regimul de viata si cresterea fizica intre 1 si 3 ani
- Hranirea: - produse indicate: lactate, carne usoara, legume si fructe proaspete
- relativa autonomie: bea din pahar, manevreaza lingura
- Odihna:

- somn noaptea: 10 12 ore


- somn ziua: 1 2 ore

- Activitate: - 90% joc


- explorarea spatiului inconjurator
- Cresterea fizica:
- inaltime la 3 ani: 94 95 cm
- greutate la 3 ani: 14 kg
- cresc membrele
- se schimba usor relatia cap, trunchi, membre
- 2 ani: 20 dinti
- Controlul evacuarilor:
- varsta olitei: la 1 an si 6 7 luni
- varsta robinetului: in jur de 2 2,6 ani
- Dezvoltarea sistemului nervos central
- perfectionarea zonelor motoare
- verbo-neutoare
- adancirea scizurilor si santurilor
- greutate pana la 3 ani: 1100 gr
III. Dezvoltarea perceptiilor
- consolidarea mecanismelor formate anterior si formarea schemelor perceptive pentru obiecte
familiare => rapiditate si eficienta
13

- manipularea obiectelor imbogateste perceptiile


- progrese ale perceptiilor vizuale:
- sunt mai clare pentru obiectele din spatiul apropiat
- constanta de marime este pe spatiul de 10 m
- se impune cate o insusire dominanta; mai ales culoarea
- preferinta pentru desenele simple, clare, expresive
- progrese ale perceptiilor auditive
- percepe mesajele verbale ale adultilor
- nu regleaza bine propria pronuntie
- sensibilitate la muzica, mai ales ritm si incearca sa danseze dupa ritm
- incearca sa cante
- auz fizic bun: diferentiaza sunete sau zgomote naturale si le raporteaza la sursa
IV. Particularitatile reprezentarilor
- la 1,6 1,8 ani: maturizare functionala cerebrala care asigura pastrarea informatiilor perceptive si
prelucrarea lor reprezentarile sunt o forma de prelucrare
- particularitatile reprezentarilor:
- puternic dependente de perceptie
- legate de obiecte singulare si deci slaba generalizare
- prelucrarea redusa a informatiilor perceptive
V. Caracterizarea generala a memoriei anteprescolarului
- continut concret
- involuntara ca mecanism
- dezvoltarea treptata a memoriei verbale:
- denumiri ale obiectelor si ale actiunilor curente
- numele mic al sau si al parintilor
- scurte poezii
- scurte povestiri
- timp de pastrare, in crestere de la cateva saptamani la 5-7 luni
- amnezie infantila expresie a particularitatilor neurofunctionale
VI. Specificul atentiei anteprescolarilor
- total involuntara
- superficiala
14

- instabila, fluctuanta (ajunge rar la 15 min), adica in 10 min de joc pot fi 3-4 intreruperi
- stimulata de ceea ce este in ambianta
- usor de distras
- incepe sa fie provocata si mentinuta, prin comenzi verbale, de catre adult
VII. Dezvoltarea limbajului la anteprescolar
- la inceputul stadiului pronunta 3-5 cuvinte holofraze
- pana la 1,6 1,8 ani - invata f. putine cuvinte
- intelege ce-i spune adultul
- de la 1,6 1,8 ani debuteaza functia semiotica si incepe insusirea limbajului adica :
- vocabular pasiv: 1100 cuvinte = competenta lingvistica
- vocabular activ: 300 400 cuvinte = performanta lingvistica
- cuvintele sunt semnificatii care ajuta la cresterea vitezei de comunicare
- aparitia gandirii
- contribuie la desfasurarea celorlalte procese psihice
- insusirea structurilor verbale de comunicare parcurgand urmatoarele faze:
- limbaj telegrafic
- imitare absenta (Ex. Mai vrei portocala pentru Mai vrea portocala)
- inceputul adaptarii modelului de sine cu cel care comunica (Ex E eu
acela in loc de Sunt eu acela)
- structuri verbale simple dar corecte
- pronuntie deficitara = limbaj mic
- substituire de sunete
- omitere de sunete
- inversare de silabe
- unificarea a doua cuvinte
Consecinte Strainii nu inteleg ce vorbeste anteprescolarul si parintii traduc
Atentionari speciale:

- parintii sa nu vorbeasca in limbaj mic


- parintii sa vorbeasca rar, clar, corect

VIII. Particularitatile gandirii anteprescolarului


- datorita reprezentarilor si cuvintelor, actiunile practice, caracteristice inteligentei senzoriomotorii se desfasoara in minte
- actiunile mentale se coordoneaza unele cu altele dupa schema de desfasurare a celor practice
sau sub impulsul trebuintelor
15

- apar preconceptele caracterizate prin:


- au semnificatie concreta si slaba generalizare
- legate de cuvant
- cuprind amestecate insusiri semnificative cu cele nesemnificative si pot duce la erori
- preconceptele sunt puse in legatura unele cu altele si apar primele rationamente:
- transductive: de la particular la particular
- prin analogii imperfecte
- coordonarea preconceptelor sub influentatrebuintelor Eului duce la urmatoarele caracteristici
specifice unei gandiri precauzale:
- egocentrism: vantul bate ca sa-i faca lui racoare
- animism: bate scaunul ca sa-l doara si pe el, ca l-a lovit
- ivogism: crede in efectele unei legaturi care nu exista in realitate (da din picioare
ca sa fie supa buna)
Atentie! Toate aceste particularitati sunt caracteristice gandirii simbolice si preconceptuale a
anteprescolarului
IX. Evolutia afectivitatii la anteprescolar
- Importanta dezvoltarii afective din acest stadiu:
- influenteaza dinamica celorlalte procese psihice
- evolutia ei depinde de progresele celorlalte procese
- Particularitatile specifice anteprescolarilor:
- sunt situative, adica legate de:

- imprejurari concrete
- trebuinte

- din punct de vedere dinamic sunt: - instabile


- capricioase
- superficiale
- au puternice componente organice in mecanismele de exprimare (Ex. Cand
plang puternic au: voma si dureri abdominale)

sunt in continua pozitivare

sunt mai bogate si mai variate fiind provocate de numerosi factori:


Ex. bucuria provocata de jucarii
- dulciuri
- jocul cu adultii
- carti cu poze
- desene animate
16

frica provocata de zgomote puternice

- fulgere si vijelie
- sunete ascutite

comportament emotional expresiv imbogatit


Ex. furia: - priviri incetosate
- expresii verbale caracteristice

- implicarea memoriei afective


Ex. anxietate morala si cand a facut ceva rau vrea sa nu fie legat
de sine si spune s-a spart sau pisica a spart
- atasament intens fata de mama cu varf la 2 ani + atasamente fata de alte
persoane si jucarii
- reactii afective fata de personaje si situatii din povestiri si teatrul pentru copii
- nevoia crescuta de dragoste
X. Progresele motricitatii
- Dezvoltarea mersului
- 1 1,6 ani alternare mers biped
- mers in patru labe
- 1,6 3 ani mers progresiv si fuga => genunchi rupti
- placerea de a merge fara tinta => fiinta tropaitoare
- urcarea si coborarea scarilor: intai cu ambele picioare pe o treapta, apoi alternativ
- Chinestezia manuala
- perfectionarea apucarii obiectelor mici catre 1,3 ani :
- tine cana cu ambele maini si bea
- tine biberon, lingura
- deschide usi, sertare, cutii => fiinta scotocitoare
- face mici constructii din cuburi
- insusire de miscari mai complexe catre 2 ani:
- manevreaza butoane si telecomanda
- manevreaza creionul
- arunca mingea
- toarna dintr-un vas in altul
- deseneaza
- catre 3 ani mananca fara sa se murdareasca
17

- Progresul jocului care are urmatoarele caracteristici:


- 90% din timp
- foarte simplu, de manipulare
- desfasurat obligatoriu cu obiecte si jucarii
- de scurta durata
- unul langa altul si nu unul impreuna cu altul
XI. Aparitia constiintei de sine
- Premisele aparitiei constiintei de sine
- aparitia gandirii simbolice si preconceptuale
- constituirea memoriei verbale
- insusirea limbajului
- experienta directa cu obiectele si ceilalti oameni
- Aparitia constiintei de sine produce urmatoarele schimbari in relatiile cu ambianta:
- percepe mai clar obiectele, le denumeste si le diferentiaza
- aplica miscari obiectelor si le descopera functionalitatea
- nu mai reactioneaza global si nediferentiat la ambianta
- Fazele dezvoltarii constiintei de sine
- separarea, la sfarsitul primului an de viata, a actiunii de obiect (aplica aceeasi
actiune la mai multe obiecte)
- separarea miscarilor si actiunilor de propria fiinta si folosirea numelui propriu ca
agent al acestora
- folosirea pronumelui Eu prin care generalizeaza si desprinde propria fiinta de
ceilalti
- recunoasterea in oglinda:
- Ch. Darwin spune ca se petrece la 1,6 ani
- A. Gessel spune ca se petrece la 2 ani
- R. Zozzo spune ca se petrece la 3 ani
XII. Criza afectiva de la 2 3 ani este creuzetul dezvoltarii eului
- Cauzele declansarii: - ciocnirea intre tendinta catre autonomie (nesustinuta de dezvoltarea unor
capacitati) si interdictiile parintilor
- Manifestarea crizei:

- dominarea reactiilor afective: plange, urla, se agita, se tranteste pe jos,

devine agresiv fata de adult


18

- reactii verbale caracteristice: Eu, eu !; Nu, nu !


- Efectul asupra adultului: - crede ca este efectul nepriceperii lui ca educator
- se enerveaza si aplica unele corectii
- Ce se recomanda:

- in timpul manifestarii crizei:

- sa nu-i dea atentie, ca se va potoli singur


- sa-i distraga atentia

- pentru a preveni aparitia crizei:- sa nu-i intrerupa jocul cerandu-i ceva


- sa-i dea ragaz sa se adapteze la cerinta
- Semnificatia crizei:

- este manifestarea relevanta a eului


- duce la dobandirea experientei de subordonare la regula
- inceputul dezvoltarii personalitatiice va fi in stadiul urmator (H. Wollon)

19