DEZVOLTAREA SARCINII

Perspectiva psihologica

Inceputul vietii. De cand putem considera ca incepe viata?

In timpurile vechi in China si Japonia, se considera ca la nastere copiii au 1 an.
Intr-un fel acest lucru pare mai apropiat de realitate decat felul nostru de a calcula varsta,
pentru ca in perioada in care copilul este in uter au loc multe evenimente care modeleaza
dezvoltarea copilului. Din punct de vedere fizic, rata modificarilor din aceasta perioada
este in multe privinte mai mare decat in orice alt moment al vietii.
Dezvoltarea prenatala se intinde de la momentul conceptiei si pana la nastere,
aproximativ 266 zile- 280 zile de la ultima menstruatie.

Stadii ale dezvoltarii prenatale.

Din perspectiva dezvoltarii, perioada de 9 luni este impartita in trei stadii
distincte, cu durata variabila, fiecare cu o importanta deosebita, avand loc tipuri
particulare de dezvoltare. Acestea sunt : stadiul germinal, embrionar si fetal.
1. STADIUL GERMINAL
Acesta dureaza aproximativ 2 saptamani si anume de la conceptie pana la
implantarea celulei-ou in peretele uterin. In acest timp, celula initiala care formeaza la
inceput individul se divide in doua, dupa care fiecare celula noua se divide la randul ei si
tot asa mai departe. Acest proces de multiplicare continua cu o rapiditate extraordinara, si
va transforma, in cele din urma, celula initiala intr-o fiinta vie. La inceput, celulele sunt
nediferentiate, insa inaintea incheierii stadiului germinal ele incep sa isi asume roluri
particulare pe care le vor juca mai departe ca parti alea corpului, formand organe,
membre, si sisteme fiziologice.
La sfarsitul primei saptamani organismul uman are mai mult de 100 de celule,
zigotul transformandu-se intr-o sfera umpluta cu lichid numit blastocist. Celulele
blastocistului se polarizeaza, la un pol plasandu-se masa celulara principala care
formeaza embrionul, la celalalt diferentiindu-se trofoblastul care va avea rol in sustinerea
embrionului. Embrionul la randul sau se diferentiaza in :
- ectoderm, din care se vor forma unghiile, parul, dintii, organele senzoriale,
epiderma, si sistemul nervos (creierul si maduva spinarii).
- endoderm, din care se dezvolta aparatul digestiv, ficatul, pancreasul, glandele
salivare, aparatul respirator, celulele gonadale.
- mezoderm acest strat intermediar se formeaza aproximativ la 3 saptamani si
duce la dezvoltarea aparatului circulator, a celui excretor, a sistemului muscular si a
sistemului osos.
Implantare : blastocistul se implanteaza in peretele uterin in a 6-a pana in a 11-a zi
de viata prenatala ; 60% din blastociste esueaza sa se implanteze.

1
 2. STADIUL EMBRIONAR
Acesta continua inca aproximativ 6 saptamani, de la sfarsitul celei de-a doua
saptamani, pana la a opta saptamana, timp in care se formeaza tot mai multe celule,
fiecare servin o functie particulara si rezultand in formarea maduvei spinarii, a organelor
majore de simt, a bratelor si picioarelor, si in formarea incipienta a unor organe ca inima
si creierul. Sunt prezente si degetele de la maini si picioare, diferite parti ale gurii, limba
si pleoapele. La sfarsitul acestui stadiu, embrionul are doar 2,5 cm si cantareste in jur de
2 g, dar la nivelul infatisarii se afla deja pe drumul recunoasterii sale ca fiinta umana. La
nivelul proportiilor insa este foarte diferit de fiinta care va fi in final : capul fiind mult
mai mare raportat la corp decat la varste ulterioare. In plus organele isi preiau functiile lor
diferite : inima poate sa bata, stomacul poate produce suc gastric, iar rinichii pot sa
filtreze sangele. Cu toate acestea in timpul acestei etape de formare rapida de organe
vitale si parti ale corpului, organismul devine foarte vulnerabil la efecte negative ale
anumitor factori externi ; este perioada de risc majora pentru rubeola, care poate duce la
lezari definitive ale creierului si ochilor, cauzand handicap mental si orbire. Cazul
thalidomidei: [ Thalidomida este un sedativ care s-a dovedit ca ar ajuta la ameliorarea
greturilor matinale de care sufera majoritatea viitoarelor mamici.
Drept urmare, intre anii '50 - '60 a fost prescris miilor de femei insarcinate din toata
lumea. S-a constatat apoi cu stupoare ca acest medicament produce malformatii
congenitale severe la fat, mai ales daca este luat la inceputul sarcinii, cand are loc
formarea membrelor si a majoritatii organelor bebelusului. In prezent, pe glob sunt mai
mult de 5000 de supravietuitori cu probleme datorate thalidomidei.] .
http://facultate.regielive.ro/seminarii/farmacie_medicina/medicamentele_si_sarcina-
705.html
Aceasta perioada este de asemenea o perioada de mare vulnerabilitate, in care au
loc numeroase avorturi spontane (1 din 6 embrioni trec de saptamana a 8-a).
Tot in aceasta perioada se formeaza o serie de organe protectoare cum ar fi:
- placenta o masa de tesut uterin si trofoblast, de mare importanta , care
permite schimbul de oxigen, substante nutritive si produsi de catabolism cu
corpul mamei; placenta este impenetrabila la bacterii, dar poate fi strabatuta de
alcool, virusi sau droguri, ce astfel pot determina defecte ale viitorului copil.
- cordonul ombilical care leaga placenta de embrion
- sacul amniotic este o punga de fluid care inconjoara embrionul si care are
rolul de a absorbi socurile mecanice

3. STADIUL FETAL
Aceasta perioada, care dureaza 7 luni, este martora unei imense cresteri in
inaltime (de la 2,5 cm la 53 de cm) si in greutate (de la cateva zeci de grame la
aproximativ 3 kg ). Mare parte din dezvoltarea care are loc este legata de cresterea si
desavarsirea diferitelor parti ale corpului si a organelor care au aparut in primele 2 luni;
astfel, se formeaza oasele, incepe sa creasca parul, se dezvolta organele senzoriale, cum
sunt ochii, urechile si mugurii gustativi, iar in aproximativ cea de-a 28-a saptamana de
viata intrauterina sistemul nervos, cel circulator, si cel respirator sun capabile sa sustina o
existenta independenta in cazul unei nasteri premature. Mult inainte de nastere, copilul isi

2
face simtita prezenta, mama simtind miscarile copilului de la aproximativ 16 saptamani,
in curand acesta fiind capabil sa-i administreze lovituri dureroase. Aceasta se intampla in
timp ce fatul isi exerseaza membrele, pentru ca in primele luni ale stadiului fetal el este
capabil sa se intoarca din fata in spate si chiar sa execute tumbe; doar mai tarziu fatul
devine mai putin activ, pentru ca devine prea mare pentru a avea suficient loc in uter. Un
alt progres il reprezinta faptul ca apare o regularitate crescanda a ritmului cardiac si a
ciclului somn/veghe. Fatul isi suge degetul la 7 luni, isi separa pleoapele inchizand si
deschizand ochii. La 8 luni raspunde la sunete.Toate aceste miscari, care pot fi observate
cu ajutorul ecografiei, sunt spontane: ele sunt semne ale dezvoltarii rapide a creierului,
care devine apt sa preia conducerea actiunilor bebelusului. Aproximativ cu o saptamana
inainte de nastere copilul inceteaza sa mai creasca.

Influentele mediului asupra dezvoltarii prenatale

In primele stadii ale perioadei fetale are loc dezvoltarea cea mai accelerata a
creierului si atunci este momentul in care fatul este cel mai susceptibil la influentele de
mediu transmise de mama. Acest lucru devine evident, cateodata tragic, daca ne uitam la
efectele teratogenilor. Cei mai cunoscuti factori teratogeni pot si grupati in trei
categorii:droguri, boli, nutritie.
1.Drogurile. Alcoolul. Efectele negative ale consumului de alcool in perioada
sarcinii au fost evidentiate in anii 1970, cand un grup de cercetatori amercani au
identificat un set de simptome fizice si mentale caracteristice copiilor nascuti de mame
alcoolice, simptome reunite sub numele de sindromul alcoolic fetal (foetal alcohol
syndrome-FAS). La nivel fizic, copii nascuti cu FAS au un cap mic si ingust si o
configuratie specifica a fetei, cu distanta mare intre ochi, nas scurt, maxilar slba dezvoltat
si au o statura mai mica decat normele de varsta. Din perspectiva psihologica, cel mai
accentuat simptom este intarzierea mintala si cu toate ca nu este de obicei o retardare
severa, FAS a devenit una dintre cele mai cunoscute cauze ale retardarii mentale. Sunt
prezente si alte semne ale disfunciei sistemului nervos central: hiperactivitate, camp
atentional redus, tulburari de somn si functionare deficitara a reflexelor.
Tutunul. Copiii nascuti de mame care fumeaza mult au o marime semnificativ mai
mica decat ceilalti. Acest fenomen apare pentru ca nicotina produce constrictia fluxului
sanguin catre placenta, reducand astfel aportul nutritiv catre fat. De asemenea, cu cat
mama fumeaza mai mult in perioada sarcinii, cu atat sunt mai mari sansele ca bebelusul
sa se nasca prematur, iar prematuritatea poate sa determine o serie de probleme fizice si
comportamentale. In comparatie cu alcoolul, nicotina are consecinte atat de dramatice,
mai ales pe termen lung.
Cocaina. Bebelusii consumatorilor de cocaina sunt expusi unui risc serios fata de
numeroase probleme. Aceste includ: nasterea de copii morti, nastere prematura, greutate
mica la nastere, moarte neasteptata in timpul somnului si, mai mult, dizabilitati
neurologice care determina probleme de atentie si dificultati de invatare. Adesea este
dificil sa ai grija de astfel de bebelusi inca de la inceput: sunt iritabili si foarte agitati, sunt
greu de linistit, nu reusesc sa isi stabileasca un patern regulat de somn si nu intra in
interactiuni sociale.
2. Boli.
Rubeola. Este cea mai periculoasa, daca este transmisa in primele saptamani ale
sarcinii. Ea poate sa duca la orbire, surditate, handica mintal, defecte cardiace si alte

3
probleme serioase, reprezentand unul dintre cei mai periculosi agenti pe care ii poate
intalni copilul nenascut. Din fericire, acest pericol este cunoscut si este posibila
prevenirea aparitiei lui prin vaccinarea femeilor in copilarie.
SIDA. Femeile infectate cu virusul HIV pot sa transmita virusul copilului pe care
il poarta in momentul nasterii si in momentul alaptarii. Din acest motiv, femeile
seropozitive in timpul sarcinii iau medicamente, nasc prin cezariana si evita sa alapteze la
san. In acest mod se reduce riscul de cintagiere a copilului. Daca femeile cu SIDA nasc
normal, atunci in timpul nasterii se scurg cantitati mici de sange infectat din placenta
mamei catre copil. Aceste scurgeri se numesc micro-transfuzii placentare. Transmiterea
virusului are loc in timpul travaliului, cand au loc contractiile. Aproximativ 25-35% din
copii care se nasc din mame infectate devin la randul lor infectati.
3. Nutritia. Subnutritia. Fatul depinde in totalotate de mama sa pentru dobandirea
hranei: hranirea mamei ii determina in mod crucial cresterea si dezvoltarea. Atunci cand
fatul nu obtine o cantitate suficienta de elemente nutritive, el va incerca sa obtina direct
din corpul mamei: de exmplu, daca nu i se ofera suficient calciu prin ingestia de alimente
a mamei, fatul il va obtine din oasele mamei. In situatii de malnutrite cronica, rezervele
nutritive persoanale ale mamei vor scadea si vor determina probleme la nivelul fatului.
In afara de acesti factori, mai exista multi alti agenti de mediu care pot avea efecte
asupra sanatatii copilului nenascut inca, teratogeni precum radiatiile, plumbul, mercurul,
amfetaminele, herpesul genital si variola pot sa traverseze placenta materna si sa cauzez
probleme fizice, si apoi psihologice.
Ca o concluzie, dupa cum am observat influenta anumitor factori in cele trei stadii
, ceea ce se intampla unui copil inainte sa se nasca, poate avea implicatii profunde pentru
viitor. Astfel uterul nu este deloc un mediu total protejat; copilul nenascut este influentat
de evenimente externe, prin intermediul mamei.

Bibliografie:

1. Schaffer, H. R. (2005). Introducere în psihologia copilului, Ed. ASCR, Cluj-Napoca.

2. http://news.softpedia.com/news/Transmiterea-virusului-HIV-de-la-mame-la-copii-are-
loc-in-timpul-nasterii-ro-13108.shtml
3. http://facultate.regielive.ro/seminarii/farmacie_medicina/medicamentele_si_sarcina-
705.html

Elev:
Ciurla Raluca Florentina
An I, grupa A