Pagina 144

Pentru scopurile de pregati re opt domenii sunt recunoscute: 1

interacti unea om masina, 2 desemnarea mediului inconjurator, a sigurantei si
sanatati in munca, 3 selectarea personalului, 4 desfasurarea carierei, 5 consilierea si
dezvoltarea personalului, 6 (identi fi carea nevoilor, desemnarea pregati rii,
evaluarea), 7 moti vati a si relati ile angajatului, 8 schimbarea sau dezvoltarea
organizati onal.
Psihologia ocupati onala a inceput ca o psihologie industrial dupa primul razboi
mondial. Comitete s-au format pentru a investi ga cum sa obti na o producti e ridicata,
si au descoperit ca toate conditi ile de munca au avut o infl uenta puternica asupra
producti vitati i. Al doi-lea razboi mondial a implicat psihologi in intocmirea unor teste
de apti tudini obiecti ve pentru piloti /tehnicieni, progame de evaluare pentru
selectarea agenti lor, etc. Dupa razboi toatea acestea au fost transferate in campul
munci.
Angajatorii pentru psihologi ocupati onali sunt diversi desi psihologi
ocupati onali sunt zlab reparti zati chiar si in tarile dezvoltate. Puti ne organizati i au
personal suffi cient pentru a justi fi ca angajarea unui psiholog (ergonomist, specialist
in relati i umane, etc). Stati sti cile spun ca 80% dintre psihologi ocupati onali sunt
angajati de guverne, ministere ale aparari si N.H.S. Unii ocupati onali lucreaza in
universitati predand studenti lor, realizand o cercetare primara in domeniu sau
realizand munca de consultanta. Lumea comerciala angajaza psihologi ocupati onali in
consultante independente mici sau mari multi nati onale.
In mod obijnuit psihologi ocupati onali sunt plati ti de organizati i mari.
Confl ictele eti ce apa cu usurinta. Sunt situati i unde, pentru a inbunatati efi cienta un
psiholog ocupati onal trebuie sa coopereze cu muncitorii, situati e care poate mai
tarziu sa rezulte in abundenta acestora. Clientul psihologului occupati onal este
organizati a dar el de asemenea datoreaza ceva si acelor indivizi.
Psihologi ocupati onali ar treebui sa fi e familiari cu intrega gama a specialitati .
Cand un client cere ajutorul in legatura cu o problema, daca nu sunt experti , un
psiholog ocupati onal a trebui cel puti n sa fi e consti ent de alternati vele pentru
diagnosti carea problemei clientului. Schimbarile in slujbe adesea constau in
procedure sau echipament nou care nu se mai potrivesc cu modelul original al slujbei.
Pregati rea si desemnarea slujbei ar reprezenta in mod clar domenii care necesita
atenti e. Un psiholog operati onal profesionist trebuie sa fi e capabil sa recunoasca
domeniile care necesita atenti e, si dak el/ea nu pot asigura experti za, el/ea ar trebui
sa propuna pe cineva care poate.
Lipsa unui set unitar de conditi i de angajare afecteaza modelul carierei
conducand la lipsa unor scheme standard de pregati re. Psihologi ocupati onali in
organizati i, daca nu sunt privilegiati inca, trebuie sa fi e supraveghiati de un psiholog
occupati onal privilegiat, mareste practi ca psihologica a celui care se pregateste. O
singura persoana voluntara/independent cu jumatate de norma in munca de
consultanta are oportunitatea de a lucre temporar intr-o organizati e mai mare, de
scurta durata, ocazional, iar slujbele cu jumatate de norma pentru studenti sunt
obisnuite. Puti ni psihologi ocupati onali emigreaza dar oamenii care lucreaza pentru
companii multi nati onale lucreaza temporar in strainatate. Dezvoltarea prezenta
sugereaza ca munca psihologilor ocupati onali se va exti nde si va deveni mai
recunoscuta.
catre psihologi ocupati onali si personali de contact reprezinta oportunitati
importante pentru angajare. Nu sunt anumite grafi ce de plata stabilite la nivel
nati onal sau conditi i de serviciu cu excepti a angajai facute de guvern, si oamenii
adesea isi skimba angajatori, indatoririle sau ambele, astf el incat nu este un model
ti pic de cariera si nimic nu poate impiedica psihologi ocupati onali sa reuseasca.
1.4 Psihologia criminological si criminal
Organuzarea si structura profesiei: psihologii care lucreaza in spitale special,
centre de tratament pentru ti neret, inchisori aparti n psihologiei legale. Multi
cercetatori, ale caror domenii acopera studiile psiho-legale, adopta de asemenea un
rol profesional in consultanta si pregati re.
Termenul inti tulat „psihologul legal privilegiat” este folosit sa descrie munca
legata de domeniul lor si functi onarea acestora. Majoritatea psihologilor legali sunt
angajati de autoritati sanitare, companii NHS, servicii ale inchisorilor, universitati .
Practi ca parti culara devine obijnuita. Sunt organizati i care ofera consultanta sau
pregati re in domeniu. Angajati i in sectorul public fac de asemea munca parti culara
furnizand rapoarte de evaluare ale criminalilor celor care solicita sau intocmesc
profi luri le criminalilor pentru fortele politi ei.
Psihologii muncesc in insti tuti i inchise cu criminali (pacienti , prizonieri).
Evaluarea, tratamentul, reabilitarea sunt aspect majore ale munci lor. Psihologi din
inchisoare lucreaza indeaproape cu un grup ce include si paznicul prizonierului,
ofi terul inchisorii, ofi terul de stagiar, asistentul social. Echipa stabileste un
tratament sau un plan de pedeapsa pentru individ. Psihologi care lucreaza in echipe
comunitare legale si unitati regionale de siguranta vad indivizi pe o baza
extrapacient, PAGINA 145….. in legatura cu ofi terii stagiari/ asistenti sociali si
contribuie la evaluarea criminalilor in problem precum nivelul de periculozitate,
tratament. Ei trateaza criminali pentru a reduce tendinta lor de a comite crime.
Psihologinu ofera incredere complete in special cand sunt implicate securitatea in
interiorul unei insti tuti i, siguranta altor persoane, alte contraventi i.
Psihologi lucreaza la codul conduitei si in pregati rea lor sunt supravegheati de
psihologi califi cati . Inregistrarea, califi carile si pregati rea, plata, prospectele si
conditi ile de lucru sunt asemanatoare cu ale altor psihologi. Locurile vacante sunt
publicate in presa nati onala si cele pentru posturile de psiholog asistent in ziarele
locale. Lucrand intrun mediu inconjurator sigur atrage o alocati e a mediului
inconjurator. Structura carierei este de asemenea identi ca altor psihologi angajati
NHS.
Cercetarea si predarea psihologiei

Predarea in vederea obtinerii unei diplome

Psihologia ca si curs de absolvire este populara in Romania si in Marea Britanie si multi profesori sunt
implicati in predarea psihologiei ca si curs de absolvire. Un obstacol este faptul ca un profesor nu este
exclusiv angajat ca profesor specialist in psihologie si se asteapta sa predea si alte discipline precum
socilogie sau economie.
Programa impune activitatea profesorului,starea si echilibrul experientei de invatare a
elevilor.profesorul trtebuie s adezvolte diferite abilitati ale elevilor.profesori trebuie sa asigure
oportunitati ca elevii sa ca studentii sa isi dezvolte abilitati critice de de analiza si interpretare,sa relateze
teorii de psihologie si metodologii pentru alte discipline , sa dezvolte abilitati potrivite pentru
implementarea cercetarii psihologice,si s afie constienti de responsabilitatile etice ale cercetarii
psihologice.Profesorii in scolile de stat trebuie sa aiba o diploma sau calificare recunoscuta,o diploma de
universitate absolvita in Romania,o diploma postuniversitara de un an,urmata de experienta de lucru
intr-o scoala pe baza de stagiu in Marea Britanie.Salariul depinde de urmatorii factori :
calificare,experienta,responsabilitati(clar definite in descrierea slujbei),nevoi speciale,excelenta.

Predarea si cercetarea la universitate

In ceea ce priveste educatia suplimentara-lectori,profesori universitari,sunt in genaral platiti in functie
de nr.de ore,venitul suplimentarfiind castigat din examinarea si conducerea unei comisii de
examen,predarea in particular,scriarea unor articole sau carti/manuale,care sunt platite.
Natura muncii este diferita. Intalnirile in universitati includ o obligatie contractuala pentru a realiza
cercetarea,pentru a preda si desfasura sarcini administrative. Predarea implica abilitati administrative in
organizarea cursului,pregatirea materialului de invatare,desfasurarea metodelor de
evaluare,organizarea si desfasurarea examenelor,inregistrarea progresului elevilor. Cercetarea necesita
abilitate administrativa in controlul si planificarea financiara,pragatirea pentru solicitarea fondurilor de
cercetare,negocierea cu departamentele guvernamentale de furnizare a fondurilor,scrierea unor
rapoarte. Un professor bun trebuie sa tina legatura cu toate noutatile. Universitatile au cercetatori
psihologi,dar promovarea nu este intotdeauna dependenta de realizarile in cercetare. Carierele bazate
numai pe cercetare sunt rare. Putine universitati numesc oameni doar pentru a promova cercetarea,cel
mai obisnuit este modelul traditional,cu resursele necesare pentru predare,cercetare si administrare.
Metodologia pentru departamentele de evaluare are in vedere 6 aspecte
principale :organizarea,continutul si desemnarea curriculum-ului,predarea,invatarea si
evaluarea,progresul si realizarile elevilor,indrumarea si sprijinirea elevilor,resursele de
invatare,asigurarea si sporirea calitatii.
Majoritatea institutiilor au responsabili pt.organizarea atelierelor de lucru/seminarii centrate pe
aspectele cheie ale dezvoltarii personale(pradare,dezvoltarea cercetarii,abilitati de conducere,abilitati
de consilere). Un instrument pentru dezvoltarea personala este atunci cand profesorul nu are sarcini de
predare,menit sa se asigure ca indivizii sunt eliberati de indatoririle de zi cu zi si au un trimestru sau
semestru in care isi dezvolta cercetarea. Departamentele trebuie sa aiba un curriculum care se intinde

pe durata a 3-4 Pagina 146….. a unui curscare se bazeaza pe programa individuala. In

majoritatea institutiilor, studentii au un tutore personal,caruia ii pot cere sfatul. Departamentele din
cadrul universitatilor ofera cursuri post universitare in anumite domenii ale psihologiei cum ar fi
psihologia sociala sau de dezvoltare,psihologia cognitiva,psihologia sanitara.
Sunt cursuri de conversie pentru absolventii unor facultati asemanatoare ,dar nu discipline psihologice si
cursuri de pregatire profesionala pentru psihologia clinica,educationala sau ocupationala.
Psihologia a devenit un element esential in pregatirea mai multor profesii,asigurand predare de
specialitate pentru studentii la medicina si paramedici(asistente,radiologi,psihoterapeuti si terapeuti
ocupationali) sau stundenti ce urmeaza studii economice,educatie sau asistenta sociala.O astfel de
predare are 3 scopuri : sa prezinte studentilor teoria fundamentala si cercetarea in psihologie(de
exemplu,dezvoltarea copilului,imbatranirea) pentru a demonstra cum cunostintele psihologice pot fi
folosite pentru a spori practica profesionala(de exemplu,in intervievarea pacientilor si in luarea deciziilor
in grup),si pentru incurajarea specialistilor in devenire pentru a reflecta propria lor viziune asupra lumii
si parerile lor personale care,in schimb,ar putea afecta interactiunea cu ceilalti.
Pana de curand,slaba pregatire formala in abilitatile de conducere/eficienta administrativa a fost data
angajatilor universitatii,desi,in departamentele universitatilor,majoritatea sarcinilor
administrative(inclusiv finantarea,colectiile pentru biblioteci,monitorizarea cheltuielilor pentru
cercetare,examinare,accesul la cursurile de dezvoltare) sunt realizate de academicieni.In zilele noastre
exista o tendinta in dezvoltarea carierei pentru academicienii seniori(directori de departamente,decani)
pentru a deveni implicati in administratie,incluzand politica si luarea de decizii la nivelul universitatii.
Un mod de a mentine legaturile functionale intre psihologia academica si aplicata este oferirea
consultantei in propria specialitate,asigurand sfaturi practice pentru guvern,comert si industrie.Taxele
sunt negociate si indrumarea/sfaturile in legatura cu taxele sunt date in brosurile despe comert.Un
individ trebuie sa decida,cand aloca timp pretios,daca este mai rational in ceea ce priveste realizarea
cercetarii,care va conduce la publicatii,proprietate intelectuala si indirect la promovare,sau pentru a
creste venitul suplimentar,facand munca pentru care putin credit formal poate fi necesar.