‘mai lungi, pentru cele de intensitate medie se recomanda pauze mal scurte, dar mal free. vente. Are importanta insusi caracterul odif- nei. I. M. Secenov a demonstrat, c& recupe- area forfel mitnit obosite in munca are loc mai deplin si mai repede dac’ repausul aces- tei mfini este insotit de activitatea celelalte. Asticl a fost formulata ideca odibnet ac tive, dezvoltata ulterior $i introdusa in practi: cA de savantil sovietici (M.E. Marsac s.a.) — cultura fizica de productie. Pauzele active din timpul zilei de muneé au un efect incom: testabil. Astiel pauzele cu exereifil au sporit la unele fabrict capacitatea de muncd cu 314%, Masuri de profilaxie a oboselii sint alimen: tatia rafionala, includerea in alimentatie @ glueidelor usor digerabile si a vitaminelor, amenajarea incéperilor de productie conform cerinjelor igienice In ceea ce priveste supraia. fa, yolumal de aer, iluminatia, microclima s. In ultimul timp se acorda atentia eu: venita factorilor estetici, in special construc liei, former si culorii utilajului, fonulut mu- ical. §. a Capitolul 14. POZITIA FORTATA, SUPRAINCORDAREA. ORGANELOR SI SISTEMELOR IN TIMPUL MUNCH, PROFILAXIA BOLILOR CAUZATE DE ACESTE NOXE. Pozifia corpului in timpul muncii, reparti zarea uniforma a fortei are © importanta deosebita, intructt ea poate influenta eapaci- talea de munca si starea generala a organis. mului Pozitia incomoda a corpului, Juerul inde- lungat in patitie sezind sau ortostatica pro- voacd supraincordarea, staza sanguind in uunele organe, cauzeazs unele bol INFLUENTA POZITIEL ORTOSTATICE FORTATE ASUPRA ORGANISMULUI Muncitorii de o serie de profesiuni (In turnatoriile metalurgice, la plivit, legatul sno- pilor 5. a.) sint nevoili si efectueze munca lor In porifia ortostatiea sau aplecat’ indelun- gat a corpului Pozitia ortostaticd indelungata (culega- torii de litere la tipografii, lacatusii, strun- aril s. a.) sau In mers (ilatoarele, chelne- Hii) legata in special de ridicarea si transpor area greutatilor (hamalil, postasii) poate cauza aparitia piciorului plat. Din cauza po- rifiei ortostatice gi a purtarii greutitilor se preseaza bolta plantar’, se produce o stabire a funetiei aparatului ligamentar si muscular, acestea diminuind atcuirea boliel plantare (fig. 56), afectindy-se cireulatia sanguina si incevatie piciorului In cazuri grave de piciot plat apar dureri puternice in diverse puncte ale piciorului, care se intelesc in pozifia ortostatica sau la mers, Pozitia ortostatica indelungata poate cau- 1a deformarea genunchilor, care se prezinta sub forma de genu valgum, sau picioare in X si genu varum, sau picioare in O. Aceasta Pozitie fortata cauzeaza si diverse afectiuni ale vaselor sanguine ale picioarelor, dintre care cea mai réspinditd este dilatarea vari- coast. ‘Munca In pozitia forfatd ortostatiea sau cu aplecarea trunchiului, legata de transpor- fave greulalilor mari, poate eae deus mas ale coloanei vertebrale, cea mai des intilnita find chifoza. Aparitia chifozei este cauzati de slabirea aparatului muscular de sustinere a pozifiet verticale. Cea mai diunatoare pozi- fie fortata, care favorizeaza chifoza inclinata inainte (culegatorii de litere, strungari, ii- zerii §. a.) Asupra coloanei vertebrale revine o supra- incordare in caz de pozitia fortata ortostatica aplecata, legata de necesitatea ridicarii gre- uutajilor, Aceasta supraincordare produce 0 deviere @ coloanei vertebrale, comprimarea trunchiurilor nervoase, ruperea de ligamente si faseli, Aceste afectiuni dau nagtere unui Complex simptomatie, care se manifesta prin Fig. 56. Bolta plantar —somatssi? 165Munci firice grele 1m condit Imettorologice nelavorabile | 88 | 77.0 Munea Tires le" intenstiatd medie 45 | 20 Salariagii yi lucratorit adm dureri acute gi indelungate, iradiind in regi- tunea lombo-sacrala sia neryului sciatic. Aiectiuni de acest gen se intilnesc la per- soanele, care efectueaza munct fizice grete — fierari, mineri — téietori de paduri, [amina tori 5. a. Lombo-sciatiile depind de gradul de incordare muscular (tab. 29) Muncile indelungate in picioare eu ridi carea greulatilor cauzeaza eresterea presiutii intraabdominate, aceasta contribuind la aparitia hernilor (liniel albe sau inginale), provoacs modilietri ale pozitiei uterului — ptoze, sau prolapsuri vaginale gi uterine ta femei In concluzie finem si mentionim, e& apa- Fitia afectiunilor enumerate mai sus depin- de in mare masura de particularitatile fune- tionale ale fiecarui organism, in special sla- Diciunea (neantrenarea) muscularis cele ale. sistemilit vascular Tn aceste cazuri ca un factor predisponent pot fi consecinfete rahitului POZITIA FORTATA SEZIND ‘Munca in pozitia sezind e mai putin nociva decit in cea ortostatiea, Dar aceasta pozitic fortatd, exercitata timp Indelungat, mat ales pozitia aplecata a corpului (inainte) poate duce la aparifia ehifozelor si scoliozelor (Ia ‘cuadtoreac, eroitori, desenatorl) Din cauza cresterii presiunii intraabdo. minale, slazei venoase in organele abdomina le si im rectum pot aparea deregiari ale func- tiel aparatului digestiv, hemoroizi, iar la fe mej — deregliri ale ciclului menstrual — dis- menoree, menoragit 166 BOLILE CAUZATE DE SUPRASOLICITAREA DIFERITOR ORGANE SL APARATE Astizi, datorita mecanizarii proceselor de productie, dispar bolile cauzate de presiunea obiectelor grele ridicate si transportate asu- pra {esuturilor. E cazul sé ne amintim de contactura Diupiuitren, Doala cauzata de traumatizarea indelungata a aponeurozei palmare cu instrumentele, Tot la acest grup de boli se refera bursitele 1a mineri, parche- {ari, minieri-vagonelari, constructori de po- duri, la Iueratorii agricoli Tendovaginitele profesionale sint afecti- uni, care se manifesta prin inflamarea mom branelor care acoperé tendonul mugchiulut Aceasti boali apare In caz de migciti prafesionale mici, inti i freevente ale grup: tilor aparte de musehi. De tendovaginite pro- fesionale mai des sufera fierarii, mulgatoare le, dactilografele, pianistil, balerinele 5. a Mai des se lezeaz tendonul mugchiulul Dial anterior, al muschilor extensori ai dege- telor. Muneile care solicité supraincordarea muschilor pot provoca deformarea articula: tiilor, miozite (la mulgatoare), neuralgit sau neurite profesionale. Newrozele coordonatoril sint afecitunt, care Se manifesta Ia profesiunile ce necesitd ineordarea muschilor miei, migcdri ritmice dese. De neuroze de coordonare sulerd mai es persoanele care ucreazé la automate pedalate, impachetatoarele, cusatoresele, dactilografele, stenografistele, planistit 5. a Spre exemplu, mulgatoarea, in grija careia sint 10—12 vaci, in timpul mulsutu efectuea 24 manual pe zi 30 00036 000 de constructii Si extensii ale degetelor ‘Afectiunea se caracterizeaza prin derogla- rea miscarilor coordonate. E caracteristica afectiunea selectiva, cind sint legate anume facele migcdti care sint necesare in prote- siunea data PROFILAXIA APECTIUNILOR CAUZATE DE POZITMLE FORTATE ALE CORPULUL TN TIMPUL MUNCH Cele maj eficace misuri de profilaxie a acestor afectiuni sint legate de mecanizarea gi automatizarea proveselor de productic. 0 atentie deosebits se acordiprofesiunilor, care necesita pozitia ortastatics. De obicse recurge la schimbarea pozitiet din ortosta- tica In sezind, aceasta find mai putin obosi- toare. Daca a este imposibilé, trebuie acor data posibilitatea de a se odihni gezind tn tim pl pauzelor miei, Schimbul de funetit al gets purilor de muschi previne oboseala, Pentru a micsora oboseala la lucrul ge- zind se aleg seaune de constructie specia 1a, care pot fi acomodate la locul de Iueru, in dependenta de inaltimea muncitorului, Scau- nele de lucru trebuie si aiba speteaza, brate si suporturi pentru picioare. Speteaza trebuie i fie mobili in citeva direct poata fi aranjata la nivelul vertebrelor lor bare. Din punct de vedere igienic eel mai potrivit se considera seaunul in citeva vi riante elaborat_de Institutul de protectie a mune (Tig. 57) 0 importanta mare are constructia ratio: nla a mesel de lucru, locului de [weru, strum gului, migcarile rationale in timpul Iuerw Tl ga Pentru profilaxia tendovaginitelor, miozi telor si neuralgiilor se recomanda bat calde, masaj special si automasaj Pentru a preveni neurozele de coordonare se recomanda varierea procedeelor de Iueru, proceduti fizioterapeutice, folosirea instru asifel, ca Si Fig. 57. Scaunul cecorespunde cerinelorfziologice Sh igienice ale un anumit fel'de munca, mentelor adaptate la mina muncitorului © anumita importanta in profilaxia afec tiuntlor cauzate de pozitia fortata si supra incordari 0 au examenele medicale periodice, insusirea procedgelor gi miscarilor coordo- nate $i econome in timpul muncii Capitolul 15. MICROCLIMATUL IN PRODUCTIE. PROFILAXIA BOLILOR CAUZATE DE AFECTIUNEA LUI NEFAVORABILA Pentru microclimatul incaperitor industri ale e caracteristica diversitatea mare de valori ale temperaturii, umiditati, curenti- lor de aer, intensitatii si spectrului radia: {lel termice. Mieroelimatul industrial se deo- sebeste de clima exterioara prin modalita tea 51 dinamismul lui, el fiind in dependent’ atit de conditiile meteorologice externe, cit $i de caracterul procesului tehnologie, de condi fille schimbului de aer in incaperi 5, a. Conform SUU,S, 12.1,005—8 incaperile de productie in care au loc radia(ii termice se Tejera La «sectiile flerbinti». In industrie ra diatiile termice aint emanate de supratete le puternic incalzite, utilajul tehnologie, ca lorifere, sursele incandescente, de oameni §1 alte surse. Asemenea conditii termice sint in secfille de forjare, in laminatoare, ia vop- sitorii, uscitorif, in sectifle de fabricare a sticlei, in mine adinci, in diferite secfii din industria chimica, de fabricare a zaharului 5. a, Surplusul termic se considera atunci, Cind eh depaseste 23 G/m’/s (10 keal/m'/ ora). Dacd mu se iau masuri pentru norma: lizarea temperaturii, in aceste incaperi ea se ridica pina la 35—40°C si mai mult. De obicei, in aceste sectii caldura se emané de pe sup. rafefele incalzite ale utilajulut, de la metalul incandescent din forje s. a. Intensitatea ra- diatied infrarosii variaza de la 4,2 pina la 41 G/om?/min. In perioada de farna in aces: te sectii se produc curenti de aer, are loc © oscilatie considerabila de temperatura, Alt grup de ineaperi indusiriale se earac tetizeazd prin temperatuti joase ale aerulul si utilajelor (camere, frigorifere, in sectille de fermentare a bere, de eonstructie a nave lor). Tn aceste ineaperi temperatura aerului alinge 0°C si mai joase. Al treilea grup de inciperi se caracteri zeazi prin microclima adecvata a aerului atmosferic si care iarna se Incalzese (sec: tille de asamblare 2 masinilor, din industria de prelucrare a lemnului, incaperile de co- manda ale termocentralelor s. a.) Asupra omului pot acfiona factorii aparte lo7