.Conceptul integrarii economice.

Integrarea economica este un proces de dezvoltare a relatiilor dintre statele lumii prin diferite
forme si metode de aprofundare a schimburilor economice si de crestere a gradului de
intrepatrundere a economiilor nationale.Aceasta forma de legatura a economiilor mai multor tari
s-a dezvoltat abundent dupa al cel de al 2-lea razboi mondial. Integrarea economica poate fi
constituita de catre 2 sau mai multe state care asigura: 1.Dezvoltarea schimburilor reciproce;
2.Interdependente reciproce; Procesul de integrare economica are la baza acorduri, intelegeri,
care se fac intre tarileparticipante.IE este un proces determinat de mai multi factori economici,
sociali, tehnici si politici:
-Crearea conditiilor ce sa stimuleze schimburile reciproce;
-Progresul tehnico-stiintific contemporan ce necesita investitii mari;
-Posibilitati restrinse ale pietelor nationale;
-Cresterea concurentei pe piata mondiala.
2.Formele si tipurile de Integrare.
Dupa specificul relatiilor economice pot fi evidentiate diferite forme de integrare
economica.Aceste forme reprezinta si etape parcurse de procesul de integrare:
1.zona libera de schimb;2.uniune vamala;3.piata comuna;4.piata unica (uniune economica si
monetara); 5.integrare politica.
Zona libera de schimb 1.eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative in schimburile
reciproce. 2.promovarea politicii comerciale proprii fata de celelalte tari.
Uniune vamala 1.armonizarea legislatiilor vamale a tarilor membre. 2.tarif vamal comun fata
de tarile neparticipante;
Piata comuna 1.uniune vamala;2.circulatia libera a marfurilor, serviciilor si a capitalului;
Piata unica 1.armonizarea politicilor economiilor nationale.2.armonizarea politicilor
monetare.
Integrare politica 1.integrare economica totala,crearea unor institutii
commune;2.reprezentarea uniunii ca un tot intreg pe plan mondial.
3.Cauzele integrarii economice europene.
Cauzele sunt de natura politica,economica si sociale care isi au originea in conditiile interne de
dezvoltare a fiecarei tari sau din mediul international.Aceste cauze sunt:
1.revolutia tehnico-stiintifica;
2.concurenta acerba;
3.dezvoltarea sau aparitia firmelor multinationale;
4.dezvoltarea rapida a SUA;
5.dorinta statelor europene de a largi si de a mentine relatii cu fostele economii;
6.cauze politice.
4.Avantajele si dezavantajele procesului de integrare.
Avantajele integrarii:
1.liberalizarea totala a comertului;
2.asistenta financiara in proiectele comune;
3.stimularea investitiilor straine;
4.aplicarea tehnicilor si standardelor privind calitatea si siguranta produselor;
5.eliminarea statutului de tara in curs de dezvoltare;
6.alinierea preturilor la cele din interiorul uniunii.
Dezavantajele integrarii:
1.suprimarea totala a protectiei productiei autohtone fata de concurenta furnizorilor din uniune;

2.investitii straine directe;

3.implementarea regulamentelor uniunii atrag dupa sine costuri mari;
4.aliniere preturilor la cele europene;
5.pierderea suveranitatii.
5. Bazele istorice ale integrrii europene.
Miscarea pentru unificarea continentului european incepe dupa primul razboi mondial in 1922,
cind contele Richard Nicholoas Callerge, om politic de origine austriaca infiinteaza Uniunea
Paneuropeana, care este considerata prima organizatie nonguvernamentala europeista de pe
continent si este considerata cea mai veche miscare avind ca obiectiv unitatea europeana.Primul
congres al Unitatii Europene a avut loc la Viena in octombrie 1926 cu prevederi pentru o Europa
unita, dar cu state suverane, se pleadeaza pentru federalitate.Numele acestei federalitati ar fi
Statele Unite ale Europei prin care nici un stat nu-si sacrifica din suveranitate.Aceasta unitate ar
trebui sa favorizeze cooperarea interguvermnamentala mai ales in domeniul politic, juridic si
vamal.Aceasta miscare paneuropeana este destramata si interzisa de catre miscarea
nazista.Promulgatorii acestei idei emigreaza in SUA inainte de cel de-al 2-lea razboi mondial.
In perioada ce a urmat de dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, diferiti oameni de stat din Europa
au arata un interes sporit de prevenire a noilor conflicte pe continentul european si anume prin
realizarea unei unitati intre statele europene.In 1946 la 19 septembrie la Zurich Winston
Churchill rosteste un discurs prin care propune crearea repetata a Statelo Unite ale
Europei.In1947 ianuarie, Churchill a infiintat Comitetul provizoriu pentru o Europa unita la
Londra, format de catre conducatorii partidelor Regatului Unit (laburist,
conservator,liberal).Oprima incercare de colaborare a organizatiilor a avut loc la Paris in iulie
1947, cind s-a format un comitet de coordonare in care participa toti reprezentantii acestor
organizatii (comitetul international de cordonare a miscarilor pentru unitatea europeana).Acest
comitet are rol de a forma congresul Europei la care urmeaza sa participe personalitati ce pledau
pentru o Europa unita. Acestea sunt tentativele de formare a unui stat federal. Dupa cel de-al 2lea razboi mondial SUA acorda ajutor material in valoare de 13mlrd de dolari cu conditia
conlucrarii statelor europene din vestul europei.
6.Tratatul de la Paris (1950).Comitetul economic al carbunelui si otelului.
Esecul proiectelor globale de constituire a unei Europe Unite la condus pe Jean Monet la
implementarea unei metode noi ce va sta la baza crearii Comitetului European al Carbunelui si
Otelului care serveste in inceput pentru rezolvarea problemelor de prima importanta si anume:
1.Necesitatea de a permite Germaniei de a se integra in Europa;
2.Reconsteuirea capacitatii economice a statelor europene;
3.Dizpozitia barierelor si controlului la frontiera, care limita circulatia productiei.
Aceata Unitate era dorita de SUA care vedea un proiect de extindere a sferei de influenta contra
URSS.
In 1950 planul lui Monet este facut public.La 9 mai 1950 prin aceasta declaratie Franta propune
Germaniei crearea in comun a productiei de carbune si otel, semnata in iunie 1950.Redactarea
tratatului a avut loc la in aprilie 1951 cind a intrat in vigoare prevederile tratatului de la
Paris.Sediul Comitetului European al carbunelui si otelului a fost fixat
la Luxemburg.In componenta comitetului intra Franta,Germania,Italia+TarIle Beneluxului (intre aceste tari exista deja o zona libera de schimb).Comunitatea economica a
carbunelui si otelului are o structura institutionala inedita si anume un organ independent numit
Inalta Autoritate (primul presedinte fiind Jean Monet) dotat cu principalele puteri de decizie, isi
incepe activitatea in 1952, deasemenea un organ interguvernamental Consiliul Special al

Ministrilor, o Adunare Comuna si o Curte de Justitie.Deciziile Inaltei Autoritati se impun tuturor

statelor membre.Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului este finantata prin varsarea
directa a intreprinderilor ce activeaza in domeniu.Tratatul obliga intreprinderile din aceasta
ramura sa respecte concurentii si realizarea unei piete comune in ramura respectiva.Comunitatea
Europeana a Carbunelui si otelului sufera esec din cauza caracterului specializat si din cauza
declinului puterii economice a carbunelui si otelului in favoarea petrolului.Tratatul respectiv este
semnat pe o perioada de 50 ani si va disparea in 2014.
7.Tratatul de la Roma(1957-1958).
In cadrul sedintei de la Messina(Italia), cei 6 ministri de externe a tarilor membre CECO pun in
discutie crearea unei uniuni vamale si largirea sistemului CECO spre alte domenii, semnat la
Roma in martie 1957 (ratificat in 1958).Prin semnarea acestui tratatse infiinteaza o comunitate
economica europeana si comunitatea economica a energiei atomului (EUROATOM).Tratatul de
la Roma opteaza pentru realizarea uniunii vamale si stabilirea urmatoarelor actiuni:
1.Inlaturarea completa,dar treptata a taxelor vamale (import,export);
2.Inlaturareea completa dar treptata a restrictiilor cantitative si altor bariere netarifare;
3.Instituirea unui regim fiscal comun, elaborarea si abordarea unor legi comune prin desfasurarea
concurentii in cadrul uniunii;
4.Instituirea unei politici comerciale comune fata de tarile terte;
5.Implementarea politicilor comune agrare;
6.Asigurarea liberei circulatii a persoanelor si a fortei de munca, libera a marfurilor si a
capitalului.
8.Obiectivele Comunitatii Economice Europene.
1.Crearea unei piete comune interne;
2.Lichidarea restrictiilor cantitative si a taxelor vamale;
3.Atingerea celor 4 libertati;
4.Asigurarea liberei concurente;
5.Apropierea legislatiilor nationale;
6.Politici comune, nu doar tarife comune fata de tarile terte;
7.Constituirea Bancii Europene de Investitii, cu scopul dezvoltarii economiei societatii.
Realizarea acestor obiective au fost incredintate institutiilor formate: parlament, consiliu de
ministri, comisia.Primele masuri in vederea lichidarii barierelor vamale intra in vigoare in 1959,
fiind adoptat un calendar de realizare a reducerii succesive a taxelor vamale si a restrictiilor de
ordin cantitativ.Taxele vamale la export au fost eliminate in 1969.In 1992 se pun bazele politicii
agricole comune ce au obiectivul: pietei comune, preferinte asupra productiei comunitatii,
solidaritate financiara.
9.Obiectivele Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euroatom).
Scopul principal privind crearea acestei comunitati a fost crearea conditiilor de dezvoltare a unei
puternice industrii nucleare, care a condus la urmatoarele actiuni:
1.elaborarea cercetarilor stiintifice;
2.stabilirea normelor comune a securitatii lucratorilor si a populatiei;
3.stimularea investitiilor de capital si formarea intreprinderilor mixte;
4.controlul tuturor consumatorilor de resurse energetice;
5.crearea unei piete comune nucleare;
6.colaborarea organizatiilor capabile sa asigure folosirea energiei nucleare pentru progres si in
scopuri pasnice. *Pentru a lupta mpotriva lipsei generalizate de energie tradiional din anii
cincizeci, cele ase state fondatoare (Germania, Belgia, Frana, Italia, Luxemburg, rile de Jos)

au ncercat s gseasc n energia nuclear o modalitate de a obine independena energetic.

Deoarece costurile investiiilor n energia nuclear depeau posibilitile statelor considerate n
mod individual, statele fondatoare s-au unit i au format Euratom.
n linii generale, tratatul are drept obiectiv s contribuie la formarea i la dezvoltarea industriilor
nucleare europene, astfel nct toate statele membre s poat profita de dezvoltarea energiei
atomice i s garanteze securitatea aprovizionrii. n acelai timp, tratatul asigur un nivel ridicat
de securitate pentru populaie i mpiedic deturnarea materiilor nucleare destinate unor scopuri
civile ctre obiective de tip militar. Este important de reinut faptul c Euratom nu are
competene dect n domeniul energiei nucleare civile i panice.
10.De la uniune vamal la pia comun i ulterior la pia unic(1970-1992).Actul Unic
Eurpoean (1986).
Consecutivitatea lichidarii taxelor vamale: Din 1959 taxele vamale sunt lichidate cu 9-10%.In
1960 cu 20%, urmatorii ani pina in 1968 anual se lichideaza cu 10%. 1970-1979- aceasta
perioada este caracterizatta printr-o aprofundare a procesului de integrare, deasemenea este
caracteristic criza economica 1973 -1979. Se caracterizeaza printr-o extindere geografica.
Anglia,Danemarca,Germania Spania prin crearea unei piete comune menita sa asigure libera
circulatie a persoanelor-fortei de munca,marfurilor,serviciilor si capitalului.Din 1968 incepe
libera circulatie a fortei de munca, comertul cu servicii a fost partial realizat in perioada anilo
70-80, deasemenea se incearca liberalizarea circularii capitalului, care consta in transferurile
financiare intre tarile membre.Inperioada 1968, au fost facute tentative de instalare a unui sistem
fix de schimb intre monedele tarilormembre.In 1979 a fost creat sistemul monetar european,
functionarea caruia influenteaza pozitiv asupra stabilirii ratelor de schimb.Comunitatea
europeana isi pune ca obiectiv sa duca pina la sfirsit crearea pietei unice, bazele caruia au fost
puse prin tratatul de la Roma si ca rezultat in 1986 are loc semnarea Actului Unic European,
care contine cartea alba in care sunt inregistrate 300 de masuri ce presupun 3 tipuri de actiuni,si
anume:
1.suprimarea barierelor netarifare, unificarea normelor si regulamentelor nationale in domeniul
tehnic si a protectiei consumatorului;
2.reglementarea pietelor publice ce au ca efect excluderea in fiecare tara a intreprinderilor
externe tarii;
3.liberalizarea integrala a serviciilor financiare prin lichidarea controlului in miscarea capitalului
si libera stabilire a bancilor din cadrul tarilor membre.
11.De la pia unic la integrare politic i monetar (1992-1998). Tratatulde la Maastricht
(1992). Tratatul de la Amsterdam (1997).Realizarea pietii unice a luat sfirsit la 31 decembrie
1992, deasemenea in aceasta perioada se observa mari devieri la nivel decizional si se incep
urmatoarele schimbari in cadrul institutiilor europene:
1.recunoasterea existentei juridice a consiliului european.
2.modificarea regulilor de vot in cadrul consiliului.
3.comisia isi largeste spectrul de activitate.
4.cooperarea parlamentului european cu consiliul de ministri.
Integrarea politica si monetara(1993-1998).La 7 februarie 1992 la Maastricht a fost semnat
tratatul de constituire al UE, acest tratat intra in vigoare in 1993.Ideea principala era crearea unui
stat federal ce ar avea o politica externa si de securitate comuna,o moneda unica,o cooperare in
domeniul justitiei si afacerilor interne.Tratatul prevede:
1.modificari in domeniul legistaltiv;
2.revizuirea si precizia competentei parlamentului european,consiliului de ministri si a

comisiei;Parlamentul european isi largeste competenta in realizarea Itegrarii politice si monetare

a transporturilor,invatamintului,relatiilor trans-europene, a mediului.
3.cooperare interguvernamentala;instaurarea politicii externe si de securitate comuna,inclusiv
crearea politicii comune de aparare.
4.sfera economica, crearea unei uniuni monetare;
5.sfera sociala.
Tratatul de la Amsterdam, semnat in octombrie 1997, intra in vigoare in 1998.Obiectivele acestui
tratat coincid cu cele de la Maastricht cu urmatoarele modificari:
1.dreptul cetatenilor europeni;
2.infiintarea monedei unice;
3.extinderea sau largirea uniunii;
Drepturile cetatenilor europeni:1.de a se deplasa liber pe teritoriul uniunii;2.dreptul la alegerile
europene si la vot, orice cetatean al UE cu resedinta in orice stat membre are dreptul la vot si sa
fie ales in parlamentul european indiferent de faptul unde el rezida in acel moment;3.dreptul la
recurs nonjudicial(dreptul la aparare si dreptul la petitie in fata parlamentului european);4.dreptul
la protectia diplomatica.Dupa semnarea tratatului de la Amsterdam s-a decis:
1.presedintele comisiei, comisarii si echipa sa pot fi numiti numai dupa aprobarea candidaturilor
de catre parlament, care capata functia de organ reprezentativ a intereselor cetatenilor europeni;
2.deciziile parlamentului sunt luate prin voturi cu majoritatea absoluta;
3.se ia decizia de a marii nr. De reprezentanti a tarilor membre in parlament, nr. lor fiind in
corespundere cu puterea economica a tarii si a nr. populatiei. La 13 decembrie 1997 la consiliu
european de la Luxemburg a fost pusa in discutie extinderea UE spre est si sud, unde a fost
elaborata o declaratie ce mentiona lansarea procesului de extindere si este pusa in discutie
introducerea monedei euro(reforma institutionala.
12.Sinteza Tratatului de la Nisa.
Tratatele de la Maastricht si Amsterdam au prevazut prevezuirea sa cu scopul formarii reformei
institutionale necesare procesului de extindere a UE. Prin tratatul de la Nisa se aproba un numar
mare de reforme legat de procesul de extindere. Tratatul este semnat in februarie 2001, ratificat
in 2003.
Principalele obiective ale tratatului sunt:
1.schimbari institutionale ce includ:
-nr.de locuri in cadrulu parlamentului UE;
-nr.de voturi alocate in cadrul Consiliului;
-procesul de luare a deciziilor se face prin majoritatea calificata(fiecarei tari ii este alocota o
pondere de voturi in functie de nr. Populatiei).
2.Procesul de decizie:
-extinderea ariei de utilizare a procesului de decizie prin vot cu majoritatea calificata prin cadrul
consiliului.
-cooperareea judiciara in problemele civile;
-numarul minim de state membre pentru propunerea unei clauze (8 state);
-cooperare strinsa in domeniile legistlativ,politica externa,politica economica si sociala.
-dezvoltarea capacitatii militare a UE.Prin crearea unor structuri politice si militare si crearea
comitetului politic si de aparare ce poate primi autorizarea din partea consiliului.
-extinderea sprijinului comunitar in noi sectoare de activitate social,educational,comunitar.
13.Prevederile Tratatului de la Lisabona.
Tratatul de la Lisabona este rezultatul negocierelor intre statele membre intrunite in decembrie

2007, in cadrul unei conferinte interguvernamentale.Tratatul intra in vigoare in decembrie

2009.Acest tratat prevede modificari in tratatul de constituire a UE(cel de la Maastricht) si
Tratatul de constituire a comunitatii europene(cel de la Roma) Cele mai importante prevederi ale
tratatului sunt:
1.UE capata statut de persoana juridica;
2.Functia de presedinte al consiliului UE este transformata in functia de presedinte al UE cu un
mandat de 2.5 ani;
3.Este infiintata functia de ministru de externe a UE;
4.Numarul comisarilor este redus cu o treime;
5.Se modifica modalitatea de vot in cadrul consiliului;
6.Se extind functiile parlamentului european;
7.Parlamentele nationale capata puteri sporite asupra reformelor UE;
8.Parlamentul UE va constitui 731 membri, fiecare tara avind minim 6 si maxim 96 de membri
in functi de nr. Populatiei. Dupa ratificarea tratatului in 2009 ,regulile tratatului de la Nisa ramin
pina in 2014.
14.Institutiile Uniunii Europene.
UE nu este un stat federal deoarece tarile membre isi pastreaza suveranitatea, nu este nici o
organizatie interguvernamentala deoarece tarile membre isi unesc o parte din suveranitate si
obtin o influenta si o putere colectiva.Prin reunirea suveranitatii se intelege ca statele membre
delegheaza anumite puteri de decizie unor institutii comune pe care le-au creat impreuna, astfel
incit deciziile cu privire la problemele specifice de interes comun sa poata fi adoptate in mod
democratic la nivel European. Institutiile UE sunt:
1.Parlamentul European-care reprezinta cetatenii UE si este ales de catre acestia;
2.Consiliu UE-care repreprezinta statele membre;
3.Comisi UE-care reprezinta interesele UE;
Acest triunghi institutional elaboreaza politici si legi ce se aplica pe intreg teritoriu al
uniunii.Comisia propune legi noi, iar parlamentul si consiliul le adopta.Statele membre aplica
aceste legi, iar comisia asigura respectarea lor.Alte institutii:
4.Curtea de Justitie-este arbitru final in litigiile din domeniul dreptului european;
5.Curtea de Conturi-ce controleaza modul de finantare a activitatii UE.
Puterile si responsabilitatile institutiilor sunt prevazute in tratatele ce stau la baza constituirii
UE.Tratatele sunt aprobate de catre presedintii si priministrii tarilor UE si raatificate ulterior de
parlamentul acestor tari.
Institutiile complementare ale UE sunt:
1.Comitetul economic si social European;2.Comitetul regiunilor;3.Banca Europeana de
investitii;4.Banca Centrala Europeana;5.Ombudsmanul European;6.Controlul European pentru
protectia datelor.
Deasemenea mai sunt si numeroase agentii specializate ce indeplinesc anumite atributii de natura
tehnica, administrativa.
15.Parlamentul European.
PE are mai multe competene, mai importante fiind cele consultative, de participare n elaborarea
legislaiei, de control asupra activitii altor instituii comunitare, pentru desemnare i confirmare
n funcii, de gestionare i monitorizare a executrii bugetului. Exercitnd competenele
consultative, PE i poate exprima opinia (de obicei, sub form de rezoluii) cu privire la toate
problemele ce vizeaz Uniunea European, naintnd-o instituiilor comunitare. Pe de alt parte,
i propunerile Comisiei ctre Consiliu sunt naintate Parlamentului European pentru o opinie

consultativ. Parlamentul European poate sugera modificri, poate amna adoptarea unei hotrri
pentru a-i formula propriile opinii ori poate remite propunerile ctre comitetele sale specializate.
PE este numit n mod neoficial instituie cu trei locuri de edere. edinele plenare se
desfoar la Strasbourg, membrii Comitetelor parlamentare se ntrunesc la Bruxelles, iar
personalul administrativ, precum i Secretariatul General au sediul la Luxembourg.
16.Consiliul de ministri a UE.
Consiliul UE este una dintre instituiile decizionale centrale ale Uniunii Europene i dispune de
competene legislative i executive importante. Consiliul, constituit n baza tratatelor adoptate n
anii 50, exercit o funcie dubl n sistemul politic al UE: de instituie a Comunitii i de forum
pentru exprimarea intereselor naionale. Consiliul Uniunii Europene nu are analogii n ntreaga
lume. Membri ai acestei instituii sunt minitrii guvernelor naionale ale rilor UE. Participarea
minitrilor se determin n baza problemelor discutate. De exemplu, dac se discut o problem
ce ine de mediul ambiant, se ntrunesc minitrii ecologiei, i acest Consiliu este numit Consiliu
al mediului.
Problemele ce vizeaz relaiile UE cu restul lumii sunt reglementate de ctre Consiliul pentru
relaii externe i afaceri generale. Acest Consiliu are, ns, responsabiliti mult mai extinse
pentru chestiuni de politica general. Consiliul Uniunii Europene este instituia n cadrul creia
minitrii satelor membre decid asupra legilor europene. Sediile sale se afl la Bruxelles i la
Strasbourg.
17.Comisia UE.
Comisia UE are un caracter supranaional i reprezint organul executiv al Uniunii Europene.
Comisia ndeplinete i rolul de secretariat al Uniunii Europene, angajnd pentru aceste activiti
funcionari. Comisia European a fost instituit prin tratatul de fuziune de la Bruxelles (1967),
moment n care nalta autoritate a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, Comisia
Comunitii Economice Europene i Comisia Europeana pentru Aprare au fost substituite de o
comisie unic. Comisia European este calificat drept o for motrice a ntregului sistem
instituional european, fiind organul executiv al Uniunii Europene i avnd rolul de a ntocmi
proiecte de legi i de a monitoriza aplicarea acestora. Sediul Comisiei este la Bruxelles.
18.Curtea de Justitie.
(CEJ) asigur interpretarea i aplicarea conform a TUE. CEJ ofer garanii juridice, necesare
funcionrii legii n toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, soluioneaz
divergenele: dintre statele membre; dintre statele membre i Uniunea European; dintre
instituiile Uniunii Europene; dintre Uniunea European i persoane fizice sau juridice, inclusiv
colaboratorii ei. Curtea elaboreaz concluzii privitor la acordurile internaionale, emite decizii
preliminare pentru dosarele transmise ei de ctre instanele naionale, dei acestea nu au nici o
for juridic. Tratatul Uniunii Europene a conferit Curii Europene de Justiie autoritatea de a
aplica amenzi guvernelor statelor,membre pentru neconformarea cu dreptul Uniunii Europene i
de a solicita guvernelor, care nu aplic dreptul european n mod corect, acoperirea daunelor
provocate. n activitatea sa, CEJ ndeplinete rolul de:
-curte constituional, care analizeaz nclcrile i implementeaz dreptul comunitar
-curte administrativ n procesele intentate de persoane fizice sau juridice, care doresc anularea
unei legi a Uniunii Europene;
-curte consultativ, creia instituiile sau statele membre ale UE pot adresa petiii ce in de
revizuirea juridic a acordurilor cu statele care nu sunt membre ale UE i cu organizaiile
internaionale. Sediul CEJ este la Luxemburg.
19.Curtea de conturi a UE.

(CEA), numit uneori i Curtea de Conturi, este un organ al Uniunii Europene creat cu scopul de
a realiza verificrile de audit ale bugetului Uniunii Europene i ale bugetului instituiilor
acesteia. Acest organ verific legalitatea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor Uniunii
Europene prin intermediul controlului de audit i inspeciilor. Scopul crerii acestei instituii a
fost de a mbunti angajamentul instituional pentru o contabilizare mai sistematic. CEA
examineaz conturile tuturor ncasrilor i cheltuielilor comunitare i ale oricrui organism creat
de UE. La sfritul fiecrui an financiar, Curtea de Auditori public un raport anual cu privire la
veniturile i cheltuielile efectuate n mod legal i regulamentar. Raportul este examinat de
Parlamentul European nainte de a fi prezentat Comisiei. Sediul CEA se afl la Luxemburg.
20.Comitetul Economic si social european.
Comitetul Economic si social european (CES) este un organ consultativ i are calitatea de garant
al diferitelor grupuri sociale i economice (antreprenori, sindicate, fermieri, consumatori, etc.),
interesele crora sunt reprezentate n structura de conducere a Uniunii Europene. CES este i un
forum de discuii eseniale cu privire la interesele comune n UE. Este, n acelai timp, o form
de introducere a dialogului i o platform instituional, care ofer populaiei implicate n viaa
economic i social a Europei posibilitatea de a participa la procesul de adoptare a deciziilor n
Uniune. Comitetul Economic i Social realizeaz prezentarea opiniilor Consiliului, Comisiei i
Parlamentului European, precum i consultarea n diferite domenii ale politicii UE.
21.Comitetul regiunilor.
Comitetul rgiunilor (CoR) este un instrument instituional independent, care reprezint interesele
autoritilor regionale i locale ale Uniunii Europene. CoR are rol consultativ i asigur
conexiunea ntre autoritile locale i regionale i instituiile Uniunii Europene. Existena
Comitetului Regiunilor ofer reprezentanilor autoritilor locale i regionale posibilitatea de a-i
exprima opinia referitor la politica UE. CoR are dreptul de a prezenta din proprie iniiativ
rapoarte, oferind reprezentanilor structurilor regionale i locale posibilitatea s-i expun opinia
cu privire la orice aspect al integrrii europene. Conform Tratatului de la Amsterdam, numrul
domeniilor, n care este obligatorie consultarea CoR, a crescut. CoR are n atenia sa problemele
referitoare la angajarea forei de munc, politica social i cea de mediu. Sediul CoR este la
Bruxelles.
22.Banca europeana de investitii.
Banca europeana de investitii (BEI) are menirea s ajute UE n realizarea obiectivelor ce i le-a
propus, prin finanarea proiectelor de divers gen. Sunt selectate proiectele de interes public, care
susin integrarea european, asigur coeziunea dintre dezvoltare, politic, economie i sfera
social, bazat pe o economie inovaional. Activitatea BEI este non-profit, banca nu ofer
sprijin financiar pentru salvarea sau meninerea cursului valutar. Pentru propria activitate, BEI nu
utilizeaz fonduri din bugetul UE. Aproximativ 90% din activitile finanate de BEI se
desfoar n cadrul Uniunii Europene, dar o parte semnificativ este oferit i viitoarelor state
membre. n acest sens, BEI ofer un suport considerabil dezvoltrii rilor din bazinul Mrii
Mediterane i Mrii Caraibelor, Oceanului Pacific, Africii, precum i Asiei i Americii Latine.
Sediul BEI este la Luxemburg.
23.Banca centala europeana.
Banca centala europeana (BCE) a nlocuit Institutul Monetar European (IME), care a pregtit
calea ctre cea de-a doua etap a UEM i pentru introducerea valutei comune. BCE i bncile
centrale naionale fac parte din Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC). SEBC este
responsabil de politica monetar comun a rilor din zona euro, de conducerea operaiunilor de
schimb extern, de administrarea rezervelor oficiale de valut strin i de promovarea operrii

corecte a sistemelor de plat. BCE poate emite, n mod independent, bancnotele euro cu scopul
de a menine stabilitatea sistemului financiar.
Obiectivul de baz al BCE este meninerea stabilitii preurilor i susinerea politicilor
economice generale ale comunitii, fr a prejudicia obiectivul stabilitii preurilor. n acest
mod, se pstreaz un control strict asupra ratei inflaiei. Scopul BCE este de a asigura, de la an la
an, o cretere a preurilor cu mai puin de 2%. BCE dispune de propriul buget i este verificat
doar de Curtea European de Auditori n ceea ce privete administrarea eficient a fondurilor. i
are sediul n Frankfurt pe Main.
24.Ombudsmanul European.
Ombudsmanul European ca instituie a fost creat conform prevederilor Tratatului Uniunii
Europene de la Maastricht. Ombudsmanul este un intermediar ntre cetean i autoritile UE.
El are competena de a primi i a investiga plngerile cetenilor, ntreprinderilor i instituiilor,
persoanelor fizice i juridice cu domiciliu legal n rile UE. Ombudsmanul ajut la eliminarea
problemelor provocate de administrarea proast n instituiile europene, n alte structuri ale
Uniunii, precum:
-decizia incorect a uneia dintre instituiile europene sau a unora dintre organele structurii care
afecteaz drepturile ceteanului, organizaiei sau ale ntreprinderii ;
-discriminarea dup gen, ras, vrst sau viz de reedin;
-abuzul puterii;
-refuzul informaiei solicitate unei instituii europene;
-amnarea nemotivat a cercetrii dosarului n instana european de justiie;
-procedura de examinare incorect n instana european de justiie.
Ombudsmanul poate fi contactat de orice persoan, instituie ori ntreprindere amplasat pe
teritoriul UE i care consider c a devenit o victim a proastei administrri a unei instituii sau
organizaii a Uniunii Europene. n fiecare an, ombudsmanii prezint Parlamentului European un
raport general cu toate cazurile investigate n aceast perioad. Sediul acestuia se afl la
Strasbourg.
25.Controlul European pentru protectia datelor.
Controlorul European pentru Protecia Datelor (CEPD) este o autoritate independent.
Responsabilul European pentru Protecia Datelor monitorizeaz procesele de colectare i
procesare a datelor cu caracter personal (spre exemplu, date medicale, adrese, numere de
telefon). Orice persoan, care consider c datele sale cu caracter personal care au fost colectate,
prelucrate sau uilizate de o instituie european sunt eronate sau au fost dobandite ilegal, poate
inainta o plngere Responsabilului European pentru Protecia Datelor care este garantul
european al proteciei datelor personale. n cazul n care plngerea este ntemeiat,
Responsabilul European pentru Protecia Datelor poate facilita trimiterea cazului la Curtea de
Justitie. CEPD i are sediul la Bruxelles.
Puterile i responsabilitile instituiilor UE, precum i normele i procedurile pe care trebuie s
le urmeze sunt prevzute n tratatele care stau la baza UE. Tratatele sunt aprobate de preedinii
i prim-minitrii tuturor rilor UE i sunt ratificate ulterior de parlamentele acestora din urm.
26.Scopurile i realizrile pieii unice europene.
Obiectivul principal urmrit de Comunitatea Economic European a fost realizarea unei piee
comune care presupunea libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i a forei de
munc.
Principiile formrii pieei unice au fost expuse n 76 articole ale Tratatului de la Roma, scopurile
stabilite n Tratat necesitau realizarea progresiv ntr-o scurt perioad de timp, care este numit

perioad de tranziie 12 ani (1957 1969), ctre sfritul acestei perioade au fost nregistrate
urmtoarele rezultate:
I.Libera circulaie a mrfurilor realizat ctre1 iulie 1968 au reuit s suprime taxele
vamale, dar cele 6 ri nu au reuit s lichideze obstacolele de natur netarifar.
II.Libera circulaie a serviciilor cunoate dificulti n domeniul serviciilor financiare i cel al
transporturilor.
III.Libera circulaie a forei de munc din start au fost frnat prin nerecunoaterea diplomelor
i existena unor limite n ceea ce privete funciile publice locale.
Puinele realizri obinute n aceast perioad i obstacolele de diferit natur, mpiedicau n
perioada respectiv instaurarea pieei interne unificate. n aceste condiii apare Actul Unic
European (1986), ce stipuleaz: Comunitatea va lua msurile necesare realizrii progresive a
pieei unice interne n cursul unei perioade ce va expira la 31 decembrie 1992. Acest act fixeaz
condiiile juridice de executare a circa 300 de msuri orientate spre:
-Eliminarea frontierelor fizice suprimarea controlului la frontier
-Eliminarea frontierelor tehnice armonizarea normelor
-Eliminarea frontierelor fiscale libertatea total a transferului de capital, taxelor pe valoarea
adugat, liberalizarea activitilor bancare, echivalarea diplomelor, etc.
27.Libera circulaie a mrfurilor.
Libera circulaie a mrfurilor eate un obiectiv ce implic suprimarea frontierelor: 1).fizice,
2).fiscale, 3).tehnice, 4).bariere generate de pieele publice.
1). Desfiinarea frontierelor fizice dup nfiinarea la 1 iulie 1968 a Uniunii Vamale , ce
presupunea eliminarea barierelor existente n schimburile dintre rile membre i realizarea unei
politici comerciale unice fa de teri:
-a fost elaborat un tarif vamal comun (TVC), taxele vamale fiind calculate n urma calculului
mediei aritmetice a taxelor aplicate n cele 4 teritorii vamale pe care le cuprindea Comunitatea
Frana, Italia, Germania, Benelux (Olanda, Belgia, Luxemburg).
-suprimarea restriciilor cantitative la export i import
-armonizarea legislaiilor vamale naionale, ce a dus la: aprobarea unui nou nomenculator de
mrfuri aprobat la 23 iulie 1987; introducerea la 1 ianuarie 1988 Documentului Administrativ
Unic; crearea sistemului statistic comunitar Intrastat; aprobarea Codului Vamal Comun n
1992; lichidarea tuturor frontierelor comerciale i formalitilor vamale ctre 1 ianuarie 1993.
2). Desfiinarea frontierelor fiscale simplificarea regimului vamal nu a fost suficient pentru
funcionarea pieei unice. Crearea unui spaiu comercial competitiv presupune existena unui
spaiu de impunere fiscal, unde preurile de pia s nu nregistreze diferene importante la
aceleai produse, din cauza taxelor naionale. n acest context, se presupune necesitea
armonizrii nivelului TVA, a accizelor.
Uniformizarea regimurilor impozitrii a fost prevzut din momentul crerii Comunitii
Economice Europene n consecutivitatea urmtoare:
-noiembrie 1962 aprobarea sistemului francez al taxei pe valoarea adugat;
-1987 se propun 2 posibiliti de desfiinare a frontierelor fiscale:
a)aprobarea nivelurilor TVA,
b)aplicarea taxrii i impozitrii nu n ara de distribuie ci n cea de origine, se fixseaz i o
perioad de tranziie (1 ianuarie 1993 1 ianuarie 1997)
-19 octombrie 1992 armonizarea nivelului TVA:
a)suprimarea ratelor majorate (aplicabile la obiectele de lux;
b)fixarea ratei normale la un nivel de cel puin 15%.

3). Suprimarea frontierelor tehnice

Obstacolele tehnice n libera circulate a mrfurilor decurg din legislaia rii importatoare,
cuprinznd reglementrile cu privire la criteriile tehnice i de calitate, aplicate pe acest teritoriu,
existena lor are drept scop protecia mediului consumatorului, respectarea cerinelor privind
fabricarea, securitatea, calitatea, etichetarea, marca, etc.
Imposibilitatea eliminrii acestei vast spectru de reglementri a condus la armonizarea lor. Astfel
n 1969 Consiliu adopt 2 programe ce vizez lichidarea barierelor tehnice n schimburile dintre
rile membre. Principiul ales de aceste programe era standatizarea total, care n-a ameliorat
procesul de lichidare a barierelor tehnice.
4). Eliminarea barierelor generate de existena pieelor publice
Piaa public relaiile existente ntre o persoan public (stat, administraii, securitatea social)
i un ter (for de munc, servicii, etc.).
Lichidarea barierelor generate de existena pieelor publice s-a desfurat n mai multe etape:
1971 aprobarea unor reguli comune p/u pieele publice, n cadrul crora se depete o anumit
limit n volumul tranzaciilor efectuate.
1988 deschiderea tuturor sectoarelor spre concuren
1990 stabilirea procedurilor prin care unele sectoare excluse p/u concuren n 1971 s fie
deschise concurenei ctre 1 ianuarie 1993
1992 introducerea principiului preferinei comunitare
28.Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor.
Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor. Principiile asigurrii liberei circulaii a serviciilor i
capitalurilor au fost stabilite n Tratatul de la Roma i Actul Unic European.Asigurarea liberei
circulaii a serviciilor i capitalurilor se bazeaz pe principiile:
-libertatea prestrii serviciilor care ofer agenilor economici ai unui stat membru posibilitatea de
a avea parteneri ntr-o alt ar membr i presupune nedeplasare nici cumprtorului, nici
vnztorului p/u serviciile financiare, micarea capitalurilor.
-libertatea instalrii ntr-un stat membru cu scopul de a crea o ntreprindere prestatoare de
servicii.
Ctre 1 ianuarie 1993 libera circulaie a capitalurilor n interiorul Comunitii se consider
realizat. n ceea ce privete sectorul bancar, la 15 decembrie 1989 Consiliul adopt o directiv
ce introduce condiiile:
a).Principiul aprobrii paaportului unic o banc autorizat n ara sa de originebeneficiaz
de dubla libertate de stabilire i prestare a serviciilor bancare n Comunitate fr autorizaii
suplimentare n ara de primire sau de destiaie a serviciilor.
b).Controlul general referitor la activitatea bancar a agenilor economici cu sediul ntr-un
anumit stat membru se efectueaz de ctre autoritile acestui stat.
Prin activitate bancar se subnelege att operaiunea de gestionare a conturilor i
mprumuturilor, ct i tranzaciile cu valorile mobiliare, participarea la emiterea de titluri,
gestionarea patrimoniului, avnd tangene i cu sectorul valorilor mobiliare.
Prin sectorul financiar de-asemenea se subnelege liberalizarea sectorului asigurrilor
(automobilelor, de via, de credite, etc.) p/u care se stabilete n 1992 regimul dublei liberti
n baza unei licene unice.
Liberalizarea sectoarelor de ine de transportul aerian i telecomunicaii ntmpin dificulti,
deoarece acestea sunt domeniile rezervate monopolurilor publice si supuse unor reglementri
statale, pentru care introducerea concurenei necesit o realizare n 2 etape: la nivel naional si la
nivel european.

n 1987 are loc debutul politicii europene de deschidere a pieelor naionale aeriene, se mpart
egal liniile ntre companiile naionale, tarifele aeriene se stabilesc att de adminstraiile naionale
ct i prin iniiativa companiilor.n iunie 1992 Consiliul decide de a instaura ncepnd cu 1
ianuarie 1993:
-liberatatea tarifului aerian;
-licena comunitar, eliberat de ctre autoritile naionale n baza unor criterii comune;
-deschiderea concurenei n toate liniile intracomunitare.
Telecomunicaiile se declar deschise concurenei europene ncepnd cu 1990.
29.Libera circulaie a forei de munc.
Libera circulaie a forei de munc presumpune:
a).Libera circulaie a persoanelor se bazeaz pe asigurarea libertii circulaiei i a stabilirii p/u
un timp n interiorul statelor membre (stipulat n art. 8A n Tratatul de la Maastricht), care ine de
suprimarea controlului efectuat de poliie la frontier (prevzut n Acordul Schengen i
asigurat doar persoanelor ce fac parte din cele 9 ri membre, cu excepia Irlandei, Danenmarcii
i M. Britaniei)
b).Libera circulaie a muncitorilor n acest domeniu au fost nregistrate progrese chiar din
momentul intrruu n vigoare a Tratatului de la Roma prin atribuirea unor drepturi fundamentale
ce in de:
-beneficierea de locuri de munc
-deplasarea cu acest scop pe teritoriu statelor membre
-de a sta n mod liber pe teritoriul unui stat membru n caz de angajare
-de a locui n aceast ar dup obinerea locului de munc.
Ulterior au fost obinute i alte realizri aa ca introducerea unui sistem de echivalare a
diplomelor n spaiul comunitar.
30.arpele Moneatar European
Odat cu intratrea n vigoare a Tratatului de la Roma (1957) rile membre ale CEE -au
restabilit convertibiliatatea reciproc a monedelor naionale.
Ideea crerii Uniunii Economice i Monetare a fost lansat nc n anii `60 de ctre primministrul Luxemburgului Pierre Werner, ca rezultat al instabilitii ratelor de schimb a
monedelor europene (deprecierea lirei sterline -1967, a francului 1969, reevaluarea mrcii
-1969) i creterii nencrederii fa de moneda american pe plan internaional.
n 1971 n martie n baza deciziei sametului european de la Hage (1969 n decembrie) a fost
elaboratplanul Werner, care prevedea instaurarea unei uniuni monetare complete ntr-o perioad
de 10 ani. n 1972 intr n vigoare arpele monetar (Acordul de la Ble, martie 1972).
Principalele msuri i mecanisme monetare:
1.Marjele de fluctuaie ntre monedele europene, a fost stabilit o marj de fluctuaie 2,25%
pentru toate monedele europene. Marjele de fluctuaie ntre monedele europene erau de 2,25% i
arpele format se deplasa n tunelul, ce autoriza fluctuaia de 4,5%;
2.Crearea Fondului European de Cooperare Monetar (FECOM), ce are ca scop dirijarea
mecanismului de susinere monetar pe termen scurt i acordarea de asisten financiar pe
termen mediu. Pentru asigurarea fluctuaiei monedelor europene n limitele autorizate se
presupunea intervenia bncilor centrale europene. n cazul limitei stabilite de 2,25% fa de
moneda american, bncile centrale pot interveni pe piaa de schimb pentru a normaliza
situaia creat prin vnzarea/cumprarea valutei respective.
3.Crearea Comitetului de politic economic. Acest Comotet avea misiunea de a coordona
politicele economice ale statelor membre i asigurarea stabilitii ratelor de schimb.

arpele monetar n timpul crizei economice din anii `70, din motivul creterii preurilor la
produsele petroliere, ceea ce a contribuit la stagnarea procesului de cretere economic.n aceste
condiii fiecare ar membr a adoptat un ir de msuri proprii. Din acest motiv arpele
monetar a fost supus unui eec total, n aceast perioad Marea Britanie, Irlanda i Italia n-au
participat la mecanismul de intervenie propus de FECOM, iar Frana n 1976 abandoneaz, n
general, acest sistem.
31. Sistemul Monetar European (SME).
Treptat rile participante au nceput s prseasc arpele minetar, motivele fiind criza SMI
(deprecierea dolarului), criza petrolier (1973), disimetria interveniilor pe piaa de schimb.
n urma propunerii Consiliului European de la Copenhaga (aprilie 1978) i a deciziei de la
Breme (iulie 1978) arpele a fost nlocuit cu Sistemul Monetar European, ce intr n vigoare
n martie 1979 i debuteaz prin crearea unei monede de cont, numit ECU (European
Currency Unit)
ECU servea pentru contabilizarea operaiunilor realizate de FECOM a ca baz de calcul al
indicatorului de divergen n operaiunile de susinere pe piaa de schimb.
SME se caracterizeaz prin elementele:
1.SME sistem de schimb comunitar bazat pe ECU
2.Existena pentru fiecare moned european a unui curs pivot corelat cu ECU, ce servea la
stabilizarea grilei cursurilor pivot bilaterale ntre monedele europene
3.Stabilirea unui indicator de divergen menit s previn tensiunile din cadrul SME
4.Creterea volumului i duratei creditelor ntre bncile centrale
5.Transferul resurselor destinate favorizrii adaptrilor structurale ale rilor i regiunilor
defavorizate
Valoarea ECU rea definit printr-un co al monedelor europene i corespondea mediei
ponderate a lor. Ponderea fiecrei monede n co se calcula n funcie de 2 criterii:
a)Valoarea PIB;
b)Volumul comerului exterior intracomunitar al rilor respective;
Ponderea fiecrei monede europene n componena ECU era revzut la fiecare 5 ani sau dac
ponderea monedei a variat mai mult de 25%. ncepnd cu noiembrie 1993 componena ECU a
fost ngheat, ceea ce nseamn c ratele fixe nu mai puteau fi modificate (conform tratatului de
la Maastricht).
rile participante la SME nu puteau modifica unilateral peritile monedelor naionale n raport
cu ECU, doar n urma negocierilor i votrii unanime a rilor membre.
Funciile ECU:
1.ECU unitate de cont al SME;
2.Instrument de rezerv pentru bncile central europene. ECU este dependent de cursul aurului
i dolarului american;
3.ECU instrument de pia autorizat.
Cea mai grav criz mondial n cadrul SME se consider cea din 1992, care a avut motivele:
-efectele ce reies din intensificarea semnificativ a activitilor financiare i liberalizarea
circulaiei capitalurilor;
-speculaiile frecvente pe pieele de schimb accentuiazinsuficiena rezervelor bncilor centrale
pt. Susinerea monedelor naionale;
-existena factorilor economici ca: diferenierea ratelor;
Pentru a restabili stabilitatea schimburilor ntre monedele naionle se necesit unificarea
monetar complet i realizarea Uniunii Economice i Monetare.

32.Uniunea Economic i Monetar.

Pe parcursul 1992-1993 SME a cunoscut mai multe crize, ceea ce a dus la realizarea planului
Werner, adic instaurarea monedei unice i constituirea Uniunii Economice i Monetare. LA
consiliul European de la Madrid din iunie 1989 a fost adoptat raportul Delors care este raportul
dintre Uniunea Economic i Financiar n Comunitatea European.Raportul Delors presupunea
realizarea unificrii monetare n trei etape i crearea sistemului european de bnci centrale pentru
coordonarea politicii monetare naionale.
I etap: (iulie 1990-decembrie 1993), cuprinde msurile:
1.liberaliazarea total a circulaiei capitalurilor intracomunitare;
2.instaurarea unie convergene dure a politicilor economice i a rezultatelor macroeconomice ale
statelor membre;
3.realizarea independenei bncilor centrale fa de guvernele lor;
II etap: (ianuarie 1994 decembrie 1998) este o faz de pregtire ctre UEM i presupune:
1.instaurarea Institutului Monetar European (IME), care preia funciile FECOM-ului, avea rol de
cooperare ntre Bncile Centrale, coordonarea politicilor monetare
2.aprofundarea macroeconomic a candidailor la UEM.
III etap: (ianuarie 1999 ianuarie 2002) constituirea momentului abandonrii SME i
intrarea n vigoare a UEM, adic:
1.crearea Bncii Centrale Europene, transferul de la Bncile Central Europene la Banca Central
European, toate luate mpreun constituind Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC)
2.implimentarea politicii monetare unice
3.substituirea ctre 1 ianuarie 2002 a monedelor cu moneda unic Euro, la rata decis de
Consiliul Europei;
La Summit-ul de la Madrid din 15-16 decembrie 1995 efii statelor participante la UEM se decid
asupramodalitilor trecerii la moneda unic:
-adoptarea denumirii euro pentru moneda unic
-momentul stabilirii de ctre Consiliul Europei a listei de ri ce vor participa la UEM
procesul de introducere progresiv a monedei unice se va realiza n perioada 1 ianuarie 1999
30 iunie 2002 dup cum urmeaz:
a). de la 1 ianuarie 1999 tranzaciile intrabancare, operaiunile de schimb externe, emisia
obligaiunilor de stat se vor realiza n euro
b). De la 1 ianuarie 2002 paralel cu monedele naionale vor circula bancnotele de euro ce vor
nlocui bancnotele naionale cel trziu la 1 iulie 2002.
33.Costurile, avantajele i dezavantajele Uniunii Economice i Monetare.
Avantajele i costurile crerii UEM:
1.Moneda unic stimulant al pieii unice europene. Eficacitatea microeconomic a crerii
unei monede unice pe lng piaa unic constituie un avantaj ce va conduce la ameliorarea
funciei de alocare a resurselor mecanismului preurilor pentru ntreaga comunitate.
2. Lichidarea costurilor directe ce reese din conversia valutelor europene n alte valute.
-Economia la costurile interne majoritatea ntreprinderilor ce lucrau cu mai multe valute
suportau cheltuieli enorme legate de: necesitatea angajrii personalului competent n gestionarea
valutelor respective.
-Reducerea timpului i costurilor plilor peste frontiere crearea monedei unice i a unui
sistem de bnci centrale va simplifica gestionarea bancar;
-Suprimarea riscului de schimb;
-Efecte favorabile asupra ratelor dobnzii diminuarea costurilor de intermediere, convergena

ratelor dobnzii;
-Creterea rolului monetar i financiar crearea monedei unice duce la mrirea cotei de
participare n operaiunile financiare i comerciale internaionale n raport cu cele mai puternice
valute mondiale dolarul SUA, yen-ul japonez.
Dezavantajele monedei unice:
Costul ridicat la conversie pentru funcionarea EURO este nevoie de mari eforturi umane i
financiare
-Abandonarea suveranitii monedele naionale ntotdeauna au constituit un simbol al statului
respectiv.