Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Sulfina Barbu - Ministru

SITUATIA ZONELOR CELE MAI AFECTATE IN 2006

SIRET
SOMES TISA
03-07martie
25.martie-02 aprilie
27 mai-03 iunie
Inundatii fulger

CRISURI
-MARTIE-MAI-IUNIEDEPASIRI FAZA III
FARA PAGUBE
SEMNIFICATIVE

BANAT
-25.02.-04.03DEPASIRI FAZA II
FARA PAGUBE
SEMNIFICATIVE

JUD. SUCEAVA
-3030-31 iunie 20062006Inundatii fulger
6 victime,
victime, 6 disparuti

SOMES-TISA
TARLISUA SI ALTE 12
LOCALITATI
1919-21.06.2006
CAUZE: INUNDATII FULGER
11persoane decedate

PRUT
16-26 iunie
OANCEA AVAL
Cresteri de nivel rau Prut
Pagube datorate in
special scurgerilor pe
versanti

JIU
-13-14 martie 2006Inundatii fulger

Zone in care s-au inregistrat cresteri semnificative de niveluri pe rauri principale

Zone in care s-au inregistrat inundatii fulger fara victime
Zone in care s-au inregistrat inundatii fulger si victime
Zone afectate la Dunare

MURES
Martie, Iunie
Inundatii fulger,
Nu sunt inregistrate victime

DUNARE
-15 martiemartie-15 maimaiDEPASIREA COTELOR ISTORICE
Nu au fost inregistrate victime

Depiri Cote de Aparare

D.A. Banat
Februarie, Martie, Aprilie 2006
La finele lunii Februarie 2006, pe fondul precipitatiilor inregistrate (de cca 60
l/mp cumulat in 2-3 zile) suprapuse peste stratul de zapada existent, spatiul
hidrografic Banat a suportat noi viituri - nu de amploarea celor din luna aprilie
dar au fost atinse Faza II si local Faza III de aparare (la 50cm coronament dig),
fara deversarea digurilor- care au fost atenuate in lacuri si tranzitate printre
diguri in conditii de siguranta.
O a doua perioada asemanatoare a fost in lunile Martie, Aprilie au fost atinse
din nou Faza a II la digurile de pe raurile Timis, Bega si Barzava, (in perioada
viiturii de pe Dunare).
NU AU FOST SEMNALATE PAGUBE DIN REVARSAREA CURSURILOR DE APA

PAGUBE TOTALE
INREGISTRATE:
-in comuna Manastiur19 gradini intravilan
20 ha teren arabil datorita
scurgerilor de pe versanti si
torenti
-drumul Manastiur -Remetea
Lunca inundat de pariul Timisel.

-Atenuare in acumulari-

pagubele inregistrate in zona Faget datorita scurgerilor de pe versanti si torenti.

2 anexe gospodaresti inundate in Faget
1 pod blocat in satul Jupinesti
1 firma inundata in Faget
0.5 km drum afectat in satul Temeresti
0.5 km drum sat Jupinesti
2 km drum afectat Povergina -Bunea Mare
30 ha teren agricol

Depiri Cote de Aparare

D.A. CRISURI
Martie, Aprilie, Mai 2006

EVOLUTIA NIVELURILOR IN PRINCIPALELE SECTIUNI IN BAZINUL CRISURILOR

Cantitatile de precipitatii inregistrate au

avut maxime in 24 h de pana la 60 l/mp
-Au intrat in functiune pentru atenuarea
varfurilor de viitura polderele:
Ac.Carand pe r.Teuz
- Vol. = 2.2 mil.mc.
Ac.Andrid pe r.Ier
- Vol. = 3.0 mil.mc.
Ac.Marghita pe r.Barcau - Vol. = 0.5 mil mc.
NU AU FOST INREGISTRATE PAGUBE PE
ZONELE APARATE

In lacurile Taut, Lesu, Dragan,

Lugas si Tileagd au fost
atenuate peste 40 mil. Mc.

Depiri Cote de Aparare

D.A. Somes Tisa
Martie, Aprilie, Mai, Iunie 2006

-In polderul Moftin/r. Crasna (SM) s-au atenuat

cca 3 mil. mc apa.
-Pentru evacuarea apelor interne in data de 67.03.2006 au functionat
urmatoarele pompe:
B.H.CRASNA - 9 statii,20 agreg , 471 ore,si un
volum de 2111400 mc
B.H.TUR - 7 statii, 22 agreg, 100 ore,si un
volum de 1672400 mc
B.H.SOMES - 4 statii, 8 agreg, 397 ore,si un
volum de 537000 mc

Evolutia nivelurilor pe raurile din DA

Somes Tisa au fost influentate de
fenomenele de iarna (poduri de gheata,
zapoare)

In cursul dupa amiezii de 05.03.2006 s-a format un

zapor pe r.Vaser la 8 km amonte confluenta cu r.
Viseu in localitatea Viseul de Sus, in lungime de
cca.400 m.In cursul serii o parte din zapor s-a dislocat si a pornit oprindu-se la 6 km in aval.In jurul orei
21,00 zapoarele s-au deplast producand inundarea
unor gospodarii,distrugeri de garduri,podete si
drumuri de acces.

LOCALITATI AFECTATE DE INUNDATII

DIN D.A. JIU 13-14 MARTIE 2006

TIRIC I
CAMP A

PES TER A

BAN ITA

O SITUATIE SPECIALA A FOST

INREGISTRATA LA ACUMULAREA
FANTANELE, AL CARUI NIVEL A CRESCUT CU
CCA 1 m PESTE NNR, FIIND NECESARA
AVERTIZAREA LOCALITATILOR DIN AVAL

RAS COALA

PETR OS
CR IVAD IA
ME RIS OR

PETR ILA

JIE T
PETR OSAN I
DALJA MA RE
SLATIOAR A
ANIN OASA
DALJA MIC A

DEA LUL B ABII

VULC AN

ISCR OAL

IU PE TROSA NI
LU PEJNI
UR ICA NI

CAMP U LU I NE AG

VALEA DE PESTI

AC. VIJA

RAD
NOVA CI
VAID EI
CR ASN A D IN D EA
L OSI
PLES A
CAR PIN IS
ARS EN
I C ESTI
SCH ELA
STAN
HIRDISES
CER N ADIA
ANIN
EALTI
CR ASN A
ANIN
ISUISU
DINDIN
VA LE
BER CE STI BAIA DE FIER
GOMAC EL
STAN C ESTIDR AGOIESTI
LARGA
BUMB EST I-JIU
VALA RI
CU RP EN
PAR VU LEST I
ARS UR I
PAJIST
HORE
ZU ELE
DU MBRA VE NI
BAR CA CIU
SITES TI
RU GI
SCH ELA
MU SE TES TI
LA ZAR
GAES
MANI
TI
POIEN ARI
BLAH NITA DE SU S
CAR TIU
BUMB EST I-PITIC
VALE
A MAR
A RA ) FRA TEST I
TETILA
RU NCOU
BUZ ESTI
GU RE
NI E (B ALTA , BALTIS
GR UI
STAN ES TI
BLIDA RI
OB RE JA
CAR LIGEL
CU RTIS OA RA
SAN ATE
RACSTI
H ITI
SAC ELU
TUR CIN ES TI
BALC EST I
BOROSTE NI
VOITES TII DIN DE AL
CIOCA DIA
LE LES TI
IEZU RE NI
VALC ELE
FRA NC EST I
BALA NES TI
MA GHER ES TI
ZOR LES TI
PES TISAN I
ARC AN IRAS OVITA
TOP ES TI
UR SAR I
CLOSA NI
MOTR U S EC
POLATA
BEN GESTI- CIOC ADIA
PRIGOR IA
BUD IEN I
HAIE STI
SOHOD OL
GOR NOVITA
BALA NES TI (GLODE NI, OHA BA )
I
BRA DIC EN I CAMN
STROFEN
OIE STI
HOBITA
BAR SE STI PRE AJBA MAR E
BUC SA NA
PAD ES
TISMAN A VAN ATA
RAS OVA
HOGOS AN I
DOBR AN A
STOLOJA NI
DR AGOENI
SLOBOZIA
CALU GAR EAS A
ISVA RN A
BUR LAN I
TAR GU JIU
PISTE STII D IN D EA L
CAMP U MA RE
OBEAN
AR SIA
BOBU
BRA
TILOVU
NEGOIES TI
GOD
U C LOSAN I
MA RA
SES
TI
COPALIN
CIOAS
PAD ES (VALE NI)
GA VAN
TALPA
ES TISES TI
TE AA
ALBE NI
COSTE NI
LA ZU RI
SEC IUR ILE
BALE STI
GIU RGIA NI
CELE I
PRU N ESTI
BAR AIA CU
SEU CA
COLIBA SI
STEJA RU
BUD IEN I
ROMAN EST I
SCOA RTA
CORN ES TI
SIPOTU
BAIA DE ARA MA
TELES
TI
GOD INE STI
BOLBOCE STI
DR AGHE STI
VALECR
A AC
UR U
SUMU
LUINTE LUI
RAC OTI
COJAN I
TAMAS EST I
DEA LU MA RE
DOSE NI
IASI-GOR J
UN GU R ENI
ISVE RN A
TUR TAB A
POIEN ITA
PONOAR ELE
NEGOIES TI
CEA UR U
SELIS TEA
CH ILIU PAR AU DE VALE
POIAN A SE CIU RI
PROITE
BUIC
STI
ANRAIC
I
U LESTI PISTR ITA
BARSAS
ZA A
NAME TE
GH EOR GH ES TI
PAR
AU
DE
PR
IPOR
DAN
ES
TI
POLOGEN
I
GA RD AN EAS A
STEF ANE STI
LU D U
DR AGUTE STI
MOTOR GI
BALU TA
RAT EZ
VALC EAU A CILN IC
LIH U LESTI
DID ILESTISOIMANE STI
DR AGUTE STI
BUS ES TI
CLORT BUS TU CH IN
BRA NZ ENI
NAD AN OVA
DAMB OV A (GA RBE STI)
PRE JNA
GLOGOVA
CU RTE ANTAR
A GU CA RB UN ES TI
DELU R ENI
TALVE STI
R STI
ES TEN I
PAR AU VIU (BA RZE IU, S CU RTU )
GOR NOVITA
BOBOIEST
CIU PER
I CE NI
BRA TU IA CRFLO
ETE
COMAN EST I
HODOR
CA
PIEP
TAN EAS
I
RIIBU NE STI- SAT
TROC ANI
CAR
COSTE STI
MOTA NI
PRIP ORI
MA CEROGO
STI JIE
CER N A VA RF
BRA TIVOIES TI
STEJE REL
VALE
POJ
A RUA POJAR ULU I
PES TEAN A V ULC AN
TAR CU LEST I
GA LESOAIA
LIC U RIC I
GOR NE NTI
BRA TES UL
VIDIN AU BOIA
BOIAPAR
OR MAN EST I
ROVIN AR I
VAR TOPU
SEA CA
DALMA
COMAN
EST I
CR
AIN
ICI
NEV ATU
CAR SU
STR AMBA -VU LCA
NI SA
PINOA
BALA DE S US
CLES NE STI
BER LEST POPES
I
TI
RU NC US OR U
MA LARCOAD
ISC A A C OR N ETU LUI
MA RU
BALTA
PODE NI
BALA
JU PA NE STI
SAR AD EST I
TICLE NI
RU DIN A
FAR CA SES TI-MOSN ENI ( ROSIA -JIU)
SOCU
OLTE AN U
IUPC
IUPC
A A
TIMISEN I
BALTE NI
SFODE A
UN ELE
VIDIMIR ES TI CAMPCAT
ROSIU TA
LOGR ESTI
UL MA RE
RU
NC
UR
EL
BAR
BA
TEST
I
SOVAR NA
FRU MUS
FAR CA SES TI
GA EI
LCE STI
OH AB A
LU POA IA
MA TAS AR I
VIER SA NI
STU DIN A
DEA LUL V IILOR
FIRIZU
VALE A PE RILOR ( STE RIC , VALE A MAN AS TIRII)
BOHOR ET
JU PA NE STI
VALE A DOS ULU I
SIROC A
TEAN A JIU
PUR EA RU
PISC OIU
PES TEN UTA
PES TEAN A D EPES
JOS
TOT EA
NEGR US A
DALB OCITA
STR OIE STI
TAR GU LOGR ES TI
MU SC ULE STI
CIR ESU
CR AC U LU NG
NEGR EN I
CR OIC I
NEGOMITI
LU POITA
MA RGA CALIN ES TII DE SU S
FRA SIN
CALIN ES TII DE SU S
PES TEAN A
PLOSTINDEA
A LU P OMILOR
COCOR EN I
ILOV AT
DR AGOTEST I
MOIS ESTI
LU POITA
CALIN ES TII DE JOS
OB AR SIA (B IBU LEST I)
TOT EA D E H UR EZA NI
UR SOAIA
POPES TI STE I
GOD EAN U
ZEGUJE NI
BUN OAIC A
COJMANE STI
MOTR ULE UR D
A VAN I TEH OMIR
BUS UIOC I
BALV
ANE
STII
NOAP TESA
SILVA
NES
TID E JOS RAC OVA
BAZA
UR DA RI
HU ZUR AN I
COPA CIOAS RAP
A A
SAU LEST I
PAU NE STI
BAH NA
E RIS
DU CU LEST I
CAR AMID AR U MOS NEN I MM
AND R EES TI
BUD AN ES TI
E RIS
COROB A
PAD INE STI
INSU
R
ATEI
PLOPSORDELE
U NI
SISE STI
ART AN U
PLOPU
LIV EZI
PAR LAGELE
TRE STIOAR A
HORA STI SLIVILE STI
FAN TAN ELE
STER POAIA
PRIGE NI
OR ZU
STEJA RI
ILOV ITA
FLOR ES TI
PISC UR I
CET ATEA
BOCA
GA RD OAIA
PALTIN U
BOBAIT A CR AN GU ES TI
SCH ITU TOPOLNITE I
SUR A
CIOVA RN ASA NI
HALA NGES TI
SIAC U
SATU N OU
RAC I (V ALEA RA CILOR)
BROS TEN I SAMA RIN EST I
COCOR OV A
STI
VALE
A VIE I (STR AMB A-JIU)
CAP RE NI
CAP ATA NE STI
BALA CES TI COND EIE
ANIN OASA BOBAIA
VALE A POIEN
II IGI (MUR GITEST I)
BALOTES TI
COVR
BOLBOSI
MIN C IOS U
SUS ITA
PITU LASI COLIBA SI
CAR
D
IU
BAC
ES
TI
LU PS A DLE
U PS
SU A
S D E JOS
VALE NICOSTE STI
LA ZUGA RB OV ATUSUH
DE AR
SUUS
ZAIC
OIU
JOLR OS U
DAN GIULE
STI
CORNALUN
ETU IS
CAZ
BAH IU
ILOV
U AN ESTI
JID OSTITA
GR OSER EA
LU N CS OA RA
VALE A
23 A UGU ST
RAIOS ANI DEA LU LE ULU I
OH AB A-JIU
JIGN ITA
CORN ES U
IZVORU BA RZII
IMOA SA
MU R GE STI (GA IZVOAR
RBOV U)ELE
PRIB OIESTI
VAGIU LESTI
PETR AC HE I
VALE A COS US TEI
BRA TES U
TUR BU RE A
SCH IN TEIES TI MA LOVAT
GA RB OV ATU DE JOS
ME NT II DIN DOS ( MILU TA)
CIORA RI
ROSIA (GOV OD AR VA )
RAS COLES TI
CORC OVA VALE A MOTRU LUI
SEV ER INES TI
SOCE NI
SLAV ITA
BORA SCU
NIST OI
PUT INE I
NEGR EST I
PALTIN ISU
GU RA -MEN TII
CEP TEA (BR OSTEN I)
CORD
N
POIAN APAR VU LEST
I U
STEJA
RU
JILTU
HALA NGA
TOIA GA
CER IN ATA
HU SN ICIOAR A
BAD ES TI
PAR AU
BULB UC EN I
BRE ZN ITA OCOL
ERC EA
CALA PAR U
HU SN ICIOAR A
GU RA VAII
MA RIN ES TI TALPA S
STOINA
ME NT II DIN FATA
SPA HII
DU MBRA VITA
CU SR ARU GILOR TU
PUSROS
CA SU
MIE LUS EI
MJ
AIRRU
U (C ROIC A)
OV
TUR CE NI
MA GHER U
OP RA NES TI
POIAN A
DU DA SU
PER I
MOTR ULE NI
CAR C ENI
BROS TEN II DE SUS
PUT INE I
BOROGEA
]BRE
CER
TAN AIA
PAIS
DU DA SU S CH ELE I
SPE RTE STI
UR DA DE S
US AN I
MOFLE STI
CER N ETI
MA RMA NU
VLAD ASECOMAN
STI
COCOR OV A
COTOROAIA
DA
BRA NE STI
ZEGAIA
BAD ITES TI
DR OB ETA -TU RN U S EVE RIN VALE A COP CII
CER VE NITA
TITIRIGI
GR OZEST I
ILIE STI
ALUN ISU L
SLAV UTA
VALE A BU NA
CER AN GAN UL
SCH ELA CLA DOVE I
DED OVITA
NOU
A VEC HE
DED
OVITA
LU MN IC
ARP AD IA
CAP U D EA LULU I
RU PTU
VOLO
RA IC ELVOLOIA C
BAR LOGE NI
POROIN A
UR DA DE JOS
CR US ET
GOLU MB U
SIMIAN
STR EH AIA
SUS ITA
ION ES TI
GOLU MB ELU
ERGH EVIT A
PRU N ARU
STAN C ESTI
CH ICIOR A
FLO
R
ES
TI
PRU N ISOR
LA C
MIE RIC EA UA
GU TU
PAS AR ANI
CR EMEN EA
CIOCH IU TA
STAN GAC EAU A
PLOPU
MIE
RE A -AMAR AS TI
HU RD UC ES TI
GU RA SU SITE I
BRA NIS TE
USC AC M
I A RA G
SLATIN
ICU
MAR
E
FATA
M
OTR
U
L
U
I
BRA
NIS
TE
GA RN ITA
FATA CR EMEN II
LU N CA BAN ULUPOSTA
I
VEC HE
BISTR ITA
RAD U TEST I
FAR CA S
FAN TAN ADR
D AGOTEST
OMN EA SCA
SLATIN ICU MIC
PICU
TAN TAR EN I
I
VALE A PE TRII
VALE A IZVOR LULU I
OH AB A
BUT OIE STI
FRA TOSTITA
IGNE
IR OASA
LE
BREAN
ZNUICIOAR A
BODA IESTI
MIJA RC ABALTA
VALE A UR SUSALA
LUI TRU C BALTA NE LE
TALAP
JU GAST RU
PAV AT TAMN A
VISIN A
SATU MAR E
PLUT A
ARV ATE STI
TAR SA
ARGIN EST I
O
D
OLENI
ME LINE STI
BOCE NI
BLIDA RU GR EC I
BRA ZN ITA-MOTR U
BUIC ES TI
BODA IESTII D EPOPES
S US TI
VALE A TEIU LU I
IZVORU AN ES TILOR
MU IER US U
MA NU
VRA NC EA
DELE NI
ALMAJEL
SPIN EN I
GU RA MOT RU LUI
FILIASI
HIN OV A CAR JEI
COLAR ET
COSOVAFAU
T ROAIA
PETR IS
PLAI
VALE A MUIE RII D E JOS(VGOD
ALEA
ENMAR
I
IZVORA LU
IZVORA LU D E JOS
PLOPI ROSC OREN I
TAN TAR U
PISC AN I
HIGIU
PLOSTIN A
NEGOIES TI
TISMAN A
ME TEU
VAR ODIA
UR SOAIA
BALTA
RAC AR II DE SU S
GOLIN EAS A
OS TROVU C OR BU LUI
DU MBRA VA
BATOTI
LIV EZILE
ADU N ATII TE IULU I (BR
AGLEA
SA)DE SVA
TEAS CU DIN D EAL
DU MBRA
DUVA
MBRA
USDE JOS
RAC AR II DE JOS
CR IVIN A
VALEIA MAR CU LUI MA LUMN IC
BAC OVITA
DU NA REA MICA
ALBU LEST
ARGE TOA IA CIOCA NE LE
TATOMIRE STI
VLAD ICA
GIU RA DU MBRA VA DE MIJLOC
IOR DA CH ES TI
SIPOTU
SCH ITU
TATOMIRE STI
PAR IABER
L
E
ORD
EAS
A
IORBE
DASTI
CH ES TI
POMETES TI
POROIN A MAR E STIGNIT A
SELIS TIUTA
NOVA
BAR AN
C U
VALE A FAN TA
NILOR
BRA
LOSTITA
FAN TAN ILE N EGRE
BRA DE STII B ATR AN I
SMAD OV ICIOA RA D E S EC U
GOIES TI
PODU GROSU LUIBAC LES
BRA DE STI
COMAN ICE A
DEV ES EL
SMAD OV ITA
STIR CE A
POPEA SA ( TAN DA RA , ADA NC ATA , PI
ROGOV APOROIN ITA
SALC IA
SCA PA U
SEC U
IZVORU FR UMOS
GR OPAN ELE
IABLA NITA (PA DIN A)
VALE A LUI P ATR U
MOGOSES TI
BUR ILA MA RE
TRA IAN
BUS ULE TU
OR EV ITA MAR E
SOMAND R A
PETR A
BISTR ETU
MA LAES
EN TULE
I, ZLATA
STIRI)
CORZ U
ALMAJ
A TI (MOSN DU
VAN JULET
SCA ES TI COTOFEN II DIN FAT
BUS UGR AD ISTE A
ITA
CER N ATESCORN
TI
TIGA NA SI
TIU CER N
PAD INA MAR E
GR EC EST IBAR BOI
ATES TI
MILE STI
OLTE AN CA
BEH ARALMAJ
CA
BIBA N
RAS NIC U OGH IAN
RAS NIC U OGH IAN
BUR ILA MIC A
VAN JU MAR E
PAD INA MICA
COTOFEN II DIN D OS
HOTAR AN I
BOGE A
SLAS OMA
GOGOSUSTEF ANE L
CORN ETU
JIA NA MARE
RAS NIC U B ATR AN
SITOAIA
JIA NA
SOPOT
BUC U RA
POMELTU
BOTOSES TI PA IA
JIA NA VEC HE
CORLA TEL
CER N AT
GV AR DIN ITA
CIOROB OR EN I
G
OGOSITA
DOBR A
OS TROVU MAR E
BELOT
ALMAJEL
MIH AIT A
SIMNIC U D E S US
GOGOSU
BALA CITA
UR DIN ITA
BAS COV
ISALN ITA
NIC OLA E BA LCE SC U
PER EN I
VELE NI
FLOR ES TI
DAN C EU
PETR OAIA
JIE NI
VALE A AN ILOR
SAR SC A
BRA BOVA
DU HOVN ICE STI ( ALBE STI)
SEA CA DE P AD UR E
BRA BOVA
VIAS U
VLAD AIA
RAC H ITA DVOITA
E SU S
CR OV NA OB ED IN
STIR COVITA
BALTA VER D E
MILOV AN
IZVORU RE CE
PATU LELE
FRA SIN
PRE DE STI
ROVIN E
SCOR ILA
SIMNIC U D E JOS
CLEA NOV
COTU
PLES OI
VALE A LUN GULU
I
RAC
H ITA
CAR
AIMA
N D E JOS
CAR PE N GE BLES TI
CAR
PREST
DEOV
STII
ANMIC
I I
BRE AS TA
MOS NA
BUC IC ANI
CER N ELE
ROSIE NI
FAGET
STIU BEI
REC EA
PRIS
AC
EAU
A
IZVOAR ELE
SATU N OU
CAR U IA
CAC IU LATU
DR INC EA
CR AIOVA
FLOR AN
LE AMN A D E JOS
VER BITA
BUC OVIC IOR
ITALIEN I
LE AMN
SAR BA TOA
RE AA D E SU S MOFLE NI
BEC HE T
TER PEZIT A LA ZU
CALU GAR EI
CET ATU IA
CEA RA NGU
OP RIS OR
POIAN A GRU II
PUN GHIN A
VER BIC IOA RA
BUC OVATPOPOVEN I
GR UIA
MA GUR ELE
GU BA UC EA
VELA
DES NA
TUI
CAR C EA
SUH
AR
SEGLET
U
FAC AT
ROSIOR I
PALILU LA
BRA NIS TE
DOBR OMIR A
BALTA VES DEPRE AJBA
BEC HE T
GA BR U
BRA NIS TEA
PLOPSOR
VAN ATOR I
OD ORE L
CR IVA
PODA RI
SALC UTA
VAR VORU D E JOS
PRIS TOL
GOAN TA
COSOVE NI
CORN U
CAS TR ELE R OMA NE
MA LU MA RE
DR AGOAIA
COZIA
TEN CA NAU
LIV EZI
CIU TUR A VAR VORBUJOR
PLEN ITA
GA RLA MA RE
CU JMIR
VAR TOP
GU RA VAII JIU L
GH IND EN I
VRA TA
AUR
ORA
CU JMIR
U MIC
DAR VA RI
MA RZ A
CAR AU LA
FAN TAN ELE
SEC UI
TUGLU I
IZIMSA
TEIU
OB AR SIA D E C AMP
GE MENI
TAR NA VA
MA RA CIN ELE
PAN AGHIA
UN IRE A
RAD OVAN
CALOP AR
TEAS C
SALC UTA
SALC IA
IZVOAR E
BAZD AN A
PRU N ET
DOMNU TU DOR
BAD OSI
PER ISOR

AC. CLOCOTIS

AC. VALEA MARE

LACUL Z ATON

SUS EN I
DOBR ITA
ALEX EN I

TOTAL LOCALITATI AFECTATE: 79

AC. ROVINARI

AC. DAMBOVA

BALTA

DIN CARE
14% din revarsari de cursuri de apa
11% alunecari teren
75% baltiri, scurgeri pe versanti

L. H ANU L D OCT ORULUI

Svr.shp
B. MARE
Psv.shp
Pr.shp
P.shp
At.shp
Rauri_daj.shp
Localitati_daj.shp
Comune
Municipii
Municipii - resedinte de judet
Orase
Sate
Dunarea.shp
Lac_daj.shp
Jud_daj.shp

AC. CORNU

AC. FAN TANELE

AC. CARAULA

GIU BE GA

DOBR IDOR
CET ATE

INTOR SUR A

GA LICE A MAR E

L.FAN TANA
BANULUI
L.H UNIA

LIP OVU

CIOROIA SI

FOIS OR

SEGAR CE A
MA LAIC A

BOOV EN I
CIOROIU NOU

HU NIA

L. MAGLAVIT
MA GLAVIT

PUT UR I
BRA TOVOIES TI
GE OR OCU MAR
E TR ANOV A
CAS

BELC INU

LIP OVU DE S US
CET ATU IA

GA LICIU ICA
MOTA TEI

MOR EN I

CER AT

SILISTE A C RU CII

MOTA TEI GAR A

L. GOLENTI
GOLEN TI

BALA SAN

BAILE STI

BOUR EN I

BAS AR ABI

ROJISTE
DR AN IC

PAD EA

GIU RGH ITA

UR ZICU TA UR ZICA MAR E
AFU MATI

TAMBU LES TI

FILAR ET

CALA FAT

VALE A STA NC IULU I

COVE I
BAR CA
CIU PER CE NII V EC HI
SMAR DA N
POIAN A MAR E
CIU PER CE NII N OI

LE U

L. MARE
L. VICTORIA

PISC U V EC HI
GH IDIC I

NEGOI

RAS T

DAN ET I
MU R TA (C EOR CEL)
DOBR EST I
DAN ET I
TOC EN I
CAC IU LATES TI

CAT AN E

TUN AR II VEC H I

DES A

HORE ZU P OEN AR

CAT AN ELE N OI

SEA CA DE C AMP
TUN AR II NOI
PISC U N OU

BRA ND US A
BISTR ETU N OU
BISTR ET

PLOSC A

GOIC EA
MA CE SU DE SUS
GA NGIOVA

DU NA REN I

L. BISTRETU

SAP ATA
MA CE SU DE JOS

COMOSTEN I

SAD OVA
PISC U S AD OV EI

PISC ULE T
NED EIA
GIGH ER AZAVA L
LIS TEA VA
OS TROVE NI

APE LE VII

Pagube totale provizorii:

-232 persoane evacuate
-294 case afectate
-318 gospofarii
-cca 600 fantani
-200 km drumuri
-70 podete
-3000 Ha teren agricol

DUNARE
15.03-15.05.2006

CARACTERISTICI GENERALE ALE VIITURII PE DUNARE

MARTIE-MAI 2006

Inundatiile de pe Dunare din perioada martie-mai 2006 au avut cel mai mare debit inregistrat
din toata perioada 1840-2006. Durata acestei viituri este de asemenea cea mai mare din
istoria inregistrarilor, conducand astfel la o probabilitate totala de depasire mai mare de
1/100 ani.

Lungimea totala a digurilor pe teritoriul romanesc: cca 1200 km.

Managementul inundatiilor pe Dunare s-a bazat pe trei scenarii elaborate functie de evolutia
evenimentelor: 13500 mc/s; 15000 mc/s si 16000 mc/s

La acelasi debit, datorita modificarilor generate de lucrarile hidrotehnice din amonte s-a
constatat in sectiunea Bazias o crestere de nivel.

Nivelul Marii Negre in perioada 1840-2006 a crescut cu cca 30 cm, ceea ce a condus prin
modificarea pantei hidraulice la cresteri de nivel suplimentare pe teritoriul romanesc.

Pentru reducerea debitelor in aval, s-a procedat la inundarea incintelor: Calarasi Raul si
Facaieni Vladeni.

Efectul inundarii controlate cat si al celor necontrolate din amonte, a condus, coroborat cu
masurile de consolidare/suprainaltare diguri la protectia oraselor Oltenita, Calarasi, Braila si
Galati

Populatie total evacuata: cca 15000 persoane

DUNAREA 2006
Ceatalchioi,
25.04.2006, ora 18.00

Brese aparute prin cedare

Isaccea
Bresa nchis,
10.04.2006, 11.00

Brese realizate pentru evacuare

Ostrov,
26.04.2006, ora 19.40

Brese realizate pentru atenuare

Fcieni
Inundare controlata,
15.04.2006, 19.00
Obretin,
20.04.2006, ora 12.00

Clrai-Rul
Inundare controlat
17.04.2006, 16.00

Spanov,
23.04.2006, ora 14.30

Cardon,
24.04.2006, ora 7.00

Rast, 14.04.2006, ora 11.30

Channel mpuita
Cresa controlata
21.04.2006, 14.00

Bistre, 24.04.2006, ora 7.50

Bechet, 24.04.2006, ora 7.15

Tatina,
3.05.2006, ora
11.10

Mnstirea, 2.05.2006, ora 17.10,

bresa pentru evacuare
Nedeia, 3.05.2006
Ora 15.41, breaches for water
evacuation

Oltina,
22.04.2006,
ora 17.00

ISTORICUL CEDARII DIGURILOR

NR.
CRT.

CEDARI DE DIGURI

Data/Ora

ARIA
(Ha)

Rast-Bistret

14.04.06/11:30

12000

480

Bistret Nedeia

24.04.06/07.50

15000

225

Bechet Dabuleni

24.04.06/07:15

6000

120

Dabuleni Corabia

27.04.06/11:00

11500

230

Spantov

23.04.06/14:30

1200

36

Surlari Manastirea

25.04.06/23:00

4600

138

Tatina Ulmeni

03.05.06/06:00

1300

39

VOLUM
(mil. mc)

BRESE PENTRU ATENUARE

1

Calarasi Raul

17.04.06/16:00

10800

432

Facaieni

15.04.06/19:00

4800

96

67200

1796

BRESE PENTRU EVACUARE

1

Nedeia

02.05.2006

Orlea-Corabia

09.05.2006

Manastirea

01.05.2006

TOTAL

Sectiune

Cota
proiectata
(cm)

5%

Gruia
Calafat

782

734

Bechet

Nivel in 2006 (cm)

Diferenta
nivelurilor 2006
nivel maxim
1970/1981
(cm)

Nivel
maxim
inregistrat
inainte de
2006
(cm)

Inregistrat

Reconstituit

Diferenta

862 / 1981

899

899

+37

802 / 1981

861

865

+4

+59

787 / 1981

845

857

+12

+58

Diferenta
nivel 2006 nivel
proiectare (cm)

1%

5%

+79

+127

Corabia

773

711

756 / 1970

801

812

+11

+45

+28

+90

Giurgiu

804

750

795 / 1970

822

830

+8

+27

+18

+72

Oltenita

794

741

772 / 1970

809

815

+6

+37

+15

+68

703 / 1970

737

765

+28

+34

Clrai
Cernavod

690

644

708 / 1970

736

760

+24

+28

+46

+92

Hrova

678

641

727 / 1970

764

792

+28

+37

+86

+123

Brila

678

619

639 / 1970

699

724

+25

+60

+21

+80

Tulcea

458

411

435 / 1970

438

450

+12

+3

-20

+27

Nivelurile maxime intregistrate si reconstituite in diferite sectiuni de pe Dunare la viitura din aprilie - mai
2006 comparativ cu cele mai mari niveluri inregistrate dupa indiguirea Dunarii - si cu nivelele de proiectare a digurilor

CE S-A EVITAT?
-INUNDAREA ORASELOR OLTENITA, BRAILA (si 4 localitati amonte)
SI ZONA INDUSTRIALA A ORASULUI GALATI
-AUTOSTRADA BUCURESTI CONSTANTA
-MAGISTRALA PETROLIERA DIN INCINTA BORCEA DE JOS
CAZASU

BRAILA

ZONA POTENTIAL AFECTATA IN CAZUL CEDARII DIGULUI BRATES

COTA 8 m

VARSATURA

LEGEND
LACU SARAT

LOCALITATIES
POTENTIAL
FLOODED AREAS

CHISCANI

GALATI, ZONA
INDUSTRIALA SI
REZIDENTIALA

HIGH AREAS

ALBINA
LEGEND
LOCALITATIES
POTENTIAL
FLOODED AREAS
HIGH AREAS

DEVERSARE DIG BORCEA FARA CEDARE

LUCRARI DE STABILIZARE BRATES

EFECTE SI TENDINTE INREGISTRATE DATORITA SCHIMBARILOR CLIMATICE

SI LUCRARILOR DE INDIGUIRE DE PE DUNARE AMONTE ROMANIA

70

16000

65

15000

Niveluri Marea Neagra (cm)

14000
13000

Debit (mc/s)

12000
11000
10000
9000
8000
7000

55
50
45
40
35

Constanta

30
25
20
15
10

6000
5000
1840

Sulina

60

5
1860

1880

1900

1920
1940
Timp (ani)

1960

1980

2000

0
1860

1880

1900

1920

1940
Timp (ani)

1960

1980

2000

Variatia debitelor si tendinta lor in perioada 1840-2006 Variatia nivelelor Marii Negre si tendinta lor in perioada 1840-2006
Sectiunea: Bazias
Sectiunile: Sulina si Constanta
TENDINTA DE CRESTERE DEBIT CU 1000 mc/s
TENDINTA DE CRESTERE CU 30-40 cm

Elemente si principii privind reamenajarea

Dunarii
1) Schimbarea caracteristicilor regimului hidrologic datorita:
schimbarilor de ordin climatic care au contribuit la realizarea unei tendinte
crescatoare a debitelor maxime ale Dunarii in sectiunea Bazias si a unei
tendinte de crestere a nivelului Marii Negre;
amenajarile realizate in bazinul hidrografic al Dunarii, in special indiguri
care au condus la accentuarea tendintei de crestere a debitului maxim pe
Dunare la statia hidrometrica Bazias.
2) Realizarea unor habitate corespunzatoare conservarii
biodiversitatii acvatice
prin indiguirea intregului sector romanesc al Dunarii s-a intrerupt legatura
dintre rau si lunca inundabila, reducandu-se habitatele necesare pentru
dezvoltarea florei si faunei acvatice. Un exemplu semnificativ il prezinta
reducerea populatiilor de ciprinide care isi depuneau icrele in lunca
inundabila a Dunarii, datorita indiguirii luncii.

3) Variantele de reamenajare ale fluviului Dunarea vor lua in

considerare urmatoarele elemente concrete:
localitatile importante care trebuie aparate contra inundatiilor;
zonele de renaturare ecologica propuse in studiile efectuate de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii impreuna cu
Fondul Mondial pentru Natura (WWF);
zonele inundate controlat si zonele unde Dunarea a creat brese in
digurile longitudinale ale Dunarii (inundare necontrolata).

ROMANIA
ROMANIA
Ministerul
Ministerul Mediului
Mediului si
si Gospodaririi
Gospodaririi Apelor
Apelor
Actiuni
Actiuni propuse
propuse de-a
de-a lungul
lungul Coridorului
Coridorului Verde
Verde al
al Dunarii
Dunarii Inferioare
Inferioare

10
19
18
17
4

OLDAVIA
MOLDAVIA

16
15
14

UKRAINE

YUGOSLAVIA

13

1 1
7
2
3

3
4 5

8 9

10

12
11

BLACK SEA

5
4

BULGARIA
Zone propuse pentru a fi studiate
Arii protejate existente
in vederea declararii lor ca arii protejate
1.Parcul Natural Portile de Fier (115656ha)
1.Hanova Ostrovul Corbului (1960 ha)
2.Padurea Starmina (310 ha)
3.Rezervatia Naturala Ciuperceni-Desa (200 ha) 2.Ostrovul Mare -Ostrovul Turcesc (230 ha)
3. Ciuperceni-Rast (2590 ha)
4. Insula Mica a Brailei (17529 ha)
5.Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (580000ha)4. Pietris (26 ha)
5. Vana (105ha)
6. Sector Dunare km 587-636 (4863ha)
7. Cama Dinu ( 196 ha)
8. Lacul Bugeac (1400ha)
Cursuri de apa
9. Lacul Oltina (2509 ha)
Drumuri
roads
10. Lacul Mirleanu (550ha)

LEGENDA

Arii
protejate
existenteareas
existing
protected
Arii
protejate
propuse areas
proposed
protected
Zone
pentru
areaspropuse
proposed
for reconstruction
reconstructie

25

50

75 100 Kilometers
Ecological reconstruction areas

Zone
de reconstructie
ecologica
proposed
to be studied
propuse pentru a fi studiate
11. Lacul Vederoasa (230ha)
1.Campia Blahnitei-Insula Corbului (1981ha)
12. Lacul Baciu (200ha)
2.Garla Mare-Salcia (681ha)
13.Lacul Hazarlac(268ha)
3.Incinta-Bistret-Nedia-Jiu (1080ha)
14.Mlastina Peceneaga (40ha)
4. Amenajarea complexa Potelu (23330ha)
15.Iazurile Turcoaia(310ha)
5.Amenajarea complexa Suhaia (17490ha)
16.Lacurile Sarat si Slatina (150ha)
6.Balta Greaca (33819ha)
17.Mlastina Macin-Smardan(230ha)
7.Insula Calarasi-Rau (13050ha)
18. Lacul Jijila (2500ha0
8.Complex Crapina (10000ha)
19. Lacul Brates (2111ha)
9. Complex Pardina (27052ha)
10. Lunca Prutului inferior (32400ha)

Variantele de reamenajare ale fluviului Dunarea dupa

viitura din aprilie-mai 2006 trebuie sa aiba la baza noua Strategie
Nationala de Management al Riscului la Inundatii (HG
1854/22.12.2005) care a luat in considerare noile principii europene
de amenajare a apelor.
Aceste principii europene sunt cuprinse in Directiva Europeana privind
Managementul Inundatiilor care se afla in etapa finala de aprobare si
se refera la:
protectia oamenilor si a bunurilor acestora prin realizarea, dupa caz,
a unor lucrari structurale de aparare: lacuri, poldere, diguri si derivatii
de ape mari;
refacerea unor zone umede in scopul conservarii si dezvoltarii
biodiversitatii si atenuarii debitelor maxime ale undelor de viitura.

Solutii propuse pentru reamenajarea fluviului

Dunarea pe sectorul romanesc
Solutiile tehnice pentru reamenajarea Dunarii vor lua in
considerare urmatoarele:
I. Crearea unor poldere in cascada in incintele indiguite deja inundate
avand in vedere diferenta mare de nivel de pana la 2 - 2,5 m dintre
capatul amonte si capatul aval al incintei.
Se recomanda ca selectarea polderelor sa se faca astfel:
in zona din amonte de confluenta Jiului si Oltului cu Dunarea pentru a
reteza varful viiturii in sectorul amonte al Dunarii si a reduce presiunea
asupra digurilor pe tot sectorul aval al Dunarii;
polderele se vor realiza in apropierea obiectivelor importante de
aparare contra inundatiilor pentru ca efectele sa fie maxime avand in
vedere volumul foarte mare al viiturii pe Dunare comparativ cu
volumele de apa ce pot fi acumulate in aceste poldere.

Solutii propuse pentru reamenajarea fluviului

Dunarea pe sectorul romanesc

Se propune realizarea polderelor in cascada in incintele

inundate: Rast-Bistretu-Nedeia, Dabuleni-Potelu-Corabia, SpantovManastirea. Se va lua de asemenea in considerare ca varianta de
rezerva realizarea unui polder in incinta indiguita Borcea de Sus
precum si a incintei create intre digurile longitudinale de pe partea
dreapta a Dunarii pe sectorul Braila Galati si digul canalului din
varianta 1

Realizarea unor diguri inelare in jurul localitatilor sau, ca

solutie alternativa stramutarea unor localitati, functie de
implicatiile sociale si economice.

Variante propuse pentru reamenajarea

fluviului Dunarea pe sectorul romanesc

SOMES TISA FENOMENUL TARLISUA 19-21.06.2006

In perioada 19-21.06.2006, in aceasta zona au cazut
precipitatii deosebit de insemnate. Statia hidrometrica Cristestii
de Jos, nu a inregistrat decat o valoare de 60 l/mp dar din
imaginea radar prezentata alaturat se pot estima cantitatile
locale de precipitatii la peste 150 l/mp in mai putin de o ora
si 30 min.
Practic, aceste precipitatii au generat cea mai
periculoasa forma de viitura, flash flood, care a antrenat un
volum impresionant de plutitori si suspensii. Aceasta
viitura a luat prin surprindere locuitorii comunei
Tarlisua, care desi fusesera avertizati, nu-si puteau
imagina impactul avestei viituri.
Si-au pierdut viata 11 persoane, iar pagubele
materiale au fost deosebit de insemnate.
Trebuie semnalat faptul ca bazinul raului Ilisua are
unul dintre cele mai mici grade de impadurire 3

MASURI POSIBILE CU CARACTER

LOCAL:
-cresterea gradului de impadurire
-o folosire corespunzatoare a terenului arabil
(brazdele perpendicular pe panta terenului)
-realizarea unor lucrari de atenuare a
viiturilor pe torenti (praguri si mici baraje pe
cursul acestora, pentru limitarea antrenarii
plutitorilor si a volumului de viitura).

LOCALITATI AFECTATE DATORITA INUNDATIILOR

FULGER PE PARAIE LOCALE SI TORENTI
JUD. SUCEAVA
30.06.2006

OROFTIANA DARABANI
VIISOARA
ALBA
HUDESTI
SUHARAU
BARANDA
MOVILENI
CRISTINESTILISNA
MILEANCA
RACOVATIBANESTI
STANCA BALINTI
POMARLA
LOCALITATILE CLIT SI ARBORE CELE MAI AFECTATE HILISEU CRISAN
DUMBRAVITACORDARENI
DERSCA IEZER
VORNICENI
CLIMAUTIMIHAILENI
LOZNA DOROHOICARASA
VICOVU DE SUS VICSANISIRET
PODENI
SENDRICENI
STRAJA
BALCA FRATAUTII NOI GRAMESTI
DIMACHENI
SAUCENITA
UNGURENI
LUNCA LUNCA
ULMA FALCAU VICOVU DE JOS
DORNESTI
HORODNIC
SADAU
PUTNA
ZAMOSTEAVARFU CAMPULUIDOROBANTI
BUDA
LUPCINA
HORODNICU DE SUS RADAUTI
LEOARDA ROMA DACIA
SERBAUTI
POIENILE DE SUB MUNTE
STANCA IONASENI
MAGURA EHERESTE VOIEVODEASAMARGINEA
TIBENI
COSTESTI
BERESTIBUCECEA
BRODINA CUNUNSCHI
ROSIORI
SUCEVITA
VOLOVATMILISAUTI
ARGEL
CALINESTI
HANTESTI
IZVOARELE SUCEVEI
BOTOSANI
CLIT
ARBORE DARMANESTI ADANCATA VLADENI
BOBEICA
RASCA
TOCILENI
PATRAUTI
SOLCA
SIMINICEA
MOLDOVA SULITA
BAICENI
MOLDOVITA
POIENI SOLCA COSTINA MARENIDUMBRAVENI
BAILE BORSA
BUZENI
BENIA
VATRA MOLDOVITEI
BOTOSANAVALCELE SUCEAVASALCEA
CORNI
BORSA
PALTINU DRAGOSA
CACICA BALACEANA
CRISTESTIBUDA
IPOTESTI
SACEL
BREAZA
IEDU
STAMATE
P. NEGREI FRUMOSU PLESA
VARVATA STROIESTI
SESURI TIBAU BOTUSEL
BOSANCIUDESTI POIANA ONEAGA
DEIA
GURA HUMORULUI
LITENI
CARLIBABA DELUTBOTUS SADOVA
VAMA
MOARA
CARP ROSCANIVORONA
PALTINOASA
VALEA STANEICOLACU
FRASIN
OSOILITENI
BERCHISESTI
POJORATA CAMPULUNG MOLDOVENESC
PETIA
BOTOS
TUDORA
RADASENI
ROTUNDA
CIOCANESTI
VALEA MARE
SLATIOARA STULPICANI SLATINA PARAIE
HUMOSU
TELCISOR
FALTICENIPREUTESTI
MESTECANIS
SANT
GEMENEA
HERLA MALINI
HUSI
DOLHASCA
ANIES RODNA VALEA BANCULUIIACOBENI
CHIRIL NEGRILEASAGAINESTI
BOGATA BAIA PRAXIA MANOLEA GULIA BUDENI
MAIERU MAGURA ILVEI
PARVA
OSTRA
COJOCI
COSNA ARGESTRU
PROBOTA
SLATIOARA
BOGDANESTI
RUSCASATU MARE VADU NEGRILESEI
RASCA BOROAIA RUSI TATARUSI
POIANA ILVEI LUNCA ILVEIROMANESTI
DORNA CANDRENILORVATRA DORNEI
CRUCEA
HARTOAPE
MOISA
DORNA ARINI
IESLE
LESU
TARZIADRAGUSENI
POIANA NEGRII
LUNCA LESULUI
ILVA MICA
TODIRENI
SARU BUCOVINEI
SAVESTICRISTESTITOPILE
NEPOS FELDRU
HOLDA
CIOSA
LILIAC
PASCANI
SARISORPANACI
OGLINZIRAUGESTI
PIPIRIG
LUNGENI
NEMTISOR
SODOMENI
LUNCA
DUMITRA TIHA BARGAULLUI DORNISOARA SARU DORNEI
NEAGRA SABASA PATALAGENI

-6 VICTIME, 6 DISPARUTI-

ZONA CONCENTRARE
PRECIPITATII > 80 l/mp

MASURI SI ACTIUNI
ALE
MINISTERULUI MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
MASURI SI ACTIUNI PREVENTIVE

MASURI SI ACTIUNI OPERATIVE

MASURI DE REABILITARE

Realizarea/prezentarea
Manualului
Primarului si Prefectului
Aprobat
Planul
de
Actiune
pentru
prevenirea
si
diminuarea
efectelor
inundatiilor / 2006
06-10.03.2006 Actiune de verificare a
functionarii statiilor de pompare pentru
desecare, asigurarea scurgerii pe canalele
colectoare
15.05.2006 Actiune comuna cu MAI pentru
analiza problemelor existente la nivelul
fiecarui judet
29.03.-10.06.2006
MMGA-MAI-MADR,
exercitii de simulare
17.05.-05.06.2006,
actiune
pentru
verificarea in teren a punctelor critice
analiza unor propuneri de lucrari in regim de
urgenta
01-02.06.2006 masa rotunda ANAR-ANMINHGA-ANIF-HIDROLECTRICA,
pentru
stabilirea modului comun de actiune in
situatii de urgenta conform regulamentelor
bazinale
01-30.06.2006 verificarea reactualizarii
planurilor de aparare impotriva inundatiilor.

elaborarea
de
scenarii
privind
obiectivele potential afectabile pentru
debite la intrarea in tara de 13600 mc/s,
14800 mc/s, 15500 mc/s si 16000 mc/s
si propuneri de masuri;
pentru diminuarea nivelurilor de pe
Dunare si protectia oraselor Braila si
Galati s-a luat decizia inundarii
controlate a incintelor Calarasi Raul si
Facaieni
pentru asugurarea unei circulatii
corespunzatoare a apelor in zona digcordon Litoral s-a luat masura practicarii
controlate a unor brese
a fost aprobata de Comitetul
Ministerial pentru Situatii de Urgenta
realizarea breselor pentru scurgerea
gravitationala a apelor din incintele
inundate;
pentru
evacuarea
apelor
din
gospodarii in cadrul interventiilor
operative au fost repartizate cele 391
pompe primite ca donatie de la firma
Grundfos

S-a constituit un Grup de

Lucru pentru reconstructia
sistemelor
de
aparare
impotriva
inundatiilor
la
Dunare
- varianta care a intrunit
majoritatea
consta
in
realizarea
unor
poldere
pentru
inundare
dirijata
precum si a unor zone
umede;
in data de 06.06.2006
MMGA
a
organizat
dezbaterea
publica
referitoare la reamenajarea /
renaturarea
sectorului
romanesc
al
fluviului
Dunarea