Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Drept

Dreptul Uniunii Europene


Actiunea in anulare

Aciunea n anulare
Aciunea n anulare face parte dintre cile de atac care pot fi
exercitate n faa Curii de Justiie a Uniunii Europene. Prin aceast
aciune, reclamantul solicit anularea unui act adoptat de ctre o
instituie, un organ sau un organism al Uniunii Europene. In alte cuvinte
este posibilitatea pe care o au statele membre, institutiile uniunii,
persoanele fizice si juridice, de a ataca in fata CJUE 1, un act juridic
obligatoriu emis de institutiile uniunii si de a obtine in anumite conditii
desfiintarea acestuia, totala sau partiala.
Aciunea n anulare este o procedur jurisdicional exercitat n faa
CJUE. Acest tip de aciune i permite Curii s controleze legalitatea actelor
adoptate de ctre instituiile, organele sau organismele europene. Astfel,
Curtea pronun anularea actului n cauz, n cazul n care consider c
acesta nu este n conformitate cu dreptul UE2.
Aciunea n anulare poate fi exercitat de ctre instituiile europene sau de
ctre persoanele juridice, n anumite condiii.

Natura aciunii
Aciunea n anulare const ntr-un control al legalitii actelor
europene, care poate conduce la anularea actului n cauz. Aceast
aciune poate fi exercitat mpotriva:

tuturor actelor legislative;


actelor adoptate de Consiliu, de Comisie, de Banca Central
European, de Parlamentul European i de Consiliul European, n cazul n
care aceste acte sunt menite s produc efecte juridice pentru pri tere;
actelor adoptate de organele sau organismele europene, n cazul n
care aceste acte sunt menite s produc efecte juridice pentru pri tere;
deliberrilor Consiliului guvernatorilor sau ale Consiliului de
Administraie al Bncii Europene de Investiii, n condiiile
articolului 271 din TFUE.3
1 Curtea de Justiie a Uniunii Europene.
2 Uniunea Europene.
3 Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene.

n plus, articolul 263 TFUE exclude din sfera de competen a CJUE


recomandrile i avizele.
Pe de alt parte, odat ce Curtea de Justiie este sesizat cu o
aciune n anulare, ea examineaz conformitatea actului, n raport cu
dreptul UE. Ea poate apoi s pronune anularea actului, pe baza a patru
motive:

n caz de incompeten;
n caz de nclcare a unor norme fundamentale de procedur;
n caz de nclcare a tratatelor sau a oricrei norme de drept
referitoare la aplicarea acestora;
n caz de abuz de putere.

Reclamanii
Articolul 263 din TFUE difereniaz mai multe categorii de
reclamani. n primul rnd, articolul are n vedere reclamanii
privilegiai. Este vorba despre statele membre, despre Comisie, despre
Parlamentul European i despre Consiliu. Aceti reclamani sunt denumii
privilegiai, ntruct pot s formuleze o aciune n anulare n faa CJUE fr
a fi nevoii s demonstreze un interes de a aciona.
Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi, Comitetul Regiunilor
sunt titulari semiprivilegiati, ei pot introduce actiunea in anulare doar
pentru a-si apara prerogativele lor.
Persoanele fizice sunt, de asemenea, n msur s sesizeze CJUE.
Acestea
constituie
categoria reclamanilor
neprivilegiai.
Spre
deosebire de reclamanii privilegiai, persoanele fizice trebuie s
demonstreze un interes de a aciona, pentru a putea solicita anularea unui
act european. Astfel, actul contestat trebuie s fie destinat reclamantului
sau s l vizeze n mod direct i individual.
n plus, unii reclamani pot formula aciuni specifice. Astfel, Curtea
de Conturi, Banca Central European i Comitetul Regiunilor sunt n
msur s intenteze aciuni n anulare mpotriva actelor europene care ar
aduce
atingere prerogativelor lor.
De
asemenea,
Consiliul
de
Administraie al Bncii Europene de Investiii poate contesta deliberrile
Consiliului guvernatorilor Bncii. n sfrit, Tratatul de la Lisabona a creat
un nou tip de aciune: parlamentele naionale i Comitetul Regiunilor pot
de acum nainte s intenteze aciuni n anulare mpotriva actelor pe care le
consider neconforme cu principiul subsidiaritii.

Calitate procesuala pasiva

Actiunea in anulare poate fi introdusa impotriva Parlamentului european si


Consiliului impreuna, impotriva Consiliului in mod individual, Comisia are
deasemenea calitate procesuala pasiva, Banca Centrala Europeana. Doar
in cazul actelor menite sa produca efecte fata de terti Consiliul European
sau Parlamentul European dobandesc calitate procesuala pasiva,
deasemenea tot in cazul acelorasi acte mai dobandesc calitate procesuala
pasiva si organele, oficiile sau agentiile UE.
n plus, reclamanii au la dispoziie un termen de dou luni pentru
a nainta aciunea n anulare. Acest termen ncepe s se scurg fie de la
data publicrii actului n cauz, fie de la notificarea acestuia reclamantului,
fie de la data la care reclamantul a luat la cunotin de actul respectiv.
Daca se adopta o decizie, chiar daca toate se publica in jurnalul oficial,
termenul curge de la data notificarii destinatarului. Data la care institutia
sau autoritatea publica a luat cunostinta de continutul exact al actului. In
cazul in care actul nu a fost publicat si nici notificat, insa cu conditia sa fi
cerut comunicarea acestuia, intr-un termen rezonabil din momentul in
care a aflat de existenta actului. La acest termen se adauga unul invariabil
de 10 zile numit termen de distanta.
Art. 277 TFUE prevede ca atunci cand a expirat termenul de 2 luni
pentru actiunea in anulare a unui act poate fi invocata exceptia de
ilegalitate. De aici si avantajul acestui tip de mecanism indirect. Diferenta
dintre a cere anularea unui act pe cale de actiune sau de exceptie este ca
daca CJUE pe cale de actiune il va declara nul pe cale de exceptie il poate
declara doar inaplicabil.

Anularea actului
Dac aciunea este ntemeiat, CJUE poate anula4 actul n ntregime
sau numai anumite dispoziii. Actul sau dispoziiile anulate nu mai produc
apoi efecte juridice. n plus, organul sau organismul care a adoptat iniial
actul anulat este obligat s acopere lacunele juridice, n conformitate cu
hotrrea pronunat de CJUE.

Repartizarea competenelor ntre Curtea de Justiie i


Tribunal
Curtea de Justiie are competene pentru:

Anuleaz Decizia C(2007) 1697 a Comisiei din 18 aprilie 2007 referitoare la practica prevzut la articolul 81 [CE] (cazul
COMP/B-2/37.766 Piaa olandez a berii), n msura n care aceasta se refer la Koninklijke Grolsch NV. [Cauza T234/07)]

aciunile formulate de statele membre mpotriva Parlamentului


European i Consiliului;
aciunile formulate de o instituie mpotriva unei alte instituii.
Tribunalul are competena de a soluiona, n prim instan, toate
celelalte tipuri de recurs i, n special, aciunile formulate de persoanele
fizice.

Executarea hotararii CJUE prin care un act se declara nul

Institutiile al caror act a fost declarat nul de CJUE trebuie sa ia masurile


necesare pentru punerea in executare a hotararii curtii. Curtea nu poate
ordona instantelor in acest sens si nici nu poate sa isi asume acest rol.
Curtea vede actul il analizeaza si constata ca este in intregime sau in parte
nul. Nu poate sa dispuna modificarea lui. Institutia trebuie sa ia toate
masurile care decurg din hotarare. Actul declarat nul si neavenit de curte
dispare din ordinea juridica a UE ex tunc. Astfel partile trebuiesc puse in
situatia anterioara adoptarii actului. Hotararea mai mult decat atat are
efect erga omnes. Deasemenea poate sa mentina actul anulat pana cand
instit adopta un alt act care sa-l inlocuiasca.

Bibliografie

1. Augustin Fuerea - Dreptul comunitar al afacerilor, 2009


2. www.europa.eu
3. www.euroavocatura.ro
4. www.curia.eu

Cuprins
Aciunea n anulare.....................................................................2
Natura aciunii...........................................................................2
Reclamanii...............................................................................2
Calitate procesuala pasiva...........................................................3
Anularea actului.........................................................................3
Repartizarea competenelor ntre Curtea de Justiie i Tribunal..........4
Executarea hotararii CJUE prin care un act se declara nul.................4