Sunteți pe pagina 1din 19

ARANJAMENTE FLORALE OCCIDENTALE

CLASICE

Evoluia stilurilor n Occident

Picturile, covoarele i tapiseriile din Evul Mediu reflect imaginea florilor n epoc. n afara folosirii lor ca
modele n alctuirea motivelor ornamentale, florile continuau s fie prezente cu precdere n viaa religioas.
De-abia n perioada Renaterii ele au nceput s se foloseasc mai mult i nu doar pentru marcarea unor
evenimente deosebite. Se presupune c atunci ar fi aprut i obiceiul confecionrii ghirlandelor de Crciun,
rmas n occident pn astzi. Stilul de aranjare a florilor n
aceast perioad era unul naturalist, mai puin elaborat, caracterizat ns prin varietate, bogie floral i
simetrie. Se foloseau: margarete, crini, violete, trandafiri, anemone i, pe lng flori, fructe, conuri,
frunze de mslin, ieder i laur.
Dup Renatere, n perioada baroc din secolele XVII-XVIII, pe lng aranjamentele florale clasice n
forme simetrice, au aprut i unele n care existau elemente de asimetrie. In tablourile pictorilor
flamanzi sau britanici ai vremii se pot vedea vase mari din care se revars buchete uriae de flori de o
mare varietate - irii, glbenele, crini, bujori, narcise, nalbe sau trandafiri.
n perioada Rococo din secolul al XVIII-lea, n Frana, predominau aranjamentele florale delicate i
cele n form de arc de cerc. Mai trziu, n perioada Imperiului Napoleonian (1804-1814),
aranjamentele erau mai masive i se fceau n forme triunghiulare simetrice.
ntr-o epoc nu tocmai salubr, buchetele de flori erau apreciate n Europa nu numai pentru colorit
dar i pentru parfumul lor plcut.
n secolul al XVIII-lea, englezii confecionau vase speciale pentru flori, cu orificii sau deschideri pentru
poziionarea tulpinilor sub anumite unghiuri. Se pare c cea mai ndrgit floare n imperiul britanic era
trandafirul. n epoca victorian s-a ncercat pentru prima dat formularea unor reguli simple de aranjare
a florilor. Se foloseau pe atunci, ca recipiente, vase din ceramic ars, urne din alabastru, porelan,
argint sau cositor. Un aranjament avea, de regul, o form triunghiular sau rotund i de cele mai
multe ori coninea trandafiri. Se mai foloseau lalele, crini, anemone, dalii, cercelui, ochiul-boului,
micsandre i alte flori de grdin. Cel mai adesea, aranjamentele nu erau prea nalte, deoarece florile
se tiau astfel nct s aib o tulpin ct mai scurt. Importante nu erau tulpinile florilor, ci corolele.
2

n America, primii coloniti cultivau n grdinile lor ndeosebi plante medicinale. Se pare c
puritanismul epocii a limitat ntructva folosirea florilor pentru plceri estetice simple, cum ar fi
decorarea locuinelor. n timp ns, practica aranjrii florilor n Anglia i Frana a ptruns i pe noul
continent, rspndindu-se mai ales n coloniile centrale i din sud. Se foloseau flori de grdin i de
cmp, care se strngeau n buchete bogate i multicolore. n secolul al XVIII-lea, cel mai des folosite
erau anemonele, crinii, trandafirii, nalba de grdin, floxul, floarea-soarelui, j violetele, glbenelele,
margaretele, garoafele i gura-leului. ntr-o I perioad de prosperitate economic i nflorire cultural,
aranjarea florilor a devenit o ndeletnicire plcut i popular. Au nceput ! astfel sa apar stiluri noi
de aranjamente. Unul foarte apreciat era cel n | form de evantai, cu flori prinse n centru i frunze i
ierburi de cmp j diafane i subiri rsfirate pe fundal pentru a evidenia prin contrast aglomerarea
floral din fa. In timpul iernii se fceau i buchete din flori 1 plante uscate - cum ar fi creastacocoului i tot felul de ierburi orna-I mentale uscate.
La nceputul secolului al XX-lea, arta japonez de aranjare a florilor a (devenit cunoscut n lumea
occidental. Stilurile masive i foarte ornamentale de aranjamente ncepeau deja s fie nlocuite de
forme mai simple i de dimensiuni mai mici impuse de o nou art de aranjament floral. Dup primul
rzboi mondial, horticultura a devenit o modalitate de petrecere a timpului liber foarte la mod. Au
nceput s se organizeze expoziii de flori n care erau prezentate diverse aranjamente florale. S-au
formulat principii i tehnici de aranjare care combinau stilul masiv european, bazat pe sublinierea
volumelor, cu cel simplu oriental, bazat pe evidenierea liniilor.
Dup 1950-1960, datorit dezvoltrii i ieftinirii transportului internaional, au nceput s se
importe flori din diferite coluri ale lumii. Varietatea materialelor uor accesibile a crescut foarte mult
n aceast perioad. Astzi, cel mai mare exportator de flori este Olanda, urmat de ri din America de
Sud, n special de Columbia. Olandezii sunt i creatorii unor stiluri de aranjamente foarte rspndite
astzi, bazate pe gruparea compact de flori i pe forme n care se evideniaz liniile paralele ale
tulpinilor.
Tendine n aranjamentele moderne occidentale
Stilurile practicate astzi n lumea occidental sunt o combinaie a formelor tradiionale de
aranjamente masive, de mare bogie i varietate floral, cu formele orientale mai simple i mai aerisite,
care pun n valoare frumuseea liniilor unui aranjament. Ikebana a influenat mult evoluia stilurilor de
aranjament floral din Occident.
1. Aranjamente festive
Fie c ne aflm n Occident, fie c suntem n ara Soarelui Rsare, aranjamentele florale
constituie ntotdeauna punctul de atracie n orice ocazie festiv. Dar nu numai ocaziile festive
3

capteaz interesul pentru gsirea unui material ct mai rar sau exotic, aranjamentele florale trebuie s
fie n legtur cu anotimpul, locul i funcionalitatea acestora.
O mare importan n Japonia se acorda simbolismului floral (ceea ce nseamn c unele
flori sunt pretabile pentru un oarecare eveniment, iar altele nu) i asocierii culorilor. Dar aceste
lucruri nu se gsesc numai n ideologia oriental. n Occident, de asemenea exist multe popoare care
cred n superstiii legate de flori, considernd c unele sunt norocoase iar altele nu. De fapt, japonezii
au un cod de interpretare propriu. De exemplu, dac un aranjament n Japonia nseamn virtute,
datorit materialului utilizat, n Occident, acelai aranjament reprezint numai un alt aranjament".
Att pentru japonezi, ct i pentru occidentali, culoarea capt i ea un simbolism aparte, de
exemplu combinaia de rou i alb reprezint veselie. Se consider c, un aranjament cu flori albe
ntr-un vas rou sau flori roii ntr-un vas alb degaj cldur i pofta de via, nsufleind petrecerea la
care este utilizat.
De asemenea, pentru Anul Nou este interesant de a urmri conceptele japonezilor. Anul Nou
reprezint o ocazie care n Japonia este celebrat cu mare verv i e foarte important ca aranjamentele
florale s transmit flecare un mesaj - unul dintre acestea fiind dat de bambus i pin.
Pinul simbolizeaz longevitatea, iar bambusul simbolizeaz flexibilitatea i puterea (deoarece
se apleac naintea vntului de iarn, pentru ca apoi primvara s fie din nou n picioare).
In Occident srbtorile de crciun creeaz o atmosfer de festivitate, mesajul universal fiind
pace pe pmnt i buntate ntre oameni", cu acest prilej fiecare depune eforturi speciale pentru a-i
decora locuina. i ce poate fi mai frumos dect un aranjament n stil japonez care s emane
solemnitate i bucurie. n Japonia, crciunul nu reprezint o srbtoare att de important, Japonia
fiind o ar budist. Cu toate acestea, n zilele noastre magazinele vnd articole de crciun, acesta
fiind celebrat cu aceeai bucurie ca i n Occident, chiar dac nu i se acord semnificaie religioas.
Toate stilurile de baz i variaiile acestora pot fi adaptate n acord cu spiritul Crciunului,
ncorpornd decoraiunile familiale i tradiionale (sfini, vsc, stelue argintii i baloane colorate).
Foarte apreciate sunt aranjamentele simple, n forma MORJBANA, utiliznd ramuri dezgolite sau
cteodat pulverizate parial cu diferite materiale albe, crend senzaia de zpad.
In martie japonezii celebreaz festivalul fetelor" cunoscut i ca Festivalul Ppuilor, cnd
piersicii sunt n floare, oferind posibilitatea de a crea aranjamente cu acetia. n mai urmeaz
festivalul bieilor, deoarece este anotimpul cnd iriii sunt nflorii, acetia simboliznd mndria
local, n timp ce frunzele acestora sunt folosite de bieei pe post de sbiue, ei jucndu-se de-a
soldaii.
In Japonia, simbolismul natural joac un rol foarte important n alctuirea aranjamentelor
pentru ziua de natere. n funcie de modul de dispunere, florile care cad (atrn) - cum ar fi
cerceluul - sunt evitate deoarece sugereaz pierderea sau moartea, la fel i florile copacilor ale cror
4

ramuri au spini.
n ceea ce privete culoarea, toate aranjamentele pe alb - de obicei din lotus - sunt utilizate
n special n serviciile religioase budiste, iar toate nuanele de purpuriu reprezint culoarea
dimineilor n Japonia. Culorile prea solemne sau asociaiile nefericite, florile care ncep s se treac
sau sunt lipsite de via provoac o atmosfer tern (trist). Cheia reuitei poate fi vigoarea i
vivacitatea, cu material tnr i sntos, mai ales sezonal.
2. Decorarea meselor
Indiferent de prilejul cu care se organizeaz o mas, pe lng regulile generale privind
aranjarea farfuriilor, tacmurilor sau paharelor, ornarea acesteia cu flori este obligatorie asigurnd
finalitate i dnd practic strlucire evenimentului ca atare. Este recomandat ornarea mesei cu flori
att la evenimentele festive cnd se impune utilizarea unor flori delicate i deosebite, ct i la cele
familiale, atunci cnd putem folosi flori mai simple, fr pretenii (de la primii ghiocei pn la cele
mai trzii crizanteme) sau chiar material verde.
Orice aranjament floral trebuie s se armonizeze cu tipul evenimentului, cu celelalte
materiale utilizate la aranjarea mesei, precum i cu forma acesteia. n cazul n care masa este aranjat
cu un servici din porelan se vor utiliza vaze mici din porelan fin sau cristal, n timp ce n cazul
meselor mai mari sau a ntrunirilor festive, cnd masa este destul de ncrcat cu vesel i mncare se
vor utiliza aranjamente mai mici plasate din loc n loc i aranjate ct mai lejer.
Aranjarea mesei pentru srbtorirea zilei de natere

Ziua de natere constituie un eveniment deosebit n viaa fiecruia, adult sau copil, fiind un
5

prilej de bucurie, de ntlnire cu familia sau cu prietenii apropiai.


Ornarea mesei pentru ziua de natere a unui adult depinde de forma i mrimea mesei. Pe o
mas rotund sau plat se vor folosi vase rotunde iar pe o mas dreptunghiular sau oval vase ovale
sau asimetrice. Evident c un aranjament larg este impracticabil pe o mas mic, n timp ce un
aranjament mic se pierde complet pe o mas masiv. Aranjarea florilor n vase se va face concentric,
ct mai lejer astfel nct tijele florilor s se distribuie simetric n toate prile. Recomandate pentru
astfel de evenimente sunt i aranjamentele japoneze orizontale i n evantai.
In ceea ce privete materialul vegetal utilizat, se pot folosi cu succes florile de sezon, n
culori vii dac se aniverseaz un tnr sau n culori pale dac este aniversarea unei persoane mai n
vrst. Nu trebuie s uitm materialul auxiliar, mai ales asparagusul sau tijele volubile ale unor specii
floricole cum ar fi: Ficuspumila, Hedera helix, care se pot utiliza att n aranjament, ct i singure,
aezate lng pahare sau tacmuri sau chiar prinse pe marginile feei de mas.
Cnd se srbtorete ziua de natere a unui copil se aranjeaz separat masa pentru copiii
invitai i separat pentru aduli. Masa copiilor trebuie s fie decorat cu flori i panglici colorate, care
creeaz bun dispoziie. Florile se aranjeaz sub form de cununi sau mici aranjamente, n ambele
cazuri acestea fiind plasate n mijlocul mesei.
Aranjarea mesei pentru srbtorirea zilei onomastice

Se realizeaz dup aceleai principii ca i cea a zilei de natere cu deosebirea c trebuie s


fie mai sobr i s utilizeze aranjamente cu flori mai delicate {Dianthus, Freesia, Lisianthus, etc.) i
material auxiliar puin. Dac srbtoritul este brbat se adaug ca ornament panglici nguste de
culoare bleu iar dac srbtorita este femeie panglici de culoare roz.
6

Aranjarea mesei pentru logodn i nunt

Masa aranjat pentru logodn trebuie s emane bucurie i fericire, motiv pentru care se
utilizeaz aranjamente florale n culori vii, realizate fie din flori de sezon, fie din flori deosebite, n
funcie de tipul veselei utilizate. Se mai pot aduga ornamente constituite din panglici, fine i
discrete, n culorile florilor sau a veselei utilizate, precum i material verde aranjat n apropierea
tacmurilor sau prins pe feele de mas.

Masa aranjat pentru nunt trebuie s emane bucuria dar n acelai timp discreia, astfel
nct pe masa mirilor se recomand un aranjament realizat din flori albe sau n culori pastel n
asociere cu mult verdea, flori delicate de Gypsophylla i fundie de tul, n tip ce pe celelalte mese
(sau la capete n cazul unei singure mese) se poziioneaz 2-3 aranjamente florale mai mici i
realizate i din alte flori dect cel de pe masa principal. Verdeaa trebuie s se regseasc din
abunden, putndu-se asocia cu panglici sau chiar lumnri.
7

Aranjarea meselor tip bufet suedez

In ultimul timp, ntrunirile cu diverse ocazii s-au axat pe o nou concepie privind aranjarea
mesei, att din lips de spaiu dar i pentru a evita anumite situaii s-a renunat la aranjarea
tradiional a mesei i s-a trecut Ia constituirea aa zisului bufet suedez sau bufet rece, n care totul
este concentrat pe o singur masa. n astfel de situaii, aranjamentele florale pot fi din cele mai
diverse, de la cele mici poziionate din loc n loc, pn la cele piramidale sau asimetrice de
dimensiuni mari poziionate central sau n pri n funcie de modul de aranjare al

mesei.

Esele tip bufet suedez permit i utilizarea


florilor cultivate la ghiveci decorative prin flori plasate
cu gust n anumite unghiuri, precum i a celor
decorative prin frunze de obicei plasate central sau n
apropierea mesei n cazul exemplarelor mai masive.

Aranjarea meselor pentru srbtorile cretine si a meselor n familie

Att Pastele, ct i Crciunul reprezint srbtori cretine pe care noi romnii le tratm cu
preuire i respect. Dei de cele mai multe ori aceste srbtori se deruleaz n familie nu trebuie
niciodat s neglijm aspectul mesei organizate cu prilejul respectiv. De pild, masa de Pati pe lng
oule tradiionale aranjate cu grij n coulee sau alte recipiente trebuie s aib i un aranjament
floral constituit din flori de sezon care s simbolizeze apropierea primverii i renaterea naturii.
Masa de Crciun poate fi ornat cu diferite tipuri de aranjament, de la cele realizate din flori
proaspete pn la cele mai diferite ornamente cu lumnri, vsc, globuri sau panglici colorate n
funcie de gustul i starea sufleteasc a fiecruia.
Fie c este o zi deosebit, fie c este o zi ca oricare alta, florile -simbolul dragostei i
frumuseii trebuie s ne nsoeasc oriunde facndu-ne viaa mai frumoas, facndu-ne pe noi,
oamenii mai buni, mai ncreztori i mai umili n faa minuniilor Naturii care ne nconjoar
Cu ocazia acestei sarbatori trebuie sa schimbati ambianta casei dumneavoastra, sa ii dati, cu
ajutorul decoratiunilor specifice, un aspect festiv si vesel. Nu trebuie sa exagerati, insa, in nici un fel.
Obiectele pe care le veti folosi trebuie alese cu grija.
9

Puteti sa confectionati chiar dumneavoastra diverse tipuri de aranjamente din brad, pin,
lumanari, flori uscate, fructe, globuri, care se fixeaza pe pereti, pe usi sau pe masa, avand astfel
posibilitatea de a va exprima intr-un mod artistic.
De exemplu, pe peretele din fata usii de la intrare se asaza o ramura mai mare de brad sau pin
pe care se prind cu clame lumanari colorate, grupate in 2-3 puncte.

De aceleasi ramuri se prind fire de beteala, globuri si clopotei, panglici, fundite colorate.
Ramura se asaza fie orizontal, fie putin oblic; este absolut necesar sa existe o proportie justa intre
ramuri, elementele verticale (lumanari) si cele descendente (beteala, panglici).

Deasupra unei usi sau atarnat de o plafoniera puteti face un aranjament care sa contina in el
simbolurile: fericirii - vasc, al vietii lungi - conifere, al belsugului - fructe, al succesului - scaietii
argintii. Pe o coronita din brad sau pe o pernita din muschi se infig alternativ (dupa ce au fost legate
cu sarma) nuci si mere mici (rosii si galbene), conuri de diverse forme, ramurele de vasc, maces sau
dracila, scaieti argintii, buchetele de flori uscate, ramurele de ienupar sau brad argintiu.

10

Cum sa confectionam o coroana de brad


In asteptarea nasterii lui Iisus, in multe tari europene si in Statele Unite se confectioneaza la
sfarsitul lui noiembrie coronite de brad impodobite cu beteala, vasc, panglici, globuri sau flori uscate.
Unii le fixeaza pe usa casei, altii le atarna de lustra, sau le pun in mijlocul mesei. Bradul e uneori
inlocuit cu un frunzis verde cerat, cu nuiele sau cu panglici impletite.

Sa vedem care sunt pasii cu ajutorul carora se poate confectiona o coroana de brad.
In primul rand aveti nevoie de o sarma pentru scheletul coroanei.
Crenguletele de brad vor fi fixate cu ata pe aceasta sarma.
Coronita este aproape gata. Va trebui sa ne asiguram ca crengile sa fie bine fixate
Sa fixam ornamentele (lumanari, nuci etc.) pe coronita.
Pentru cele 4 saptamani ale Adventului avem cate o luminare.
In fiecare saptamana se aprind cate o luminare care va arde cateva minute, pana in seara de
Craciun, cand se aprind toate patru

11

Multe din aceste materiale le puteti recolta in plimbarile si excursiile din timpul verii si
toamnei.
Daca nu aveti timp sau dispozitia necesara pentru a crea aceste aranjamente puteti apela la
magazinele specializate in comercializarea obiectelor specifice acestei sarbatori. Aici veti gasi o
gama larga de produse realizate din materiale care rezista timp de mai multi ani.

De asemenea, veti gasi elemente de decor imprumutate din Occident, cum ar fi ghirlandele
pentru impodobirea arcadelor exterioare ale casei, figurine ce pot fi iluminate electric si care pot fi
amplasate in gradina etc.

Elementul cel mai reprezentativ pentru Craciun este bradul. Daca nu vreti sa sacrificati
unul din padurile noastre, puteti achizitiona unul artificial, impodobit, dupa preferinta, cu accesorii
elegante.
Pentru decorarea mesei de Craciun puteti folosi sfesnice, care au ca element decorativ
plante aromate, al caror parfum persista 6 luni, aranjamente din lumanari si coronite din plante
artificiale. Un mod de a va impresiona oaspetii ar fi daca in dreptul fiecarui tacam veti pune intr-un
mic vas cu apa cate o inflorescenta rosie din Poinsetia (Steaua Craciunului) - planta traditionala a
acestei sarbatori.
Aranjamente florale pentru masa de Craciun

12

Mici oaze de culoare


In locul unui aranjament gigantic, ganditi-va sa faceti
buchete mai mici pe care sa le amplasati ici-colo pe masa.
Decoratiunile argintii si ramurile de brad sunt specifice
sarbatorilor de iarna, dar florile aduc si mai multa culoare.
Nu uitati ca aranjamentul trebuie sa se potriveasca cu
farfuriile si fata de masa.

Verde si alb
Aranjati ramuri de brad si flori albe de crin intr-o urna de
argint. Desi arata extraordinar, crinii au un parfum foarte
pregnant care se va amesteca cu mirosul imbietor al
bucatelor pregatite pentru Craciun. Mai mult, polenul de
flori poate pata fata de masa, asa ca ar fi bine sa inlaturati
sursele de polen; e foarte simplu, pur si simplu tineti floarea
deasupra unui castron sau cos de gunoi si taiati staminele cu
o foarfeca.

3. Flori si lumanari
Acest aranjament este facut cu ajutorul unui burete special
folosit in florarii, numit oazis.Deasupra au fost asezate trei
candele - astfel sunt mai usor de inlocuit, atunci cand e
nevoie - care sunt tinute de ramurile uscate infipte in jurul
lor. In jur au fost asezate flori si ramuri verzi care coboara
pana la nivelul mesei.

13

4. Un dreptunghi de flori
Cinci randuri de cate trei trandafiri rosii au fost aranjate una
langa alta intr-un burete special. Frunze de iedera si crengute
de brad inconjoara florile, imbracand astfel partile laterale
ale buretelui. Acest tip de aranjament poate fi creat la
diferite dimensiuni.

5. Coronita
Daca aveti o masa mai mare, atunci aceasta idee este solutia
cea mai la indemana. Asezati coronita in mijlocul mesei si
plasati lumanari de diferite feluri in jurul ei (aveti grija sa se
asorteze cu gama de culori a fetei de masa si a tacamurilor!).

6. Aranjament proaspat
Pentru a face acest aranjament floral aveti nevoie de o
"galeata" de argint, din acelea in care se pastreaza gheata,
umpluta cu oazis. Inserati ramurile de pin astfel incat sa fie
arcuite in jos si sa atinga suprafata mesei. Apoi puneti
grupurile de flori - trandafiri si hortensii - si conurile de brad
(prinse in prealabil de bete de lemn sau sarma, pentru a nu
cadea).

Aranjamente florale de Paste

14

Masa de Paste
Aranjamentul este simplu, nu aveti nevoie decat de putina
imaginatie pentru a combina caveta obiecte pe care le aveti
cu siguranta deja in casa: o fata de masa, un vas de ceramica
in care sa asezati florile, panglici, nelipsitele oua colorate,
farfurii, bomboane, etc. Pentru a realiza un aranjament
floral asemanator celui din poza, prindeti in jurul vasului
ceramic panglici roz si galbene; inauntru asezati iarba sau
frunze si flori. Pastati iarba si pentru a realiza un culcus in
care sa asezati oul. Daca aveti rabdare si indemanare, puteti
decora ouale cu desene sau puteti scrie pe ele numele
persoanelor invitate la masa; alaturi, in farfurie, asezati
cateva bomboane colorate in forma de oua.

Cuiburi de flori
Transformati florile deschise in adevarate cuiburi
decorative. Puteti folosi lalele sau trandafiri, mai ales daca
acestia din urma sunt parfumati. Taiati tulpinile foarte scurt
si aranjati florile in vase cu apa.

Ora ceaiului
Canile de ceai de pe vremea bunicii pot deveni vase
perfecte pentru mici aranjamente florale de primavara.
Puneti inauntru apa sau burete pentru flori (se gaseste la
florarii) pentru a tine tulpinile la un loc. Pasul urmator este
sa aduceti flori din gradina sau cumparate de la piata si sa le
aranjati in cesti dupa cum doriti. Alegeti plante cu flori mici
cum este lacramioara, zambila, etc., pentru a se potrivi cu
dimensiunile cescutelor.

15

Iepuri si flori
Masa de paste este plina cu iepurasi mici de portelan, locul
central ocupandu-l vaza cu iepure si cu flori mov. Pentru ca
tot aranjamentul sa nu devina apasator, gama cromatica este
simpla. Folositi flori proaspete, sau, pentru un aranjamentu
mai simplu, alegeti ghivece cu flori.

Iarba si oua de Paste


Alegeti un ghiveci de teracota sau un container din plasa si
metal, umpleti-l cu pamant de flori si plantati cateva
seminte de gazon cam la 3 mm sub nivelul pamantului,
dupa care udati bine. Asezati vasul la soare si udati la
fiecare doua zile. Iarba va creste in 5-7 zile. Cand va creste,
puteti aseza prin iarba ouale colorate de Paste.

Aranjament de Paste cu lalele


Lalele sunt flori care stralucesc pur si simplu prin
frumusetea si personalitatea lor, mai ales aceste lalele
patate; un mare atu este ca ele continua sa creasca si dupa
ce au fost taiate. In exemplul alaturat, tulpinile au fost taiate
scurt pentru ca florile sa stea adunale la un loc, intr-o masa
galbena cu rosu.

16

Un aranjament de primavara
Liliac, iris siberian, bujori si flori de fasole ornamentala
sunt ingredientele pentru acest aranjament floral parfumat.
Exuberanta buchetului reiese din combinatia de culori
intense. Pentru a se mentine mai mult timp, taiati liliacul
exact cand florile incep sa se deschida.

Aranjamente n stil olandez


Multe dintre cele mai populare forme de aranjament floral occidentale sunt creaii ale artitilor olandezi.
Acetia au elaborat forme noi, care ulterior s-au rspndit i au devenit clasice.
Un foarte cunoscut stil de aranjament, care are origine olandez, este cel n care florile sunt
grupate ntr-o mas compact de form conic (figura de mai jos)

Aranjament conic in stil olandez


Se folosesc Cteva tipuri diferite de flori care se fixeaz fie n straturi concentrice aranjate pe vertical, fie
n spirale succesive. Acest stil de aranjament este foarte evident la pomii de Crciun (fig. 1). Este deosebit de
decorativ i uor de plasat n interioare datorit formei sale compacte.

17

Figura 1 - Pom de Crciun

Figura 2 - Aranjament cu tulpini paralele

ntr-un alt tip clasic de aranjament olandez, florile sunt fixate n poziiile fireti de cretere, cu
tulpinile paralele i distanate unele fa de altele (vezi fig. 2). Asemenea aranjamente se bazeaz pe jocul
dintre planul orizontal de flori fixate la fel de compact i aproape de gura vasului i liniile verticale paralele
descrise de tulpini nalte i drepte.
In general, n stilurile de aranjament olandeze, indiferent de tipul lor, mare parte din tulpinile mai
lungi sunt poziionate paralel, iar florile sunt grupate compact.
Multe dintre aranjamentele florale folosite n interioare ca piese centrale de decoraiune sunt
realizate n acest stil compact, n care florile sunt grupate relativ strns.

B I B LI O G RAFI E

1.

OLIMPIA ALINA IORDNESCU Plante de interior i art floral


Editura EUROBIT Timioara 2004.

2.

VIOLETA UIU Ikebena Editura Cartea de buzunar - Bucureti


18

WE B O G RAFI E
3.

http://www.dacia.edu.md/ro_dacia/activitati/bucataria/deseatnicov/Organizarea_
deservirei.htm

4.

http://121.etp.ro/content/show_article.php3?article_id=609

5.

http://www.fioriweb.it/corsi.htm

6.

http://www.mastrofioristi.com/pagine/intro.html

7.

http://www.szirom.hu/adventikoszoru.php?from=12&count=6

8.

http://www.aroid.org/genera/anthurium/

9.

http://facultystaff.vwc.edu/~presslar/CultivatedAnthurium/AnthuriumFarm.htm

10.

http://planteinteriorexteriorseminte.incasa.ro/Plante_interior_exterior_Seminte_5
39_1.html

11.

http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/plante.php?id=2

12.

http://www.florariavioleta.ro/informatiiutile.html

13.

http://www.gradinisiplante.ro/sc_frunze.html

14.

http://www.egradini.ro/plante/begonia/begonia.htm

15.

http://www.egradini.ro/plante/plante.htm

16.

http://ingrijireaplantelor.gradinamea.ro/Ingrijirea_plantelor_543_1.html

19