www.dacoromanica.

ro

(464A //1 tt44011400V4444444r. otte yhu

OA
tx'tfv4
G. IONESCU NICA

DACIA SAMSCRITA

ORIGINA PREISTORICA
A

BUCURETILOR

TARA MANASTIRILOR.
TOPONIMIA DACA.
CETATEA DAMBOVITA.

94

www.dacoromanica.ro
;...BUCUREVPI-

G.

I ONESCU-NICA

DACIA SAMSCRITA
,

ORIGINA PREISTORICA
A

BUCURESTILOR
--C1421-01.-

-BUCURES TI-

1945
www.dacoromanica.ro

D-lui MIHAIL VULPESCU

Prof. la Conservatorul regal de marled din Bueuresti

V'arn Prom's o-conferinfi asupra originei orcfului

Bucure$ti. Dacii aveau cultul lateral cuvantului dat.
Ea sant dac. Vet prezint $i dedic, ca semn de mullet"
dragoste prieteneascei, -conferinfa promises. Este numai lumina $i adevcir, care cere luminarea timpului

preistoric al Bacurestilor. Azi, cu ajutorul limbei

Dacilor, se poate face aceas!a luminare, daces Romanta, scuturat de idei preconcepute, vote sa tie
tine a fost, ce este $i ce poate si trebue sa fie. De
o canzdatei qi.cs visit actul de na$tere fi cartea de
identitate cu care se poate prezenta la masa verde
a incheerei viitoarei pact mondiale fi cu care ifi
poate justifica i sustine unele dreptuii nafionale,
istorice $i preistorice. Salmoksi a spus ca Dumnezeu este lumina ; $i lumina adevar ; adcvdrul e
dreptate; $i dreptatea Dumnezeu". Daces viitoarea
pace mondialci se va baza pe lumina, adevar i
dreptate, atanci Durnnezeu este cu Romani, urma$i
ai Dacilor. Noi, scorrnonitorii trecutului, facem voia
lui Darnnezeu, adicci lamina $i adevdr. Dreptatea

reirndee sa o facet' cei care vor fine seama de lumina

i adevar, adicci de Darnnezeu.
G. IONESCU-NICE

www.dacoromanica.ro

Studiile acute pentru descoperirea limAPEL.

bei Dacilor, si asupra originei si vietei poporului dac
si poporului roman, rezumate Intr'un ciclu de 7 conferinte, se cer, de interesul stiintei si neamului romanesc, a fi date publicittttei.
Autorul for nu dispune de mijloace. Cine voete

s sprijine aceasta publicare, este rugat a ne Incanostiinta, pe adresa : Profesor Mihail Vulpescu, Splaiul Unirei 78 Bucuresti, Telefon 4.04.39.

www.dacoromanica.ro

1.

I
In luna Mai 1945 se Implinesc 50 ani de and

Niculae Gr. Filipescu, primarul oraoului Bucureoti, a

Insarcinat pe profesorul G. IonescuGion sa scrie

Istoria Bucureetilor ".

Aceasta istorie a fost scrisa in patru ani gi cinci

luni. Ea este o opera de multa valoare fj tiinti fi cal

oi

literara. Arata tot ce se putea arata, pe baza de dovezi istorice, In anii 1895-1899. Alta istorie mai buns,

mai puss la curent cu progresele otiintei, in ultimii

50 ani nu s'a scris.
Istoria Bucureotilor scrisa de G. Ionescu-Gion frisk
este incomplete, pentru ca nu arata origina Bucureotilor. Despre aceasta origina ne da numai legenda
Ciobanului Bucur 4i a Bisericutei Bucur, de pe main!
considerata ca act de nastere al oraDambovitei,
oului Bucureoti.
Cine a fost ciobanul Bucur eau acel Bucur de la care
ioi trage numele oraoul Bucurefti, nu stabileote.
Nu stabileste nici origina yi intelesul numelui

.Bucur', pe care 41 crede de origina slava.

.Istoria Bucureetilor", ca data istorica, incept

cm

navalirea Tatarilor In Bucureoti, in anul 1241, of apararea Bucureotilor de Basaran Ban.

Cine a fost acest Basaran Ban i ce cauta el la

Bucureoti, nu ne precizeaza. Arata parerea lui Hagdeu, care crede ca a fost un Basarab Ban.
Anterior anului 1241 domneote Intunericul.
In acest intuneric sta ascunsa origina Bucureotilor.
Fara risipirea Intunericului nu se poate vedea aceasta
origina.

www.dacoromanica.ro

Intre aceastA origin& gi istoria Bucuregtilor, poate

a& fie ai o epocA oreistoricci" a Bucuregtilcr, case sa.

-prezinte aspecte care ea intereseze nu numai viata

orasului Bucuresti, ci gi viata neamului romanesc.
Posibilitatea risipirei intunericului preistoric azi exista.
Ea ne vine, In prim rand, de la descoperirea limbet
poporului dac-carpatic, considerate pierdutA panA in
luna Februarie 1944, rand ea a fost espusa intr'un
ciclu de 7 conferinte publice, la Ateneul Antim Ivi.

reanu, din Bucuregti, de descoperitorul ei, sub titlul

_origina si limba Dacilor i Romani for'.

Oragele, ca gi oameni, au o stare civila, care

incepe cu actul de nagtere.
Acest act de nagtere poarta numiri, care, pentru
orage gi tars, se zic ,toponimice.
Numirile se confunda cu insl.gi actul de nagtere.
De aceea cine se ocupa de origina unui orag trebue,
in prim rand, sa aiba in vedere numirea oragului.
Numire poate fi mai mutt cleat un nume. Poate
2.

fi

chiar o istorie. Mitologia legate

de

numirile

unor orage, cetati, tari, ne dovedegte aceasta importanta deosebitA ce poate avea o numire toponimica.
Ca sl stabilim origina oragului Bucuregti trebue ski
ne ocupam intai de numirea lui.
Legenda spune ca intemeetorul Bucuregtilor s'a au.
mit Bucur.

Bucur poate fi numirea onomastics, gi poate arata

gi o profesie oarecare.
.Bucur" in limba daca, inseamnA ,cioban trecatoe,

,cAlator' spre locul de ernatic, cu turma lui de oi.

,,Bucure, in limba daca, inseamna locul de odihnA
el de tntalnire al ciobanilor care, coborand din munti,
trec la ernatic, cu turmele, hand drumul DunArei, pe
care, in timpurile Dacilor, o treceau totdeauna, in
dreptandu-se spre Marea cu clime dulce.
In aceasta Buena".
oprirea hind rate o data de
www.dacoromanica.ro

durata mai lungs, .Bucuri- 15i faceau colibe provizorii, de stuf sau trestie, si stane.
Aci se Intelegeau asupra alegerei locului de ernatic
ei se intovarasau pentru drum, pans la Intoarcere.
Bucurile erau stabilite mai des pe langa riurile $i
lacurile cu apes curgatoare, bogate In peste, raci, scoici,

trestie ei papura.

Lacurile asigurau ciobanilor o hrana buns $i tot ce se

cerea pentru stabilirea ei Intretinerea unei sane. Cu

cat erau mai mari ei mai bogate, cu atat stanele asezate pe malurile for erau mai numeroase, mai ales
cand Bucura, campia pasunata din jurul lor, era indestulatoare pentru turmele de oi. Cea mai bogata In
lacuri $i cea mai populates Bucura pe timpul Dacilor,
In campia Munteniei, era cea dintre raurile Dambovita, Colentina ei Ialomita din Nordul jud. Ilfov. Colinele sau damburile acoperite de paduri cu luminisuri

sau Inconjurate de campii bune ca pasune, serveau,

In lipsa de munte, de garadeva", adica de locuri de
rugAcine. Pentru a ne convinge de acest fapt este
destul "a privi harta Munteniei sau a judetului Ilfov,
anterioara canalizarei raului Dambovita, care taie
Bucurestiul, adica anterioara secarei baltilor raului
Dambovita. Aceasta harta ne arata manastirile nu.
meroase din Bucure$ti ei din jurul Bucurestilor, In
apropierea lacurilor care asigurau hrana calugArilor.
Toate aceste lacuri, ca ei colinele sau damburile
pe care se asezau stanele ei manastirile, purtau ate
o numire. Fiind vorba de timpurile ciobanilor daci,
aceste numiri erau toate dace. Multe din ele s'au
pastrat pane azi, fie In forma for originara, fie sub
o forma evoluata.
Putem da peste ele dace be cautam.
Aceasta cautare este usoara pentru tine cunoaste
limba data ei legile ei evolutive ei poate deslega to_

Donimia carnatinA Ri ha ',anima nary

, www.dacoromanica.ro

PC1+0_ d nrot

0;

Pentru cii este vorba de oragul Bucuregti gi de Buearn Darnbovitei, gi pentru e# Bucuregtiul de alts data,

eel anterior canalizirei raului Dambovita, nu avea

nici aspectul, nici tntinderea celui de azi, ne vont
cups. de Bucuregtiul de alts data, gi de cea mai
veche toponimie a lui.
Bucuregtiul modern a Inceput sit stearga orice urin
a vechiului Bucuregti, mai ales ca toponomie. Podul
Mogogoaia a devenit Calea Victoriei. Mahalalele as
devenit cartiere sau sectoare cu numiri noui. Ulitele
as devenit strade gi bulevarde.
Bucuregtiul de azi rupe orice legatura cu trecutul
lui tndepArtat, pe care 11 arunca In besna uitarei pentru a satisface, temporar, vanitati, care, pentru viata
socials a Bucuregtiului, nu ese din comun gi nu Inseamna ceva care sa merite sacrificarea amintirei trecutului lui Indepartat.
Bucuregtiul vechi, esceptind bisericile gi numirile
citorva mahalale, a disparut. In locul unui crag pitoresc, patriarhal, avem un crag cosmopolit, tnchinat

vitelului de aur, speculei pe care tio striga fiecare

bloc ce iti iese to cale. Bisericile, care alts data predominau oragul, azi dispar tntre blocurile cu 10 12
etaje, cu ele disparand gi caracterul cregtinesc al Bu-.
curegtiului, privit de departe, de dincolo de bariere.

Dispar curti; dispar gradini; dispar plantatii. In locul for apar pereti gi iar pereti, flea caracter gi fara
suflet, care nu au nici o legatura cu trecutul romanese sau dac al Bucuregtilor, gi In special cu viata
spirituals gi religioasa, specific romaneasca sau deer/.

Ruperea cu acest trecut trebue sa ne ingrijeasca,

caci ea poate fi fatala nu numai oragului, ca expresiune de viata romaneasca, dar gi neamului romanesc.

Reluarea legaturei cu trecutul, prin scoaterea lui

la lumina, ar putea sa aiba urmari bune, urmari tn.
npnfria gullet ai asnlratirmi qnriale
www.dacoromanica.ro

viaNt
a

,6.

:.

.
........
e
' ,,,-. -...
6:
.
:

...

i E'

of

/'^;eq.)
((tb,
%

2i

e
5,7c. i
tt0

n1

0;

d
7

'4v

9/ao,

Fiej.

Piaui

1,1 e PAp 5

)ipuod

www.dacoromanica.ro

10

fapt, am putea fi mai tari in lupta pentru pastrarea

individualitatii gi existentei neamului romanesc gi a
tot ce accentuiaza aceasta individualitate gi independenta, ca individ gi colectivitate etnica.
3.
Am spus ca actul de nagtere al Bucuregtilor
41 poate forma toponimia oragului gi a Imprejurimilor
lui.

Sa cercetAm aceasta toponimie. SA privim planurile oragului Bucuregti, incepand cu cel mai vechi plan

existent, care are data 1776, caruia ia urmat un plan

cu data 1842, altul cu data 1846, altul cu data 1871
gi In fine, cel mai nou, cu data 1943.
Dupe aceasta sa cercetam campia sau bucura" care
incadreaza. oragul Bucuregti gi legAturile acestei nbucure" sau campii cu restul tariff.
Prima numire toponimica peste care dam este chiar
numirea Bacure#P.
Sa ne ocupam de aceasta numire. SA.i stabilim origina gi Intelesul originar gi evoluat, daca acest inteles a evoluat.

Pentru a stabili origina numirei Bacareti" este

nevoe s5. vorbim putin despre origina daca a Roma-

nilor gi despre origina indiana a Dacilor carpatici,

gi sa presupunem ca cunoagtem limba daca originara
gi evolutia ei.

Pentru aceasta am sa va rog sa faceti cu mine un

voiaj de placere pang In India nordica, In regiunea
muntilor Himalaia gi a fluviilor Gauge gi Indus.
Aci, incepAnd dela gura Gangelui, vom da peste
provincia Daka, provincie mare, avand capitalA orasul

Daka, poate cel mai vechi orag al ei, ai carei locuitori se numeau Daki, ca gi locuitorii provinciei.

Din Daka sa lua'm spre apus, pe valea Gangelui.

Pe aceasta vale dam peste orasul Patna, capitala provinciei Bihara.

La nord gi apus de Bihara gi Patna se Intinde marea provincie Uda,

adica a raurilor care se varsa trt,
www.dacoromanica.ro

11

Gauge, is vorand din muntii Himalaia. Aci putem face

cunogtinta cu Udi sau Uzi, adica locuitorii provinciei
Uda sau Uza si dam peste oragele : Delhi, Rampur gi
Sirnla. Mergem mai departe, spre apus. Intram in pro.
vincia Indiana Penciab, adica a celor cinci ape sau
rauri care formeaza fluviul Indus. Numirea Penciab,
de azi, este o forma evoluata a numirei originare

Pancaoas", care este numire compus5 din pance ,

cinci si apas" ape sau rauri. Prin evolutie, timp de
7-8.000 ani, aceasta numire originard a devenit :
Pancapa, pancap, pancab, pancav, pancau, pancou, pancu,
pacu, bacu, bocu, bucu,

celor cinci ape, adica

insemnand cioban din provincia

pancab, pancav,

pancau, pacciu,

bacou.

Dupe cum vedeti, prin evolutia cuvantului Pan.

capas, gasiram Bacon". .

Din forma Baca' , substantiv, cu sufixul adjectival
na, s'a format adjectivul substantivat, bucuna, cioban
din Pencib; care, prin evolutia fonetica si de inteles, a
devenit, schimband pe n In r,
bucura,
rotacism

din care a exit si Bucur, cioban, nume propriu, gi

Bucura, campia Bucurului, campie in care se previa
Bucur, spre asi odihni turma cand coboara de la
munte la Mare, pentru ernatic.
Aflam deci origina numirei Bucur si a numirei Bucura, ba gi ceva mai mutt, gi origina Bacaului, care
este cam departe de Bucuregti, dar este tot in Cara
Dacilor Bucureni sau ciobani.
Mai daduram si peste cate-va numiri onomastice,
foarte obignuite la noi, Romani, ca Pancu, Bacu, Bocu,
Bucu.

SA mergem mai departe, ca s dam si peste Bucu-

re$ti".

In limba daca a sta", a te opri, a te aseza, se zice

.sta'. forma verbala infinitiv. Prin evolutie, infinitivul substantivat, sta", a ajuns sa insemne sat,
comuna,

tArg, orao, oprindwae la acest Inteles, adica

www.dacoromanica.ro

12

ele oras. Pus, ca sufix, la coada unui substantiv, car

Bucura", da Bucuraste adica oraful Bucurei.
Prin evolutie, Bucurasta a devenit: Bucureste,Bucuresti, Bucure$ti, adica orasul din Bucura, orasul Bucu
rei

Aceasta numire prin adjectivare cu sufixul dacuan",.

a dat Bucurastana", adica locuitor din orasul Bucu.
resti, Bucurestean. Prin evolutie: Bucurastana, Bucurestana, Bucurestan, Bucure$tean.
Am dat peste ce cautam, adica peste origina

numirei Bucure$ti", gi peste tntelesul acestei ntreiri.

Am umplut primul gol lasat de G. IonescuGion In
legatura cu numirea orasul nostru, Bucuresti.
Bucurastana se poate confunda cu Bucurastana
stinele Bucurei.
Ce ne spune, din punct de vedere istoric sau preistoric, aceasta numire ? Ne spune ca la origina Bucurestilor sta Bucura DAmbovitei in care erau stanele
Bucurilor, asezate Intre raul Dambovita si lacurile
raului Colentina.
Aceasta inseamna, in parte, confirmarea legendei
originei orasului Bucuresti, cu o mica rectificare, $i
anume ca numirea vine de la campia sau bucura.

Dambovitei, nu de la ciobanul Bucur, care $i.a luat

si el numirea de la Bucura", In care se oprea ca
pentru ca avem In limba romana,
cioban calator,
evoluata direct din limba daca originara, si numirea
toponimica Bucureni*, care inseamna locuitori din
campia zisa Bucura, nu din orasul Bucuraste sau
Bucuresti'. Bucureni sunt sau mai vechi de cat Bucuresti, sau locuitori din Imprejurimile Bucurestilor,
din Bucura acestui oras. Mai logic, ar Insemna locuitori ai Bucurei, anteriori formarei orasului Bucu.
resti.
4.
Cand $i cum a ajuns Bucura Dambovitei ste,
adica orag? Inainte de a deveni sta, nu a trecut prin
fazele formarei www.dacoromanica.ro
unui eras ? De sigur ci da. Sa au.

13

tam aceste faze in toponimia interns a BucuregtilorIn aceasta toponimie interns gasim o numire, care,
pentru cine tie limba daca, atrage imediat atentiunea. Aceasta numire toponimica este a unei mahalale : Tirchilefti.

Ea inseamna Tdrgul orasului tarot ", $i arata ca

tdrgul hirer a precedat formarea oragului Bucuregti
sau oragului tarei.
Presupun ca Dvs. ati audiat cele 7 conferinte ale
mele, in care am aratat cum s'a nascut, format gi
evoluat limba Dacilor gi in special numirile toponimice ale Romaniei marl, care sunt Coate dace.

Presupun ca gtiti ca Targovifte", numire data ca

tip de toponimie slava, este cea mai pura numire
daca, compusa din patru cuvinte radicale sau radacinale, gi anume taran, go, ovi, sta, insemnand : cereale, boi, oi, gi orag. Puse impreuna dau: taran-go.
ovi.sta, adica oragul cerealelor, boilor gi oilor, orag
cu targ, ca gi Tirchilegti. Prin evolutie, Tarangovista
a devenit Tar-go-vi.sta, tango-vi.ste, tor-gc.vi- ;le, ter.
go-i-ste.

Cred ea ati auzit la taranul roman gi forma

Tdrgoiste, pe care ,slavigti" o traduc prin targul

oastei", s'o potrivi, nu s'o potrivi.
Fara sta" In coada, Taragovista a ramas sau a fost
taragov, targov, Jargon. targu, targu, insemnand piata
cerealelor gi boilor, targ, care putea sa fie gi periodic
gi statornic, dand nagtere micilor orasele numite azi

de not fdrguri".
Stim scum ce ineeamna tare 5i targovifte". Sa
revenim la Tirchilegti* Sa refacem forma originara
a acestei numiri, inlocuind vocalele gi consunele evoluate cu forma for initials. Facand aga Tirchilegti devine: tar-ga-la-sta, -tar- gale -ste. Tar este forma scurta

a lui taran, cereale. Ga", este forma originara a lui

gay, goy, gou, go, bou. ,,La" inseamna Cara, forma evo-

luata din alaia, ala, la, Sta" stim ce este gi ce inDeci forma originara a numirei
seamna, ca sufix.www.dacoromanica.ro

It
Tirehile#i este Taran.ga.la-fta, tar-Lfa-!e.ste, 11r-ghele-sti, ttr-ghi-!e-sti,

Vocala a, cu care se vocaliza la origina on -ce radacha consonants, a evoluat precum urmeaza, in formarea cuvintelor : a, e, i; a, o, u. Aga se esplica evolutia: tar-2a-la, ter-ghe-le, tir-ghi-le, tir-chi-le, care cu
sufixul sta, ste, sti, a dat pe Tirchilesti, Intai targul
Wei 5i apoi oragul tarei, sau oragul targ de cereale,
boi gi oi.
Tragand concluzii istorice din aceasta numire toponimica, zicem ca stanele bucurei, sau exact un

grup de stane din bucura Dambovitei, a devenit o

agezare stabila, un targ gi apoi un crag, cu numele
de Tar gala, Targala-sta Tirghilesti, Tirchilecii.
Acest Tirchileqti, din punct de vedere economic,

comercial, a putut fi origina orasului Bucuregti, and

el s'a desvoltat gi prin intindere s'a unit cu alte age zari ciobanesti sau sate ale Bucurei Dambovita, aga
cum se petrec lucrurile gi azi, and se alipesc continuu oragului Bucuregti comune vecine, de a ajuns
Bucuregtiu pang in rAul Colentina $i lacurile lui.
Albia raului Dambovita, ca gi a raului Colen.
5.
tina, era inundabila. Pentru a nu da apele peste stAnele lor, ciobani din Bucura 15i agezau stanele pe colinele, damburile sau dealurile care limitau albia raului Dambovita, din spre rasarit, dealuri care re timpul Dacilor, erau alese, in lipsa de munti, ca locuri
pentru facerea rugaciunilor obgtegti. Se 'tie ca Daci
nu aveau biserici gi ca 15i faceau rugaciunile pe var.
furi de munte sau de dealuri, gi a dela acest fapt,
preistoric pentru Bucuresti, s'a luat obiceiul, in timpul Cregtinismului lui Isus Cristos, ca bisericile sa
se faca pe o 4nalkime, colina, deal sau munte. Mai
toate manastirile gi bisericile vechi ale tarei gi ale
Bucuregtilor sunt acute pe dealuri gi In munti.
Fiecare colina, deal sau (iamb pe care ciobanii tgi
agezau stanele,www.dacoromanica.ro
grupandu se dupes localitatea din care

15

veneau, din munti sau din Ardeal, purta o numire.

Aceasta numire era de obicei a satulti, vai sau mun.
telui din care veneau ciobani $i se stabileav, fe mporar
sau definitiv, In bucura.

Putem stabili cu toponimia interns a Bucurestilor

acest fapt.
In toponimia interns a Bucurestilor se gasesc mahalale vechi cu numiri dace, de pe timpul pastoriei,
care ne dovedesc gi locul de origini al ciobanilor
a$ezati cu stanele pe anume coline sau locuri, $i profesia unora dintre ei. Aceste numiri vechi, bucure$tene, sunt : Delea veche, Olteni, Gorgani, Fagadau, Jarcaleti, Dichiu.

Mahala" este cuvant dac. Inseamna multime adunatei la un /oc". Numirea Delea este forma evoluata a

numirei Dalaia, Dalai, Delai, Dela, Delea, insemnand

tara Dailor sau Daia, numire data In special regiunei
raurilor Tarnave $i Olt, din Ardeal, Dai Lintinzandu.se dealungul Carpatilor Nina. in Banat, $i In Oltenia, care se numiau Impreuna, Maha-daia, Maha.dia,
Mdza-dia, adica Daia mare sau Dacia mare. Numirea

Delea arata pe ciobani de pe Olt $i Tarnave.

Mahalaua Olteni, era a ciobanilor Olteni, din Ar
deal, din muntii Bara-Olt.
Mahalaua Gorgani, este a ciobanilor din fora munMors zisa Garga, Gorga, Gurga Gurgu, Gurghiu, Gurgiu,
Giurgiu. Numirea Gorgani este adjectivul gorgana sub-

stantivat, insemnand om din gorga sau din munte.

Gorgan, la plural Gorgani. Dupa gradul de evolutie,
Gorgani sunt mai vechi, mai de mult veniti la Bucure$ti de cat Gurgui sau Giurgiui, deveniti Giurgiuveni

and s'au stabilit pe Rama.dana, pe Dunarea romaneasca sau a Ramilor.

Deci Gorgani, la origins, au fost ciobani din muntii
Gurghiului, din Carpatii orientali, In hotar cu Moldova. Ei au venit pe valea Oltului $i a Prahovei fmwww.dacoromanica.ro

16

preuna cu ciobani Olteni din muntii Bara olt, adica

muntii Oltului ciobanesc.

Jarcaleti i mahalaua lor, poarta o numire foarte

veche, daca, tnsemnA.nd cei din muntele focului`, la
origina. Mai apoi, prin evolutia Intelesului, pazitorii
focului sacru $i pAzitori de noapte ai orasului sau
tArgului, sau Davei, cum se numiau comunele, targurile $i orasele dace. Jar-cala, in limba daca inseamna."

jarur sau focul muntelui". Jar-cara-na, jar- Galata,

jar - Galati, jarcaleti, jarcaleti, prin evolutie, pAzitorii

focului sacru, luminelor in timpul noptei, pAzitori de

noapte. Ce era focul muntelui sau muntele focului,

vom vedea cu alts ocazie.
Mai avem o numire de mahala in Bucuresti, care
prezinta un deosebit interes: Fagadau. Aceasta nu.
mire, tradusa In romaneste, inseamnA dame, orasul,
mahalaua Dacului sau Dacilor, $i, In acelagi timp,
biserica Dacilor, prin biserica inteleganduse dealul
sau muntele sacru pe care faceau Dacii rugaciunile.
In apropiere de mahalaua FAgadau, se gAse$te ,Biserica Dichiu", adica ,Biserica Dacului".

Amandoua aceste numiri ne vorbesc de o epoca

anterioara nagterei lui Tsus Cristos $i a aparitiunei
Crestinismului.
Sa dam origina filologicA a acestor numiri.
Fa-ga-da-u, este forma evoluatA, fonetic, a numirei
dace: Da-ga-da-va, Fa-ga-da-va, Fa-ga-da-v, Fa-ga-da-u,
insemnand Da-ga, Da-ca, adica Dac, $i Dava", ora$ul

stabilit in jurul unui Dava sau Deva, numit deal,

destinat rugaciunei religioase. ,Deva", este forma redusa a numirei Garadeve, munte sacru, munte templu, munte biserica, altar.
.
Orasul ,Deva ", din Ardeal, vechi crag dac, la origina era ,Gara-deva", muntele cerec, sacru, templu,
Daci, pur spirituali, neavand temple sau biserici zidite.
Dichiu" este forma evoluata fonetic a numirei
www.dacoromanica.ro

17

,Dakia", care a dat pe Dakiu, Dekiu, Dikiu, adica omul

-sau Dacul din Dacia.

Din Dakiu s'a format si Zakiu. Zakiu este numire

ofloraasticA romaneasca. Prin evolutie foneticA: Zakiu.

6.
In Bucuregti, In afara de numirile mahalalelor,
mai avem gi alte numiri dace. Avem numire a strazilor,
numire Pod'. In limba daca; Pada, Pad, Pod, in-

seaukna drum, trecere. Avem Podul Mogwaia, Podul

Targovi$tei, Podul Hereistriiu, Podul Targului, Podul
Pantelimon, etc.
Mogo$oaia, Torgoui0e, Herastrau, large, sunt numiri

dace, de care ne vom ocupa cand vom cerceta toponimia imprejurimilor Bucuregtilor, ele aratand agezaxea ciobanilor olteni, mocani, barsani, munteni In
Bucura Dambovitei gi pe drumurile care legau Ardealul cu Bucuregti; Bucuregti cu DunArea, gi Dunarea cu Marea.
Din toponimia proprie Bucuregtilor, adusa de ciobani daci gi dai din Ardeal gi muntii Carpati, putem
trage concluziuni sigure asupra originei Bucuregtilor,
care vor fi 1ntArite gi inmultite cand vom cerceta
toponimia Imprejurimilor Bucuregtilor gi a drumurilor

pe care Dai gi Daci coborau din munti, la camp gi

_

Dunare.
Aceste concluzii ne spun ca Bucuregti lei au origina in stanele Dacilor agezati In Bucura Dambovitei; c5, aceste stane s'au stabilit In aceasta Bucura
cu mult inainte de nagterea lui Cristos, anterior anu-

lui 4000 a. Cr. Ca inainte de Cristos ele sau unele

din ele au devenit mahalale, targuri gi dave, adica.'
agezari de mase populare dace, sate sau comune; el
grin contopire succesiva aceste agezAri au'dat nagtere
-aaragului Bucuregti, inainte de anul 1241 d. Cr. cand

.documentele istorice, cercetate de G. Ionescu.Gion,

pomenesc prima oars de Bucuregti; ca acest Inainte
.de 1241" inseamna cu mult Inainte de Isus Cristos,
pe care ne-o di forma evolutiva a
4upe indicatiawww.dacoromanica.ro

18

care
ne aratA o vechime de peste 3500 ani inainte de Cristos, data la care Pelasci, adica Paluki, Balcki, Valaki.
numirilor dace: Drier], Tirchilesti, Fag& fats,

Valahi, Vlahi, zigi gi Daki, Dasi gi Aramani, Azumini,

Armini, Armdni gi Cinciari, Tinfari gi .Sind gi Pindi gi

Magadani, Makedoni, gi Dana li, gi Dradari, gasiti

de istorici apuseni in Tesalia, Grecia gi insulile MArei

Egee. Ei sunt gAsiti in aceste locuri gi de Ionieni, pe

la 1600 tnainte de Cristos, gi de Dorieni, pe la anul

1200 inainte de Cristos, formand o populatiune deasa
in Dasalia sau Tesalia, adica tara Dasilor sau Dacilor,
in Tracia, adica In tara Tara.dacilor, Tradacilor, Traci lor,
evolutiv,Insemnand Daci agricultori, gi In Rumelia,

Cara Rumani lor sau Dacilor ramani, romani, rumari,

veniti aci din Dacia danubiana, zigi gi ram!, romi, rums.
Presenta Tracilor In Peninsula balcanica o con-

firma gi prezenta lor in Bucura Dambovitei, unde ti

gasim In Dealul Cofrocenilor, care inseamna Dealul
Tracilor.
,,Cofroceni", este numire evoluata din Carafraca.na,

Csrfrocana, Cs-froca-n, Co.fro.c.zn, Co.fro-cean, Co.

froceni, muntele sau Dealul Tracilor.

Gasirea cuvntului alma, alai, ala, la, ca sufix sau

In corpul numirilor toponimice, confirms o vechime
anterioara anului 3500 a. Cr.
Din Tara.daka-na, Tra.daca.na, Tra-ca-ra, Tra.ca-n,

adjectiv substantivat, insemnand Trac sau din tara

Tracilor sau Tracia, nea ramas in limba rcmAneascA
numirile Trocan gi Trocar.

lnchei cu toponimia daces din interiorul vechiului

Bucuregti, spre a trece la cea exterioara, din regiunea
lacurilor din jurul Bucurestilor, care au atras pe ciobani munteni In regiunea lor, prim bogatia hranei
pentru ei gi pentru turmele lor.
7.
Sa schimbam planul Bucurestilor din 1842 gi,
sA lulm pe cel mai nou, din 1943, adica s facem
sAriturA de 100 ani,
de la data planului cercetat pint
www.dacoromanica.ro

19

scum. Privind noul plan al Bucure$tilor, vedem ca in

delimitarea lui infra $i lacurile Beineasa, Her&strou,
Floreasca, Tei pi Fundeni, $i comune urbane neresedinte de judet : Bcineasa, Herfistreiu, Colentina $i Pantelimon.

Dincolo de lacurile facute de raul Colentina, spre

Nord-est, sunt lacurile Tancebesti, Snagov $i Ccildd.rufani, numiri dace evoluate, la origins fiin : Udancapa,
Danagava $i Cardarasana, In traducere romans Apa
adeincei, Balta rdului si Cdldarea rdului. Evolutia acestor
numiri dace este: Udanc-apa, utancapa, tancaba, la care

s'a adaogat sufixul sta, spre a da tancabasta, toned.

besfe, Tcincabefti. Danaga-ava, Zanagava, Zanagov, Zna.
gov. Car-dara-isa-na, Cal-dara-sana, Cal-dciro-san, Cal daru ,rani.

SA ne ocup5m de numirile toponimice care ne pot

-ajuta la stabilirea origenei $i vechimei ora$ului Bucuresti.
SA Incepem cu raul Colentina. SA-1 repunem In sta-

Tea lui originara prin revocalizarea radicals : Catontana. Sa readucem la origins consunele : Carandana.
SA traducem cuv5.ntul, care se vede ca este dac: balta

munteneasca sau a muntenilor, adica a ciobanilor

munteni.

In limba daca on -ce apa curgatoare cu suprafata

mare, Intins5, lac sau fluviu, se zice dana`.
Deci nnmirea originarA, dacA, este : Caran-dana.
Caran, adjectiv, munteneascci. Dana lac. Evolutia ei
a fost : Calandana, Calantana, Colentena, Colentina.

Aceasta evolutie nu se abate de loc dela legea evolutie fonetice a vechei limbi dace,pe care am expus-o
in timpul celor 7 conferinte pe care le-am tinut pen.
tru a arAta cum s'a nAscut, format si evoluat limba
daca pans a ajuns limba romAneasca de azi.
Lacul Beineasa, se vedc imediat ca este numire romana-daca. Ban-isa, In limba dacA. friseamnA refill Ba-

n alai' . Se vedewww.dacoromanica.ro
ca pe malurile lui a locuit vre-un ban,

20

sau ca lacul a foot stapling de vreun ban. Vom seas

avea ocazie si vorbim de acest lac si de ban.
Lacul Hercistrdu. Sa vedem daca rAspunde positiv la
tncercarea revocalizArei dupe legea limbei dace. Ha

rastrau. Sufixul au' este forma evoluatA a lui apa,.

aba, ava, av, au, du", Hu.
Sa readucem la originA consunele : Carastana-apa.

Traducere rani stana munteneasca eau a ciobanilor

munteni.Evolutie : Cara.stana -apa, Cara.stara.pa, Harastraba, Harastrav, Harastrau, Herestreu, Hera strati. Do-

vedeste o asezare de ciobani munteni.

Tei, Floreasca, Fundeni, numiri dace care nu ne

ajuta la stabilirea originei si vechimei Bucurestilor..
Gasim dincolo de delimitare :Pasdrea. Trebue sa-i dam
atentiune inainte de a termina cu alegerea toponimiei
cuprins5. in delimitarea Bucurestilor de azi.
Paseireas, farce determinarea felului de pasare, penfru orice roman Inseamna ori.ce sburatoare.

Presupunem ca este o numire de origins daca si o

punem la incercare. Revocalizam dupe felul intrebuintat mai sus : Pasara.
Pasara este cuvant dac, evoluat din Pancapas, cinci
ape, aceasta numire fiind a provinciei indiene Penciab,
la origins: Pancapas. SA vedem evolutia care ne duce

la Pasara, care trebue sa aiba forma Pacara.

Pancapas, pancapa, pancab, pancav, pancav, pancou,
panel', pact!, bacu, bocu, bucu. Pancapas, pancapa, pancap, panca, paca, baca, bocu, bucu.
Sa adjectivam forma evoluata Pace si Bacu", cu

sufixul adjectivant eine sau ,na". Avem : paca-na si

bacuna. Peste bacuna, bacura, bucura, am dat gi stim
ce Inseamna. Ne oprim la pacana, care inseamna cioban din Penciab sau din Pancapas. Ii cercetam evolutia fonetica : pacana, pacara, pasara, pasarea, cioban

din Penciab. Pacara, pecara, pecora, cu Inteles eve

luat : turma de oi. Pacara.na, pacora-na, pacurana, pa.
curara, pacurar, pdcurar,
cu tnteles de pastor sau ciobanwww.dacoromanica.ro

91

Pasana, pasona, pasuna, pcquncl, Opined, cu tnteles de

p &tune pentru oi.
Pase.tar, pas.far, pasfor, pdsfor, conducator de turra&
de oi.
Paca, paced, pecea, peci, pici, forma evoluata. insean-

nand cioban din Penciab sau din Ardeal. Peel, Picl,

sunt numiri toponimice in Ungaria gi Serbia.
Peci.ga, peci.ca, tara sau pamintul Pecilor sau Penciabilor din Ardeal zigi Bacuni sau Bdcui.
Ne oprim aci, de ei evolutia numirei Pancapas este
nesfareita. Pasara este deci cioban, nu pasare.

Forma acestei numiri, din punct de vedere evolutiv, arata o vechime mai mare de cat bucura", gi ea.
se urea pfina In mileniu 4-5 a. Cr. Deci ciobani din.
Pasara sau Pasdrea, care au ajuns gi in bucura Danabovitei, confirms o mare vechime agezarei Dacilor
ciobani in valea raului Dambovita ei in valea raului
Colentine, apropiate.
Nu departe de Pasdrea, In delimitarea planului,
actual al Bucuregtilor, gasim Pantelimon".

Pentru cel obignuit cu limba daca, de la prima

vedere etie ca aceasta numire este daca. Verificarea

se poate face imediat, prin revocalizafea radicals, ori
ginara : Pantaramana. Am dat peste un nume compus.
de veche forma daca.
11 descompunem in silabe, limba daca la origins fiind
monosilabica. Pan.ta-ra-ma-na. Cautam sa vedem daca
luate izolat aceste silabe an un inteles de sinelstatator,

Pan inseamna Ban, conducator, protector al unei colectivaitati omenesti. Este forma originara, deci cea
mai veche, socotita cuvant radical. Ta, luat singur, nu
are inteles. Luat cu ra, da pe tara, care Inseamna tars,
campie fertila, vale lata, arabila. Ma, prin situatia pe
care o are in cuvantul compus, trebue luat impreuni
cu na, care nu este sufix adjectival ci parte integral&
din cuvantul mana, care inseamna adapost, locuinta.
.

Si resorim cuvantul aga cum trebue : Pan-tara

www.dacoromanica.ro

22

manes. Sa.1 traducem: adapostul sau locuinta, sau reledinfa Banului Icirei.

Prin urmare Daci ciobani din camp aveau un ban,

care avea o regedinta pe apa Colentinei, care vazurAm

ca se mai numea si Banisa sau Baneasa, adica raul

Banului, care era si lacul Banului.
Nu care cumva acest Pan, devenit Bar, era stramosul Banului cere a aparat la 1241 d. Cr. Bucure$tii
contra Tatarilor, numit Basaran Ban?

Daca Daci aveau un Pan sau Ban la Pantelimon,

In mileniu 4.5 a. Cr. care avea o regedinta, care era
regedinta tarei sau campului, nu aveau ei gi o organizatie politica si administrativA, deci nu aveau ei si
o civilizatie a lor, care le impune aceasta organizatie?
Acest Panielimana nu devine ast.fel o confirmare a
spuselor istoricilor care arata ca Dacii aveau o veche
civilizatiune, care, sta la origina civilizatiunei aline ?
EKistenta numirei toponimice aineasa", raul Banutui, confirms intelesul dat numirei Pantelimon, rase.
dint:a banului tarei, Spun si accentuez acest lucru
pentru ca Pantaramana., cuvant compus, mai poate
fi $i alt lel descompus, $i anume; pantaramana, si sa
insemne punfea-ran2ana, trecerea ciobanilor rami, spre

Bucure$ti, $i de aci spre Giurgiu, larga care se gaseate Ramadana sau Rama-dana, adica fluviu sau Du-

narea ramana sau romans, pests care ciobani care

veneau de la Bucuresti treceau la Rus.Ciuc, adica la

,,Moara Ciacului" sau ,,Moara ciobanului din muntii

Ciucului. rus. In limba daca tnsemnand .moara".

Panic, pafa, pal" In limba daca Inseamna punte,
trecere peste o apa, un munte, un deal, etc. Car.pata
tnseamna munte cu trecere sau trecere peste munte.
Oceana panfa, la Elini Okeanos pofamos, In limba dad,
faseamna punted mdrilor sau oceanelor", ,,frecerea de la

marea Neagrd la marea Adriatic,' si de la marea Adrialied la matte: Ligartee, pe valea Dunirei, pe valea

.7Lului Sava $i pe valea fluviului Po sau Pad, care,

www.dacoromanica.ro

23

chiar dupe nume, este Pad, pod sau po, adia drum,,
trecere de la marea AdriaticA la marea Liguria.
.

Panta-ramana sau Panfelimon poate fi deci trecerea

sau puntea peste rau Colenfina, de gi importanta trecerei acestui rau nu este aga de mare in cat sa merite
o atentiune deosebitA. In ori.ce caz, daca i s'a dat
aceasta atentiune, atunci aci trebue sa fi fost un punct
de seams pentru Daci stabiliti la Panfaramana sau Pan.,
telimon.

Am dat peste numirea ramana". Sa ne oprim putin

la ea. Este nevoie de cote -va informatiuni, care ne
vor folosi in cele ce urmeaza.
Am &cut un mic voiaj In India. Am vazut provinciile nordice ale Indiei gi oragele for purtand toate
numiri pe care le gasim azi In Ardeal. Am gasit Daka%

care corespunde lui Dakias carpatia. Am gasit

Bihiraa, evoluat Bihar", care corespunde Biharei gi
Bihorului din Ardeal. Am gasit Patna, avoluat Patna,

care corespunde Pufnei din Romania, Moldova gi

Ardeal. Am gasit Dalaia si Data, care corespunde
aceloragi numiri din Ardeal gi Muntenia. Am gasit
Lida, Liza, ZIP, Uzi, care corespund Uzului din muntii
Moldovei gi ilzunu/ui dintre Bucuregti gi Giurgiu. Am
gasit Cinca.apa gi Cinca, care corespunde Cincului,.
mare gi mic, din Ardeal. Am gasit Sind gi Sinf, care
corespunde tuturor Sintilor, Sinilor, gi Sinfeyfilor gi
Sineifilor gi Sinaei din Romania.
Am gdsit deci, de la primpl pas facuf in India, origina
Dacilor carpafici.

Cum erau numiti acegti Daci indieni, to India gi la

vecinii for Chinezi gi Mongoli.
. Acegti Daci, In special cei din cele trei marl provincii de sub muntii Himalaia, de pe voile fluviilorGange gi Indu, erau numiti Da.ga, Doled, Dal, Rama,
Romani. Pali, Palasci, Paloki, Ba /ok!, adia: Daci sau
Fii cerului gi pamintului, Dal sau Fii Cerului; Rama
.

sau oameni plicuti gi sinato0, Raman,' sau oameni.

www.dacoromanica.ro
,

24

sanatosi, cu rumeneala In obraz, simplu: Rumen!, Pali,

oameni frumosi; Palasci, oameni cu ochi frumosi ;Bcr
laki, forma evoluata din Palacki, oameni cu ochi fru.
raosi.

Cele trei mari provincii, Daka, Lida i Penciab sau

Data, pentru ca erau locuite de acelasi popor de Pali,
oameni frumosi, care vorbeau aceeasi.limba .Pallea.
&sea", la un loc, se numeau Tribalia, iar locuitorii
acestei triple provincii se numeau: Tribali, Pelasci,
Pali, Bali, Rami, Ramani, cand erau considerati In totalitatea lor, nu pe provincii luate izolat. Dupe provincii erau numiti: Dad, Llzi, Dai, Cirki sau Clnci,
Cici, Sinti, Bihari.

Aceste numiri au fost aduse toate In Dacia carpa.

tica gi se pastreaza In mare parte si azi, fapt pe care
II puteti controla fara ajutorul meu.
Date aceste explicatii, revenim la cercetarea toponimiei care ne intereseaza azi.
Pentru a nu va obosi prea mult, am sa mai citez
numai cate-va numiri toponimice, care intereseaza
origina si vechimea Bucurestilor.
S.
SA ne ridicam pe Prahova, In sus. Aci gasim
comuna Balaca, numire daca. Stim ce Inseamna si vechimea ei, anterioara lui Isus Cristos.
GAsim Gargulata, varf de munte. Este numire coborata din muntii Gurgulul sau Gurghiului, devenit
prin evolutie fonetica Giurgiu.lui, numire de oras la
Dunare, la locul de trecere pesta Dunare a Cioba.

nilor care coborau din muntii Gurghiului, gi Ghergului.

Urcam pe valea Oltului si a Muresului, la rasaritul

carora se afla muntii Ciuc-ului. La apus de muntii
Hargbila, muntele Getului, se gAseste comuna Racal,
in limba daca rac, race, racea, ras, rasa, rosa, rasa, rut',
insemnand moard. In compunere de numiri toponimice
a dat: Comuna Rasa Ialomita, Racova, Rasova, Racea,
,Rena, Rasgrad, Rusciuc, Rust de vede, etc. InsemnAnd
www.dacoromanica.ro

-26

apa sau alai morei, ora$ul morei, moara Ciucului,

Mori le de pe Vedea, etc.

Intre muntii Gurghiului 4i Gherghiului se gasette

cemuna Remefea, $i nu departe de Remetea, spre alms,

iocalitatea Roman.

Remetea este forma mult evoluata din Ramadaia,

Zara Daiului rumen sau sinatos, voinic, etc. Evolutia t
Ramadaia, Ramada, Remeda, Remedea, Remetea.

Romuli, este forma evoluata din Ramalia, Cara Ramilor. Evolutia: Ramalia, Ramali, Roman, Romuli. Ro-

mutt, locuitori din Ramalia. Acest Round emigrat tel

Italia, pe ram! Rumon, azi Tibru, s'a numit Romuku-s,
dupe cum Ram, Rem, s'a numit Rem-us, iar raman, to.
man s'a numit roman-us, gi femeea daca, zeificata pen.
tru virtutile ei, s'a numit la Roma, Rumina sau Rumia,
.

In conferintele ce am tinut am stabilit cum si deeine s'a tntemeiat Roma, aratand locul de plecare ail
Dacilor carpatici care s'au stabilit pe raul Rumon, tn
Laths. In Sabinia, In munti Abruzi, etc.

Printre acesti Daci, Intemeetori ai Romei, au foss

multi Ram:Pala-dani eau Ladani, Lafani, Lafini din
bucura Dambovitei, din Delea veche, din Tirchilesti,

din Jarcaleti, din Pasara, din Pantaramana, care

vorbeau limba zisa nalica sau balica-baca, adica baca,

loci, bocea, vocea valah5, zisa gi latina boca sau vocea.
Romani, care erau Romani dela Pantaraniara $i R amadana, vorbeau limba latina, aveau cultures latina ei
civilizatie Latina, danubiama, care era paladand, pala-

data, Wind,

adica a Palilor din valea Danei

sau Dandrei, asezati pe muntele Palatin, forma evaluates din Pala=dana, Pala.fana, Pala.tena, Palaqina

fatal,

Pala -fin.

Latinisti nu se intreba de ce Romani erau romani

dar vorbeau lafinesfe? De ce erau Romani-Latini ? Ramani sau Rtmi-Latini $i nu numai Romani sau Latini 7

De uncle venea aceasta limba latina? Istorici si filowww.dacoromanica.ro

26

%eau latinegte cu 300 ani inainte de zidirea Romei.

Bucureyfi, tnainte de intemeerea cetA tei Roma,

era o incrucilare de drumuri, in care se legau Carp(' fii
cu Balcani, numiri muntii Hima, ai zapezei, gi Crimeia
9.

sau Cramu/ cu Italia, Valea raului Sava servea de bulevard Dacilor $i Getulilor sau Getilor, care erau tot
una, care mergeau in Africa, Libia gi Egipt, unde ajunsesera gi se stabilisers din mileniu V a. Gr.
Toata lumea cArturarA, care a vizitat apusul, a aflat

ca limba latina este de origina sanscrita. Toti latinisti au spus gi spun ca.' limba romans este limb& la-

tina. Dar nici un latinist nu a pus !rare limba latina

ei limba romAnA limba sanscrita, ca sa vacIA daca
doul cantitati egale cu a treia sunt egale intre ele,
sau daca gi limba romans este sanscrita". Daca ar fi
facut aga ar fi gasit de mult limba daca, pe care au
declarato perduta ca sl null mai bats capul cu studierea limbei sanscrite, care, ca gi latina gi elina,
limbi clasice, se trage din limba daca indiana veche
sau originara, zisA. palica haca ", devenita prin evolutia fonetica a acestei numiri, ,vocea valaba", zisa gi
Vocea Carpafilor". Baca', evoluatA este: boca, bocea
vocee. Din bocci' s'a pAstrat in limba romans ,,bocet",
ibocifura", hocealci".
10.
La nord de Bucuregti sA gAse$te iMogo,soaia.,
$i in Bucuregti Podu./ Mogosoaia", drumul Mogogoaia.

AceastA numire toponimica ne spune ei ea ceva in

legAturA cu tntemeetorii Bucuregtilor gi origina lor.
,,Mogoloaie este forma evoluata a numirei ,Magi ",
plural .Magas`. Compus cu sufixul ,,ia", tars, dadea
.magasia", tara bA5tinagilor, care era din Ardeal, de
pe valea Oltului. Magasia a dat gi forma magasa, din
care a egit magasaia, mogosaia mogosoia, mogosoaia. Din

-Magana", prin evolutie, a egit: Magana, Macana, Mo

cans_ 14,,..an_ prin zirmnva nand

',ink; n...1.. I:lit-.

www.dacoromanica.ro

27

spre Oltenita sau Giurgiu, dupe ce o odibnea in buaura DAmbovitei si Colentinei.

Pentru a tutelage. rostul acestor numiri train si,

cunosti mitologia daces gi romans, care spun ca Dum-

nezeu a facut pe Dac sau Roman din lutul Oltuluia,

lutul eel mai curat, care nu naste Neat ; dintr'o tin&
foarte find, care di lume cresting`, ,Oameni fares de
pAcat, si femee ei barbat, lutul acesta fiind numit
si 'Pa", plmant sant, iar- oameni esiti din el hind
tana', adica Hone, si llini", oameni sfinti, morali,
cinstiti, drepti, buni, milosi, credinciogi lui Dumnezeu
din cer.
Din iana". a exit numele
Cosinzene., gi din
Bina a exit Dire sau .11sr". Dacul zis .Datu., a dat pe
.,Pere Frumps", care este tipul Romanului moral, religios, monoganam, pe care 1.a creiat legenda sau basmul remanesc, reprezentand legenda sau basmul dac.

llirti" din Iliria balcanica sunt Dai sau Daci carpatici, printre care au stat multa. vreme Ionienii si Dor,

cenii. care au trecut prin Dacia la anul 2000 a. Cr.

ei s'au oprit to Balcani. de unde au coborAt spre Te_

salia si Grecia, primi la 1600 a Cr. secunzii la 1200
a Cr. Ei au influen tat limba Ilinilor sau Ilirilor, eland
dialectul ilir de azi.
Ionienii gi Dcritnii, cari au stat dela anul 2000 a.
Cr. printre Ilini, au dus cu ei, ca amintire, pe langa

numirea for gi pe cea de //in' sau Dint, care arAta

de unde veneau ei cand au intrat in Grecia.
11Am vazut ea In Bucuresti erau ,,Podul Mo.
gosoaia, podul Tdrgovi$te, podul flerasirau, podul Targui
de afar podul Panfelimon, etc. Toate aceste poduri

legau Bucurestiul cu regiunea munteana, si ne aratA

drumurile mari pe care coborau ciobani spre Bucuresti si Dunare, spre a merge in regiunea cu climes
dulce a Marei, pentru ernatic. Pe podul Pantelimon
se coborau ciobani din judetul RamniculScrat, de pe

muntii gi vAile raurilor Ramana sau Ramna i Ramanica.

www.dacoromanica.ro

28
-

-san Ramnica, pi din judetul Buzau, In limba daca Gu.

dapa, Gudap, Guzap, Guzau ; de pe alea Buzaului,
,,Pantalaia", fora frecdfoares", pe care intra
raul Buzau in Muntenia. De la, Pantalaia", ne a ra.zisa.

aims numirea muntelui Penteleu", evoluat din Panfalapa, Panfalap, Panteleu, Penfeleu.

Punand in legutura numirea ciobanilor ramani sau

ramni din Ramnicul sarat cu numirea Ramadan, de
ldnga Giurgia, s'ar putea stabili ca Ramadana" era
punctul de trecere peste Dunare al ciobanilor din
Rdmnic si Buzau, si ca acest punct si-a luat numirea
de la acesti ciobani, Ramanica, Ramnica, sau Ramniceni",

cum leam zice azi, dupe cum Giurgiu si-a luat numirea

de la ciobani din muntii Gurgului sau Giurgiului gi

Rusciucul de la ciobani din muntii Ciuctilui.
12.
Trecand la sud de Bucuresti, avem podurile
sau drumurile de esire din bucura Dambovitei, a ciobanilor, adica drumurile Giurgiului si Oltenitei.
Oltenita ne aminteste pe ciobanii din muntii Baraolf.
Linea Oltenita este Chirnogii sau Chirnocii, adica pamantul negru (Chirnogii) sau ochi negri (Chirnoci).

Visavis de Oltenita si Chirnoci, peste Dunare, se

gasegte Turfucaia, forma evoluata din numirea daca
Dardacaia, care inseamna Valea Daciei". Evolutia
acestei numiri este: Dardacaia, Tartdcaia, Tortocaia,
Turfucaia. Din Rusciuc ciobani se indreptau spre
Balcani, pe care unii ti treceau, intrand In Rumelia,
Tracia, Tesalia gi Macedonia, pe drumul TurnovaStata
Zagora, gi Rusciuc.Rasgrad-TurgovisfeStara Zagora, A.

ceste numiri sunt toate dace: Balcani, muntii Balacilor

sau Valahilor: Rasgrad, orasul Morilor. Stara Zagora,

stanele muntilor Dailor. Litera Z este derivata din

D. La origina Zagora a fost Dagora.
Turnovo aminteste raurile Tarnavete din Ardeal.
Turgovisfe aminteste Tdrgovi;tea din Muntenia. Forma

evoluata arata ca locuitorii acestor localitati sunt

veniti din Dacia.
Tatnava din Ardeal a devenit, cu
www.dacoromanica.ro
[27

2
tintpul, Tornava, Turnava, Turnovo aceasta forma ara-

tied ca Turnova din Bulgaria este oral de crigini

daca.carpatica mult mai nou de cat epoca In care

s'au agezat- Deci pe apele Tarnava

TatgOViSte, asemenea este mai nou de cat Targo-

visit. Ace lagi lucru se petrece cu toata toponimia

Baca din Bulgaria, tara muntilor Palilor, pe care evo-

lutia o arata mai noua de cat pe cea din Dacia.

Aceasta inseamna ca Daci din Balcani sunt veniti

din Carpati.
Acesti ciobani daci care se coboara pans la mare,
la Burgaz, Varna, Bosfor, Dardanele, gi trec gi in Asia,
sunt gasiti de istoricii Apusului pe la anii 3500 a. Cr.

sub numele de Pelasci, In toata peninsula Balcanica,

Grecia si in Asia mica, la Troia. Aceasta gasire a for
de istorici apuseni, In aceste locuri, azi este confirinata de limba daca care ne da posibilitatea sa descifram toponimia acestor tinuturi, toponimie care ne
s.rata ca Troianii gi cei din prima Troie, ei cei din
Troia de la anii 2000 a. Cr. erau Traiani sau Troiani
din Muntenia danubiana, zigi gi //tent din Ilia, tara
mama. al Dacilor
pamantului Sfant, pamantului
carpatici, de pe la Ilya mare ri micd.
Varna inseamna Valea adAnca. Nice varna sau
13.
-Cavarna inseamna Valea mica, fats de Varna. Burgaz,

inseamna oraTal marin al Boarilor sau cirezarilor.

Bosfor inseamna trecatoarea Boilor, Traian inseamna.
Dai agricultor. Troian este forma evoluata a lui Traian.

Asupra acestei numiri insist putin. Am aratat ca Tri.

balii, Pelasci sau Rami erau locuitorii celor trei marl
provincii indiene : Daka, Lida gi Data sau Penciab. Am
aratat ca, dupe aceste provincii, Dacii din Dacia carpatina. erau Daci, Dai $1 Uzi. Acegtia erau gi pastori
.ei agricultori. Agricultorii se numeau Tara.Daci, Tara.
Drat $i 7ara-uzi. Prin evolutie Turadaci au devenit :
Tradaci, Traci, iar Tara-Dai au devenit: Tra.dai, Trai.
Prin adjectivarea substantivata, Trai au devenit Tra.
www.dacoromanica.ro

30
than,

Traiani, prin veolutie, Troiani. Traci au devenit

Tracani, Trocani, Trocari,

Cand zici Valul Troian sau Trojan", nu zici Valul

imparatului Traian", ci valul Mocha agriculform. Valul Troian reprezinta soluticnarea unui conflict intre
Pelasci-rami pdsfori gi Pelasci rami agricultori.

Acest val a fost tras de regale soare" zis Osiris",

zeificat de Egipteni, dupe legends gi oarecari docu-

mente istorice, ca sa desparta zona pAsunabila de

zona agricola, muncita de Troiani gi Traci sau Tro.
cane. Pastorii nu mai aveau voie sa treaca cu oile Jar
dincolo de acest val, de la tragerea lui. Dace privim
harta Daciei, vedem ca valul Troian imparte gi campia dunareana gi campia Tisei, dintre Carpatii apuseni gi Tisa, in cloud zone, dupe natura for agricola

sau pIstoreasca gi dupe cerinta nevoilor timpului,

p.istoresti sau agricole. Valurile Troiane nu sunt va-

luri de aparare militara, cum s'a crezut. Niculae Den.

susianu, In Dacia preistoricd, se ecupa de Valul Trojan
si da explicatiuni de o mare importanta istoricA, pe
care le confirms. pe zi ce trece, descoperirile istorice,
azi intarite de descoperirile filologice, adica de
limba Dacilor.
Valul Traian trece pe la nord de Bucuresti, Maud
Bucuresti In zona agricolA, troianica, in Paladania,
Palafinia, In campia Dunarei Palilor sau Palatinilor,
sau in Ramadania, campul Dunarei Ramanilor, zisa si
Ramania. Aceasta zona era considerate de vechi Elini
gi Egipteni, ca pacadisul ceresc, in care voiau se: le
intre sufletul, dupe moartea for trupeasca. Muntii de

la nordul acestui paradis erau muntii ceresti Dava.

gara, Dava.gara.Jsa, Vagara.isa, Fa.garasa, Fdgdras, In

care locuiau sau locuisera toti zei Elinilor gi Egip.

tenilor, acestia din urma, Egipteni, ridicandu-le, spre
a manifesta zeificarea acestor zei, care reprezentau
Dacia gi poporul dac, monumentul zis: Shred Gizeb
care zeifica pe primul rege sau faraon Ram, care a
www.dacoromanica.ro

31

adus graul pentru prima oars, in Egipt, ei a invatat pe

Egipteni sa-1 cultive. Sfinxul Gizeh inseamna ,,Sfantal
Geto.dac", numire pelasca.
14.
Regiunea dintre Rusciuc, Varna, Balcic, Turtucaia, era numita In vechimea venirei slavilor In Europa, Balaga sau Balagea, adica tara sau pamantul Balilor. Regiunea dintre TurtucaiaBalcic $i pana la gurile Dunarei, era Daia.praga, pragul Daei sau Daciei.
Prin evolutie, s'a format: Daia.praga, Da.praga, Da.
bragea Do.brogea. Ea a mai fost numita ei Mar-ga, tara
marei, $i Marga-na, Mar.gea.na, Mar.gi.nea, tara de
margine.

Mircea cel batran, dupe numele ce purta, era predestinat sa stapaneasca Dobrogea. Mircea` este numire resultata din evolutia cuvantulul Marga Evolutia:
Marga, Marcea, Mercea, Mircea. 0 alts forma: Marga,
Marca,Marcu. Marea Neagra purta urmatoarele numiri:

de la gurile Dunarei la capul Caliacra se numea

Ponfica. De la Capul Caliacra la Ekrene, se numea
Balcica, marea Balacului. De la insula $erpilor spre
nord, se numea Basarica, marea bisericei sau manastirei,

sau manastirilor, sau a Besilor, nisi Basari, $i Ba-

sarani.
Marea Neagra, spre Balcic, s'a mai numit $i Balica,
marea Balului, adica a Balacului.
Toata toponimia din dreapta Dunarei, a peninsulei
.

balcanice, este predominate de numirea Pal, Bal,

Palac, Balac, Valah, Balc, Bale, Blac, Vlac, Vlah".
15.
Dupa ce am facut acest voiaj toponimic, sa
privim harta Daciei, peninsulei balcanice, Asiei mici
$i Italiei gi sa vedem care este positia Bucureetilor
fats de tinutul descris de traditia romaneasca popu.
.

lara, care zice :

De la Crim pana Ia. Rim.

Din Carpati In muntii Him

c: a : - 744' Ax f
www.dacoromanica.ro

32

Drumurile stau Ware,

-

Rami gAsegti peori-ce cArare

Cu magari ducAnd samare
Si la munte gi la mare.

Ce inseamna asta? Inseamna till Bucuregtiul era ta

rAspintia tuturor drumurilor care legau Crimc is cu
Italia, gi Carpatii cu Balcanii gi cu marea, care tn
conjurl peninsula BalcanicA, gi Dacia cu Troia.
Vazuram ca toponimia dacA confirms traditia re,
mitneasca gi o completeazA, precizand locul de inert.
lecare a drumurilor, toate ciobanegti, dupa traditie
gi toponimie, pe care 11 arata a fi in Bucura dintre
rant Colentina gi raul Dambovita, care bucurA, azi,
este toata intrata. In delimitarea Bucuregtilor. Devi
rAspantia tuturor drumurilor acestea era Bucurestinf,
Din tot ce am aratat se poate trage, pentru origioa
gi trecutul Bucuregtilor, concluzii minunate, pe carte
nu Indraznesc sa le formulez, ca sA nu sperii pe cea
care ma ascultA, caci vreau sa le mai spun ceva tn.
tr'o viitoare conferinta asupra raului Ddmbovifa, asupra cetatei gi Mcindsfirilor de pe malurile ei, gi despre Basaran Ban, ca sa completez aceastA conferinta.
gi ca sA prepar terenul pentru preisforia Bucurelidol,
care s'ar putea confunda cu preisforia pope., roinder,
care trebue scrisa. Istoria Bucuregtilor, scrisa de G.
lonescu Gion, trebue completata. Daca Domnul Primar al Municipiului Bucuregti va voi sa repete gestul facut de Niculae Gr. Filipescu, de pe urma ca".
ruia Bucuregtiul tgi are scrisa istoria, atunci dupa un
G. lonescu Gion, un G. Ionescu-Nica va putea aerie
,Preistoria Bucuregtilor".
VA multumesc pentru rabdarea gi buna vointA cm
care m'ati ascultat.
www.dacoromanica.ro

G. IONESCU-NICA

DACIA SAM SCRITA

Din preistoria Bucurestilor

Tara Manastirilor
S.

Getatea Dambovita
II

Cu ajutorul Umbel geto-dace indiene, orliginare4

an putut stabiti ca itoponirnia Europei orientalle lsi cen-,
trale, earpatice, 'este Beta -daqa indiana sL ca, topionlAnia
balcanied si a Europei apusene este geto-daca, carpati4,
dunareand, avand o ivechime isle 0-7.000 ,ani.
16.

Cu ajutorul toponimiei geto-dace arpato-diunareania am

putut restabili limba [originals igeto-claca indiana si tar&tied si constata ca limba vorbita de Geto-daci carpatidi,,
dunareni este limba vorbita 'de Wand roman carpatic de
azi, evoluata, dontinuu si Tonna, timp de 7000 ani.
,

Stabilind latest fapit lam Cajuns sai constat ca timba rdatdneasea earpatica este pea (mlai veche Tirob,d' Indo-europeand
vorbita in ,Europa i jCa IPopprul roman .carp,ato-duredrei*

este cel mai vechi poplar arian, Ipellasc-ram sau roman

din Europa, Ieaganuli Iplopoarelor indO-europene cenfi faltel,

batranice si apusene, fiind Dada carpato-dundreand,

in 'special, Ardeallull, /1/11.oldaypay Mania si PAnntenia.
Atudiind si stabilind origina toponimiei Europeiii,

cu ajutorul ci Jestabillind limba originals ,geto-daca -Indiana, am constat Ica ;eel mai comPlet si *call Optional'
at limbei geto-dace ,este laceasta toponim$2,, care merge
parallel cu ioriOmastica 'geto-daca, 'azi rornand
rninmsnian:",. -=

www.dacoromanica.ro

i indO-e14-

2
Mentinerea top onimiei si onomasticei continua, in Europa carplatia 10 balcanicd, certittliind Continuitatea pupa-

rului roman in toata 'zona muntilor Corp.* si a Du.,

narei, pi ,in Octalit peninSula 'haltanied, Ardealul, 0/Inntenia,

Moldova si Oltenia !Mild Metroppla, in limba daca

0,Mfir

trapalia" ,tutulor tinuturilor extna.priplatice locuite de, CetcoDac; ,azi Ronifmi sau qvalahi.

9Maira-Pal-ia', InsfearnIng fara-novnit a Pallor". Prin

tevolutieMatrapalia" a devenit: ,MetropUlia, MilropDlia
Si 'MetroploiaT.

17. Nu cunt multi oni de 'dad, istoric(1, pe baza de 1

documente istoricei, au !stabilit pa: Dad i Gall stint unull

$i acelasi Ipoploir.

Eu am laflat beast &apt )ceva Mai de mult, din anul

1912, and am descoperit limba Dacillor carplatici, totunc cu limba Geto-Dacillor indieni, ajunsa, prin ,evolutie,
halm rorrianeasca Ide azi.
Dand peste Daci din India gangica, am Gdutat s afllo
origina numirei ),,Dakter 10..lap,oi a nurnirei i,Gata", pe care
unii filologi apuseni, cunoscatori ai limbilor sanscritei,
idiome ;geto-dace, 1:11 scot din Gamer,
Ftrr stabilit ca iaceste Cuvinte stint numiri Oompuse,
$i

ca au compunerea for intra peek* cuvinte radicale

radacinale , dand o numire cu doua aspecte, dulpe

asezarea acestor )cuvinte um 'nuitnirea compusk: Da-ga tai

Ga-da, eVoluat Gala 1.$i 'Daka
In intelesul for I,originar, leste: Da, lumina iii vista
cereasca ; Ga, pik'mlant (generator,

Prtil; producttor,

6A-

trupator de viata, Olin aid i vegetal&

Prin evolutie fonetica, Si ide intelles, sub influenta mi-

tologiei, devenita in Mare parte reit*, Daga, Daka, raI

Gada Gata, au ajuns sa insemne, cu aplicare, lia mut

nascut din haul Indullui si Gangelui, cell idintai opaAull

pc fpamant, t,,Fiai cerulai lei al peinzianialai7 sau MA
pida.lantalui $i rit Cetulapt,
Prin evolutie, IDdea 0 Gala, au !ajuns Daci i Geti,ide
- rar,r% "tn e,,..1., met f;
www.dacoromanica.ro
r.

n_ _

Filologia getO-daca contirnit deci iconstatarea istdricic

40r, care !spun k:15- .Geti

Limba Getordada!

i Dad Mint until 1 ecebt0'.-4Poppr.

Gap
ne4iialt arat4 cfa

mai. era si Cada lsi Cala, prin iervIolittge, Ceta, Ceti died
ca Geti se Mai Oumeau i Ceti.
Toponimia caripotia geto-daca ine !confirms acegsta exisk
tenta a numirei ;,Cte../PY, paci avern uln Ardal multi*
Cetea mare iii Imical, 1st. Id ivecinatateia Oucurestilor comuna

Chitila, formA! evolluata kiln Cata-laia, Cato! -10,

,tare. Chetilar sau ,Cetilor. Cato -le, pain lel/10410a
devenit: Ch:ele'lAt Chita:*

Ifon,ii0.1,, a

Laia, %z, Lice, ia, iruvinte 'dace, inseam/lg, mai ales ca

sufix, Cara, asezare, loc de addpost, etc.

18. Am ramas dater lespAcarea i !stabiNrea originei
numirilor Basaranq fit Dintbovilia",, din numirite istoricc
.

citate de G. Ionescu,Gion fin Istoria [Bucurestillor: Basaran

Ban si Celatea Dtembovagei.

Imi plAtesc datoria, incepand
care inseamnA

'cu numirea ,,,Deurtboviee,

,Raul DantbuldiN! sau

Colltrei".

Dar DinvV ce inseamna? Dupe aspect se cede ca

este numire dacha evoluata",..)
.

36.-1 aducem la forma Iltri originala cu ajutorul legei

prei
evolutiei fonetice dace, cunascutA- op

cedente.

sa vedem fie-care silaba, euvant radical!,

inseamna

,,Daq este lumina si viata cereasa", Ma este un stll0

.al adjectivArei cornp,arative, mai mare, mai laminas, vai

malt, etc. Wand .cate p data i ntelesul supplatimulif4.
,,Apa" este apa curgatoare, sv(ar rag".
$a totalizam tintelesurile: spre fa ajunge la iintetliesul
numirei compuse: isVorul cellei mai mari lumini si al vied
ceresti.-- Prin evolutie: Isvanull luminei si vietei supreme

ceresti. Tim p de 7000 lani, evolutia aceasta a ajuns sg

dea Intelesprile de Lumina si viata suprema pereast(34',
a. Jci _Shit Fliarei u n ea

nromP sail' ireregit:

www.dacoromanica.ro

4
1

plicare la 06, 06 lumina si

kfu "Viata inteleapta, diking;

om cu Mora la diving, Cereaskl4; on cu 'cele Mai ,nObile

sentimente psi Intelepciune; om obill si ,in :Wept divtin;
om Tara meat.
,Cu cele mai ievoluate intelesuri ,,Damba" inseamna ideci
Jo* WOW raced", idand este vorba de Omul care crede (hi
Duimhezieu, $i asvfor! de &mirk $i Pate11,ep!citine sale Waft+
eereasar. In acest tilt in sens, nunlirea ,,Damba"
ern data $i 'Mari lor preoti geto -daci, inionoteisti-gpiritualli,
$i altarelor, mlanastirilor, bise#cilpr Ipie care Re rep(ner
zentau si serveau west Mari ,preoti. Marfurile !,de multi
si de dealuri pe are erau ialltarele geto-dace, ,nand acestia nu aveau biserici zYdite, si 're,prezentau o Apart
religioaSa superioara, ca grad rarhic, se numeau 1$i DaMitba, Damba", adica ,.,isvor de lumina is]: .viata cereascai.

sup,rema, inteleapte", poltnita de la Clara Vara Ocat".,

care era . un ,episcop sau un Mitrop(olit, adica un reprezentant religios all ,)/1/14traplaliel'i', dal tarei Marne a Pallor,
prin evolutie ..,;Metriov1,9ilid",Mitrit:09/ie".

'

1,,Daniba :MatrapNlie, isvorull de lumina si intelepciune

a vietei ceresti, nand' a devenit altar zidit, in care icificla.
Marele Preot all tarei Palitor, s',a numit Mitriopciele, iar
Marele Preot s'a numit iMit./10094/17.
Topidnimia getoi-dacta a .11oManiel ne ,arat dond Damba
unri la Brasov si !alba la inucurg,iti. [Pe cea din iBra4ov
ne-o aminteste mluntele Tampa, !pie care Ungurii eatoliei

au asezat statuia regelui pager Atpact ca a sublinie=

alungarea Mitropoliei crestine ortodoxe roMane de pie iaw
cest !mute, fapt :care a lost ;SaVarsit( (nu la voia intarnplarei

ci in cunostiinta de 'cautd, la cea tepcica.

Pe cea din Bucuresti, 'care s'a numlit Dealul 11/160-pholiek, azi Dealul Patriarhiei, roimf.5ne, ne-o /area: raul
EXimboiAita, care curge pie sub ploiala acestui Ideal slant
sau DAmba, rail. care 0:-!a pant numirea cilia acest
f,)Danba Rue/west/OM. a host deci si !mAnastire isau altar
geto -dac si resedinta capplui reltitiois al Dacilor kiln Pat,

www.dacoromanica.ro

1_

:Me/rot, Vila', sau numat Mai lop94ia, Mitroporlay si IMitrbpolie cresting -ortcidox4romlania.
In rintetes evoluat Damba !Matra&
devenita. ;,Midroplatie4, a insemnat: IDetruluDilsccu aatrut emicitui IP,lra meat,
!

isvIond Auminei ;si ingelepiCiunei !viqei supreme sdul

feretiv

,Serdeisfitea .sau ,biserica Onnilui-Vdra *cat, isliond

114.-

minei $i infeleplaanei {vVetei lsujpWeme sau scruple".

este numire evoluatal din ,t),ambItz".

19, Istoria !prOpagandei catolice ante:ritoara. si ,poste-

1,,T4'mpta."

Tioard anului 1000 d. 'Cr. ne ;arata. lea Papii della Roma

au fault aceasta proplaganda, i 'pentru ;conVertirea plopoa-,
ea
pony
relor barbare la 'crestinismul Ica-toile, si
la catolicism a poPoarelor Icrestine-tortOdoxe, balstinasle
geto-dace-romlane-balace din bazinut Dunarei si din ;re,
giunea muntilor Carpati, si ca :pentru ,,aceasta propaganda
s'au servit de ipoPortil ungur, pie rare pant staple de

peire !grin asimilarea bi- de Valahi sau .valahi-romantt

zisi Bacuni sau Bcu1i, protejandu-1 si sustinandu-1 pick
liticeste In tupta cu iploploarele ariene crestine prtodoxe,
pe care Ungurii le-au persecutat $i !Ca repirezentanti
propagandei ipapale, si ca Ireprezentanti pollitici tai ;riolporului ungur, care, 'dupe cum arata istoricut Iungur Vamp-.
bery, la anull 1000 dupe ,,Cristos, nu Mai era par mongol,
el hind gain de peire sau topire an masa pioputilatkunej

bastinase, Ungurii, de la ineeput, fiind Urea putini ea

fulmar fats de aceasta populatie bastinase. I
Fara protectia ipapala ozi nu .car. exista In Europa nisi
popor ungur, nisi stat ungurese, si ,istoria nu ar fi iinre4
gistrat cele' mai Ineumtane Istiferinte ,impose Romani Tar din

Ungaria si TransilVania de propaganda :catollica pentru

convertirea Crestinilof. ortodoxi la 'Catolicism, !Si d2 opera

de maghiarizare a popoarelor he-unglue fawn de ronducerea politia a Ungariei. 'Cea mai trista si dureroasa
.paging din istoria popprului roman, idezastroasia, este q-Jagina persecutiunilor palpate contra Romauitor, care nu AO
acceptat convertirea la Cato licisrri, 'si, .cu 4:nlesnirea acestor
piers:P(1114u* ragina riersecutiunile plotitice ungare, care au
dal nasfere la mike Vevolusiun.
,angerolask.. ..
www.dacoromanica.ro
,

Aceasta propaganda de convertire religioasa, cu ajutorull,

Un.gurillor, a toilerat psi tincuralat ,tot felul tde Mann istorice
lor, pentru fintarirea Ungucilbr, deveniti laCcontra
.

tori turburatori ai pacei 'enro!pene, azi printre provocatorii razboiului treondial-imperialiSt, jueand ipe toate ;lablourite, cu speranta de A eastiga ce nu li se cuvine isr.t
nu li s'a cuvenit niciodatk.;
Din corespondenta Papei Grigorie IX cu regele ungur
Bela IV, rezultk ca la anal ;1234 d. Cristos exista p MItropolie ortodoxa romlana to 'Bucuresti, peste care au drat
Tatarii la 1241 d. Cr. si pe care a recunoscut-o ca ..N15tropolie a VoivIodetului Muntenieii, la 1359, 1Patriarliul
de la Constantinopol, care lavea interes sk Se opuna propagandei catolice in Europa centrals si ,peninsula balcanica.

Daca tinem seam de c,continuitatea monoteismului religios spiritual at Geto-DaCiilio:r7Romini", care, de mind
exista pe feta Ipaniantului eu fost numai monoteisfa-sP2 7.
rituali, Patriarhia romans de azi, Mitropolia remand ortodoxk de eri, (este !cea mai tvechje (din Europa, caci s;altartirr

din Damba" sau Dealull Patriarhiei", are o existents

de 4-5000 ani inainte de Cristos, Wept ce se va ipute.a

documenta cand vom face nu numai filollogie, ca azi, ci 51

istorie.
20. Importanta religioasa .si politico a Bucurestilor in

anal 1241 d. Cr. o vkzurara. Era suficienta numai a-

ceasta importanta spirituals ca sa .atraga asupra Bucu.reSA

lor nkvala Tatarilor?.
Tatarii erau un poopr de prada. Bi cautau bogatii materiale.

Existau aceste bogatii in Bucuresti .si Cetatea Bucu-

restilor, zisa Cetatea DitmAatiiteiY ? Existau. Existarite

for ne-o dovedeste toponimia Bu.curestillOr, care era .ssi
Targalasia, Tirckileqti, adica targ agrico1 al tarei ceimputii
$1 muntelui, all ,ciobanilor si agricultorifor,, in car' e Veneau $i anume .nagagtori de produce ustriale easn(ide
si metalice. ;
www.dacoromanica.ro

Ga

printre vechile mahaliale, de ,!pe timpul Dacifor,

mahalale purtand numiri ea: Sarandara, Vales saralcilor

sau negustorilor de sare, numiti SArinclari". ,Zialu,ra" 10
Zara va", rreair ala tele negustorilor de ,obiecte facing din
cur si de .schimbatork de 'sloti Isar bani de aur, numiti
Ziatari si Zara, /.
Valara, Olara, fabricanti si ' negustori de loale,
reprezentand cea mai veche industtie geto-daca, numita
ceramics, si, de
la aceasta ceramics, Pasta ca simbolizare a civilizatiunei ,pastorale Ipur spirituale,
zatia ceramic;?. Acesti Olara ;ne-au dt makalgua Miritar.
Mai erau si negustori lie produse 'indUstriiale casnice,
veniti de pc la Brasov, ;care lie -au lasat numirea lilt
Brapripzi", insemnrind negustori de produse industriale
brasovene.

Aceasta toponimie ,economics ne arata ,ca la 1241 d. Cr.

Buourestiul era un oras plin ,de bogatii, care puteau ispiti

un popor barbar de prada, si Care ;esplica abaterea 111,tarilor asupra Bucurestilbr si h Cetatei Dambovita, scofind in eviden# pe aparatorul Bucurestilor, Basaran ban,
de care, am promis Skma pcup.
Cine vrea sal observe, !constata ca fie-care mahala a
Bucurestilor isi avea biserica !spa, imahalaua laird ,ape ata

in jurul .actestei biserici, care in Cele :maii vgchi timpuri

dace se numea Dave, iumire care cu timput s'a intins
asupra ,mahalallei, satului sau comunei, care s'au numit

Dada " pusa dese on in Coada. tnumirei speciale a qomtnei: Suci-dam, Sigh, -lava; Petro -Dava, etc.
Cuvantul latinese davus insemna locuitor 'al orasdikd ,
'UM puirg, Tata 'Lump laws `soTZ'llaa pinata to `3saapasm
siderati in antichltate ca popor de Jei, de camera absolut
mofali- spirituali, ginstiti, dreptti, ospitafieri, milosi cu 0,proapele Tor.

Am spas de este necesar .despre rnportanta xeligioaA

politic fa si economica a 'Bucurestilbr si Cetatei DamboVita
in care era adapostita Mitropaliia geto-daca-romina 318
anul 1241 d. Cr.
www.dacoromanica.ro

Cum si Cu ce 'era construita aceasta cetate, asezath in

marginea marilor Wild., are porneau din munti pi anergeau piked la Dunare, gnu ne intereseaza, azi. Precizarea
aceasta ramane pe seam istoric lor, carora not liOdescitidtem

portile ;cetatei, ca 's'o 'cerceteze in lung si lat, Tara a se

influenta de Ce spun Streirri tde imam si tara, care nu ;spun,
totdeauna adevIarttl.

21. SA imam la Basaran ban.

Cine era acest Basaran !ban? Ce reprezenta el? De
ce conducea el apararea BucureOillor si a Cetatei Dam5 la 1241 d. Cr.? De unde venea el?
Sa dam intai o esplicatiune nurnirei ;ltd. Aceasta numire ne da ocazia sa spicuim ceva din Dictionarul topo-

bovita Contra Tratarilor,

nimic $i onomastic !gets -dac roman, la care lucrez in Cea,-

surile libere,
Numirea ,,basaran" se aratia: de la prima privire, pentru
dine cunoaste limba !dada, a fi numire dace, adjectivtata.
In limba data avem cuvantuI ,;bas=s ", care nsearnrc.a. si
Astor, originar din provincia Penciab, din India, si wilful

de munte, care isi are cuibul pe earful stancilor muntilor inalti. Ca basa" a insemnat ntai ,,vultur" i app
Vali de munte", sau Intai varf de munte, de stance isi
apoi ,vultur", pentru ce urmarim 110i nu are importer*.
,S15. ne amain Ide basa" !pastor sau cioban. Sa-i star
bilim origins, pitied a ipastorii Dacia erau origlinara.2
din India.
In India, dealungul fluviului lndu, in regiunea mun-

toasa, a raurilor care, unindu-se, dau nastere llaviululi

Indu, exists azi provincia -Penciab, numita la data emir
grarei Geto-Dacilor din India, Pancapas, adica -tpro;vanda
peter cinci rauri. Dupe cum se vede, aceasta numire este
cuyant campus: panca .$i apices, cinci i rate.
;Sa luam acest cuvrant .,.,Pancapas"

aratarn ievplutia

time de 7000 ani, ,adica dela 011)ecarea Geto-Dacilor dr

India in Europa, unde ,s'au stabilit an Carpati si bazinull
Dunarei.
www.dacoromanica.ro

Pancapas, la iprimut -pas evolutiv a devenit Pancapa.

Pancapa a devenit: ,p2ncaba, .tplancova *nosy, primal:.
_przncu, pacu, bacu, .becu', Aura. Prin .evolutia vocatei a
in e, pancaipla a Idevenit: penciaba, pienciab, penciam rot
clan, panda, plena, peci, tplici. Panciaba, eanciabc. pandas(

panda, bandit, baciu, baci, bed.

Prin evolutia vloCtallei a in o, Inc

Si a consunei c ink Fi.ce,

s, t, cuvantul ,pancapa a devenit: Oanclavla, pionc,ov,

.bis. Plandov4,, penci]ova, 'rondo,
_puma, pasa, pas, bas,
.

,penciu, 'pada, peciu, peci, pica, &this, bed, basait bag,.

hes, bis'.
Toate aceste forme. evoluate ells cuvantului pancapas",

care nu sunt toate, psi pastreaza intelesul originar de locuitor din Pancapas", azi Penciab, evioluat. in acel de
cioban din Penciab, .proVincie care s'a ;mai numit si Dataia, Daia, adica lara vietei si iuminei ceresti, 1oet4torii
ei devenind Dai, D4, !cunt s'au mai numit Daci, cam,.
dupe aceste dona numiri, erau si Fii cerului" si Fii
cerului si prumantutui".
i
Cea mai mare parte din aceste forme evaluate ale numirei ,pancapa'' au ;devenit numiri toponimice si jo.nomastice, si se trisect toate rm vechea Dade carinato-iCtunaireared, $i in toata peninsula balcanica locuita Ide Get0Daci coborati din Carpati '10 de pe valea Dunarei. Ells
au rams prana ,,azi I$i, uitandu-se bail iina si intelesut
Ids adevarat, sunt socotite Viand romanesti, clang stave,
sand unguresti.
Aceste numiri, grin adjectivare lcu suFfixul ''dac Aana"
si, 'pa", au dat Inastere la o Imultime de numiri adject*tale-,
resubstantivate, toponimice si 'onornas4ice. SI exernIptlilm
:

team aceasta adjectivare ,resubstantiva$4: r,a luam In ordinea vechimei, adica a ,gradului de evolutie, Hof 'numire
tin cele citate, paca, si s'o suplunem adjectivarei si substantivarilor: pace -na, paca-na, pacu -na,, tPlacania, Along,
bacuna, pasana, pasona, plas,una, basfanvi, basiortia, basuna.
Intelesut for evfoluat, nu Ise depratteazAl, midtt de cell ori:gindr:
. www.dacoromanica.ro

10

iSS le supunem rotacismtillui; adica evoluarei literel itan r: pacara, ;p Cora, ;pleura, inigeara, pecora, pecura,
cara, ibacora, bacura, bocura, &cornea, bocor, scar. Pry
sara, pasora, pl2suro, pasera, basar(a, .besifira, bursar, bevy,
besa.

Toate aceste forme ievolUate

Substantivattie din ever-

lutic for adjectivala, au Post cu timpul readjectivate tit

resubstantivate, =est timp , insemnand 'mii de ani", trio
sute sau zeci de ani, si printr'o continua evolutie, an
devenit ,cuvinte rOmlanesti, mai ales cand au intrat Ii
formarea cuvintelor Conti:muse.

list -fel basara, rn compunere cu sufixull ;adjectival nig;

a devenit basarana, iar in compunere cu sufixul apa, abet;
rau, a devenit basarapa, lb'asarapi basatii&7, &aslant,
semnand cioban muntean:
Basana, basara, basarana, btfiskzraba,,.rinO poate fi forme

de cuvinte nascute din 1basav insemniand !vultur", u.

sa alba un tinkles de vulturesc" cuib vulturesc", dei
pe varfurile nnintillor i stancilor, dupe cum vom vedea
Cand vom ,vorbi de ,ttitanastirile zih'astritort, pustnicilor,

dica in jurul varfurilor care serveau de altare pentru

gaciuni, numite cara sau Vara dam, deva.

ru

Aceste basara, In compunere tu sufixul ca, ,apa, eau,

la origins, au dat numirea basarica, beserica, beserica, sit
grin indulcirea literei r in 1, au dat baselica, basilica*
forma Imprumutata de Elini la trecerea for !grin Dada, cu
2000 ani inainte de Cristos, treCand Dunarea in Balm*
uncle au stat intre iDaci iUnir, ilaNcfadcoboriti(din Cara sfAnliao

din tara Oltului ardelean, In Baleen, inainte de venires

Grecilor elini.

Intre cuvantul cara $i gara s'a !stabillit cand-va o deosebire, adica- cara a lamas cu !intelesull de varf de static*,
de munte, iar ,gaga a luat antelesul ;de munte, in iota-,
litatea lui, unitara Prim facieasta distinetie i ,apoi PAO
alaturarea acestor kioua numiri -s'a nascut numirea comapusa cara-gara, varf de linunte, din care A edit cu tinted
numirea data pustnicilor, care llocuiaulpe vOrturile 14.e. makwww.dacoromanica.ro

11

te, care au fost numiti hearagara, caiagara, calogara, cdlugara, calked!".

Din paca", pacanaP, substantiv i adjectiv substantivat, campus cu suii.xul ea, gea, care inseamna paintant,
tinut, lard', a exit tpaea-narga :$1 Viace07nagea sau peedne-gea, adica tars Ipastorilor 'de camp, pentru ca sufixul
ga, gea, se ,a4410 Iniai intik regiunilor de camp, terentuf-i

rilor care sunt bune $i pentru agriculture, nu numai pd$unatului.

Din aceasta numire evoluata, care ne ,arata pe ciobani

Dai sau Penciabi, deci pe Daci sadea, a esit nurnirea idjd
Pecenegi, locuitorii Daciei carpatice si dunarene, ipe Care
ii gasim in toata Dacia de camp, i peste care au dat
Unguri si in oimOile Nipruluia Nistrului si Prutuluti, sit
in campiile Tisei si Dunarei aplusene, in Bacunia 5i Panonia.

iAcesti Pecenegi nu au fost ba,rbari de rasa niongolicd

veniti in Dacia, cum 0, arata istoricii unguri, car fac mai
mult politica de _cat Stiinta, istorici care ii numesc f41

Beseni, si-i inrudesc Cu Uzi, facandu-i pe toti de origins

mongolica sau finida. Beseni, tare sunt besi sau basis
sau basa, sau Rasa, 'sau /Arica, sau pfongfi, soul planciagq,

sunt rude cu Uzi, frati buni, dar Uzi si Beseni stint

Daci vecini, din proviinciile vecine, indiene, Uda i Data
sau Pancaba, azi Peciab.
Noi intelegem necesitatea pentru Unguri de a-sigeasi
rude in Europa danubiana si carpatica. Aceasta neceisitate satisfacuta ea6Simp !s'a 1.31ututf,lalsifica adevarull, azi

este zadarnia. Pecenegi, Besi, Uzi, toti, ca si Caned,

dupe cum torn vedea, la original au fost Dai sau CinIA
sat Penciabi veniti 'dope !Va4ile Indullui in C.,arpiati jai
valea Dunarei, I,
Ungurii :dand si in MalJaloyla Yl n Bacunia, adica, in

mane Dunarei si Tisei,. tisa Pi Egegia, tarp 04:404,

peste Pecenegi, Besi si (Uzi, inseamna ca au dat in licroft
locul peste aeto-Daci-rumdni-balaci sau valahi, peste ke
tars locuita dewww.dacoromanica.ro
o ppIpulatie compacta de la Nipru puns

12

lu
dincolo de Danubiu s u Dunarea ap4seana, find la Bed,
cum s'a numit si a ai numeste sit azi de Unguri, .Viena.
Panca in limba d ca a imbracat si forma de Cenka,
.

Cinca, Cincea, Cinci, si de Kenca,.Kencea, Kenci.

Din Cenka sau Cenca, cu sufixul gpai rag, a esit Cencapa, cinci ape, numirea koirovinciei Penciab. Prin evolutie:
cencapa, cencaba, cencava, cencao, cenccu, cenctiu,

c2ngau, locuitor cioban din Cencapa sau Penciab.

Din Cengau, singular, a !esit Cengli 'sau Ceangtii,-Gztodaci-romani maghiarizati cu ajutorul bisericei catolice, adieu Remand cart si-au uitat limba sirabuna, ,ei, ca range,

Antanand romani curati, cu constiinta. acestei remind,

dupe cum am avut pcazia sa ma conving de mai multe ori.
Dar ne period cu 1digresiunea" ad, si revonim its

Basaran ban, cu care mlai avem de vorbit, de si putim

spune ca am stabilit ca el era conducatorul ciobanilor
munteni igeto-daci-rumani-valahi in .apararca bisericei si
mOsiei stramasesti, cotropita trecator de TatEri.
22: Varfurile de munte pie care Dacii I. ii stabilleau stanele, servind de adapost si turmelor, .i lor, erau numite

adiAposturi stabile, in limba ;gad:dna 02nastanc,", sau

Iniaizastara". Aceste varfuri de munte servind $i ca altare,

adica ,,cara sau tiara &toe, munti ceresti sau sfinti, nu.

mirea de manastara a !evoluatt spre Intellesul Ice cEre it are

azi numirea nail& fire", adica de adapost cu caracter religioy baud continuu de un numar oare-care de calugari.
Alaturi de rnVtna-stara" in limba daca s'a flat si numirea
adica partletor,49 adapost ", fiind morba
de muntele, care servca, in !general!, de ,adapost ciobanilor

si turmelor tor. Prin evolutie s'a format numirea manata, inan-ta, manta, monk', muter', asa cum zicem nol,
in general, muntitor.
Pentru ca manastirile, si in special altarele Danger,
A

erau pe varfuri de stand sau munti stancosi, asemenea

cuiburilor vulturilor, aceste .manastiri, numite si manaslara skita", manastiri geto -dace, 5citii, ,fiind Geto-dad,
www.dacoromanica.ro

13
.

au fost comparate cu aceste cuiburi vulturesti,

i s'atv
numit banana ", sau :Vmsarat" !si ,,Skita.
Aceasta comparatie a fast mull intasnita de esemAnarea

cuvintelor basa" cioban si basa", vultur. Asa ca ba-sara" a ajuns ca insemne, .mndstiri
ciobline;sti gets -;
a
dace", iar basarana sau basarani sa fie ciobleini-mgrastiresti geto4laci-rumiini-valahi, i aparatorii acestor basare,
devenite, prin alaturarea sufixul'ui spa, aba, de basara,
basarane sau baSarabe.
,Basarabi, Basarani erau deci aparatorii manastirilor din

tot sirul muntillor Carpati, din Europa centrals, danubiank, locuiti numai de (getodaci inainte de naviatirile
barbarilor, fapt pie care ni-la confirms toponimia acestor
munti, .toata geto-data. Asa se esplicA faptut ca istoricit_
gasesc pe Basarabi si in Oltenia, si in. Muntenia si 'Tri
Moldova.

,, Basaraba" a devenit numirea onomastics a famil4tor

domnitoare din Wile rontanesti, Domnitori fiind dhoti

de manastiri si aparetori pi religiei si manasilirtior, dupe
cum ii grata.
'tututor 'bisericilor si manastirilor
romanesti. Basaraba a insemnat cand-va si ban, voivdd
sau Domnitor, adica conducator omnipotent, religios, lin
prim rand, aceasta omnipotenta fiindu-i data prin delegatiune de Mamie Preot, Daksa, all Geto.-dacilor; :
Am ajuns sa stabilim tiled ce ne interesa, adica rotul
si origina lui Basaran ban, si sa mai constatam ca Bacuni)
Bacui, CeangAi, Besi, Pecenegii, Ica si Panoni, Barani,
Peci sau Pici, Becikeregi, ete. erau toti geto-daci-runanivalahi, populatiune bastina$e;compacta in tot basinul Du-

narei si in toata peninsula batcardad, si ca tara

Getoe.

Dacilor, tara Basarabitor, zisa Dacia samscriki, Rnseamina

tara manastirilor" sau a luminei si inklepciunei viefer

supreme cersti sau spirituale". t
23. Mitologia veche egipteana, imitotogia elina si mitologia romans si romans, confirmia tot ce spun eu, sau
se confirms prinwww.dacoromanica.ro
ice spun eu, ca (cititor al cella mai: Vechl.
.
.

14

Pentru prea mtirirea $i prea sfintirea poporului Geto<lac, care a oiviilizat iamrenirea $i a cl-at acestei omeniri
cea mai sublinita chitizatie .flionottelsrlla 'Spirituala., data
cu piainea cea de oate allele, grand, :Egiptenii au ridicat
cele mai grandioase monuments, 'n smite ..S/Vnxra CiI4eh"
;,Piramide", in special Piramida Keops, de %riga Sfinx.
Piramilar", In limba dace a insemnat purtator, odu-

calor de paine de igrau, de Igrau ram sau romanesc

adica din valea Dunarei c6rpatice. Pi-rami-tar", numire
purtator
ram sau ramart,
compusa: paine sau gray,
sau aducator.
Ciobanii Geto-Daci care au Impanel'. toata lumea velche, erau si apostolii religiei monoteiste-spirituale, adica
religiei fratiei, care luptau +pentru 'binete omenirei intregi,
cautand ntai sa-i dea .hrana trupeascai, 'ductandtt-i it
manta de gran si mestesugul cultivarei si panificarei grablui; $i apoi vorbindu-i de Dumnezeu si espllicandu;71 ca
numai acesta le da painea cea de Coate zilele, pe care o
pot avea prin credinta rin cer $i (prin munch.

Sfinxul Gizeh", zis de la Gizelz", este ridicat in amintirea primului rege Geto-Dac all Egipiterrilor, Si, tin
forma originara, aceasta numire era Sicilia Gela-claka",
Ge-zeha, Ge-zeth,Gi-zek",

prin evolutie

deci: ;Stantal Geto-dac".

Pang la acest shoat Egiptual era lath Tara clamant cultivat,
fertil, $i fare drumnri, tin limba dad'. io.,A-gg-!rata, e-ge-plgt,
f=gi-pet.
Valea Nitului se numea pe Cand se ridicau aceste monumente Pi-rami-dara", adica Valea graulai ram", adus

de .,,Pi-rami-iari", de ciobani igeto-daci danubieni, din

oNlatra.pa.lia", Casa pclmeintaltii mama", ,,Matrapiala, Me-

impala", in care Dumnezeu a facut 'pe

etio,...dacull-ruanan

bathe"

Din lutut cel 'mai curat,

Care nu naste peat. .

Dintr'o
tins
www.dacoromanica.ro
,

15

Foarte, fink
Care da lume cresting.
OaMeni lard de paCalt
$1

.f.

ferrite si barbat.

Acestor oameni far:a ,pia'eat Dumnezeu le-a dat o m-siune mare, pe care !all indeplinit-o pe vremea crandr ei
erau zeificati, dar pe care au uitat-o, si nu are dine IA
lle.=.0 Mai aduca aminte.

Eu indrasnesc sa 1e -o ladut aminte, $i sa lie Indrepit

lariviege.,cAtre Dealul PcitridthZei, Dealul 0/maul -Ad,

i is'vondui de !lumina si intelepciane siaptrentd,idivinii.

Iata Doaminelor si Demnillor constatarile la care am

ajuns cu ajutorul Umbel Dacilor si a legendicOr romane,
adica la stabillirea originei,, trecutului $1 miAlinel noastre,

vapor roman, pe parnant.

Cine are urechi de auzit sa auda.
Eu va ,multumesc Ipentru rabdareaciu, care m'ati ,a4culitat
i va zic: Dumnezeu isa va lumineze si; sIa va indrePt(ei:,p)e

drumul cel bun, de la care ne-am lndiepartat foarte mult

si cam de mult.
Am incheiat conferinta pe tare am :promls-o Domnului
profesor Mihail Vullpescu, care este un bun roman sl crestir i vede rostul ppporullui roman si al vjetel, rnaj
alt -fell de cat 11 vede marea majoritate a Romanilor de

azi, care, din cauza Ica se pita,' mereu peste gard, la

vecini, au uitat nine 'stint sa, ce rod au pe pamant.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro