Sunteți pe pagina 1din 57

1

I. Generalitati privitoare la obligatii in sistemul de drept civil


1. Definitia obligatiilor si structura raportului juridic de obligatie
D.p.d.v juridic , singurele indatoriri ale unui subiect de drept sunt ele care sunt urmate de o sanctiune juridica , implicand la
unele interventia statului sau forta lui coercitiva pentru a fi respectate .
In functie de natura normelor de drept putem distinge intre : obligatii de drept public (in materie penala sau administrativa) si
obligatii de drept privat (in materie civila) ;
Subiectele raportului juridic sunt denumite in mod generic creditor (cel care pretinde ceva si va fi intotdeauna subiectul activ al
raportului juridic de obligatie) si debitor (cel care este obligat sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva , si va fi subiect pasiv)
Obligatia este acel raport juridic civil , prin intermediul caruia o persoana , denumita creditor , poate cere altei persoane , numita
debitor , sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva , chiar cu interventia statului , daca cel din urma refuza.
Structura raportului juridic de obligatie este compusa din :
a) Subiecte (pot fi p.f , p.j sau chiar statul sau anumite institutii publice) ; exista rapoarte juridice in care o persoana are dubla
calitate (adica este creditor si debitor) ;
b) Continutul raportului juridic este format din drepturile si delegatiile subiectelor raportului respectiv ; astfel creditorul are un
drept de creanta , dar si dreptul de a solicita forta coercitiva a statului daca debitorul refuza sa isi indeplineasca obligatia ;
c) Obiectul raportului juridic are un caracter patrimonial cu o parte pasiva (obligatia debitorului) si o parte activa (drept de
creanta al caracterului) ;
d) Sanctiunea raportului juridic intervine in momenul in care debitorul refuza sa isi indeplineasca obligatia ; astfel exista doua
tipuri de sanctiuni :
* sanctiuni care pot agrava situatia debitorului
- punerea in intarziere a debitorului : reprezinta actiunea creditorului prin care pretinde debitorului sa isi execute obligatia intrun termen ferm ; de asemenea , mai poate cere plata de daune interese compensatorii sau daune interese moratorii ;
- daunele interese moratorii : despagubiri in bani ce reprezinta echivalentul prejudiciului cauzat creditorului prin intarzierea
executarii obligatiilor (de ex : dobanda legala) ;
- daunele interese compensatorii : despagubiri in bani pentru repararea prejudiciului C , ca urmare a neexecutarii obligatia
asumate ; nu pot fi cumulate cu executarea in natura deoarece o inlocuieste ;
- penalitatile de intarziere : sume de bani pe care D este obligat sa le plateasca C pana la executarea obligatiei ; variaza de la 100
lei la 1.000 de lei pe zi ;
- actiunea in justitie : C sesiseaza instanta pentru ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta D sa fie obligat la
executarea obligatiei si la eventualele daune priciunuite prin neexecutarea obligatiei la timp ;
- executarea silita : intervine in momentul in care C are impotriva D un inscris in continutul caruia este prevazuta obligatia D ; se
realizeaza direct , in natura (predarea unui bun prin executorul judecatoresc) sau indirect (prin bani) ;

2
* sanctiuni care pot atenua situatia D :
- punerea in intarziere a C : daca C refuza plata sau sa indeplineasca actele pregatitoare necesare ca D sa-si execute obligatia , D
il poate pune in intarziere ;
- oferta reala de plata urmate de consemnatiune : D are dreptul sa-I ofere C ceea ce este obligat , iar daca acesta refuza sa isi
indeplineasca , va putea sa consemneze datoria pe cheltuiala si riscul C , eliberandu-se de obligatia sa ;
- vanzarea publica a unui bun al carui consemnare este imposibila , ori bunul este perisabil sau daca depozitarea lui la o terta
persoana necesita costuri de intretinere considerabile : D poate trece la vanzarea publica a bunului respectiv , dupa ce si-a
notificat C si a primit incuviintarea instantei ;

Scurte consideratii privind clasificarea obligatiilor :


A. dupa obiectul acestora :
a) obligatiile de a da , a face sau a nu face
* a da se refera la transferul proprietatii unui bun , transfer ce are caracter imediat
* a face : indeplinirea unei prestatii pozitive (constructia unei case) ;
* a nu face : obtinerea D de a face anumite actiuni sau fapte fata de C (un comerciant se obliga sa nu-I faca concurenta altuia) ;
b) obligatiile in natura si obligatiile pecuniare
* obligatiile in natura inglobeaza toate obligatiile (a da , a face) , mai putin obligatia privin plata unei sume de bani (cea
peuniara) ;
c) obligatiile de rezultat si obligatiile de mijloace
* obligatiile de rezultat : D se obliga la un rezultat precis ;
* obligatiile de mijloace : D se obliga sa utilizeze toate mijloacele de care dispune pentru a o indeplini (un doctor nu poate
promite vindecarea , dar se angajeaza sa-l ingrijeasca a.i. sa se simta cat mai bine) ;

B. dupa modalitatile de care sunt afectate :


* obligatiile sub conditie sau conditionale : existenta lor depinde de un eveniment viitor si nesigur , evenimentul fiind conditia ;
* obligatiile cu termen : depinde de un eveniment viitor si sigur termenul este evenimentul si poate fi stabilit de parti
(conventional) , de instanta (judiciar) sau de lege (legal) ;

C. dupa complexitatea lor :


a) in cazul in care complexitatea obligatiei priveste subiectele raportului juridic :
* obligatii divizibile : in functie de subiectul pasiv , obligatia este divizibila intre mai multi D can au aceeasi prestatie fata de C ;
in functie de subiectul actib , obligatia este divizibila intre mai multi C , cand fiecare cede de la D comun partea sa din dreptul
de creanta ;

3
* obligatii indivizibile : obligatiile de a nu face ;
* obligatii solidare : orice C solidar poate cere D comun plata intregii creante si daca ofera toata obligatia unui singur C , D este
scutit de datorie ; mai multi D obligati la aceeasi prestatie , C poate cere doar unuia dintre ei sa indeplineasca pe deplin acea
prestatie , si daca o face , ceilalti sunt scutiti de acea obligatie ;
b) in cazul in care complexitatea vizeaza obiectul rap juridic
* obligatii alternative : 2 prestatii din care , la alegere , D este tinut sa execute doar una , eliberandu-se de cealalta ;
* obligatii facultative : o singura prestatie , insa D are dreptul de a se elibera , executand o alta prestatie echivalenta celei
principale (in loc de un autoturism , contravaloarea lui) ;

D. dupa sursele sau izvoarele obligatiilor :


* contractul civil : inscris in continutul caruia se constata acordul a 2 sau mai multe persoane cu intentia de a constitui modifica
sau stanga un raport juridic (vanzare-cumparare) ;
* actul juridic unilateral : manifestarea de vointa creaza , modifica sau stinge obligatii doar pentru persoana respectiva (ex.
testament) ;
* gestiunea de afaceri : o persoana numita girant indeplineste acte sau fapte in interesul altei persoane numita gerat (cat timp
proprietarul este plecat , gerantul repara o stricaciune aparuta) ;
* plata moderata : mostenitorii platesc o datorie deja achitata de defunct in cunostinta de cauza , debitorul plateste o datorie catre
o alta persoana decat adevaratul C , din eroare ;
* imbogatirea fara justa cauza : cel care s-a marit patrimoniul in mod usimputabil va deveni D , deoarece este obligat sa restituie
doar in limita imbogatirii realizate (de ex : un chirias care face imbunatatiri conduc la cresterea valorii imobilului) ;
* fapta ilicita generatoare de prejudicii : repararea prejudiciului adus de D , creditorului ; acest prejudiciu va avea intotdeauna
valoarea unei obligatii ;

II. Principalele izvoare ale obligatiilor


1. Contractul
A. Scurte consideratii asupra contractului ca izvor de obligatii
Contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui , modifica sau stinge un raport
juridic .

Principalele contractului civil :


a) principiul libertatii contractuale : persoanele pot efectua ce contracte vor in limitele impuse de lege si de bunele moravuri ;
b) principiul bunei-credinte : partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la negociere , cat si pe tot parcursul executarii ;
c) principiul fortei obligatorii : contractul este obligatoriu ;

4
d) principiul relativitatii efectelor contractului : contractul genereaza drepturi si obligatii numai pentru parti , nu si pentru terte
persoane (exceptie : contractul in favoarea unei terte persoane) ;

B. Clasificarea contractelor :
I. Clasificarea expresa a contractelor :
A. Contracte sinalogmatice si unilaterale :
* contracte sinalogmatice : obligatiile nascute din acesta sunt reciproce si interdependente , subiectii pot fi atat C , cat si D (ex :
contract de vanzare-cumparare , de inchirirere) ;
* contracte unilaterale : doar o parte se obliga in fata celeilalte ; lipsa reciprocitatii si a interdependentei (de ex: promisiunea
unilaterala de donatie) ; toate partile trebuie sa fie de acord spre deosebire de ,,actul unilateral de vointa ;

Distinctia intre cele doua apare sub 3 aspecte :


* in caz de neexecutare a contractelor unilaterale , cealalta parte o poate determina pe partea care si-a asumat obligatia ;
In cazul contractelor sinalogmatice , daca una din parti nu isi executa obligatia :
* cealalta parte are dreptul sa refuze indeplinirea obligatiei sale
* cealalta parte poate suporta solicita rezolutiunea (disparitia contractului)
* cealalta parte poate suporta riscul neexecutarii contractului dar poate solicita restituirea prestantei sale , daca a fost deja
realizata ;
* in privinta probatiunii , fiecare C este interesat sa detina un titlu care sa constate obligatia D sau ; astfel , contractele
sinalogmatice trebuie incheiate in original si sa se faca cate o copie pentru fiecare parte , pe cand cele unilaterale , inscrisul sub
semnatura privata este suficient sa fie redactat intr-un singur exemplar predat C ;
* in cazul diferitelor promisiuni de vanzare-cumparare ; in cazul unui contract bilateral , cand una din partile contractante refuza
in mod nejustificat sa-l incheie , cealalta parte se poate adresa instantei pentru a putea obtine pronuntarea unei hotarari
judecatoresti care sa-i tina loc de contract ; aceasta regula se aplica si in cazul contractului unilateral de vanzare-cumparare

B. Contracte cu titlu oneros si cu titlu gratuit


* contracte cu titlu oneros sunt actele juridice prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj ca si contra-prestatie ;
pot avea atat caracter bilateral , cat si unilateral ;
* contractele cu titlu gratuit sunt contractele in care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte un beneficiu , fara a obtine o
contraprestatie , ci cu titlu gratuit ; de cele mai multe ori are caracter unilateral , dar poate fi si bilateral atunci cand
beneficiarului , se pune o conditie (de exemplu : intretinerea bunului) ;

5
Distinctia incre cele doua apare sub 4 aspecte :
* d.p.d.v al avantajelor , in cazul contractelor numeroase este unul reciproc , pe cand in cazul celor cu titlu gratuit , doar o parte
va beneficia ;
* legea limiteaza efectuarea donatiilor cand : reprezentantii legali ai persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sa
faca un act de donatie , cand persoanele care vor sa efectueze donatii sunt intr-o stare de insolvabilitate legea le interzice sa faca
orice fel de donatii ;
* regimul fiscal al contractelor : de exemplu : unele bunuri care fac obiectul contractului cu titlu oneros se supun regulilor
privind plata T.V.A-ului ;

C. Contracte comutative si contracte aleatorii


* contractele comutative : drepturile si obligatiile partilor sunt bine determinate si nu disproportionate (de ex : vanzarecumparare , de schimb , etc) ;
* contractele aleatorii : intinderea , si chiar existenta prestatiei unei parti depinde de un eveniment viitor si nesigur (de ex :
contractul de asigurare in care obligatia de plata depinde de realizarea riscului : furt , incendiu , etc) ;

Distinctia intre cele 2 priveste doar incidena leziunii : numai contractele comutative pot fi atacate pentru leziune ; in cazul celor
aleatorii , proba leziunii este foarte greu de realizat datorita modului de executare a prestatiilor ;

D. Contracte consensuale , solemne si reale


* contractele consensuale : se formeaza prin simplul acord de vointa al partilor (verbal sau scris) ;
* contractele solemne : in afara acordului de vointa sa impuna si respectarea unor formalitati prevazute de lege , nerespectarea
acestora ducand la nulitatea acestuia ; (de vanzare-cumparare , de ipoteca , de dovatie , etc) ;
* contractele reale : in afara acordului de vointa , mai este necesara si remiterea bunului de catre partea obligata catre celalalt
subiect , simpla promisiune a remiterii nefiind suficienta (de ex : contractul de depozit , de comodat , de gaj) ;

Distinctia dintre cele 3 apare sub urmatoarele aspecte :


* in cazul contractelor consensuale este necesara daca verificarea conditiilor esentiale de validitate , pe cand la cele solemne se
cere si respectarea formei ceruta ad validitatem ;
* daca partile convin , un contract consensual poate fi transformat intr-unul solemn ;
* contractele reale cuprin 2 elemente : unul interior (conditiile esentiale de validitate) si unul exterior (remiterea materiala a
bunului) , majoritatea lor respecta si forma ceruta ad validitatem ;

6
E. Contracte numite si contracte nenumite
* contractele numite : denumirea si reglementarea lor se regasesc in NCC sau in alte legi cu caracter civil (de ex : contractul de
vanzare-cumparare) ;
* contractele nenumite : nu are o reglementare proprie (de ex : contractul de publicitate , contractele de prestari servicii , etc) ;

Distinctia dintre acestea 2 este sursa normativa a fiecaruia.


Ambele au la baza respectarea regulilor esentiale de validitate , de forma si efectele contractului . Cele numite au si alte
dispozitii particulare care sunt stabilite in textele de lege .

II. Clasificarea implicita a unor contracte :


A. Contractele negociate si cele de adeziune :
* contractele negociate : partile isi stabilesc conditiile , clauzele si prestatiile in mod liber , fara influenta altor factori externi ; se
merge pe principiul bunei-credinte si pe obligatia de confidentialitate in negocierile precontractuale ;
* contractele de adeziune : au continutul si clauzele esentiale prestabilite de partea care are o pozitie economica mai puternica
decat cealalta , cealalta care poate ori sa accepte fara negocieri , ori sa refuze ; (de ex: contractele de telefonie , de furnizoare a
apei , etc) ;

Distinctia priveste acordul de vointa al partilor , in contractele de adeziune partea cu poz.ec. mai puternica isi impune vointa ; de
aceea legiuitorul intervine in cazul reglementarii anumitor contracte de adeziune (de ex: contractul de munca) ;

B. Contracte cu executare instantaneu si cu executare succesiva


* contractele cu executare instantanee : o singura prestatie (de ex: vanzare-cumparare cand plata se face cu numerar) ;
* contractele cu executare succesiva : isi pot executa obligatiile in timp , pe o perioada determinata sau nedeterminata (de ex:
contractul de leasing , de munca , etc) ;

Distinctia poate fi retinuta doar in ceea ce priveste rezilierea sau rezolutionarea . In cazul contractului cu executare instantanee ,
neexecutarea obligatiilor duce la rezolutiune (cu efecte retroactive) , iar in celalalt caz , duce la reziliere (cu efecte in viitor) .

C. Contracte simple , contracte complexe si grupuri de contracte


* contractele simple : au o singura operatiune juridica (de ex : de schimb , de vanzare , etc) ;
* contractele complexe : au o multitudine de operatiuni juridice (de ex: contractul de leasing) ;
* grupuri de contracte : persoane diferite incheie 2 sau mai multe contracte care au in vedere acelasi obiectiv (de ex: contractul
de credit bancar si contractul de ipoteca care garanteaza restituirea acelui imprumut) ;

7
Distinctia apare in privinta continutului si a regimului juridic corespunzator . Contractele simple au o singura operatiune juridica
in timp ce celalalte doua au mai mute operatiuni , dar care au in vedere atingerea aceluiasi scop.

D. Contractele incheiate cu consumatorii


a) contractele de vanzare : orice contract in care profesionistul transfera proprietatea asupra unor produse catre consumator care
plateste sau se angajeaza sa plateasca pretul acestora .
b) contractul de prestari de servicii : poate fi oricare contract de prestari de servicii , altul decat un contract de vanzare ;
c) contractul la distanta : contract incheiat intre profesionist si consumator in cadrul unui sistem de vanzari sau de prestare de
servicii la distanta organizat , fara prezenta fizica a lor ;
d) contractul in afara spatiilor comerciale : orice contract dintre un profesionist si un consumator incheiat in prezenta fizica a
celor doi intr-un loc care nu este spatiul comercial al profesionistului ;

F. Contractele electronice : sunt putine care pot fi utilizate ca probe in procesul civil , iar inscrisul in forma electronica este o
institutie creata pentru a asimila inregistrarea pe calculator a unor date similare cu inscrisul pe hartie ;

III. Alte clasificari ale contractelor civile


Contractele principale si contracte accesorii :
* contractele principale : au o existenta independenta (de ex: contractul de vanzare-cumparare , de schimb , donatie , etc) ;
* contractele accesorii : depinde si insotesc anumite contracte principale (de ex: obligatia constitutorului de gaj de a garanta o
anumita obligatie a sa sau a altei persoane) ;

Distinctia apare la autonomia efectelor juridice . Daca contractul principal este desfiintat , automat este desfiintat si cel
accesoriu.

C. Incheierea contractelor :
* pentru incheierea valabila a unui contract exista 4 conditii esentiale
a) capacitatea partilor de a contracta ;
b) consimtamantul partilor ;
c) un obiect determinat si licit ;
d) o cauza licita si morala ;
* in mod exceptional daca legea pretinde ca un contract sa fie intocmit cu respectarea conditiilor de forma (contracte solemne) ,
se adauga inca o conditie esentiala , si anume forma ;

8
I. Conditii esentiale pentru incheierea valabila a unui contract

A. Capacitatea ceruta pentru incheierea contractelor


* capacitatea civila este aptitudinea unei persoane de a dobandi drepturi si obligatii civile , de a le exercita si de a incheia
singura acte juridice civile ;
* toate partile contractului trebuie sa aiba aceasta capacitate ;
* prin lege , pot fi opriti sa incheie anumite contracte : minorii cu varsta de pana la 14 ani si persoana pusa sub interdictie
judecatoreasca (boli care o impiedica sa aibe discernamant) ;

B. Vointa ceruta pentru incheierea contractelor


* consimtamantul partilor este un element esential pentru validitatea contractului , cu conditia ca acesta sa nu fie viciat ;
* pentru a fi valabil , comsimtamantul trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele conditii :
- sa provina de la o persoana cu discernamant ;
- sa fie scris si cu intentia de a produce efece juridice ;
- sa fie exteriorizat ;
- sa fie nealterat de un viciu de comsimtamant ;

Comsimtamantul este considerat viciat cand este dat din eroare , surprins prin dol , semne prin violenta sau prin leziune
Eroarea este falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic . Ea poate fi esentiala sau neesentiala .

* este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra :


- naturii sau obiectului actului juridic ce se incheie (o parte crede ca incheie un anumit act juridic , iar cealalta alt act) ;
- calitatilor substantiale ale obiectului prestatiei in absenta carora actul juridic nu s-ar fi incheiat ;
- asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta contractul nu s-ar fi incheiat ;

* este neesentiala daca falsa reprezentare cade asupra unor imprejurari mai putin importante , iar partea aflata in eroare
ar fi incheiat actul juridic si daca ar fi stiu imprejurarile corecte ;

Eroarea mai poate fi :


* scuzabila (nu este urmarea lipsei de informare sau a neglijentei) si nescuzabila (este imputabila partilor) ;

9
* asumata (se poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost sau trebuia asumat de cel care o
invoca) ;
* de calcul (trebuie corectata) ;
* de comunicare sau de transmitere a documentelor ;

Pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant , trebuie intrunite urmatoarele conditii :


* eroarea sa fie esentiala ;
* eroarea sa fie scuzabila ;
* elementul asupra caruia cade eroarea sa fi fost hotarator pentru incheierea actului juridic ;
* in cazul actelor cu titlu oneros este necesar ca partea contractanta sa fi stiu ori sa fi trebuit sa stie ca elementul fals era
esential pentru incheierea actului civil respectiv ;
* se poate adapta cu consimtamantul celuilalt , evitandu-se anularea sa ;

Dolul intervine atunci cand partea s-a aflat in eroare provocata de manoperele franduloase ale celeilalte parti ori cand
acesta din urma a omis in mod fraudulos sa-l informeze pe contractant asupra unor imprejurimi pe care se cuvenea sa i
le spuna . Partea viciata poate sa : ceara anularea contractului si reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor-interese .
* trebuie dovedit de catre partea interesata ;

Elementele constitutive ale dolului pot fi :


a) manoperele frauduloase , care pot avea un element intentional (stabilirea intentiei de a induce in eroare cealalta parte)
si un element material (o minciuna sau o reticenta de ex: o persoana vinde o masina prezentand-o ca fiind fabricata in
anul 2004 , fara a informa ca motorul este din 2000) ;
b) eroarea provocata prin manevrele frauduloase : dolul reprezinta o eroare provocata , sau spontana ;

Violenta consta in insuflarea unei temeri induse asupra vointei unei persoane de a incheia un contrast , de cealalta parte
a contractului sau de catre un tert . Partea viciata poate solicita acordarea de daune-interese sau reducerea prestatiei sale
cu valoarea daunelor-interese . Mai exista si atunci cand se exercita asupra persoanei o constrangere economica .
Caracterele juridice ale violentei pot fi :
a) trebuie sa fie determinata , adica temerea sa fie destul de mare ;
b) trebuie sa fie injusta si ilegitima , adica autorul sa recurga la o amenintare in fapt ;

10
c) trebuie sa emane de la cocontractant sau de la o terta persoana ;

Leziunea reprezinta prejudiciul suferit de o parte aflat in stare de lipsa de experienta sau de cunostinte care stipuleaza o
prestatie de o valoare considerabil mai mare decat valoarea propriei prestatii . Aici se poate obtine anularea contractului
sau se poate opta pentru reducerea propriilor obligatii . Ca si in cazul erorii , contractul poate fi adaptat la cererea partii
viciate .
Contractele aleatorii si tranzactiile nu pot fi lovite de leziune deoarece primele prin natura lor ofera si un avantaj , dar si
un risc doar uneia dintre parti , iar tranzactiile previn sau sting un litigiu .

C. Obiectul si cauza contractului


Obiectul contractului este constituit din operatiunea juridica stabilita de parti la incheierea acestuia (vanzare ,
imprumut , etc) . El trebuie sa fie determinat si licit.
Obiectul obligatiei reprezinta prestatia , care trebuie sa fie determinate si licita .
Contractul poate fi valabil chiar daca la momentul intocmirii sale , una dintre parti se afla in imposibilitate de a-si
executa obligatia . Daca C este in imposibilitate , iar D nu cunoaste acest lucru , el poate cere anularea contractului , iar
daca D este imposibilitate , C poate cere daune-interese .
De aceea pentru ca prestatia la care se angajeaza D sa fie valabila , trebuie respectate toate conditiile : (delegatia trebuie
sa :)
a) sa existe , atat in prezent cat si in situatia bunurilor viitoare
b) sa fie in circuitul civil
c) sa fie determinata sau determinabila
Cauza reprezinta motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul .
Pentru a fi valabila , cauza trebuie sa :
a) sa existe ;
b) sa fie licita ;
c) sa fie morala ;
Cauza trebuie sa fie cunoscuta sau macar sa poata fi cunoscuta de catre cealalta parte , deoarece lipsa cauzei va atrage
nulitatea contractului .
Contractul este valabil chiar si atunci cand cauza un expres este prevazuta . Existenta unei cauze valabile se prezuma
pana la probe contrarie .

11
II. Conditiile relative cerute pentru incheierea valabila a unui contract :
A. Momentul si locul incheierii contractului
Prezinta o importanta deosebita cu privire la transmiterea drepturilor asupra unui bun , la termenul de prescriptie
extinctiva si la stabilirea legii aplicabile raportului juridic . Momentul incheierii este acela in care acceptarea se
intalneste cu oferta si este influentat si de loul ofertantului si aceptantului . De aceea , in cazul contractelor la distanta ,
trebuie verificat momentul si locul .
B. Oferta de a contracta
Oferta poate preveni de la persoana care are intitiativa incheierii contractului , care ii determina continutul sau care
propune ultimul element esential al contractului .
Oferta de a contracta este propunerea care contine suficiente elemente pentru formarea unui contract si care exprima
intentia ofertantului de a se obliga la ceva , in cazul acceptarii de catre destinatar .
Exista 2 tipuri de oferta :
a) oferta cu termen : cand rezulta din acordul partilor , al negocierilor , al continutului ofertei sau a uzantelor ;
b) oferta fara termen ;
* oferta fara termen adresata unei persoane absente (exista un termen rezonabil in care persoana sa o primeasca , sa o
analizeze si sa expedieze aceptarea) ;
* oferta fara termen adresata unei persoane prezente (poate sa mai fie acceptata de indata) ;
Oferta este anulata cand nu ajunge inapoi in ofertant in termenul stabilit sau daca destinatarul o refuza.
Oferta este retrasa cand ajunge la destinatar inainte sau concomitent cu acceptarea .
Oferta este revocata din momentul in care ajunge ca destinatar , chiar daca nu ia la cunostinta .
Oferta poate deveni irevocabila daca exista un pact de optiune , adica o conventie prin care una dintre pari ramane
legata de propria declaratie de vointa , iar cealalta poate accepta sau refuza , iar daca accepta , declaratia se considera
irevocabila si produce efectele prevazute de lege . Continutul pactului de optiune trebuie sa fie similar cu cel al
contractului care urmeaza a fi incheiat prin simpla acceptare a destinatarului .
Previziunea de a contracta reprezinta tot o conventie prin care partile se angajeaza reciproc , ori numai una dintre ele sa
incheie in viitor un contract , (promisiunea unilaterala sau bilaterala) ; Ca si in cazul pactului , continutul promisiunii
trebuie sa cuprinda toate clauzele contractului promis .

C Acceptarea incheierii contractului


Se afla in stransa legatura cu consimtamatul destinatarului . Acceptarea poate fi realizata prin orice act sau fapt al
destinatarului din care rezulta acordul sau cu privire la oferta propusa .

12
In principiu , tacerea nu are valoare de acceptare , (doar in cazurile prevazzute de lege sau cand rezulta din acordul
partilor) ;
Raspunsul destinatarului nu este considerat acceptarea daca :
* cuprinde modificari (in acest caz este considerata o contraoferta) ;
* nu respecta forma ceruta de ofertant ;
* ajunge la ofertant dupa ce oferta a fost anulata ;
Acceptarea , ca si oferta poate fi retrasa , daca retragerea ajunge la destinatar anterior sau concomitent cu oferta sau
acceptarea
Contractul va fi considerat incheiat in momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant .

D. Forma si continutul contractului


* Contractul se realizeaza prin simplul acord de vointa al partilor , capabile de a contracta daca legea nu impune o
anumita formalitate .
Continutul contractului obliga nu numai la ce este expres prevazut , cat si la , toate urmarile pe care practicile stabilite
intre parti le dau contractului .

Cele 2 tipuri de forme incidente contractelor sunt :


a) Forma ad validitatem (ad solemnitatem)
Daca nu se respecta forma de validitate , se sanctioneaza cu nulitate absoluta .
La fel si in cazul in care este ceruta forma scrisa sau cea autentica .
b) Forma ad probationem
Reprezinta conditia impusa de lege sau de parti , care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic
valabil incheiat . Inscrisul poate fi sub semnatura privata sau autentica , avand forta probanta prevazuta de lege .
Nerespectarea acestei forme nu atrage nulitatea absoluta , ci imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba . (de
ex : de asigurare) ;
c) Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti
Reprezinta acea conditie necesara pentru ca actul sa fie opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui .
Nerespectarea aceste forme cerute este sanctionata cu posibilitatea tertului de a ignora actul invocat de parti impotriva
sa . (tot la C. incheierea contractelor , dupa I conditii esentiale si II. Conditii relative)

13
III. Nulitatea , cauzele , efectele si validarea contractului in caz de nulitate
In cazul nerespectarii conditiilor privind formarea contractelor se va aplica sanctiunea sub denumirea generala de
nulitate .
Nulitatea este acea sanctiune care anihileaza retroactiv , in tot sau in parte , efectele juridice ale unui contract datorita
unor imperfectiuni in formarea sa.

Exista 2 tipuri de nulitate :


a) nulitate absoluta poate fi invocata de oricine sau chiar din oficiu de catre instanta de judecata in toate cazurile in
care , din continutul contractului rezulta ca acest act este lovit de nulitate .
Cauze in care nulitatea absoluta devine incidenta :
* nevalabilitatea sau absenta obiectului unui contract ;
* ilegalitatea obiectului sau a cauzei contractului ;
* imoralitatea obiectului sau a cauzei ;
b) nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes este ocrotit prin dispoitia legala incalcata
Cauze in care nulitatea relativa devine incidenta :
* nerespectarea dispozitiei legale privitoare la capacitatea de exercitiu ;
* consimtamantul uneia dintre parti a fost viciat ;
* in alte cazuri in care cauza nulitatii nu este determinata ;

Efectele nulitatii sunt similare in ambele cazuri , si sunt :


* desfiintarea contractului (imediat in cazul celei absolute si conditional in situatia a celei relative) ;
* desfiintarea actelor subsecvente contractului ;
* repunerea partilor in situatia anterioara incheierii acelui contractant ;
* permite partii vatamate sa ceara daune-interese sau reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor-interese (dolul) ;
Nici refacerea actului vizual , nici conversiunea actului nul nu pot reprezenta cauze de validare unui contract incheiat
deja nevalid , ci se creaza un nou contract care va produce alte efecte viitoare fata de vechiul inscris .

Exista totusi 2 cazuri in care un contract nul poate fi validat :

14
* cand nulitatea este acoperita ;
* prin confirmarea voita (expresa sau tocita) de a renunta la dreptul de a invoca nulitatea ;

Numai un contract lovit de nulitate relativa poate fi confirmat dar cu repectarea unor conditii :
* in momentul confirmarii , contractul sa fie valid ;
* persoanele pot confirma contractul atunci cand cunoaste cauza ilicit ;
* parintele sau tutorele poate confirma atunci cand incuviintarea era suficienta si pentru incheierea de la inceput a
contractului ;

D. interpretarea contractelor
In afara clauzelor obisnuite care , desi nu sunt prevazute in mod expres , ele pot fi subintelese , mai exista o serie de
clauze ce pot fi identificate in contracte , si anume :
a) clauze externe : conditiile generale ale ofertantului (de ex : contracte de telefonie , de transport pe calea ferata) ;
b)) clauze standard : sunt impuse de o parte celeilalte , fara sa fi fost negociate ; se imbina cu cele negociate , iar daca va
exista un conflict intre cele doua tipuri , cele negociate au intaietate ;
c) clauzele neuzuale (o forma a celor standard) ; stabilesc dispozitii :
* in folosul celui care le propine : limitarea raspunderii ;
* in detrimentul celeilalte parti : limitarea dreptului de a opune exceptii ;
* deregari de la normele privitoare la compententa instantelor
In interpretarea datelor mai exista un tip de interpretare denumit intrepretare sistematica , dar si interpretarea clauzelor
indoielnice .
La cea sistematica , clauzele se interpreteaza unele prin altele .
Clauzele indoielnice (susceptibile de mai multe intelesuri) se interpreteaza tinand seama de natura contractului , de
imprejurarile in care a fost incheiat , etc.
Clauzele in general se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte , nu in acela in care nu pot produce nici un efect
.

E. Efectele contractelor
1. Efectele contractului in raporturile dintre partile contractante

15
a) contractul nu poate fi revocat sau modificat in mod ulterior decat in cauze autorizate de lege :
* un contract se modifica sau inceteaza cu acordul partilor sau prin cauze autorizate de lege ;
- revocarea sau modificarea prin acordul comun al partilor se produce o revocare amiabila
- revocarea sau modificarea prin autorizarea unor dispozitii legale : nu se tine seama de vointa uneia sau a tuturor
partilor ;
b) limitarea principiului fortei obligatorii prin interventia instantei in anumite cazuri prevazute de lege ; (atunci cand
intervin situatii , datorita unor imprejurari care nu au fost anticipate , executarea obligatiilor devine dificila pentru una
dintre parti) ;
Impreviziunea este principiul potrivit caruia partile sunt obligate sa isi execute obligatiile chiar daca executarea lor a
devenit mai onoroasa pentru ei sau mai putin onoroasa pentru cealalta parte .
In cazul in care executarea a devenit excesiv de onoroasa datorita unei schimbari exceptionale , exista o exceptie de la
impreviziune , in care instanta poate sa dispuna . Debitorul poate sesiza instanta care poate pronunta una dintre cele 2
solutii :
* adaptarea contractului pentru a distribui , in mod achitabil pierderea si beneficiile ;
* incetarea contractului la momentul si in conditiile pe care le stabileste ;
Clauzele abuzive apar in special in contractele profesionisti-consumatori . Legea apara consumatorii , interzicand
profesionistilor introducerea in contracte de clauze abuzive .

2. Efectele contractului in raport cu persoane care nu au calitatea de parti contractante


a) principiul relativitatii efectelor contractului : unele efecte pot fi relative , ele putand deveni incidente in unele cazuri
reglementate de lege asupra unor persoane care nu au fost parti contractante ; acesti terti pot fi persoane devenite parti
ale contractelor (succesorii in drepturi ai partilor) sau terti absolut (persoanele straine de acest contract si de partile
contractante) ;
*daca o terta persoana ajuta un D sa incalce cauzele unui contract , se angajeaza la raspunderea sa pentru aceasta fapta ;
b) principiul opozabilitatii contractului : opune drepturi nu doar partilor contractante , ci si tuturor persoanelor prin
publicarea acestor drepturi ; daca dupa incheierea conractului vor exista terti vatamati , acestia pot sa invoce
impozabilitatea actului sau pot sa ceara daune-interese !

F. Exceptiile contractului
Exceptiile
a) de la principiul relativitatii contractului

16
1. Reprezentarea : legala (in cazul minorului) , reprezentantul testamentar , reprezentarea judiciara ; acesti reprezentanti
pot deveni parti ale unui contract inca de la incheierea lui ;
2. Promisiunea (faptei altuia) : D se obliga fata de C sa determine o terta persoana sa-si asume obligatii fata de C ; D se
obliga personal iar tertul devine obligat numai daca consimte sa incheie acel contract cu C ;
3. Actiunile directe : o persoana pretinde executarea creantei sale direct de la debitorul debitorului sau ;
4. Stipulatia pentru altul : un promitent (D) se obliga fata de o alta persoana , numita stipulant sa realizeze o prestatie
pentru o alta persoana (un tert beneficiar)
* tertul beneficiar poate cere direct promitentului sa-si execute prestatia , chiar daca nu exista nici un contract intre cei 2
;
b) exceptia de la opozabilitatea fata de terti ai contractului
Simulatia partilor : ascunde identitatea donatorului , partile incheie aparent o vanzare-cumparare dar in realitate se face
o donatie si incheie un act secret (contrainscris) ;
* principala conditie este ca ambele acte juridice (cel aparent si cel secret) sa se incheie concomitent , sau actul secret sa
se incheie anterior celui aparent .

2. Actul juridic unilateral ca izvor de obligatii


Actul juridic unilateral presupune o singura manifestare de vointa care rezulta numai din partea autorului sau , daca nu
exista prevederi contrare , normele legale incidente contractelor se vor aplica si actelor unilaterale .
Clasificarea actelor juridice unilaterale :
a) acte juridice unilaterale patrimoniale (de ex : transferul de bunuri , renuntarea la uzufruct , renuntarea la proprietate ,
etc) ;
b) acte juridice unilaterale nepatrimoniale (de ex : acordul de prelevare si transplantul de organe de la persoane in viata
sau decedate) ;
c) acte juridice unilaterale mixte (de ex : renuntarea la drept , testamentul) ;
Vor face obiectul comunicarii catre destinatarii lor acele acte juridice unilaterale care constituie , modifica sau sting
drepturi ale acestora .

Acte juridice unilaterale ca izvoare de obligatii :


A. Promisiunea unilaterala (cel care face promisiunea se obliga doar pe el) si nu trebuie confundata cu promisiunea de a
contracta (act juridic bilateral preparator al unui contract viitor) si nici cu promisiunea faptei altuia (acord bilateral sau
multilateral) ;

17
B. Promisiunea publica de recompensa . Acordarea si revocarea recompensei (cel care promite o recompensa in
schimbul executarii unei prestatii este obligat sa faca plata chiar daca prestatia a fost executata fara a se cunoaste
promisiunea)
* cand fac mai multe persoane impreuna , recompensa se imparte ;
* cand fac mai multe persoane separat , recompensa se da celui care comunica primul rezultatul ;
* promisiunea poate fi revocata in aceeasi forma in care a fost facuta publica , neproducand efecte pentru cei ce au
executat deja fapta ;
* daca revoca , datoreaza o despagubire celor care au efectuat cheltuieli in vederea executarii prestatiei l dreptul la
despagubire se prescrie intr-un an de la publicarea revocarii ;

3. Faptul juridic fiind licit generator de obligatii


A. Generalitati privind faptul juridic licit
* exista faptul juridic generator de obligatii si fapta ilicita generatoare de prejudicii (raspundere civila delictuala)
Faptele juridice licite generatoare de obligatii erau cunoscute ca si quasi-contracte . Tipuri de quasi-contracte :
* gestiunea tutorelui pentru pupil
* acceptarea unei succesiuni (mostenitorul avea o obligatie quasi-contractuala fata de legator) ;
* plata lucrului indatorat (cel care primea o plata din creare care nu i se datora era raspunzator quasi-contractual fata de
platitor)
* gestiunea de afaceri (o persoana-girant se ocupa de afacerile alteia-great fara a avea un mandat si in absenta
geratului) ;
* indiviziunea (in cazul unei donatii comune iar una dintre parti era raspunzatoare quasi-contractual fata de cealalta intre
actiune de iesire din indiviziune) ;
Actualele legate ilicite care pot fi considerate surse ale obligatiilor civile sunt : gestiunea de afaceri , plata nedaterata si
imbogatirea fata justa cauza .
Faptul juridic licit generator de obligatii este faptul voluntar si licit caruia i se recunoaste calitatea de a produce anumite
efecte juridice .

1. Gestiunea de afaceri
Incheierea de catre o persoana anumita great in mod voluntar a unor acte materiale sau juridice necesare de administrare
sau chiar de dispozitie , cu conditia ca acestea sa fie oportune , necesare si utile altei persoane (gerat) .

18
a) Actele incheiate de gerat :
* actele materiale (repararea unei conducte , a zidului unui imobil , etc) ;
* actele juridice (plata unor datorii , incheierea unui contract , etc) ;
* actele de administrare (incasarea fructelor , inchirierea bunurilor , etc) ;
* actele de dispozitie (vanzarea unor produse alimentare perisabile) ;
b) Actele incheiate de gerant fata de terte persoane :
* cazul in care actioneaza in nume propriu (este obligat fata de tertii cu care a contractat) ;
* cazul in care actioneaza in numele geratului (va crea o obligatie in sarcina geratului , cu conditia ca gestiunea sa fie
necesara sau utila) ;

Efectele gestiunii de afaceri sunt :


A. Obligatiile gerantului :
a) obligatia de instiintare ;
b) obligatia de continuarea gestiunii ;
c) obligatia de diligenta (la fel ca si cu bunurile sale) ;
d) obligatia de a da socoteala si sa-i dea geratului toate bunurile obtinute cu ocazia gestiunii ;
e) obligatia de a opri gestiunea in caz de impotrivire a geratului
B. Obligatiile geratului :
a) obligatia de rambursare a cheltuielilor necesare si a celor utile ;
b) obligatia de plata a despagubirilor pentru prejudiciul suferit de gerant ;
c) obligatia de executare a obligatiilor nascute din actele necesare si utile incheiate de gerant ;
C. Ratificarea gestiunii de catre great
* prin ratificarea actelor juridice a unei gestiuni , se produc efectele unui mandat ; prin intermediul ratificarii i se aduc la
cunostinta toate actele incheiate in numele lui , iar daca actele nu i-au adus nici un avantaj , gestiunea poate fi
inoportuna ;

2. Plata nedatorata
* apare daca o persoana a primit o plata nedatorata si nu o restituie de buna voie ;

19
* singurele exceptii de la restituire reprezinta acele parti efectuate din materia gestiunii de afaceri ;
A. Conditiile de plata nedatorate :
a) existenta platii ;
b) caracterul inexistent al datoriei :
* inexistenta datoriei este absoluta si plata nedatorata este obiectiva eroare asupra datoriei ;
* inexistenta datoriei sale este relativa si plata nedatorata este subiectiva eroare asupra D sau C (asupra persoanei) ;
c) plata efectuata sa fie din eroare
* cel care a primit plata sa nu fie creditor
* in ipoteza in care cel care a primit era C , cel care a platit (fara sa fie D) trebuie sa probeze eroarea ;

B. Efectele platii nedatorate :


a) Exceptii de la obligatia celui care a primit de a restitui plata
* in cazul in care cel ce a primit a primit cu buna-credinta si termenul de prescriptie s-a implinit ;
* cazul in care cel care a primit cu buna-credinta face dovada ca a distrus inscrisul prin care primea plata ;
* cazul in care cel care a primit , a primit plata inainte de implinirea termenului suspensiv ;
b) Cazurile de restituire a platii nedatorate :
- Accepiensul va fi de buna-credinta :
* el trebuie sa restituie pretul , dar va pastra eventualele fructe , ca un posesor de buna-credinta ;
* in cazul in care a intretinut lucrul , va restitui numai ce a primit la schimb ;
* daca lucrul a pierit in mod fortuit , va fi eliberat de obligatia de restituire (cedeaza indemnizatia de pierdere) ;
- Accepiensul va fi de rea-credinta :
* restituie atat obiectul cat si eventualele fructe ;
* daca a instrainat bunul , sa restituie valoarea lui in momentul intrarii actiunii in justitie ;
* daca lucrul a pierit in mod fortuit , sa restituie valoarea lui din momentul cererii de restituire ;
c) Situatia cheltuielilor nascute cu ocazia platii nedatorate :
* cheltuielile privitoare la bun ;

20
* cheltuielile restituirii : - de buna-credinta ;
- de rea-credinta : tot el ;

C. Actiunea in restituirea platii nedatorate :


* solvensul va fi titularul actiunii in repetitiune ;
* actiunea izvoraste din imbogatirea fara justa cauza ;
* poate fi intentata in termen de 8 ani (termenul de prescriptie) ;

3. Imbogatirea fara justa cauza


* este acel fapt juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este marit in detrimentul alteia , in absenta unui temei
juridic ;
* imbogatirea unei persoane poate fi justificate cand rezulta :
- din executarea unei obligatii valabile ;
- din neexercitarea de catre cel pagubit a unui drept contra celui imbogatit ;
- dintr-un act indeplinit de cel pagubit

A. Conditiile materiale ale intentarii actiunii in restituire :


* sa existe o imbogatire a unei persoane :
* sa existe o insaracire reclamantului ;
* sa existe o legatura intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt ;

B. Conditii juridice ale intentarii actiunii si restituirii :


* absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia ;
* absenta oricarui act mijloc pentru recuperarea pierderii suferite (restituirea lui pe calea actiunii in revendicare) ;

C. Efectele actiunii in restituire :


* restituirea se face in natura si , daca nu se poate , prin echivalent ;

21
* exista 2 limite ale obligatiei de restituire :
- debitorul va restitui numai in masura imbogatirii patrimoniului sau ;
- nu se poate solicita mai mult decat diminuarea patrimoniului ;

4. Fapta ilicita generatoare de prejudicii (raspunderea civila delictuala)


1. Notiuni introductive :
Faptele ilicite civile atrag automat raspunderea civila delictuala .
Repararea pagubei (prejudiciului) produse printr-o fapta ilicita civila se obtine printr-o actiune in fata restantei civile .
Indiferent de locul actiunii civile (in procesul civil sau penal) atragerea raspunderii civile a persoanei care a savarsit
fapta are o sursa comuna si anume vinovatia (culpa) .

Functiile raspunderii civile :


a) functia educativ-preventiva (fapta nu ramane nesanctionata) ;
b) functia reparatorie (repararea prejudiciului cauzat) ;

2. Atragerea raspunderii civile si cauzele exoneratoare de raspundere civila prevazute de lege


A. Atragerea raspunderii civile
Conditiile necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale :
I. Prejudiciul este rezultatul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o persoana sau ca urmare
a unei fapte a unui animal sau lucru , pentru care va raspunde o anumita persoana . Prejudiciile pot fi :
a) patrimoniale si nepatrimoniale (primele sunt cele care au o valoare economica , evaluabile in bani-distrugerea
bunurilor , vatamarea sanatatii unei persoane ; cele nepatrimoniale sunt consecinte care nu pot fi evaluate in baniatingerea adusa oricarei sau demnitatii unei persoane) ;
b) corporal sau estetic (atingerea adusa integritatii unei persoane) ;
- prejudiciul corporal patrimonial (cand incalca dreptul la sanatate printr-o ingrijire medicala deficitara) ;
- prejudiciul corporal nepatrimonial (privarea practicarii unui sport) ;
c) moral (vatamarea unui interes personal nepatrimonial-moartea unei rude apropiate , atingerea onoarei si a reputatiei) ;

22
Pentru ca prejudiciul sa fie supus reparatiunii , trebuie :
a) sa rezulte dintr-o incalcare a unui drept sau a unui interes legitim ;
b) sa fie cert , adica sa aiba o existenta neindoielnica si sa poata fi evaluat (sa nu fie improbabil sau eventual) ; avantajul sperat trebuie sa fie obtinut intr-un termen scurt ;
c) sa fie personal (numai persoana care a suferit un prejudiciu poate pretinde repararea lui ; si prejudicii colective !) ;
d) sa fie direct (trebuie sa F raport de cauzalitate direct intre fapta si prejudiciu) ;

II. Fapta licita sau prejudiciabila (orice actiune sau inactiune a unei persoane fizice prin care se incalca o norma de
conduita)
Fapta ilicita se poate prezenta sub anumite forme :
a) fapta ilicita comisiva autorul faptei incalca o norma expresa care interzice actiunea savarsita ;
b) fapta ilicita omisiva autorul nu indeplineste o actiune pe care o impune norma legala ;
Fapta ilicita poate fi : delict civil , abatere disciplinara , contraventie sau infractiune .
Forme de ilicit
a) ilicit civil (fapta pentru care contraviul normelor de drept si prin care si dreptul persoanei prejudiciate este incalcat) ;
b) ilicit penal (raspunderea penala in cazul infractiunilor mult mai grave decat cele din dreptul civil sau administrativ) ;
* dreptul penal urmareste persoana faptuitoare a delictului pe cand dreptul civil se ocupa de delicte doar din punct de
vedere al obligatiilor care se nasc din acel delict ;
c) ilicit administrativ (s-a desprins din ilicitul penal , luand doar contraventiile , care sunt abateri de la normele dreptului
administrativ)
* pregatirea sau tentativa savarsirii unei contraventii nu trage la raaspundere persoana in cauza ;
* abuzul de drept este un delict civil si presupune utilizarea unui drept cu intentia de a vatama o alta persoana ;
* cand abuzul de drept se concretizeaza intr-o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii , autorul poate fi tras la raspundere si
i se pot cere daune-interese ;
* el nu poate F decat daca F si vinovatie , si prejudiciu si are 2 elemente : unul subiectiv ,,rea-credinta si unul
obiectiv ,,determinarea dreptului de la finalitatea sa
Cauze care pot inlatura caracterul ilicit al faptei ilicite
a) Legitima aparare (persoana care se afla in legitima aparare nu trebuie sa il despagubeasca pe agresor ,,decat daca
acesta depaseste limitele legitimei aparari) ;

23
b) Starea de necesitate (fapta savarsita pentru a salva de la un pericol imediat viata , integritatea corporala , sanatatea sau
un bun important al sau sau al altei persoane , cu conditia ca urmarile acestei fapte sa nu fie mult mai grave decat cele
care se puteau produce ;
c) Indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege sau in executarea ordinului superiorului (persoana care
exercita o fapta ca atributie de serviciu si care va avea caracter ilicit doar in cazul in care se constata ca avea un caracter
abuziv si era savarsita din culpa de catre autorul sau) ;
d) Consimtamantul victimei . Cauze de neraspundere (fapta nu este ilicita daca persoana (victima) a consimtit printr-un
act juridic , stiind ca este posibil sa se cauzeze o paguba din greseala)
e) Exercitarea normala a unui drept subiectiv (persoana care cauzeaza un prejudiciu prin executarea drepturilor sale nu
este obligat sa-l repare , decat daca dreptul a fost exercitat in mod abuziv) ;

III. Raportul de cauzalitate (legatura directa sau de mediere dintre fapta ilicita si prejudiciu)
Teorii incidente raportului de cauzalitate
a) Teoria echivalentei conditiilor (aseaza sub acelasi plan toate imprejurarile care au ajutat la producerea prejudiciului ;
fiecare reprezinta o conditie fara de care prejudiciul nu putea fi cauzat) ;
b) Teoria cauzei adecvate (cauza adecvata este evenimentul care urmareste derularea naturala a lucrurilor care au condus
la producerea prejudiciului) ;
Pentru a deduce raportul de cauzalitate , exista urmatoarele conditii :
* raportul dintre actiunile si inactiunile persoanelor au caracter ilicit si creeaza un prejudiciu ;
* desi F o unitate intre fapta omeneasca si atitudinea de vinovatie a faptuitorului ei , pentru raportul de cauzalitate se ia
in considerare numai fapta omeneasca respectiva ;
* fapta ilicita este compusa atat din actiuni , cat si din inactiuni ;
* fapta omeneasca se afla in legatura cu alte fapte si cu factori exteriori ;
* raportul nu este mereu direct , mai este si mediat ;

V. Vinovatia (atitudinea psihica a autorului unei fapte ilicite in momentul savarsirii acesteia atitudine constienta la
momentul anterior savarsirii)

24
Exista 2 factori determinanti : factorul intelectiv de constiinta , factorul volitiv de vointa (actul psihic de deliberare si
decizia cu privire la comportamentul ce urmeaza) ;
Formele vinovatiei :
a) Intentia (autorul prevede rezultatul si urmareste producerea lui) ; intentia poate fi : directa (autorul urmareste
producerea rezultatului) si indirecta (nu urmareste producerea rezultatului , dar accepta posibilitatea producerii
rezultatului)
b) Culpa (autorul prevede rezultatul dar nu il accepta , gandindu-se ca nu se va produce sau nu prevede rezultatul) ;
Culpa poate fi : cu imprudenta (usurinta) cand prevede dar nu il accepta sau cu neglijenta cand nu il prevede ;
Dreptul roman prevede urmatoarea clasificare a culpei :
* grava de neiertat , nu ar fi comis-o nici cel mai neindemanatic ;
* usoara neglijenta oricarui om cu gandire normala ;
* foarte usoare necesita un simt de anticipatie deosebit ;
Indiferent de gravitatea vinovatiei , obligatia de reparare este integrala !

V. Capacitatea delictuala a persoanei care a savarsit fapta ilicita / capacitate delictuala = discernamant ;
* minorul care nu a implinit varsta de 14 ani sau persoana pusa sub interdictie judecatoreasca nu raspunde pentru
prejudiciu daca nu se probeaza discernamantul , la fel si minorul care a implinit varsta de 14 ani ;
* cel care e intr-o stare de tulburare a mintii nu raspunde de prejudiciu decat daca si-a creat singur tulburarea prin alcool
, stupefiante , etc ;

B. Cauzele exoneratoare de raspundere civila prevazute de lege


* acele cauze care exclud existenta raspunderii cvile , situatii in care nu sunt intrunite conditiile pentru atragerea
raspunderii civile , de exemplu culpa sau raportul de cauzalitate ;
* raspunderea contractuala si extracontractuala (imposibilitatea fortuita sau legitima aparare de exemplu) ;

I. Forta majora si cazul fortuit (raspundere contractuala)


a) Forta majora (un eveniment extern , imprevizibil , invincibil si inevitabil) :
* Exterioritatea imprejurare externa (fenomene naturale : cutremure , inundatii sau fenomene sociale : razboi ,
revolutie) ;

25
* Imprevizibilitatea daca era previzibil , intra in categoria culpei deoarece trebuie prevazut ;
* Absoluta inevitabilitate sau irezistibilitate imposibil de preintampinat si de evitat ;
Forta majora produce efectul de excludere a raspunderii civile . Intinderea acestui efect prezinta mai multe situatii :
* Cand forta majora este singurul fenomen care a provocat prejudiciul , nu exista raportul de cauzalitate ; -> fara
raspundere ;
* Cand nu este singura cauza , iar celelalte sunt cazuri fortuite , raspunderea exista sau nu dupa cum prevede legea ;
* Daca apare atat forta majora , cat si alte imprejurari decat cazul fortuit , trebuie distins daca acele alte imprejurari au
contribuit sau nu alaturi de forta majora la producerea prejudiciului ;

b) Cazul fortuit : un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda
daca evenimentul nu s-ar fi produs ; pot fi de 2 tipuri
* imprejurari interne (ale lucrurilor sau animalelor celui chemat sa raspunda defecte de fabricatie , sperietura
animalului) ;
* imprejurari externe : alunecari de teren , ploi torentiale ;

Exceptii de la cazul fortuit : prejudicii cauzate de lucruri , prejudicii cauzate de accidente nucleare , prejudicii cauzate
de animale , de aeronave in zbor cu cele de la sol .
c) Fapta victimei sau a unei terte persoane : pentru a exonera fapta victimei sau a unei terte persoane , trebuie sa se
indeplineasca caracteristicile cazului fortuit sau conditiile fortei majore ; daca fapta a contribuit la producerea
prejudiciului , raspunderea se reduce proportional ;

3. Raspunderea pentru fapta proprie :


* angajarea raspunderii pentru prejudiciile propuse prin fapta proprie sunt aceleasi ca si conditiile generale ale atragerii
civile ;
* proba acesotr conditii o face victima , care va fi subiectul procesual activ (reclamantul) unei actiuni de atragere a
raspunderii civile unei persoane care a comis fapta ilicita ;
Conditiile pentru atragerea raspunderii pentru fapta proprie sunt :
a) existenta unui prejudiciu patrimonial , care trebuie sa fie cert , sa fie personal si direct ;
* repararea trebuie sa fie in natura si daca nu e posibila , prin echivalent sub forma acordarii de despagubiri ;
b) existenta unei fapte ilicite ;

26
c) existenta unui raport de cauzalitate ;
d) existenta vinovatiei

4. Raspunderea pentru fapta altei persoane


A. Raspunderea civila pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie
Raspunderea civila are doar 2 elemente esentiale :
- persoanele a caror raspandire poate fi atrasa (supraveghetorul)
* raspund cei care au obligatia de supraveghere a unui minor sau interzis judecatoresc ;
* pot intra in sfera supraveghetorului toti cei care au obligatia de a ocroti minorul (tutorii , cadrele didactice , spitalele
private) ;
- idendificarea persoanelor pentru care se atrage raspunderea (supravegheatul)
* instanta poate recunoaste copilului care a implinit 16 ani deplina capacitate de exercitiu , exonerandu-se parintii sau
tutorii ;
* parintii mai pot scapa de atragerea raspunderii daca dovedesc ca fapta copilului nu este consecinta a moduluiin care siau indeplinit datoriile parintesti ;
Conditii pentru atragerea raspunderii civile a tutorilor :
a) generale (cele cu prejudiciu , etc , dar fara vinovatie) ;
b) speciale : sa fie minor sau interzis judecatoresc la momentul savarsirii faptei ;
B. Raspunderea comitentilor pentru faptele propusilor
Aplicarea este limitata la raportul de prepusenie :
* criteriul subordonarii prepusului fata de comitent , fie in temeiul legaturii , fie in temeiul unui contract ;
* comitentul este cel care in virtutea unui contract sau in temeiul legii exercita directia , supravegherea si controlul
asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul lui sau al altuia (propusul)
* comitentul trebuie sa-i garanteze pe toti pentru eventualele prejudicii cauzate de propusi (ca in cazul minorilor) ;
Conditii ca , comitentul sa atraga raspundere civila :
a) conditii generale (cele cu prejudiciu , etc , fara vinovatie) ;
b) conditii speciale : existenta raportului de prepusenie si faptul ca prepusul a savarsit fapta in legatura cu atributiile care
i-au fost incredintate de comitent ;

27
* raportul de prepusenie poate fi nascut in virtutea unui contract (de munca) sau in temeiul legii (autoritatea parinteasca)

Efectele raspandirii civile a comitentului :


* victima poate obtine de la comitent repararea prejudiciului ;
* daca sunt mai multi propusi ai mai multor comitenti , victima poate cere integral repararea prejudiciului de la unul
dintre ei ;
Comitentul , dupa ce a platit contravaloarea prejudiciului are drept de regres impotriva prepusului ;

5. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri , animale sau pentru ruina edificiului
* Paza juridica pe care o are o persoana asupra unui lucru sau unui animal este puterea de a executa in mod legitim si
independent controlul si supravegherea asupra lor ;
* Paza materiala este simpla supraveghere a animalului sau lucrului realizate sub autoritatea si in interesul paznicului
juridic ;
Exonerarea de aceasta raspundere se poate face doar daca paznicul demonstreaza ca prejudiciul a fost cauzat exclusiv de
fapta victimei , a unui tert sau este urmarea unui caz de forta majora .

A. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri


Persoanele care pot avea calitatea de paznici juridici :
* Proprietarul lucrului (va fi intotdeauna paznicul juridic)
* Unitatea administrativ-teritoriala (pentru mostenirile vacante care intra in posesia unitatii dupa 6 luni dupa
deschiderea mostenirii) ;
* Titularul altor drepturi reale (superficiarul , fiduciarul , rentarorul) ;
* Posesorul (isi poate exercita dreptul de proprietate , deci poate atrage si raspunderea civila pentru prejudiciile cauzate
de ele) ;

Persoanele fizice lipsite de capacitatea delictuala (discernamant) nu pot exercita calitatea de paznici juridici , doar
reprezentantii lor ;
* atat victima , cat si succesorii ei in drepturi pot cere atragerea raspunderii civile ;
* raspunderea apare atat in cazul coliziunii unor vehicule , cat si in alte cazuri precum :

28
- intre victima si paznic exista un raport contractual => raspunderea va fi contractuala , mai putin cand survine moartea
sub vatamarea corporala a victimei , cand va fi delictuala ;
- prejudiciul a fost acuzat cu ocazia efectuarii unui serviciu gratuit de paznicul juridic

Conditiile necesare sunt :


* existenta prejudiciului ;
* raportul de cauzalitate dintre lucru si prejudiciu ;
* lucrul sa se afle in paza juridica a unei persoane ;
Dupa ce despagubirile sunt platite de paznicul judiciar si ar fi putut atrage raspunderea paznicului material , cel judiciar
poate intenta o actiune in regres impotriva celui material .
Nu va exista obligatie de repasare a prejudiciului de catre paznic , deoarece evenimentul a fost cauzat de :
* fapta victimei ;
* fapta unor terti ;
* urmarea unui caz de forta majora ;

B. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale


* paznic juridic si paznic material ; tot paznicul juridic raspunde ;
Victima trebuie sa tina cont de urmatoarele conditii :
- sa faca dovada prejudiciului ;
- sa faca dovada ca prejudiciul a fost cauzat de un anumit animal (raportul de cauzalitate) ;
- sa faca dovada existentei pazei juridice ;
Persoana raspunzatoare poate fi exonerata daca a fost cauzata de : fapta victimei , a unui tert sau in caz de forta majora ;

C. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de ruina edificiului


Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare prejudiciul cauzat prin ruina a
acestuira ori prin desprinderea unor parti din ele . (obligatia se naste in momentul in care se constata ca prejudiciul s-a
produs ca urmare a lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie) ;
Edificiu = orice imobil realizat de om prin incorporarea unor materiale intr-un teren (casa , baraj , etc) ;

29
Ruina = degradarea edificiului ;
Conditiile necesare victimei :
* existenta prejudiciului ;
* raportul de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu ;
* dovada ca ruina a fost cauzata de un viciu de constructie sau de lipsa intretinerii ;
Daca prejudiciul a fost produs din cauze imputabile altei persoane , atunci proprietarul are drept de regres impotriva
acestuia .

6. Repararea prejudiciului cauzat in cazul raspunderii civile delictuale


Victima are calitatea de C , si autorul de D :
Nasterea dreptului la reparatii :
* in cazul prejudiciului sigur , actual (cel produs inainte de a se pretinde despagubirea) apare exact in ziua determinarii
prejudiciului ;
* in cazul prejudiciului viitor , chiar daca F suficiente elemente pentru a fi evaluat , apare cand prejudiciul va putea fi
determinat macar cu titlu provizoriu ;
Prejudiciul moral se repara indiferent de existenta si intinderea prejudiciului patrimonial
Principiile repararii prejudiciilor sunt ;
A. Principiul repararii integrale a prejudiciului (atat prejudiciul efectiv , cat si beneficiul de victima trebuie acoperite de
autor)
* autorul prejudiciului raspunde integral si pentru culpa cea mai usoara ;
* autorul raspunde atat pentru prejudiciile previzibile , cat si pentru cele pe care nu le-a prevazut dar totusi s-au produs ;
B. Principiul repararii in natura a prejudiciului (restituirea lucrului insusit pe nedrept , inlocuirea lucrului distrus cu unul
similar)
In situatia in care repararea prejudiciului in natura nu va putea avea loc , F alte doua metode pentru repararea sa :
a) repararea prejudiciului prin echivalent banesc (despagubire)
b) repararea prejudiciilor corporale (cheltuielile de ingrijire medicala sunt acoperite de autorul prejudiciului)
- prejudiciile corporale sunt cele care atenteaza la dreptul la viata , la sanatate , la integritatea fizica , etc ;
In cazul unei vatamari corporale grave , agravarea sanatatii pagubitului este echivalenta cu aparitia unui nou prejudiciu
si implicit cu cererea unei noi despagubiri !

30
Dreptul la regres ii este recunoscut persoanei care a platit desi nu era fapta lui .
Intinderea reparatiei trebuie sa cuprinda :
* pierderea suferita de cel prejudiciat ;
* castigul pe care ar fi putut sa-l realizeze si de care a fost lipsita victima (castigul nerealizat)
* cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului

Persoana indreptatita la despagubire in caz de deces al victimei


* mostenitori legali sau testamentari ;
* repararea nepatrimoniala a unui prejudiciu poate aparea :
- in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ;
- in cazul ascendentilor , descendentilor , fratilor , surorilor , si sotului sau in cazul oricarui a suferit daune morale ;
* drepturile trec la mostenitori doar cand au fost pornite de la cel indreptatit ;
Cheltuielile de ingrijire a sanatatii sau cele de inmormantare se restituie in toate cazurile de la autor

Prescriptia in cazul repararii prejudiciului


* dreptul la actiunea in raspundere civila se prescrie in termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani ;
* F totusi si un termen special de prescriptie de 10 ani care se aplica atunci cand :
- trebuie repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura sau violenta ori agresiuni sexuale
comise asupra unui minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a se apara ;
- trebuia repararea prejudiciului adus mediului inconjurator ;
Termenul incepe sa curga din ziua in care victima a cunoscut sau trebuie sa cunoasca generarea prejudiciului .
Prorogarea termenului prescriptiei intervine cand fapta este prevazuta de legea penala , si se aplica termenul din drept
penal si in drept civil ;
Suspendarea prescriptiei prin vatamarea integritatii corporale sau prin decesul persoanei are loc pana la stabilirea
pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni .

III. Executarea obligatiilor


Raportul juridic obligational permite creditorului dreptul de a pretinde debitorului sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva .

31

1. Plata
Este mijlocul juridic ,,benevol de liberare a debitorului
A. Elementele structurale ale platii
a) Subiectele platii creditorul sau accipiens cel care primeste si debitorul sau solvens pentru cel care plateste ;
* plata se face de catre D , de catre reprezentantul sau legal , de catre ceilalti codebitori (daca sunt mai multi la acelasi
C) , de catre un creditor chirografar sau de catre o terta persoana care vrea sa faca o donatie D , sau sa-l imprumute pe D
:
* daca plata se efectueaza de catre un tert :
- daca D refuza ca tertul sa plateasca , C trebuie sa refuze ;
- C poate sa refuze daca doreste ca D sa termine obligatia ;
* plata poate fi facuta si unui tert daca plata va fi ratificata de C sau daca cel care a primit devine titular al creantei ;
* un C aparent (de ex : mostenitor aparent) poate primi banii de la D ; in urma acestei plati , se pot naste consecinte
juridice :
- C aparent nu avea cunostinta ca nu este adevaratul C , caz in care trebuie sa restituie banii adevaratului C ;
- C aparent de rea-credinta , adevaratul C poate sa indrepte o actiune impotriva D sau impotriva C aparent ;

b) Conditiile platii
- in cazul obligatiilor de rezultat , D trebuie sa procure rezultatul ;
- in cazul obligatiilor de mijloace , D trebuie sa foloseasca teste mijloacele pentru a ajunge in acel rezultat ;

* plata se poate face printr-un cec , cu acceptul C , cu conditia ca cecul sa aiba acoperire ;
* C nu poate fi obligat sa primeasca o plata partiala ; totusi F plati partiale atunci cand :
- F acordul C ;
- judecatorul acorda un termen de gratie si imparte plata ;
- dupa mostenirea creanta , plata este divizata intre mostenitori si fiecare debitor mostenitor va primi doar partea care ii
revine ;

32
- fideinsor care invoca beneficiul de diviziune ;
Conditia locul platii :
- cand suntem in prezenta unei obligatii banesti , ea se executa la domiciliul C (plata partabila) ;
- cand este cazul predarii unui lucru individual-determinat , executarea se face in locul unde se afla bunul ;
- pentru celelalte tipuri de obligatii , plata va fi durabila (adica se face la sediul D) ;

Data platii :
* executata de indata daca nu exista un termen de scadenta stabilit de parti ;
* daca termenul a fost stabilit in folosul C , nu poate plati in avans decat daca C accepta ;
* toate cheltuielile platii vor fi suportate de D , cu exceptia institutiei ofertei de plata si consemnatiunii ;

c) Dovada platii
* chitanta pentru confirmarea platii creeaza prezumtia relativa privind executarea prestatiilor accesorii ;
* chitanta pentru confirmarea unei dintre prestatiile periodice , creeaza prezumtia relativa potrivit careia toate prestatiile
anterioare au fost achitate ;
* remiterea inscrisului original constatator al creantei de catre C lui D creeaza prezumtia conform careia D a fost liberat
de plata
* ordinul de plata prin care se efectueaza un virament bancar sau interbancar creeaza prezumtia de plata achitata ;
* odata cu remiterea chitantei de liberare , si celelalte persoane obligate sa plateasca au fost liberate ;

d) Imputatia platii (acelasi debitor are mai multe datorii fata de acelasi creditor) . Este de 3 feluri :
* imputatia cu acordul partilor ;
* imputatia unilaterala poate fi realizata de catre C sau D ;
* imputatia legala (nici una dintre partinu a facut imputatia) : se vor stinge cu prioritate datoriile negarantate
(chirografare) sau cele pentru care C are mai putine garantii (personale sau reale) ;
In toate cazurile plata se imputa in urmatoarea ordine : cheltuielile de judecate si de executare , ratele , dobanzile si
penalitatile si in final asupra capitolului (debitului principal) daca partile nu stabilesc contrariul.

33
B. Punerea in intarziere a C
* plata consta in remiterea din partea D a unei sume de bani sau a unui bun determinabil , iar daca C refuza , el poate fi
pus in intarziere de catre D ;
Din momentul declansarii , acest mijloc juridic poate produce urmatoarele consecinte juridice :
- riscul imposibilitatii de executare se muta de la D , la C ;
- D nu mai poate fi tinut sa restituie fructele bunului ;
- C va fi obligat sa repare prejudiciile cauzate de D prin intarziere , inclusiv cele necesare conservarii ;
D poate scoate bunul la vanzare publica daca nu se poate face consemnarea , bunul este perisabil sau pentru ca
depozitarea lui presupune costuri mari de intretinere . El poate vinde bunul dupa ce primeste acordul instantei si va
consemna pretul . Vanzarea poate face si fara notificare prealabila a C ;

2. Executarea silita a obligatiilor


In cazul in care D nu isi achita obligatia ; C are dispozitie o serie de norme prin intermediul carora se realizeazaz o serie
de remedii ale neexecutarii .
A. Masuri premergatoare executarii silite a obligatiilor . Punerea in intarziere a D
Punerea in intarziere aa D deriva din situatia in care D nu isi executa obligatiile asumate si la termenele stabilite .
Este de 2 feluri :
a) Punerea in intarziere de drept al debitorului
* daca s-a stabilit in contract ca simpla implinire a termenului pentru executare produce acest efect de punere in
intarziere de drept ;
* daca delegatia nu poate fi executata in mod util decat intr-un anumit timp pe care debitorul l-a lasat sa treaca ;
* daca D a incalcat o obligatie de a nu face ;
* daca este vorba de o executare succesiva si refuza sa o execute in mod repetat ;
* daca nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani ;
* daca obligatia se naste din fapte ilicite ex trancontractuale ;
b) Punerea in intarziere a D , la cererea C
* se realizeaza printr-o notificare scrisa sau prin cererea de chemare in instanta introdusa de catre C ;
* in continutul modificarii , C acorda D un termen de executare , iar daca un F acel termen , D trebuie sa execute
obligatia intr-un timp rezonabil de la data instiintarii ;

34
* termennul de executare este un termen de gratie pe care instanta nu il mai poate modifica sau suplimenta .
Efecte pe care le produce termenul de executare :
* pana la expirare C nu poate trece la executare silita ;
* C poate cere daune-interese ;
* C nu poate cere rezolutiunea sau rezilierea contractului ;
* din momentul in care se incheie termenul , D va suporta riscul pierii fortuite a bunului ;
* daca D nu isi achita datoria direct ,,benevol , C poate sa ceara sau sa treaca la executarea silita a obligatiei ;
Conditiile executarii silite in natura sunt :
- C trebuie sa-si puna in intarziere D ;
- C are dreptul de a cere executarea in natura , iar cand nu este posibila , poate trece la executarea silita a obligatiei ;
Trebuie distins in functie de prestatia care formeaza obiectul :
* Executarea obligatiei de a da , ea poate fi executata silit in natura ;
* Executarea obligatiei de a face : - cele care implica actiunea personala a D (poate fi executata numai de titularul
obligatiei) si cele care nu implica actiunea personala a D ;
* Executarea obligatiei de a nu face : daca nu se executa , C poate solicita instantei incuviintarea sa inlature ceea ce D a
facut cu incalcarea obligatiei de a se abtine si isi poate cere penalitati ;
Penalitatile
* sume de bani in favoarea C ;
* daca in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii termenului de executare , D nu executa obligatia de a face sau a
nu face , i se vor aplica penalitati si in favoarea C ;
* cand obligatia nu este evaluabila in bani , instanta il obliga pe D sa plateasca o penalitate de la 100 lei pana la 1.000
lei pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei ;
* daca obligatia poate fi evaluabila in bani , penalitatea poate fi stabilita de catre instanta intre 0.1 % si 1 % pe zi de
intarziere ;
* penalitatile vor fi calculate dupa trecerea unui termen de 3 luni de la comunicarea aplicarii lor ; astfel , instanta va fixa
si suma definitiva ;

C. Executarea silita indirecta (prin echivalent) a obligatiilor in situatia raspunderii civile contractuale intalnim
urmatoarele conditii :

35
a) Fapta ilicita
b) Prejudiciul care poate fi acoperit prin daune-interese compensatorii sau daune-interese moratorii (daunele-interese
reprezinta echivalentul prejudiciului suferit) ; cele compensatorii nu il pot cumula cu cele de executare in natura ,
deoarece le inlocuiesc ;
c) Daune-interese moratorii reprezinta prejudiciul suferit ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei si se pot
cumula ;
d) Vinovatia D ;
e) Punerea in intarziere a D ;
f) sa nu existe o clauza de neraspundere ;
Daca aceste conditii specifice raspunderii contractuale vor fi indeplinite , se naste obligatia D de a repara prejudiciul
creat .

Evaluarea prejudiciului :
a) Evaluarea judiciara ; judecatorul va tine cont de faptul ca :
- D raspunde atat pentru paguba cat si pentru beneficiul nerealizat ;
- daunele imprevizibile si fara culpa nu intra in evaluare ;
- trebuie sa observe daca prejudiciul este direct ;
b) Evaluarea legala :
- daunele moratorii ;
- penalitatile ;
- dobanda legala : dobanda cu fructe civile (de ex: contractul de credit cu dobanda) si dobanda penalizatoare ;
c) Evaluarea conventionala poate fi efectuata de parti si poarta denumirea de clauza penala ;
* clauza penala reprezinta preventia partilor , care inainte ca una din ele sa nu isi execute obligatia pot sa stabileasca un
cuantum al prejudiciului ;
* clauza penala se poate referi fie la daune-interese compensatorii , fie la daune-interese moratorii , fie la ambele ;
* referitor la clauza penala , instanta poate interveni prin reducerea penalitatii atunci cand :
- obligatia principala a fost executata deja in parte ;
- penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciu ;

36

Arvuna esteo forma de garantare a executarii unei obligatii contractuale si nu trebuie confundata cu clauza penala .
Poate fi de 2 feluri :
* Arvuna confirmatorie este un cumul intre raspunderea civila contractuala si garantarea executarii unei obligatii (daca
se incheie ca un contract , o parte oferta celeilalte o arvuna ca o garantie ca isi va executa propria obligatie)
* Arvuna penalizatoare este sanctiunea pentru neincheierea contractului (cel care denunta contractul pierde arvuna data
sau trebuie sa restituie dublul celei primite)

3. Rezolutiunea , rezilierea si traducerea prestatiilor contractuale , sanctiuni civile in caz de neexecutare culpabila a
obligatiilor contractuale
Rezolutiunea si rezilierea pot interveni :
* la cererea partilor ;
* prin declaratia unilaterala a uneia dintre parti ;
* prin hotarare judecatoreasca ;
* de drept
* printr-un pact comisoriu stipulat in mod expres in continutul contractului ;

A. Rezolutiunea contractelor
* cand D nu isi executa obligatiile , C poate alege intre : executarea silita in natura a obligatiilor , rezolutiunea ,
rezilierea contractului si daune-interese daca i se cuvin ;
Rezolutiunea este acea desfiintare a contractului cu executare instantanee
Rezolutiunea poate fi partiala sau totala , cu conditiile ca executarea contractului sa se poata divide .
C poate da o declaratie unilaterala de rezolutiune sau reziliere sau poate apela la instanta de judecata , caz in care
vorbim de o rezolutiune / reziliere judiciara . Mai exista si o rezolutiune legala sau ,,de drept si o rezolutiune
conventionala cu ocazia invocarii de C a ,,pactului comisoriu
Conditiile pentru invocarea rezolutiunii de C sunt :
* prejudiciul ;
* fapta ilicita prin neexecutarea obligatiei contractuale ;
* raportul de cauzalitate ;

37
* vinovatia D ;
* punerea in intarziere a D

Judecatorul poate acorda un termen de gratie D pentru a executa obligatiile si daca le executa in acest termen ,
rezolutiunea nu mai intervine .
Rezolutiunea de drept inseamna ca acel contract se desfiinteaza fara sa mai fie nevoie de hotarare judecatoreasca sau de
declaratia unilaterala . Pentru a se putea produce rezolutiunea de drept , trebuie sa existe o clauza a partilor in acest sens
(pactul comisoriu) .
Pactul comisoriu este o clauza trecuta in contract care prevede ca , in caz de neexecutare , contractul va fi desfiintat de
drept ;
Principalul efect al rezolutiunii este constituit de desfiintarea cu efect retroactiv a unui contract precum si acordarea de
daune-interese partii prejudiciate (daca se impune) ;

B. Rezilierea contractelor
De regula , rezilierea intervine in cazul contractelor cu executare succesiva si desfiintarea produce efecte pentru viitor .
Ele se deosebesc in primul rand in ceea ce priveste efectele produse , rezolutiunea pentru trecut si rezilierea pentru viitor
.
Rezilierea poate indeplini conditiile unei rezolutiuni unilaterale sau ale rezolutiunii judiciare

1. Cauze justificate de neexecutare a obligaiilor contractuale


n cadrul raporturilor contractuale, pot interveni situaii n care o parte nu i ndeplinete
prestaia aa cum s-a obligat n actul respectiv. Practic, trebuie s fim n prezena unui
contract sinalagmatic, n care s existe obligaii reciproce ale prilor, iar una din pri s nu
i execute propria obligaie. De aceea, cauzele pot fi multiple ns, cu aceast ocazie dorim
s le evocm pe cele incidente contractelor sinalagmatice i care i au sediul materiei n
coninutul art. 1.555- 1.557 NCC. n primul rnd, putem aminti despre excepia de
neexecutare a obligaiilor contractuale, care, pentru a produce efecte juridice, n temeiul art.
1.555 i art. 1.556 NCC, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii eseniale:

Cu privire la natura obligaiilor neexecutate. Obligaiile reciproce ale prilor trebuie


s i aib temeiul n acelai contract sinalagmatic. Nu va fi suficient ca dou persoane s fie

38

n acelai timp creditor i debitor, una fa de cealalta, aceast situaie trebuie s rezide din
aceeai relaie juridic, s existe o legtur juridic;
Condiiile neexecutrii. Pentru ca acestea s fie ndeplinite, trebuie s existe o
neexecutare a obligaiilor, chiar parial, dar suficient de important din partea celuilalt
subiect contractual. Cauza neexecutrii nu va fi interesant pentru creditor, de aceea, ea
poate consta din culpa debitorului sau chiar din fora major care pentru moment l poate
mpiedica s-i execute obligaia, iar dac neexecutarea va fi datorat unei fore majore
totale i definitive, putem fi in prezena ncetrii contractului pentru imposibilitate fortuit de
executare, n sensul art. 1.557 NCC;
Obligaiile reciproce trebuie s fie exigibile. Potrivit dispoziiilor alin.(1) al art. 1.556
NCC, excepia de neexecutare poate fi invocat numai dac obligaiile reciproce sunt ajunse
la scaden sau trebuie executate imediat(cazul obligaiilor fr termen, potrivit art. 1.495
NCC). n egal msur putem reine c exist i o excepie anticipat de neexecutare.
Aceasta poate fi invocat n cazul n care, n virtutea menionrii unui termen suspensiv de
executare, una din obligaii trebuie executat naintea celeilalte, iar cel care este gata s
execute obligaia, are toate motivele s cread c cealalt parte, la momentul exigibilitii, nu
i va executa obligaia respectiv.
De asemenea, excepia de neexecutare poate fi invocat n cazul n care, n virtutea
stipulrii unui termen suspensiv de executare, una din obligaii trebuie executat naintea
celeilalte, iar cel care este gata s execute obligaia, va avea toate motivele s cread c
cealalt parte, la scaden nu i va executa obligaiile.
De aceea, am putea reine urmtoarele argumente pentru admisibilitatea excepiei de
neexecutare de ctre instana de judecat, atunci cnd creditorul o poate invoca n mod
anticipat: a)n cazul termenului suplimentar de executare prevzut de art. 1.522 alin.(3) NCC,
dac debitorul declar, naintea expirrii termenului c nu va executa obligaiile, creditorul
este ndreptit s invoce anticipat orice remedii consacrate n dispoziiile art. 1.516 NCC; b)
n cazul n care debitorul s-ar afla ntr-unul din cazurile de decdere reglementate de art.
1.417 NCC;

Neexecutarea s nu se datoreze faptei celui care invoc excepia de neexecutare.


Aceast condiie are o surs legal n coninutul art. 1.517 NCC. Cunoscut i sub expresia
mora creditoris, aceast condiie scoate n eviden faptul c neexecutarea imputabil
creditorului, nu poate produce efecte n aplicarea oricrui remediu pentru neexecutarea pe
care chiar acesta a mpiedicat-o;
Natura raportului contractual trebuie s presupun regula executrii simultane a
obligaiilor subiectelor contractuale. Aceast condiie se regsete cu forma principiului
simultaneitii executrii obligaiilor, n coninutul alin.(1) al art. 1.555 NCC. De la acest
principiu, tot textul legal amintit stabilete cteva excepii i anume: prile, n coninutul
contractului au stabilit o anumit ordine de executare a prestaiilor; din mprejurri rezult c
obligaiile nu trebuie executate simultan; n cazul n care executarea obligaiei uneia dintre
pri necesit o perioad de timp, partea respectiv va fi inut s execute prima, prestaia sa
contractual.
Dup cum se poate remarca, excepia de neexecutare este un remediu recunoscut prii
care i-a ndeplinit sau este pregtit s-i ndeplineasc prestaia, iar celalt parte nu a
procedat n consecin. n cazul n care sunt ndeplinite condiiile mai sus artate, excepia de
neexecutare poate fi invocat de ctre subiectul contractant ndreptit.

39
Cu ocazia invocrii excepiei de neexecutare, nu va fi necesar ndeplinirea condiiei
punerii n ntrziere a debitorului. De asemenea, ea poate fi invocat n instan ca mijloc de
aprare a prtului, prin intermediul cererii reconvenionale, iar n acest caz, instana de
judecat, pe de-o parte, poate respinge cererea reclamantului, iar printr-o alt soluie pe care
o poate pronuna, instaa poate dispune obligarea nsui a reclamantului aciunii la
executarea obligaiei proprii, ntr-un termen rezonabil pe care aceasta l poate stabili n cursul
judecii.
Dintre efectele excepiei de neexecutare, am putea aminti despre: suspendarea executrii
prestaiei celui care o invoc; contractul exist ns se suspend fora sa obligatorie; dac vor
fi ndeplinite condiiile eseniale amintite, instana de judecat l poate obliga pe cel care a
invocat-o, la plata de daune-interese; poate fi fcut opozabil tuturor persoanelor ale cror
pretenii se pot intemeia pe acel contract(creditorii celeilalte pri care solicit obligarea la
executare sau terului beneficiar n cazul stipulaiei pentru altul).
De asemenea, n afara excepiei de neexecutare, am putea discuta i despre riscul
contractual( art. 1.274, art. 1.557, art. 1.642, art. 1.643 NCC). n acest sens, dac
neexecutarea este fortuit i debitorul nu o mai poate executa, nici cealalt parte nu trebuie
s i execute obligaia. n aceast situaia, riscul contractual va fi suportat de ctre debitorul
obligaiei imposibil de executat i vom fi n prezena imposibilitii(fortuite) de executare,
reglementate de art. 1.557 NCC.
De exemplu, dac vnztorul transmite proprietatea asupra unui bun, dar nu-l pred,
riscul este suportat de acesta, n calitate de detentor precar(putem aplica regula res perit
debitori, stabilit de art. 1.274 NCC), cu condiia punerii creditorului su n ntrziere. Aa cum
am mai amintit, din momentul punerii n ntrziere riscul se transfer n sarcina creditorului.
Imposibilitatea fortuit de executare a executrii unei obligaii contractuale importante,
atrage desfiinarea de drept a contractului, dac aceast imposibilitate de executare este
total i definitiv. Aceast situaie, alturi de altele, se regsesc i n coninutul art. 1.321
NCC, care are denumirea marginal Cauzele de ncetare ale unui contract. n sens contrar,
conform art. 1.557 alin.(2) NCC, dac imposibilitatea de executare este parial sau
temporar, fie, att parial ct i temporar, contractul nu se desfiineaz de drept, situaie
care i permite creditorului s supende executarea propriilor obligaii ori, poate obine
desfiinarea contractului.
De aceea, trebuie reinut faptul c prevederile art. 1.557 NCC constituie dreptul comun n
materia riscului contractului datorat imposibilitii fortuite de executare a obligaiilor
contractuale, indiferent de natura lor, adic, indiferent dac aceasta deriv din contracte
translative sau netranslative de proprietate, din contracte sinalagmatice sau unilaterale, ori,
dup caz, din contracte cu executare uno ictu sau cu executare succesiv. n situaia
contractelor sinalagmatice, aa cum am mai amintit, consecinele imposibilitii fortuite de
executare sunt reglementate n dispoziiile art. 1. 274 NCC, iar cu privire la riscul pieirii
fortuite a bunului, efectele acestuia sunt menionate n coninutul art. 558 NCC. De

40
asemenea, vom remerca faptul c imposibilitatea fortuit de executare poate constitui i un
mod de stingere a obligaiilor, n sensul art. 1.634 NCC.

2.

Mijloace de protecie a drepturile creditorilor asupra patrimoniului


debitorului
6. 1. Scurte consideraii privind mijloacele de protecie a creditorilor asupra
patrimoniului debitorului
Creditorul unei obligaii nu poate avea putere de coerciie asupra debitorului, motiv pentru
care va avea puse la dispoziie ntotdeauna o serie de mijloace 1 de protecie a dreptului su,
asupra patrimoniului debitorului respectiv. Potrivit principiului instituit n coninutul
dispoziiilor art. 1.527 NCC, creditorul are dreptul la executarea obligaiei sale n natur, cu
excepia cazului n care o asemenea executare este posibil.
De aceea, n vederea garantrii realizrii drepturilor lor, creditorii(n special cei
chirografari) dispun de mijloace specifice de protecie asupra patrimoniului debitorilor lor. De
asemenea, trebuie amintit faptul c dispoziiile art. 2.324 NCC, instituie aa numita garanie
comun a creditorilor sau dreptul de gaj general al acestora asupra patrimoniului unui
debitor. Practic, prin aceast funcie a patrimoniului se poate constitui gajul sau garania in
general a creditorilor chirografari.
Pe acest temei, creditorii chirografari, dar si ceilali creditori, pot s beneficieze de msuri
de protecie a drepturilor lor mpotriva patrimoniului unui debitor. Problema se pune mai ales
n legatur cu creditorii chirografari, ntruct ei, neavnd o garanie special cu caracter real
sau personal, vor fi supui riscului insolvabilitii debitorului. Aadar, este util s reinem nc
de la nceputul demersului nostru c executarea creanelor lor, va depinde ntotdeauna de
solvabilitatea debitorilor. Pentru a diminua acest risc, n continuarea garaniei comune sau a
dreptului de gaj general, creditorul beneficiaza i de msuri efective de protecie: msurile
conservatorii(n care putem include, asigurarea dovezilor, msurile asiguratorii, aciunea
oblic) i cele revocatorii(aciunea revocatorie sau paulian).
Dup cum se poate observa, am considerat util s prezentm pe subseciuni distincte,
msurile conservatorii i cele asiguratorii, aciunea oblic i la final, aciunea revocatorie sau
paulian.

6. 2. Msurile conservatorii si asiguratorii

1 Pentru mai multe amnunte referitoare la aceste mijloace de protecie, a se


vedea: C. Sttescu, C. Brsan, op. cit., pp.328-336.

41
n sensul dispoziiilor art. 1.558 NCC, creditorul poate s ia toate msurile necesare sau
utile pentru conservarea drepturilor sale. Aceste msuri se pot concretiza prin: asigurarea
dovezilor, ndeplinirea unor formaliti de publicitate i informare pe contul debitorului,
aciunea oblic sau prin luarea unor msuri asiguratorii. Dintre toate aceste msuri, ne vom
opri doar la prezentarea asigurrii dovezilor i a msurilor asiguratorii, cu toate c am mai
putea include i aciunea n constatarea simulaiei(sarcina probei acestei aciuni n sensul art.
1.292 NCC, revine terilor sau creditorilor).
a)

Asigurarea dovezilor, se face la cerere de oricine are interes, atunci cnd exist
riscul c un mijloc de prob s dispar pn la nceperea ori n cursul procesului, nainte de
etapa procesual ce ar privi propunerea i administrarea acelor probe. Aceast msur i are
sediul materiei n coninutul art. 359-365 NCPC, iar interesul creditorului va fi o condiie
esenial pentru ca instana s admit cererea de asigurarea a dovezilor. De asemenea, prin
cererea creditorului se va urmri constatarea i conservarea de urgen a oricrui tip de
prob prevzut de lege.
Asigurarea dovezilor se face potrivit art. 360 alin.(3) NCPC cu citarea prilor, adic, doar n
contradictoriu cu persoana cruia vrea s i opun dovada respectiv. De pild, un chiria a
adus anumite mbuntiri unui imobil, iar imobilul respectiv este restituit deoarece fusese
preluat fr titlu. n aceast situaie, chiriaul trebuie s cear asigurarea dovezilor n
contradictoriu cu regia deintoare, nu cu adevraii proprietari deoarece, nu de la acetia va
solicita despgubirile pricinuite prin acordul dat chiriaului respectiv de a efectua anumite
mbuntiri. Asigurarea de dovezi se poate face asupra mrturiei unei persoane sau
obinerea prerii unui expert privind starea unor bunuri mobile sau imobile, etc. De
asemenea, cererea se poate soluiona de ctre instan i fr citarea prilor, atunci cnd
aceasta apreciaz dup mprejurri.
Cererea privind asigurarea dovezilor se introduce la judectoria n circumscripia creia se
afl martorul sau obiectul constatrii, iar dac aceast cerere este fcut n timpul judecii,
la instana care judec procesul n prim instan. Cererea se soluioneaz n Camera de
consiliu prin ncheiere executorie care nu este supus niciunei ci de atac. n caz de
respingere, aceasta poate fi atacat numai cu apel n termen de 5 zile de la pronunare, dac
s-a data cu citarea prilor, sau de la comunicare, dac s-a dat fr citarea lor.
O procedur interesant n asigurarea dovezilor este cea reglementat de art. 364 NCPC
privind constatarea de urgen a unei stri de fapt. Astfel, la cererea oricrei persoane care
are interesul s constate de urgen o anumit stare de fapt care ar putea s nceteze ori s
se schimbe pn la administrarea probelor i fr o alt procedur prealabil, executorul
judectoresc n circumscripia cruia urmeaz s se fac constatarea va putea constata la
faa locului aceast stare de fapt. Pentru efectuarea acestei constatri, executorul
judectoresc este obligat s obin i concursul prii adverse sau al unei alte persoane
ndreptite, n caz contrar instana, la cererea persoanei interesate, va ncuviina efectuarea
acelei constatri.

b)

Msurile asiguratorii constituie o form represiv de aprare a drepturilor


creditorilor asupra unor bunuri sau venituri ce aparin unui debitor. Din punct de vedere
material, msurile asiguratorii sunt reglementate prin dispoziiile art. 1.559 NCC. Acest text,

42
face trimitere la cele dou forme consacrate de msuri asiguratorii: sechestrul i poprirea
asiguratorie. Aceste msuri, potrivit textului amintit, se iau cu respectarea dispoziiilor
Codului de procedur civil(art. 952-971).
Sechestrul asigurator const n indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile urmribile ale
debitorului aflate n posesia acestuia sau a unui ter, n scopul valorificrii lor n momentul n
care creditorul unei sume de bani va obine un titlu executoriu(hotrre judectoreasc sau
alt nscris care legea l recunoate drept titlu executoriu).
Poprirea asiguratorie se nfiineaz asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor
bunuri mobile incorporale urmribile datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care
aceasta i le va datora n temeiul unor raporturi juridice existente.
Din punctul nostru de vedere, considerm util s adugam n cadrul acestor msuri i
sechestrul judiciar prevzut de art. 2.143 NCC, care poate fi dispus de instana de judecat
cnd exist un litigiu asupra unui bun. i acest text, face trimitere la procedura sechestrului
judiciar reglementat de Codul de procedur civil(art.972-977).
Sechestrul judiciar const n indisponibilizarea bunurilor care formeaz obiectul litigiului
sau, n condiiile legii, a altor bunuri, prin ncredinarea pazei acestora unei persoane
denumite administrator-sechestru.

6. 3. Aciunea oblic
Un mijloc de protecie al drepturilor creditorilor asupra patrimoniului debitorului l
constituie i aciunea2 oblic. Aa cum am amintit, aciunea oblic poate fi inclus n rndul
msurilor conservatorii. Aceast aciune i are sediul materiei n coninutul art. 1.560-1.561
NCC i poate fi utilizat de creditor, ori de cte ori din cauza pasivitii debitorului, un drept
din patrimoniul acestuia din urm risc s se sting sau o aciune urmeaz s nu aib
rezultatul scontat.
De aceea, trebuie s reinem c aciunea oblic reprezint acea aciune civil, prin care
creditorul exercit n numele i pe socoteala debitorului su, un drept din patrimoniul
acestuia din urm, care, din cauza pasivitii debitorului risc s se sting[art. 1.560 alin.(1)
NCC].
Fa de aceste aspecte, ne putem ntreba dac creditorul are posibilitatea de a exercita
direct anumite drepturi n numele debitorului, fr a declana o aciune n justiie? n mod
normal, aciunea oblic nu este altceva dect utilizarea de ctre creditor, n numele i pe
seama debitorului, a unor aciuni specifice pentru aprarea unui anumit drept din patrimoniul
acestuia din urm. Aadar, creditorul poate exercita drepturile i aciunile debitorului su
numai dac are deschis propria aciune civil(aciune executorie) contrac acestuia din urm.
2 Pentru mai multe amnunte doctrinare asupra aciunii oblice, a se vedea: C.
Sttescu, C. Brsan, op. cit., pp.330-333; L. Pop, I. F. Popa, S. I. Vidu, pp. 761-766.

43
Conform dispoziiilor Codului de procedur civil executarea silit nu se poate face dect dac
creana este cert, lichid i exigibil[art.663 alin.(1) NCPC].
Cu privire la sfera de aplicaie a aciunii oblice, puteam afirma c aceasta poate face
obiect asupra tuturor drepturilor patrimoniale ale debitorului, cu precizarea ca debitorul s fie
titular al unui astfel de drept.
ns, dac nu vom fi n prezena unui drept propriu-zis al debitorului, ci doar de
posibilitatea pe care acesta o are de a-i administra patrimoniul, adic, de a ncheia acte
juridice cu teri sau pentru a face anumite acte de dispoziie, creditorul nu poate interveni pe
calea aciunii oblice. Altfel spus, debitorul rmne liber s ia deciziile pe care le consider
oportune pentru administrarea patrimoniului su i pentru a ncheia orice fel de acte juridice
cu terii n interesul su. n msura n care acestea ar fi frauduloase, creditorul are la
ndemn aciunea revocatorie sau paulian.
De asemenea, pot fi exercitate doar drepturile patrimoniale, deoarece cele nepatrimoniale
presupun o apreciere subiectiv a titularului lor. Chiar daca este vorba de drepturile
patrimoniale, dac acestea presupun o apreciere subiectiva a titularului (intuituu personae),
creditorul nu va putea utiliza aciunea oblic pentru exercitarea acelui drept. Totodat, dac
va fi vorba de drepturi neurmaribile ale debitorului, creditorul nu le va exercita deoarece, nu
are interes.
Pentru a fi exercitat o astfel de aciune trebuie s avem n vedere urmtoarele condiii:

pasivitatea debitorului asupra unui drept sau aciune(n cazul n care acesta este
activ i i protejeaz dreptul, aciunea oblic nu va fi util);
interesul legitim al creditorului pentru a exercita pe seama i n numele debitorului
drepturile patrimoniale. Ca atare, trebuie s existe o aciune civil(executorie) a creditorului,
iar dac debitorul va rmne n pasivitate, va exista riscul insolvabilitii acestuia. De
asemenea, dac debitorul nu exercit un drept, dar se constat c are suficitente drepturi n
patrimoniul su, creditorul nu va avea interes legitim pentru a porni aciunea oblic;
creana creditorului trebuie s fie cert, lichid i exigibil, n sensul art. 663 NCPC.
Creana este cert cnd existena ei nendoielnic rezult din nsui titlul executoriu[alin.(2)
art. 663 NCPC]. n aceast privin, trebuie s fie o disput justificat, adica dubii asupra
existenei creanei pentru ca s dispar caracterului ei cert (dac aceasta este contstat
printr-un nscris, dar se pretinde c ea nu exist, nu putem spune c a ncetat caracterul ei
cert). Creana este lichid cnd obiectul ei este determinat sau cnd titlul executoriu conine
elementele care permit stabilirea lui[alin.(3) art. 663 NCPC]. Creana este exigibil atunci
cnd a ajuns la termen sau debitorul a fost deczut din beneficiul termenului de plat[alin.(4)
art. 663 NCPC].
Astfel, dac aceste condiii vor fi ndeplinite i aciunea oblic a fost admis, efectul
principal al acestui mijloc de protecie a drepturilor creditorilor l constituie readucerea/
conservarea dreptului n patrimoniul debitorului respectiv. n sensul art. 1.561 NCC, hotrrea
judectoreasc de admitere a aciunii oblice va profita tuturor creditorilor, indiferent de rangul
acestora.

44
De asemenea, mai este util s reinem c aciunea oblic mai este numit i aciune
indirect sau subrogatorie deoarece, creditorul nu profit n mod direct de dreptul pe care l
exercit. Acest lucru reflect din oportunitatea oferit celorlali creditori chirografari de a intra
n concurs cu el. n situaia n care vom discuta despre concursul cu un creditor care are o
garanie real, la prima vedere nu ar fi necesar aciunea oblic. ns, n ipoteza n care
garania se poart chiar asupra bunului imobil n care aciunea oblic este exercitat i dac
garania lor nu este suficient pentru a acoperi creana, atunci s-ar crea situaia unui drept
real imobiliar i prin pasivitatea debitorului, ar ngdui posesorului s ctige dreptul de
proprietate prin uzucapiune, situaie n care s-ar stinge i garania creditorului, titular al acelei
garanii reale.

6. 4. Aciunea revocatorie(paulian)
Sunt anumite situaii n care debitorul ncearc s-i micoreze activul patrimonial cu
consecina crerii sau dup caz, a mririi unei stri de insolvabilitate. ntr-o asemenea
ipotez, creditorii prejudiciai vor avea la ndemn aciunea3 paulian. Graie acestei aciuni,
un creditor poate declara inopozabil n interesul su un act pe care debitorul la ncheiat n
frauda sa. Cu toate c are deosebite conotaii procedurale, aceast aciune este reglementat
n dreptul civil prin prisma dreptului material al creditorului, ca o garanie pus la dispoziia
aceastui de ctre legiuitor pe care o poate exercita mpotriva anumitor acte care au legtur
cu patrimoniului debitorului su, iar sediul materiei poate fi identificat n coninutul art.
1.562- 1.565 NCC.
Sub imperiul vechilor dispoziii civile, se spunea c aciunea paulian este cea prin care se
revoc actele frauduloase facute de ctre debitor. ns, prin intermediul acestei aciuni nu se
revoc, nu se desfiineaz, ci, aa cum am menionat nc de la nceput, prin ea se declar
inopozabile fa de creditor anumite acte juridice. De aceea, am putea reine faptul c
reprezint o aciune prin care creditorul solicit declararea unor acte juridice ale debitorului
ca inopozabile n msura n care ele au fost fcute n mod fraudulos pentru a-l prejudicia pe
creditor, prin creearea/mrirea unei stri de insolvabilitate a debitorului[art. 1.562 alin.(1)
NCC].
Cu privire la sfera acestei aciuni, putem reine c aceasta este similar cu cea
corespunztoare aciunii oblice, ca atare, trebuie s fim n prezena unor drepturi cu caracter
patrimonial, care s nu implice o apreciere personal. De aceea, sunt exceptate din aceast
sfer urmtoarele acte:

cele care au un caracter nepatrimonial(actul de cstorie, de adopie, etc);

3 Aceast instituie a fost creat n dreptul roman, de ctre Pretorul Paulus. Pentru o abordare teoretic mult mai
ampl, a se vedea: C. Sttescu, C. Brsan, op. cit., pp.333-336; L. Pop, I. F. Popa, S. I. Vidu, pp. 767-778.

45

cele referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale debitorului(de pild, refuzul


debitorului de a revoca o donaie sau renunarea acestuia la repararea unui prejudiciu moral,
etc);
cele privitoare la drepturile i bunurile neurmribile ale debitorului(renunarea la
dreptul de a cere majorarea unei pensii, renunarea la dreptul la diurn, etc).
Dup cum se poate observa, ntre aciunea oblic i cea revocatorie(paulian) exist
asemnri, cel putin n privina sferei actelor n care acestea devin incidente. Diferena o face
aciunea revocatorie(pauliana), deoarece aceasta nu poate fi utilizat n cazul unor aciuni
frauduloase ale debitorului.
Pentru o mai bun nelegere a aciunii revocatorii(pauliene), considerm util s
prezentm care sunt condiiile necesare pentru ca aceast aciune s poat fi exercitat. De
aceea, le-am putea grupa n: condiiile relative referitoare la creana creditorului(a), condiiile
relative asupra actelui- prejudiciul creditorului(b); condiiile relative referitoare la prile
actului atacat- frauda(c).

a)

Condiiile relative referitoare la creana creditorului. Cu privire la creana


creditorului, prevederile art. 1.563 NCC, stabilesc faptul c aceasta trebuie s fie cert la
data introducerii aciunii. Aceast certitudine a creanei, rezult din titlul executoriu care i
poate releva existena ei nendoielnic, n sensul art. 653 alin.(3) NCPC. Aadar, legiuitorul nu
a avut n vedere lichiditatea i nici exigibilitatea creanei, ci, doar certitudinea ei. ns, noi am
mai putea aduga condiiei privind certitudinea creanei, ca aceasta s fie nscut anterior
actului atacat. Creditorul n principiu, nu se poate plnge de actele pe care debitorul su le.a
ncheiat nainte de naterea creanei sale;
b)
Condiiile relative asupra actului- prejudiciul creditorului. Debitorul trebuie s
ncheie un act de creare sau mrire a starii sale de insolvabilitate(nsrcire) n sensul art.
1.562 NCC. Actul de creare a strii sale de insolvabilitate(de pild, o donaie, o vnzare la un
pre derizoriu, etc), trebuie s vizeze acte care nu se refer la drepturi care presupun o
apreciere subiectiva a titularului sau asupra unor bunuri neurmribile. De aceea, pentru a fi
cauzat un prejudiciu creditorului, actul atacat trebuie cu precdere, s-i creeze un prejudiciu
debitorului su. Aceast nsrcire poate antrena starea de insolvabilitate a debitorului,
leznd creditorul la posibilitatea realizrii creanei sale. n egal msur, creditorul nu se
poate plnge dac rmn bunuri urmribile suficiente n patrimoniul debitorului su. Aceast
condiie de insolvabilitate, rezid din faptul c se urmrete cu precdere protejarea garaniei
comune a creditorilor(dreptul de gaj general). Totodat, actele prin care debitorul refuz s se
mbogeasc nu pot fi acte de creare a strii sale de insolvabilitate i n consecin nu pot fi
atacate pe calea aciunii revocatorii(spre exemplu, refuzul debitorului de a accepta o donaie
din partea unei persoane). n aceste cazuri, creditorul are la ndemn actiunea oblic;
c)
Condiiile relative referitoare la prile actului atacat- frauda. Pentru a deveni
incident aceast aciune, creditorul trebuie s dovedeasc existena unei fraude din partea
debitorului(cu neles de atitudine subiectiv). Frauda debitorului este necesar, el trebuie s
fii ncheiat actul n cunotin de cauz, prin crearea unui prejudiciu creditorului su, iar prin
aceasta i-a creat sau mrit starea sa de insolvabilitate. De asemenea, n privina terilor
mpotriva crora creditorul va aciona, dac actul atacat este unul cu titlu gratuit, nu va avea
importan dac acetia au avut sau nu un aport de complicitate ns, dac actul este unul cu
titlu oneros, creditorul poate dovedi oricnd complicitatea terilor. Acest fraud, nu trebuie
s mbrace ntodeauna forma inteniei directe, ea poate fi i indirect.
Dac aceste condiii vor fi ndeplinite, atunci cu destul uurin instana poate admite
actiunea revocatorie(paulian). Pentru a ajunge ntr-o astfel de etap, creditorul mai trebuie

46
s in seama i de dispoziiile art. 1.564 NCC, referitor la termenul de prescripie al acestei
aciuni. n acest sens, termenul de prescripie este de un an i ncepe s curg din momentul
n care creditorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc prejudiciul creat prin actul fraudulos. n
cazul n care s-a prescris dreptul care nsui creditorul l are mpotriva debitorului, primul nu
mai poate utiliza aciunea paulian deoarece, nu mai este titularul unui drept care poate fi
utilizat n justiie.
Efectele aciunii revocatorii(pauliene) sunt reglementate prin dispoziiile art. 1.565 NCC.
Cel mai important efect este cel asupra actului fraudulos. n realitate o actiune
revocatorie(pauliana) nu desfiineaz actul respectiv, ci, l face inopozabil fa de creditor.
Consecina face ca acel creditor, s poat urmri dreptul nstrinat de ctre debitor ca i cum
s-ar afla n continuare n patrimoniul debitorului. Din preul obinut n urma urmririi,
creditorul care a introdus aciunea i eventual ceilali creditori intervenieni, vor avea dreptul
de a fi pltii cu respectarea cauzelor de preferin prevzute de art. 2.327 NCC, dac
asemenea cauze vor exista ntre ei.
ns, n cazul n care terul dobnditor dorete s pstreze bunul, o poate face, cu
condiia de a plti o sum de bani creditorului, egal cu cu prejudiciul suferit de acesta prin
ncheierea actului respectiv[art. 1.565 alin.(2) NCC]. Acesta ar putea fi obligat n egal
msur la plata unor despgubiri pentru acoperirea prejudiciului creditorului, n limita
acoperirii valorii actuale a bunului respectiv sau dac valorificarea lui pe calea urmririi silite
nu mai este posibil. n caz contrar, hotrrea judectoreasc de admitere a aciunii
revocatorii indisponibilizeaz bunul pn la ncetarea executrii silite a creanei pe care s-a
ntemeiat aciunea, devenind incidente dispoziiile privitoare la publicitate i creeaz avantaje
creditorului privitoare la condiiile de opozabilitate ale clauzei de inalienabilitate prevzute de
art. 628 NCC, care se vor aplica n mod corespunztor.
De asemenea, dac satisfacerea creanei creditorului va fi posibil numai cu o parte din
valoarea dreptului urmrit, actul fraudulos respectiv poate fi numai parial inopozabil.
Aa cum am mai amintit, dac vor exista mai multi creditori, care, fie au pornit mpreun
aciunea paulian, fie au fost introdui in cauz pe parcursul judecii, acetia vor beneficia
de inopozabilitate, cu respectarea cauzelor de preferin.
n concluzie, aciunea revocatorie(paulian), este o aciune n inopozabilitatea unui act
juridic(ca act in simulaie). Efectele sale sunt relative, n sensul ca ea profita numai
creditorilor care au exercitat-o i practic, n acest sens devine o aciune direct. Deci aceia
care au utilizat-o nu vor mai suporta concursul celorlali creditori chirografari.
Dac sfera de aciune a aciunii revocatorii(pauliene) este similar cu cea a aciunii
oblice, aceste aciuni au deosebiri semnificative. Astefel, aciunea revocatorie(paulian), se
exercit de tre creditor, n nume propriu, pe cnd aciunea oblic se exercit n numele
debitorului respectiv. De asemenea, aciunea revocatorie(paulian) se declaneaz urmare a
unor acte frauduloase ale debitorului, pe cn aciunea oblic, sancioneaz pasivitatea
debitorului. n egal msur, aciunea revocatorie(paulian) profit numai creditorului sau
creditorilor care au declanat-o, n schimb, de efectele aciunii oblice, profit toi creditorii.

47

Capitolul IV. TRANSMITEREA SI TRANSFORMAREA OBLIGATIILOR

1.

Consideraii introductive
nainte de executarea obligaiei, putem ntlni cazuri n care fie latura activ, fie cea
pasiv, fie ambele laturi ale obligaiei s fie transmise 4 ctre alte persoane. ns, dispoziiile
de drept material civil stabilesc i situaii n care obligaie poate fi transformat 5.
Astfel noile 6 dispoziii civile reglementeaz Transmisiunea i transformarea obligaiilor
ntr-un mod deosebit de judicios n coninutul dispoziiilor art. 1.566-1.614.
4 Pentru mai multe amnunte referitoare la transmiterea obligaiilor, a se vedea: C.
Sttescu, C. Brsan, op. cit., pp.341-336348; L. Pop, I. F. Popa, S. I. Vidu, pp. 635686

48
De aceea, n primul rnd, dorim s amintim faptul c noiunea de cesiune are o conotaie
foarte larg n ceea ce privete transmiterea obligaiilor. n materia cesiunii de crean,
comparativ cu vechile reglementri, noile dispoziii civile au clarificat i simplificat regulile
aplicabile n materie. Au fixat condiii de validitate mult mai clare i ar prevzut efectele
cesiunilor de oric efel, cu excepia transmisiunilor universale sau cu titlu universal ori a
transferurilor de valoare i a altor instrumente financiare, altele dect titlurile nominative, la
ordin sau dup caz, la purttor.
n rndul mijloacelor de transmitere a obligaiilor, mai putem ntlni i subrogaia n
drepturile creditorului, dar i o instituie de noutate: preluarea(cesiunea) datoriei. Aceasta din
urm se poate realiza n temeiul unui contract ncheiat ntre debitorul iniial i noul debitor(cu
condiia acordului creditorului) sau a unui contract ncheiat ntre creditor i noul debitor, fr
a se ajunge la transformarea obligaiei prin novaie(adic prin schimbarea de debitor).
De aceea, n rndul mijloacelor de transformare a obligaiilor putem include doar novaia,
adic, contractarea de ctre debitor a unei noi obligaii fa de creditor sau un alt sens,
nlocuirea debitorului iniial cu unul nou. Dup cum vom observa, novaia trebuie s rezulte
ntotdeauna dintr-un contract, ea nu se va prezuma.

2.

Modaliti de transmitere a obligaiilor


Prin modalitatea de transmitere a unei obligaii, putem nelege operaiunea juridic n al
crei temei, prin voina prilor sau n temeiul legii, latura activ sau pasiv a raportului
juridic obligaional trece de la una din pri la o alt persoan. De aceea, n rndurile
urmtoare, vom efectua o succint prezentare a celor mai importante modaliti de
ransmitere a obligaiilor: cesiunea de crean(A); subrogaia n drepturile creditorului(B);
preluarea datoriei(C).

A)

Cesiunea de crean. Potrivit alin.(1) al art. 1.566 NCC, cesiunea de crean este un
contract, prin care creditorul dintr-un raport obligational, denumit cedent, transfer creana
ctre cesionar astfel nct debitorul cedat(terul) va trebui s execute datoria ctre cesionar.
Cesiunea de crean poate fi un contract cu titlu oneros sau gratuit.
n noile dispoziii civile, cesiunea este reglementat n aproape orice materie, motiv pentru
care, cesiunea de crean nu ar trebui confundat, spre exemplu, cu cesiunea drepturilor
reale[art. 693 alin.(4)- cesiunea superficiei sau, art. 714- cesiunea uzufructului].
Un alt aspect important de reinut vizeaz faptul c cesiunea de crean, nu este un
contract autonom, ci, mbrac diferite forme i practic mprumut natura unor contracte
5 A se vedea: C. Sttescu, C. Brsan, op. cit., pp.349-353; L. Pop, I. F. Popa, S. I.
Vidu, pp. 688-697.
6 Cu privire la transmisiunea obligaiilor n noile dispoziii civile, a se vedea: A. Pandele, Volumul Conferinei
Reforma statal prin prisma noilor coduri juridice, Constana, 3-4 aprilie 2014, ISBN, 978-606-673-543-8,
Editura Universul Juridic, Bucureti, 2015, pp. 63-68.

49
diferite, n funcie de modul n care se realizeaza. De pild, dac vom discuta despre o
vnzare a creanei, atunci vom fi n prezena unui contract de vnzare-cumprare sau dac
creana va fi tranferat cu titlu gratuit, atunci mbrac forma donaiei sau dac dac este
cedat pentru un bun, poate constitui un contract de schimb.
De asemenea, considerm foarte importante precizrile prevzute n coninutul art. 1.567
alin.(2) i(3) NCC. De aceea, este util s reinem faptul c dac va fi vorba de o cesiune cu
titlu gratuit, reglementarea cesiunii se completeaz cu normele aplicabile donaiei, dac vom
fi n prezena unei cesiuni de crean cu titlu oneros, reglementarea se va completa cu norme
juridice ce reglementeaz contractul cu titlu oneros specific (vnzare-cumprarea, schimbul,
ntreinerea, etc). n aceste condiii, aa cum am mai amintit i n rndurile anterioare, n
cazul cesiunii de crean se presupune mprumutarea unor reguli de la contractul a crui
form o mbrac.
n afara creanelor menionate n coninutul alin.(2) al art. 1.566 NCC, care nu pot fi
cedate, prevederile art. 1.569 i art. 1.570 NCC instituie la rndul lor o serie de limite unor
alte tipuri de creane. n acest sens, este util s reinem c pot exista creane care sunt
declarate netransmisibile(incesibile) de lege i n rndul acestor creane am putea aminti:
prevederile art. 514 alin.(3) NCC, referitoare la dreptul la ntreinere legal; art. 2.253 NCC,
referitor la insesizabilitatea rentei viagere cu titlu gratuit; art. 2.258 NCC, care statueaz
incesibilitatea i insesizabilitatea ntreinerii, etc.
De asemenea, aceast limitare poate fi efectuat i n mod convenional, de ctre pri,
conform art. 1.570 NCC. Clauza de inalienabilitate sau de incesibilitate consacr n mod
convenional de ctre pri, le ofer acestora posibilitatea s arate c o crean este
netransmisibil. n acest caz, cesiunea va fi posibil numai dac debitorul i va da acordul n
mod expres sau dac, interdicia nu este expres menionat n titlul constatator al creanei,
iar cesionarul nu a putut s cunoasc acest aspect, ori cesiunea privete o crean ce are ca
obiect o sum de bani.
Dac aceast interdicie va fi nclcat, atunci cel responsabil n toate cazurile va fi
cedentul, care va rspunde. n aceast situaie, cesionarul va pstra creana, deci, cesiunea
va rmne valabil, iar cedentul va fi rspunztor pentru ncalcarea interdiciei i dac se
constat reaua sa credin, atunci va putea fi obligat chiar i la plata unor despgubiri ctre
debitor.
Cesiunea parial poate fi efectuat potrivit art 1.571 NCC. Acest text, prevede n mod
expres posibilitatea unei cesiuni pariale atunci cnd va fi vorba despre o crean care are ca
obiect o sum de bani. Dac cesiunea va avea ca obiect o alt prestaie, se va face distincie
ntre obligaiile divizibile i cele indivizibile. Dac obligaia este indivizibil, atunci obligaia nu
se poate transmite parial, iar dac obligaia este divizibil, se va putea transmite parial
numai dac pe aceast cale, situaia debitorului nu devine n mod substanial mai oneroas.
De asemenea, potrivit art. 1.572 NCC, se poate ncheia o cesiune i n cazul n care va fi
vorba despre creane viitoare. n aceast situaie, actul prin care se consacr o astfel de
operaiune juridic, trebuie s cuprind toate elementele pentru identificarea creanei

50
viitoare. Chiar dac creana nu este exigibil, ea se consider transferat din momentul
ncheierii contractului de cesiune.
Pentru a produce efectele juridice corespunztoare conveiaprin care se consacr cesiunea
unei creane trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de valabilitate:

a)

ca orice contract, acesta trebuie s ndeplineasc toate condiiile de validitate


stabilite de art. 1.179 NCC;
ntruct poate mbraca forme contractuale diferite, cesiunea de crean va trebui
s ndeplineasc i cerinele specifice fiecrui tip de contract( spre exemplu, dac va fi vorba
de o donaie, aceasta trebuie fcut n form autentic sau de asemenea, dac vom fi n
prezena unui contract de vnzare-cumprare cu un obiect imobil, etc);
fiind un contract n care se exprim consimmntul cedentului i al cesionarului,
nu va mai fi nevoie i de cel al debitorului cedat. Acesta din urm nu este parte n contractul
de cesiune, ns, pentru c este un ter interesat de acel contract, el va suporta efectele
cesiunii n msura n care sunt ndeplinite cerinele de opozabilitate (necesare i atunci cnd
va fi cazul i fa de fideiusor).
Efectele juridice pe care cesiunea decrean le poate produce, se vor limita la pri (a), dar
i n raporturile cu debitorul cedat i ali teri interesai(b).

Efectele cesiunii ntre pri pot fi privite din punctul de vedere al dispoziiilor art.
1.568 NCC. Astfel, prin cesiunea de crean se transfer cesionarului: toate drepturile(avem
n vedere aspectul substanial, dar i pe cel procesual-aciunile), drepturile de
garanie(personal sau real), accesoriile creanei cedate(dobnzi, penaliti, etc). Toate
aceste drepturi se transmit de la cedent la cesionar din momentul ncheierii cesiunii, dac n
contract nu s-a prevzut un alt termen;
b)
Efectele cesiunii n raporturile cu debitorul cedat i ali teri interesai. Deoarece
debitorul este ter fa de cesiunea ncheiat, va fi nevoie ca fa de el contractul care are un
asemenea obiect s fie opozabil.
De aceea, putem reine c exist dou modaliti prin care cesiunea de crean poate fi
fcut opozabil debitorului:

accept cesiunea printr-un nscris cu dat cert ntocmit n sensul art. 278 NCPC;

primete o comunicare scris a cesiunii(notificare), care poate fi fcut pe suport de


hrtie sau n format electronic. n coninutul comunicrii, cedentul trebuie s precizeze
identitatea cesionarului, creana cedat i solicitarea debitorului de a plti cesionarului. Dac
cesiunea va fi parial, comunicarea trebuie s indice partea de crean supus cedrii.
Pn n momentul n care cesiunea de crean devine opozabil, debitorul nu poate fi
obligat n faa cesionarului. n situaia n care cedentul primeste prestatia de la debitor, atunci
el va avea obligaia s o predea cesionarului (art. 1.575 NCC). De asemenea, pn la
momentul opozabilitii cesiunii, dobnzile, chiar dac sunt ncasate de cedent dup
scaden, trebiue sa fie cedate cesionarului. n msura n care, n momentul cesiunii existau
dobnzi nencasate de cedent, chiar daca erau scadente, dobanzile nencasate revin
cesionarului (art. 1. 576 NCC).
Totodat, ct priveste opozbilitatea cesionarului fa de debitorul cedat, dac aceasta a
fost realizat n condiiile impuse de lege, din momentul opozabilitatii, debitorul trebuie s
execute prestaia ctre cesionar, n aceleai condiii n care ar fi executat-o ctre creditorul
cedent.

51

De aceea, potrivit art. 1.578 alin.(1) NCC debitorul este inut s plteasc din momentul n
care:
accept cesiunea printr-un nscris cu dat cert;
primete o comunicare scris a cesiunii, pe suport de hrtie sau n format
electronic, n care se arat identitatea cesionarului, se identific n mod rezonabil creana
cedat i se solicit debitorului s plteasc cresionarului(n cazul unei cesiuni pariale,
trebuie indicat i ntinderea cesiunii);
nainte de acceptare sau de primirea comunicrii, debitorul nu se poate libera dect pltind
cedentului.
ns, n materia cesiunii de crean, terii interesai sunt n primul rnd debitorul cedat,
apoi, fideiusorul, precum i cesionarii ulteriori i succesivi ai aceleiai creane(aceast ultim
calitate este prevzut de art. 1.583 NCC i se refer la cazul n care cedentul ncheie
cesiunea cu mai multi cesionari).
Dac vom fi n prezena unei cesiuni succesive, potrivit art. 1.583 alin.(1) NCC, debitorul
va fi considerat liberat, pltind n temeiul cesiunii pe care a acceptat-o mai ntai sau care i-a
fost comunicat prima oar. n ceea ce privete raporturile dintre cesionari, dac va exista
vreun asemenea raport, va avea cstig de cauz cesionarul care i-a nscris mai ntai
cesiunea la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare(prin aceasta se realizeaz o alt
modalitate de opozabilitate a cesiunii). Aceast nscriere este considerat cea mai eficient,
dintre toate formele de realizare a opozabilitii.
n toate cazurile, chiar dac ar exista o acceptare sau o comunicare a cesiunii nainte de
nscrierea n arhiv de ctre un cesionar, acesta din urm va fi preferat datorit forei juridice
a nscrierii n Arhiva a cesiunii respective.
De asemenea, cnd va fi vorba despre cesiunea unei universalitati de creane,
opozabilitatea se face n egal msur prin nscrierea n Arhiv, potrivit art. 1.579 NCC. ns,
n acest caz, pe lng nscriere, va fi necesar i comunicarea cesiunii fa de debitori.
O modalitate special de opozabilitate a cesiunii, este prevzut n coninutul
art.1.580NCC, care arat faptul c cesiunea se poate comunica odat cu cererea de chemare
n judecat a debitorului. n aceast situaie, cesionarul l cheam n judecat pe debitor,
ocazie cu care i comunic cesiunea. Cu aceast ocazie, debitorul nu va putea plti cheltuieli
de judecat, dect dac anterior sesizrii instanei, fusese pus n ntarziere.
De asemenea, n raporturile dintre cesionari i debitorul cedat, dup opozabilitatea
cesiunii, pe lng faptul c debitorul va executa ctre cesionar, mai exista dreptul debitorului
de a opune cesionarului toate mijloacele de aprare care ar fi putut fi invocate i mpotriva
cedentului. Astfel, creana se transmite cu toate accesoriile sale, deci i debitorul la rndul
su va putea folosi toate mijloacele de aprare mpotriva cedentului[art. 1.582 alin.(2) NCC].
Dac nainte de a se realiza opozabilitatea ntre cedent i debitor a operat compensaia,
cesiunea poate fi revocat, desfiintata, iar dac debitorul accept cesiunea de creanta, nu va
mai putea opune cesionarului compensaia, pe care ar fi putut-o invoca n raportul iniial cu
cedentul.

52
Potrivit dispoziiilor art. 1.585 NCC, se mai pune problema obligaiei de garanie pe care o
are cedentul fa de cesionar. n aceas sens, cnd va fi vorba despre o cesiune de crean cu
titlu oneros, cedentul are obligaia sa garanteze fa de cesionar, existena valabil a
contractului ncheiat, dar nu i solvabilitatea debitorului cedat. Pentru a se garanta i
solvabilitatea viitoare, va fi nevoie ca cedentul s se oblige n mod expres la aceasta. De
aceea, rspunderea cedentului pentru solvabilitatea debitorului are n vedere numai preul
cesiunii ca valoare maxim, la care se adaug i cheltuielile suportate de cesionar n legtur
cu cesiunea. n egal msur, cedentul va mai rspunde pentru insolvabilitatea debitorului
cedat, atunci cnd cunotea acest stare n momentul cesiunii, caz n care, se aplic
dispoziiile din materia vnzrii privind rspunderea vnztorului de rea-credin pentru viciile
lucrului vndut. Dac cesiunea va fi cu titlu gratuit, cedentul nu are obligaia s garanteze
cesiunea sau chiar dac o face cu titlu gratuit, atunci va rspunde n limitele stabilite pe cale
conventional.
n egal msur, rspunderea cedentului pentru evictiune poate interveni potrivit art.
1.586 NCC. Aceast rspundere intervine atunci cnd este vorba, de regul, tot de o cesiune
cu titlu oneros. n cazul cesiunii de crean cu titlu gratuit, aceast rspundere intervine doar
dac cedentul i-o asum n mod expres.

B)

Subrogaia n drepturile creditorului. O alt modalitate de transmitere a obligaiilor,


o reprezint i subrogaia. Aceasta, presupune nlocuirea unei persoane cu o alta, n cadrul
unui raport obligaional, prin intermediul creia se trasnsmite latura activ de la o persoan la
alta. Aceasta are loc n momentul plii fcute de ctre teri. Este util s reinem c, n situaia
n care ar fi vorba de o transmitere anterioara acestui moment, ar fi considerat o cesiune de
crean. De aceea, subrogaia n drepturile creditorului intervine n cazul n care o alta
persoan dect debitorul, pltete n locul lui, i potrivit art. 1.593 alin.(2) NCC, poate fi,
legal(a) sau convenional, adic consimit de creditor sau de debitor(b).
a)
Subrogaia legal este reglementat prin dispoziiile art. 1.596 NCC. Potrivit acestui
text, n afara altor cazuri prevzute de lege, subrogaia se produce de drept:

n folosul creditorului, chiar chirografar, care pltete unui creditor care are un drept
de preferin, potrivit legii;

n folosul dobnditorului unui bun care l pltete pe titularul creanei nsoite de o


garanie asupra bunului respectiv;

n folosul celui care, fiind obligat mpreun cu alii sau pentru alii, are interes s
sting datoria;

n folosul motenitorului care pltete din bunurile sale datoriile succesiunii.


De aceea, trebuie reinut faptul c subrogaia legal, indiferent de forma sa, produce
aceleai efecte. Din momentul plii de ctre ter, el devine creditor n locul creditorului iniial.
Creana este preluat de pltitor cu toate garaniile i accesoriile sale. ns, debitorul
principal la rndul su, poate opune noului creditor toate mijloacele de aprare pe care le
putea opune i creditorului iniial;
b)

Subrogaia convenional la rndul su poate fi de dou tipuri: subrogaia


convenional consimit de creditor(art. 1.594 NCC) i subrogaia convenional consimit
de debitor(art. 1.595 NCC).

53

Subrogaia convenional consimit de creditor , scoate n eviden faptul c


transmiterea opereaz n momentul n care creditorul primind plata, i transmite terului toate
drepturile pe care le avea mpotriva debitorului. Astfel, nu va fi necesar acordul debitorului n
cadrul acestei operatiuni. Pentru a dovedi plata, va fi nevoie ca n chitan, creditorul s
precizeze ca a transmis terului toate drepturile. De aceea, trebuie reinut c aceast
operaiune nu va fi prezumat niciodat.
Subrogaia convenional consimit de debitor, are loc atunci cnd debitorul
dorete din diferite motive, s achite mai repede datoria fa de creditor. Acesta se poate
mprumuta cu o sum de bani de la un ter, cu care pltete datoria ctre creditor. In acest
caz, persoana care a acordat mprumutul, poate deveni creditor (subrogaie). ns, pentru
aceast operaiune sunt necesare ndeplinirea mai multor condiii:
- att mprumutul, ct i chitana de plat primit de la debitor trebuie s fie nscrisuri cu dat
cert;
- n contractul de mprumut, trebiue s se precizeze c mprumutul se face pentru a plti
datoria respectiv ctre creditor;
- n chitana de plat emis de creditor, trebuie s se precizeze c plata s-a facut cu bani din
imprumut.
Dac toate aceste condiii sunt ndeplinite, subrogaia opereaz fr consimmntul
creditorului iniial, cu excepia cazurilor n care va exista o stipulaie contrar.
Noile dispoziii civile reglementeaz i un tip special de subrogaie: subrogaia parial,
reglemntat de art. 1.598 NCC. n cazul acestui tip de subrogaie, terul nu pltete datoria n
mod integral, ci, numai o parte din ea. De aceea, n acest caz vor rmne doi creditori ai
debitorului, cel iniial, pentru o parte din datorie i cellalt pentru partea pltit. n cazul n
care cei doi creditori se vor ndrepta mpotriva debitorului, acetia trebuie s urmeze o ordine
de preferin, iar potrivit art. 1.598 alin. (1) NCC, va fi preferat creditorul iniial, dac este
titular al unei garanii(personale sau reale). Cu toate acestea, ordinea poate fi inversat dac
creditorul iniial, s-a obligat fa de noul creditor s-i garanteze plata fcut de cel din urm.

C)

Preluarea de datorie. Aceast modalitate de transmitere a obligaiilor, presupune un


contract prin care datoria debitorului iniial din raportul obligaional, se transmite ctre un
ter care devine cu aceast ocazie noul debitor. Spre deosebire de cesiunea de crean care
are de regul o structur n care se regsesc dou subiecte de drept, preluarea de datorie are
o structur juridic mai variat. n cazul cesiunii, contractul se ncheie ntre cedent i
cesionar, iar n cazul prelurii, ne putem da seama c putem fi n prezena a dou structuri
juridice corespunztoare acestei modaliti de transmitere a obligaiilor i anume:
- operaiunea format din trei subiecte de drept, atunci cnd contractul se ncheie ntre
debitorul iniial i noul debitor. Cu toate acestea, potrivit art. 1.599 li.a) cu referire la art.
1.605 NCC, va fi necesar si acordul creditorului, ca parte a operaiei juridice respective.
Aadar, acel contract va fi incheiat cu acordul celor trei pri. Pentru aceasta, nelegerea
iniial dintre vechiul debitor i noul debitor trebuie comunicat creditorului, potrivit art. 1.606
NCC, iar n absena unei astfel de comunicri, acestuia din urm nu i se poate cere s-i dea

54
acordul. Pn la acel moment, noul i vechiul debitor pot modifica i denuna contractul, ns,
dup ce va fi comunicat ctre creditor, nu va mai fi posibil denunarea contractului respectiv.
Creditorul, dup ce a primit comunicarea, trebuie s dea rspunsul su n termenul
rezonabil stabilit de ctre cel care face comunicarea[art. 1.607 alin.(1) NCC]. Dac
comunicarea s-a facut de ctre ambii debitori, rspunsul trebuie s fie dat de creditor n
termenul care se mplinete cel din urm. Dac nu se va rspunde n termenul respectiv,
atunci se consider c respectivul, creditor, a refuzat operaia juridic. Aici este bine de
subliniat faptul c indiferent, dac creditorul refuz, asta nu nseamn ca acordul dintre cei
doi debitori nu poate produce efecte juridice, acela reprezint totui un contract.
Efectele unei astfel de operaiuni sunt oarecum previzibile, n sensul c noul debitor, va fi
obligat fa de vechiul debitor s execute datoria fa de creditor (aceast plat este una care
poate fi fcut i de ctre un ter), iar acesta din urm nu poate refuza dac plata corespunde
cerinelor rspective. ns, pn la momentul la care creditorul i d acordul, nu se va nate
dreptul acestuia mpotriva noului debitor i n consecin va fi inut s-i ndeplineasc cu
precdere obligaiile prevzute de art. 1.608 NCC;
- operaiunea format din dou subiecte de drept, atunci cnd se ncheie ntre creditor si noul
debitor. n acest caz, nu va mai fi nevoie de acordul vechiului debitor. De asemenea,
indiferent de forma acelui contract, efectele sunt aceleai, adic, vechiul debitor va fi nlocuit
cu noul debitor. n cazul n care se constat c noul debitor este insolvabil, debitorul initial nu
va fi liberat de datorie.
Totodat, n ceea ce privete accesoriile datoriei respective, de ele va beneficia creditorul
numai n msura n care exista o fideiusiune, motiv pentru care depinde de acordul expres al
fideiusorului. ns, dac va fi vorba de garanii reale, acelea vor functiona i fa de noul
debitor.
n egala msur este deosebit de util s amintim faptul c, exact ca n cazul cesiunii de
crean sau al subrogaiei, noul debitor poate opune creditorului toate mijloacele de aprare
pe care le avea i debitorul iniial.

3.

Modaliti de transformare a obligaiilor


Prin transformarea obligaiei (novaia), am putea nelege operaiunea juridic care
schimb, cu acordul prilor, unul dintre elementele raportului juridic obligaional: subiectul,
obiectul sau cauza. Aadar i n cazul transformrii obligaiilor, trebuie s fim n prezana unei
noi convenii ncheiate ntre prile unui raport obligaional prestabilit.
n noile dispoziii civile, transformarea obligaiilor poate fi efectuat prin intermediul
novaiei, care i are sediul materiei n coninutul art. 1.609-1.614 NCC. De asemenea, este
util s amintim c n vechiul Cod, aceast transformare se putea face prin novaie sau

55
delegatie(art. 1.128-1.137). Delegaia, care nu se mai bucur de o reglementare n acutualel
dispoziii civile, reprezenta de fapt o novaie prin schimbare de obiect.
Novaia reprezint un contract prin care un raport obligaional existent, se transform,
prin schimbarea creditorului ori a debitorului, a cauzei ori a obiectului obligaiei. Aceast
operaiune are consacrat o definiie legal n coninutul art. 1.609 NCC. Potrivit acestui text,
novaia reprezint operaiunea juridic consacrat contractual prin care prile neleg s
sting o obligaie veche i s o nlocuiasc cu una nou.
Dac avem n vedere faptul c novaia are un caracter extinctiv cu privire la obligaia
veche, unii autori7 strini analizeaz instituia n cadrul mijloacelor juridice de stingere a
obligaiilor.
Revenind la actualele dispoziii, art. 1.609 NCC, n afara definiiei legale, reglementeaz i
felurile novaiei. De aceea, trebuie s distingem ntre novaia obiectiv i novaia subiectiv.
Novaia obiectiv, presupune schimbarea unui element obiectiv, reprezentat de cauz
sau de obiect.
Novaia subiectiv, este consacrat prin schimbarea unui subiect, creditorul sau debitorul
raportului juridic obligaional prestabilit.
n acest sens, este important s reinem c n cazul n care novaia este obiectiv, acordul
de novaie de ncheie ntre prile iniiale, adic ntre creditor i debitor. n schimb, n cazul
novaiei subiective, trebuie s distingem dup cum se pune n discuie, schimbarea
debitorului sau schimbarea creditorului.
De asemenea, n cazul novaiei obiective, contractul va privi dou subiecte de drept, n
sensul c acel contract va fi ncheiat ntre creditor si noul debitor. Teza final a alin.(2) art.
1.609 NCC, precizeaz c n acest caz, novaia poate opera cu uurin fr consimmntul
vechiului debitor. n continuare, alineatul urmtor al aceluiai articol, care se refer la novaia
prin schimbare de creditor, chiar dac nu este prevzut, rezult c novaia are o structur
juridic compus din trei pri: cele dou subiecte iniiale i noul creditor.
n ceea ce privete condiiile novaiei, trebuie sa avem n vedere mai nti existena unei
obligaii valabile, pentru ca ea s poat fi transformat prin intermediul novaiei. Dac
obligaia veche va fi nul n mod absolut, atunci novaia nu poate produce efecte juridice.
ns, n cazul n care vechea obligaie este afectat de un motiv de nulitate relativ, acordul
de novaie poate avea semnificaia confirmrii cauzelor de nulitate relativ care afecteaz
obligaia.
O alt condiie deosebit de important a novaiei, relev faptul c va fi nevoie ca obligaia
noua s fie valabil. n acest caz, dac obligaia nou va fi nula n mod absolut, rmne n
vigoare obligaia veche. Dac obligaia nou va fi afectat de un motiv de nulitate relativ,
7 A se vedea n acest sens, A. Benabent, op. cit., pp. 602- 609.

56
prile pot confirma ulterior actul, sau dac va trece termenul de prescripie, obligaia nou
se consolideaz, fapt pentru care obligaia rmne n vigoare.
Urmtoarea condiie scoate n eviden faptul c, pentru a fi n prezena novaiei, trebuie
s existe intenia prilor de a nova. Cu alte cuvinte, trebuie s existe animus novandi i s
rezulte din contract fr dubiu aceasta.
O ultim condiie a novaiei, ilustreaz faptul c pentru a fi n prezena novaiei, trebuie s
existe un element nou, care practic schimb un altul din vechiul raport obligaional. n funcie
de felul novaiei acest element nou poate fi reprezentat de pild, de un subiect al raportului
obligaional, sau de un element obiectiv.
Pentru a fi valabil o novaie, n afara acestor condiii specifice i innd cont de faptul c
mbrac forma unui contract, ea trebuie s ndeplineasc i toate condiiile de valabilitate
stabilite de art. 1.179 NCC.
De asemenea, n privina probei novaiei, art. 1.61 NCC, precizeaz c novaia nu se
prezum, intenia de a nova trebuie s fie nendoielnic i aceast intenie din punctul nostru
de vedere va fi reprezentat prin cerina elementului nou. Totodat, n ceea ce privete
cerinele de prob, trebuie s avem n vedere cerinele generale pentru dovada unui act
juridic.
Un alt aspect deosebit de important pe care trebuie s-l amintim, scoate n eviden faptul
c novaia poate s opereze cu privire la orice raport obligaional, indiferent de izvorul lui.
Chiar dac este consacrat ntr-un contract, n care chiar obligaia veche se poate nnoi,
novaia poate s izvorasc nu numai din acel nscris, ci i din alt izvor de obligaie cum ar fi
un delict civil(i obligaia nscut dintr-un delict civil poate fi novat).
Referitor la garaniile obligaiilor novate, dispoziiile art. 1.611 NCC, consacr o serie de
reguli. Astfel, dac este vorba despre o ipotec care garanteaz obligaia initial, aceasta se
poate stinge ca efect al novaiei, cu excepia cazului n care n novaie se prevede n mod
expres supravietuirea ipotecii respective.
De asemenea, urmtoarele alineate ale textului amintit, introduc cteva nuanri. Spre
deosebire de cesiunea de crean i de subrogaia real, cazuri n care puteau fi opuse toate
mijloacele de aparare pe care le avea vechiul debitor, n cazul novaiei, acestea numai sunt
posibile, aa cum se stabilete n coninutul art. 1.612 NCC.
Atunci cnd exist n raportul iniial solidaritate pasiv, novaia ncheiat de creditori cu
unul dintre debitorii solidari, i libereaz pe ceilali debitori solidari. De asemenea, n cazul n
care exist o fideiusiune i dac se ncheie novaia ntre creditor i debitor, odat cu obligaia
veche se va stinge i raportul respectiv de garanie.
De la aceste reguli, identificm o singur excepie n coninutul art. 1.613 alin. (2) NCC. n
acest caz, dac codebitorii solidari i dau acordul, se va produce efectul novaiei. Dac
acetia nu i vor da acordul, atunci va subzita creana iniial. n ceea ce privete creditorii

57
solidari, potrivit art. 1.614 NCC, dac numai unul dintre acetia i va da acceptul, novatia nu
va fi opozabil celorlali creditori solidari.
La final, trebuie s reinem c cel mai important efect al novaie, relev faptul c obligaia
veche se va stinge i se va naste una nou.