Sunteți pe pagina 1din 50

Metabolismul

TRIACILGLICEROLILOR

(catabolism și anabolism)

Metabolismul

TRIACILGLICEROLILOR

Triacilglicerolii (trigliceridele, TG) ca formă de depozitare a excesului caloric al organismului se găsesc în cantități

apreciabile în țesutul adipos;

Un adult normal (bărbat de 40 de ani și 70 kg) cuprinde 15 kg țesut adipos;

În transportul TG între diverse țesuturi ale organismului,

distingem două mari fluxuri plasmatice:

1. circulația TG alimentare, exogene, de la intestin în restul

organismului, prin intermediul chilomicronilor

2. circulația TG de origine endogenă de la ficat la țesuturi extrahepatice, prin intermediul lipoproteinelor VLDL

Metabolismul triacilglicerolilor

în starea post-prandială („fed state”)

î n starea post-prandial ă („ fed state ”) în inan iție („ fasting ”) TG

în inaniție („fasting”)

ă („ fed state ”) în inan iție („ fasting ”) TG = triacilgliceroli; 2-MG =

TG = triacilgliceroli;

2-MG = 2-monoacilgliceroli; FA = acizi grași (fatty acids); TG încercuite = triacilglicerolii din lipoproteinele VLDL și chilomicroni; LPL = lipoprotein lipaza prezentă la suprafața endoteliului capilarelor sangvine din țesutul adipos și muscular.

3

Mobilizarea triacilglicerolilor de rezervă din țesutul adipos

rea triacilglicerolilor de rezervă din țesutul adipos Nivelurile scăzute de glucoză în sânge induc eliberarea

Nivelurile scăzute de glucoză în sânge induc eliberarea de glucagon,

1)

hormonul se leagă de receptorul specific, situat pe

2)

membrana adipocitului și stimulează adenilat ciclaza (prin intermediul unei proteine G), cu formarea AMPc. Acesta va activa protein kinaza A (PKA), care

3)

va fosforila lipaza hormon sensibilă” (Hormone-

4)

sensitive lipase) și moleculele de perilipină (proteină situată pe

suprafața picăturilor lipidice). Fosforilarea perilipinei permite accesul lipazei hormon sensibilă (HSL) la suprafața acestor picături lipidice unde 5) hidrolizează triacilglicerolii la acizi grași liberi (și glicerol); 6) Acizii grași liberi părăsesc adipocitul, intră în circulația sangvină, fiind transportați de albumina

serică, 7) sunt eliberați la nivelul miocitului și pătrund prin intermediul unui transportor specific 8) în miocit acizii grași liberi sunt oxidați la CO 2 iar energia este conservată în ATP, utilizată în contracția musculară și în alte căi metabolice miocitare.

CATABOLISMUL TRIACILGLICEROLILOR

TRIACILGLICEROLI

H 2 O

CATABOLISMUL TRIACILGLICEROLILOR TRIACILGLICEROLI H 2 O lipaze intracelulare „ lipaza hormon sensibi lă” (

lipaze intracelulare

lipaza hormon sensibilă”

( Hormone-sensitive lipase )

glicerol

(glicerină)

+

acizi graşi

lipase ) glicerol (glicerină) + acizi graşi apar în hialoplasmă I. Metabolismul glicerolului II.

apar în hialoplasmă

I. Metabolismul glicerolului

II. Metabolizarea (degradarea) acizilor grași

I. Metabolismul glicerolului II. Metabolizarea (degradarea) acizilor gra și FICAT MU ȘCHI SCHELETIC MIOCARD 5

FICAT

I. Metabolismul glicerolului II. Metabolizarea (degradarea) acizilor gra și FICAT MU ȘCHI SCHELETIC MIOCARD 5

MUȘCHI SCHELETIC MIOCARD

I. METABOLISMUL GLICEROLULUI

FICAT

CH 2 OH HC OH
CH 2 OH
HC
OH

CH 2 OH

glicerol

+

ATP

Glicerol CH 2 OH kinază HC OH ADP CH 2 O
Glicerol
CH 2 OH
kinază
HC
OH
ADP
CH 2
O
+ NADH 2 NAD glicerol 3-fosfat dehidrogenaza P
+
NADH 2
NAD
glicerol 3-fosfat
dehidrogenaza
P
O CH 2 OH HC C izomeraze O HC OH CH O P CH 2
O
CH 2 OH
HC
C
izomeraze
O
HC
OH
CH
O
P
CH 2
O
P
2

glicerol-3-fosfat

Dihidroxiaceton fosfat (DHAP)

2 O P 2 glicerol-3-fosfat Dihidroxiaceton fosfat (DHAP) Gliceraldehid-3- fosfat (GA-3-P) GLICOLIZĂ sau
2 O P 2 glicerol-3-fosfat Dihidroxiaceton fosfat (DHAP) Gliceraldehid-3- fosfat (GA-3-P) GLICOLIZĂ sau

Gliceraldehid-3-

fosfat (GA-3-P)

GLICOLIZĂ

sau

GLUCONEOGENEZĂ

II. METABOLIZAREA ACIZILOR GRAŞI

MUȘCHI SCHELETIC

MIOCARD

MECANISME

Knoop, Lynen, Lehninger, Green

ACIZILOR GRAŞI MU ȘCHI SCHELETIC MIOCARD MECANISME Knoop, Lynen, Lehninger, Green oxidarea (beta, alfa, omega) 6

oxidarea (beta, alfa, omega)

(1875-1946) Premisele descoperirii mecanismului oxidării acizilor grași • L a începutul secolului trecut (1904)

(1875-1946)

Premisele descoperirii mecanismului oxidării acizilor grași

La începutul secolului trecut (1904) Franz Knoop, a sugerat ideea că

acizii graşi se degradează prin cedarea succesivă a unor fragmente de

doi atomi de carbon, în urma unui proces de oxidare care ar avea loc la nivelul carbonului β în raport cu gruparea carboxil.

Această ipoteză se baza pe faptul că, în urina diabeticilor, în organismul cărora

acizii graşi sunt incomplet oxidaţi, apar acidul β-hidroxibutiric şi acidul acetilacetic (corpi cetonici), acizi cu număr par de atomi de carbon şi oxidaţi în poziţia β.

Cercetările efectuate cu izotopi marcaţi: teoria β-oxidării (F. Knoop)

A.L. Lehninger a demonstrat participarea ATP-ului la procesul de β-oxidare şi

faptul că oxidarea acizilor graşi are loc exclusiv în mitocondrii.

Ulterior, pe baza lucrărilor lui F. Lynen, D.E. Green, S. Ochoa, care printre altele, au pus în evidenţă participarea coenzimei A în procesul de oxidare a acizilor graşi, s-a putut elabora teoria modernă a β-oxidării care lămureşte principalele verigi ale acestui proces complex.

Etapele oxidării :

Mușchi scheletic Miocard

1. ACTIVAREA ACIZILOR GRAŞI – în citoplasmă

R-COOH +

ATP +

HSCoA

Acil-CoA sintetaza
Acil-CoA
sintetaza

O

R-C ~ SCoA

+ AMP

Acil Coenzima A

2 ETAPE

+

PP i

2. TRAVERSAREA ACIZILOR GRAŞI PRIN MEMBRANA MITOCONDRIALĂ Transportor CARNITINA

O R C ~ SCoA + Acil-Coenzima A
O
R
C
~ SCoA
+
Acil-Coenzima A
H C 3 + H C N CH 2 CH 3 H C 3 OH
H
C
3
+
H C
N
CH 2
CH
3
H
C
3
OH

CH 2

COOH

Carnitina

(acid 3-hidroxi-4-amino

butiric N-trimetilat)

COOH Carnitina (acid 3-hidroxi-4-amino butiric N-trimetilat) HSCoA Carnitin palmitoil transferaze Transferază (CPT) I

HSCoA

Carnitin palmitoil transferaze

Transferază

(CPT) I și II

H C 3 + H C N 3 H C 3
H
C
3
+
H C
N
3
H
C
3
CH 2 CH CH 2 O C R
CH 2
CH
CH 2
O
C
R

COOH

Acil-carnitina

O

8

Mușchi scheletic

Miocard

membrana

mitocondrială

externă

CITOSOL

Carnitina este implicată direct

transportul acizilor grași la nivelul membranei interne mitocondriale

Carnitin palmitoil transferaze

(CPT) I și II

membrana

mitocondrială

intenă

MATRIX MITOCONDRIAL

CPT I

CPT II

3. ETAPELE DE OXIDARE PROPRIU-ZISĂ (β-oxidarea acizilor grași saturați, cu număr

par de atomi de carbon)

O C ~ SCoA
O
C ~ SCoA

R-CH 2 -CH 2 -

acil ~ SCoA (acid gras activat)

FAD 2ATP FADH 2
FAD
2ATP
FADH 2

R

acil ~ SCoA

dehidrogenaza

O

H C C
H
C
C

C ~ SCoA

H
H

H 2 O

hidratază specifică

O

 R CH CH 2  OH + NAD NADH 2 O CH 2 R
R CH
CH 2
OH
+
NAD
NADH 2
O
CH 2
R C

C ~ SCoA

3ATP
3ATP

  hidroxiacil

dehidrogenaza

C ~ SCoA

O

acil nesaturat SCoA

(trans)

L-  hidroxiacil ~ SCoA

  cetoacil~SCoA

Mușchi scheletic Miocard intramitocondrial

10

O R CH 2 C ~ SCoA C O HSCoA tiolaza ( cetotiolaza) scindare tiolitică
O
R
CH 2
C ~ SCoA
C
O
HSCoA
tiolaza ( cetotiolaza)
scindare tiolitică
O
O
R'
C ~ SCoA
CH
C ~
SCoA
3

 cetoacil~SCoA

O R' C ~ SCoA CH C ~ SCoA 3   cetoacil~SCoA CICLUL KREBS Acil

CICLULO R' C ~ SCoA CH C ~ SCoA 3   cetoacil~SCoA KREBS Acil ~SCoA

KREBSC ~ SCoA CH C ~ SCoA 3   cetoacil~SCoA CICLUL Acil ~SCoA cu 2

Acil ~SCoA cu 2 atomi de carbon mai puțin

CICLUL KREBS Acil ~SCoA cu 2 atomi de carbon mai pu țin Exemplu: acidul pamitic CH

Exemplu: acidul pamitic

CH 3 -(CH 2 ) 14 -COOH

Exemplu: acidul pamitic CH 3 -(CH 2 ) 1 4 -COOH Se reia oxidarea ! Procesul

Se reia oxidarea ! Procesul este repetitiv !

poate fi ilustrat sub forma unei spirale

O spiră = 2 atomi de carbon (acizii grași sunt cu nr. pari de atomi de carbon!!)

Ieșirea Acetil-CoA marcheaza sfârșitul unei spire

Spira 1

O FAD H H 3 C C ~ SCoA R C 2 Acil~SCoA H H
O
FAD
H
H
3
C
C
~ SCoA
R
C
2
Acil~SCoA
H
H
FADH 2
dehidrogenaza
R = H(CH 2 -CH 2 ) n
Acil~SCoA
O
H
O
~ SCoA
R
C 3
~ SCoA
R
C
C
O
Acil~SCoA
O
3
C 2
H
C
~ SCoA
H
~ SCoA
R
C 3
C
2
 2,3 Transenoil~SCoA
H
H
Spira 2
Acetil ~SCoA
Tiolaza ( cetoliza)
H
2 O
scindare tiolitică
HS-CoA
O
O
Enoilhidrataza
R
C
C ~ SCoA
3
C
2
H
H

-cetoacil ~SCoA

R L- -hidroxiacil~SCoA dehidrogenaza
R
L- -hidroxiacil~SCoA
dehidrogenaza

O

~ SCoA

HO 3 H C C C 2
HO
3 H
C
C
C
2

H

H

L--hidroxiacil~SCoA

~ SCoA HO 3 H C C C 2 H H L-  -hidroxiacil~SCoA NADH+H +

NADH+H +

NAD +

Procesul de oxidare a acizilor graşi saturați (spirala Lynen)

12

Bilanţul energetic al β-oxidării acizilor graşi

Exemplu: acidul pamitic

al β - oxidării acizilor graşi Exemplu: acidul pamitic CH 3 -(CH 2 ) 1 4

CH 3 -(CH 2 ) 14 -COOH

acid palmitic

spirala de 7 ori

1 spiră

7

acid palmitic

5 A T P 5ATP

35 ATPspirala de 7 ori 1 spiră 7 acid palmitic 5 A T P O 8 CH

spirala de 7 ori 1 spiră 7 acid palmitic 5 A T P 35 ATP O

O

de 7 ori 1 spiră 7 acid palmitic 5 A T P 35 ATP O 8

8

CH 3 -C ~ SCoA

8

x 12 = 96 ATP

96

131 ATP - 1

CH 3 -C ~ SCoA 8 x 12 = 96 ATP 96 131 ATP - 1

130 ATP

H C

3

( CH

2

) 1 4

COOH

Acidul palmitic

+ 23 O 2

c i d u l p a l m i t i c + 2 3

16 CO 2 +16 H 2 O

G 0' = -9781,2 kJ/mol (-2340 kcal/mol)

Randamentul procesului:

2340 kcal …………………………………100 910 kcal (7 x 130 ATP)………………… η ≈ 40%

13

A grizzly bear prepares its hibernation nest, near the McNeil River in Canada.

Fat Bears Carry Out β-Oxidation in Their Sleep !!
Fat Bears Carry Out β-Oxidation in Their Sleep !!

β-OXIDAREA ACIZILOR GRAȘI Comentarii

Acizii graşi şi respectiv triacilglicerolii constituie surse importante de

energie în sistemele biologice, datorită capacităţii lor de a se oxida

total la CO 2 şi apă eliberându-se astfel întreaga cantitate de energie cuprinsă în molecula lor.

Oxidarea acizilor grași se desfășoară intramitocondrial.

Beta-oxidarea acizilor grași este principala sursă de energie pentru miocard şi pentru muşchiul scheletic.

Acizii graşi cu mai puţin de 12 atomi de carbon în moleculă pot intra în mitocondrii prin difuziune simplă, în mod spontan.

Acizii graşi cu mai mult de 14 atomi de carbon, fie provin din dietă,

fie sunt eliberaţi din ţesutul adipos, nu pot intra în mitocondrii decât

prin intermediul carnitinei.

Pătrunderea moleculelor unui acid gras în mitocondrii parcurge trei stadii. Astfel, în primul rând are loc activarea acidului gras cu HS-CoA pe seama energiei furnizate de ATP.

Transportul acidului gras activat prin membrana mitocondrială nu se poate realiza ca atare şi presupune preluarea restului acil de către

carnitină; acil-carnitina străbate cu uşurinţă membrana mitocondrială.

Procesul este catalizat de carnitin-acil transferaze.

Procesul de transfer este complex şi are loc în mai multe etape.

La nivelul membranei mitocondriale externe enzima carnitin-palmitoil-

transferaza I (CPT I) catalizează formarea acil-carnitinei.

Pe membrana internă a mitocondriei este localizată carnitin-palmitoil-

transferaza II (CPT II), enzimă ce catalizează formarea acil~SCoA în

interiorul mitocondriei, unde are loc β-oxidarea acizilor graşi, cu eliberarea de acetil~ScoA.

Etapele oxidative propriu-zise se desfășoară print-o succesiune de 4 reacții catalizate de enzime specifice, și au ca rezultat „ruperea” unui fragment de 2 atomi de carbon de pe molecula de acid gras activat (acil gras~SCoA), sub formă de Acetil-SCoA. Procesul este de fapt o dehidrogenare localizată la atomii de carbon α şi din stuctura acil gras~SCoA . Deci rezultă o moleculă de acil~SCoA, în care restul acil este cu 2 atomi de carbon mai scurt decât cel de la care s-a pornit.

Molecula de acil~SCoA rezultată reintră într-o nouă secvenţă de

β-oxidare, procesul continuându-se până la totala transformare a acidului

gras. Procesul nu este ciclic, ci are un mers „în spirală” (spirala Lynen).

La aceste reacții participă în calitate de cofactori FAD, NAD + și HSCoA. FADH 2 și NADH 2 formate în urma proceselor de dehidrogenare intră în lanţul respirator.

Rolul flavinenzimei acil~SCoA dehidrogenaza mitocondrială în cuplarea oxidării acizilor graşi cu lanţul respirator mitocondrial

H H O   ~ SCoA (CH 2 ) n C C C H
H
H
O
~ SCoA
(CH 2 ) n
C
C
C
H
H

H C

3

H 2 O 1/2O 2 ETF:ubichinon QH 2 oxidoreductaza o x Lanţ transportor de electroni
H 2 O
1/2O 2
ETF:ubichinon
QH 2
oxidoreductaza o x
Lanţ
transportor de
electroni
mitocondrial
ETF:ubichinon
Q
oxidoreductaza red
2ADP
2ATP
+2Pi

Acil gras~SCoA

FAD ETF red acil~SCoA dehidrogenaza FADH 2 ETF o x H O (CH 2 )
FAD
ETF red
acil~SCoA
dehidrogenaza
FADH 2
ETF o x
H
O
(CH 2 ) n
~ SCoA
C
C
C

H C

3

H

trans-2 -Enoil ~SCoA

ETF-flavoproteina de transfer a electronilor; QH 2 – coenzima Q redusă, Q-coenzima Q oxidată

Din mitocondriile ţesutului hepatic al mamiferelor au fost izolate patru acil gras~SCoA dehidrogenaze flavin-dependente, cu diferite specificităţi de substrat în funcţie de lungimea catenelor hidrocarbonate.

Acestea catalizează prima etapă în -oxidarea acizilor graşi.

Metabolismul grupărilor acetil

Din β-oxidarea acizilor grași rezultă importante cantități de acetil-CoA,

care în celulă se adaugă celor rezultate din metabolismul glucidic sau cel al aminoacizilor. Rezultă un fond metabolic de acetil-CoA, care poate lua căi diferite de

transformare în funcție de necesitățile organismului.

Printre procesele consumatoare de acetil-CoA se pot cita:

Sinteza acidului citric în cadrul ciclului acizilor tricarboxilici

Sinteza acizilor grași

Sinteza colesterolului și a compușilor steroizi (hormoni, acizi biliari, provitamine D, etc)

Sinteza carotenoidelor

Sinteza fosfatidelor

Sinteza porfirinelor

Sinteza acetil derivaților de tipul acetilglucozaminei, acetilcolinei, etc.

Acţiunea carnitin-acetil-transferazei (CAT) la nivel mitocondrial

Membrana mitocondrială

Membrana mitocondrială

internă externă Matricea Spaţiul Citoplasma mitocondrială intermembranar Beta-oxidarea acizilor graşi HS-CoA
internă
externă
Matricea
Spaţiul
Citoplasma
mitocondrială
intermembranar
Beta-oxidarea
acizilor graşi
HS-CoA
O
H C
C
~ SCoA
3
Carnitin
acetil-transferaza
(CAT)
Carnitina
O
O
O
H C
C
H C
C
3
H C
C
3
3
Carnitina
Carnitina
Carnitina
+ HSCoA
Carnitin:acilcarnitin
translocaza
Carnitina
Carnitina
Carnitina
Acetil-CoA
Biosinteză de acizi grași

Metabolismul triacilglicerolilor în inaniție

- Formarea corpilor cetonici -

Fatty acids = acizi grași

Ketone bodies = corpi cetonici

în inaniție („fasting”)

gluconeogeneză
gluconeogeneză
O O H C C H C C ~SCoA ~SCoA + 3 3 A Acetil~SCo
O
O
H C
C
H C
C ~SCoA
~SCoA
+
3
3
A
Acetil~SCo
Acetil~SCoA
tiolaza
HS-CoA
HSCoA
O
O
H C
C
CH 2
C ~SCoA
H C
+
3
3

Acetoacetil~SCoA

FORMAREA CORPILOR CETONICI

O cale metabolică secundară de transformare a acetil-CoA

O C ~SCoA
O
C ~SCoA

H 2 O

secundar ă de transformare a acetil-CoA O C ~SCoA H 2 O HMG-CoA sintetaza HOOC OH

HMG-CoA sintetaza

HOOC

OH CH 2 C
OH
CH 2
C

CH 3

O CH 2 C ~SCoA
O
CH 2
C
~SCoA

-hidroxi--metilglutaril-CoA (HMG~SCoA)

FICAT (Matrixul mitocondrial)

-metilglutaril-CoA (HMG~SCoA) FICAT (Matrixul mitocondrial) COLESTEROL cale metabolic ă normal ă (Citosol) Cetogeneza
-metilglutaril-CoA (HMG~SCoA) FICAT (Matrixul mitocondrial) COLESTEROL cale metabolic ă normal ă (Citosol) Cetogeneza

COLESTEROL cale metabolică normală

(Citosol)

Cetogeneza = necesară

(fiziologică) în cantități mici (< 3 mg% în sânge)

Acid acetilacetic

Acid –β-hidroxibutiric

Acetona

mici (< 3 mg% în sânge) • Acid acetilacetic • Acid –β -hidroxibutiric • Acetona CORPI

CORPI CETONICI

HOOC

OH CH 2 C
OH
CH 2
C

CH 3

O CH 2 C ~SCoA
O
CH 2
C
~SCoA

-hidroxi--metilglutaril-CoA (HMG~SCoA)

2 C ~SCoA  -hidroxi-  -metilglutaril-CoA (HMG~SCoA) Acid mevalonic COLESTEROL HMG-CoA liaza Scindare O H

Acid mevalonic

COLESTEROL

HMG-CoA liaza Scindare O H C C ~SCoA 3 O COOH Acid acetilacetic H C
HMG-CoA liaza
Scindare
O
H C
C
~SCoA
3
O
COOH
Acid acetilacetic
H C
C
CH 2
3

Inaniție

DIABET

NADH

2
2
Acid acetilacetic H C C CH 2 3 Inani ț ie DIABET NADH 2 C H

CH 2

H C C CH 2 3 Inani ț ie DIABET NADH 2 C H 2 H

H C

3

Acetoacetat

decarboxilaza

CO 2

NAD +

β-hidroxi

Butirat-DH

COOH

O

decarboxilaza CO 2 NAD + β -hidroxi Butirat-DH COOH O C H C OH CH 3

C

H

C
C

OH

CO 2 NAD + β -hidroxi Butirat-DH COOH O C H C OH CH 3 H

CH

3

H C

3

Acetona

Urină

Respirație (aer expirat) Piele

Acid -hidroxibutiric

Cetoacidoza sangvină

FORMAREA CORPILOR CETONICI

-comentarii-

Reprezintă o cale secundară de transformare a acetil-CoA, rezultată în special din β- oxidare. Se desfășoară în matrixul mitocondrial al hepatocitelor.

În mod normal acetil-CoA existentă în fondul metabolic este utilizată atît pentru

obținerea de energie cât și pentru diferite biosinteze, în funcție de necesitățile celulei.

Acumularea de acetil-CoA în țesuturi conduce la formarea de acetoacetil-CoA și apoi de β-hidroxi-β-metilglutaril-CoA (HMG-CoA este, de asemenea, intermediar în biosinteza colesterolului). O parte din acesta este transformat în ficat în corpi cetonici: acid

acetilacetic, acid β-hidroxibutiric și acetonă.

Din scindarea β-metil-β-hidroxiglutaril-CoA rezultă o moleculă de acid acetilacetic, care sub acțiunea unei β-hidroxibutirat dehidrogenaze, cu NADH 2 drept coenzimă trece în acidul β-hidroxibutiric. Prin decarboxilare acidul acetilacetic formează acetona.

În anumite condiții – diabet sau inaniție (când celula nu poate utiliza GLUCOZA pentru

producerea de energie, și utilizează în special acizii grași) – producția hepatică de corpi cetonici (cetogeneza) este exacerbată și depășeste capacitatea de metabolizare a țesuturilor extrahepatice. Are loc o acumulare de corpi cetonici în sânge, ceea ce conduce la cetonemie și cetonurie, fenomene foarte caracteristice pentru diabet

(cetoacidoza diabetică). Acetona este un compus volatil și se elimină prin aerul expirat,

prin piele, și prin urină.

În condiţii fiziologice ficatul sintetizează circa 200-300 mg corpi cetonici/zi.

O CH 2 ~SCoA CH 2 C Succinil~SCoA
O
CH 2
~SCoA
CH 2
C
Succinil~SCoA
O C
O
C

C

COOH

+ HOOC

H

3

CH 2

Acid acetilacetic

Tioforaza

Succinil -CoA acetoacetat CoA transferaza

(tioforaza)

O C
O
C
O ~SCoA C CH 2
O
~SCoA
C
CH 2

H

3

C

+

HOOC

CH 2

CH 2

COOH

Acetoacetil~SCoA

Acid succinic

tiolaza

HSCoA

HSCoA

O

~SCoA

Acetoacetil~SCoA Acid succinic tiolaza HSCoA HSCoA O ~SCoA C 2 H 3 C Acetil~SCoA Ciclu Krebs

C

2

H

3

C

Acetil~SCoA

succinic tiolaza HSCoA HSCoA O ~SCoA C 2 H 3 C Acetil~SCoA Ciclu Krebs Acidul acetilacetic
Ciclu Krebs
Ciclu Krebs

Acidul acetilacetic și acidul beta-hidroxibutiric sunt eliminați de ficat și fiind preluați de țesuturile extrahepatice (mușchi scheletic, miocard, rinichi) unde sunt metabolizați pentru

producerea de energie (sunt convertiți înapoi la acetoacetil-CoA, ca intermediar al beta- oxidării!!). Acidul acetilacetic este utilizat și în creier în cursul inaniției prelungite pe baza următorului mecanism: acidul acetilacetic, în prezența succinil-CoA și sub acțiunea unei tioforaze, se transformă în acetoacetil-CoA și acid succinic, care intră în ciclul Krebs.

Acetoacetil-CoA, în prezența unei molecule de HS-CoA și a enzimei tiolaza, conduce la formarea

a două molecule de acetil-CoA, care intră în fondul metabolic. Această modalitate de utilizare a corpilor cetonici implică o bună funcționare a diferitelor etape ale ciclului Krebs.

25

Formarea corpilor cetonici în FICAT și exportul lor la țesuturile extrahepatice:

miocard, mușchi scheletic,

rinichi și creier.

Diabetul netratat și inaniția prelungită încetinesc ciclul acizilor tricarboxilici, (datorită utilizării oxalilacetatului pentru gluconeogeneză) și intensifică transformarea Acetil-CoA în acetoacetat.

Coenzima A (HSCoA) eliberată prin formarea corpilor cetonici permite continuarea oxidării acizilor grași.

HS
HS

Metabolismul substratelor energetice în FICAT în cursul inaniției prelungite

sau a diabetului necontrolat (necompensat)

(5 – 8).
(5 – 8).

După depleția glucidelor de

rezervă, proteinele devin cea mai importantă sursă de glucoză, rezultată din aminoacizii glucoformatori, prin gluconeogeneză (1 – 4).

Acizii grași „importați” de la țesutul adipos sunt convertiți în corpi cetonici și „exportați” la creier pentru a

fi utilizați ca sursă de energie

Căi metabolice cu flux redus

27

ANABOLISMUL TRIACILGLICEROLILOR

sursă endogenă de lipide

BIOSINTEZA

TRIACILGLICEROLILOR

Biosinteza TG are loc în principal în FICAT și în ȚESUTUL ADIPOS din acizi grași activați și glicerol activat:

O C ~ SCoA R 1
O
C ~ SCoA
R 1

acid gras activat

+

HO

CH 2 OH CH O CH 2 O P
CH 2
OH
CH
O
CH 2
O
P

OH

HS-CoA

acid gras activat + HO CH 2 OH CH O CH 2 O P OH HS-CoA

OH

HO

O CH 2 C O R 1 CH CH 2 O P
O
CH 2
C
O
R 1
CH
CH 2
O
P

1-monoacil glicerol 3-fosfat

L-glicerol 3-fosfat

O + R 2 O C O
O
+
R 2
O
C
O

R 1

C ~ SCoA

(EC:2.3.1.15) Acil~SCoA : L-glicerol 3-fosfat 1-O-aciltransferaza

CH 2

Acil~SCoA : L-glicerol 3-fosfat 1-O-aciltransferaza CH 2 O C R 2 triacilgliceroli O CH P CH
O C R 2
O
C
R
2

triacilgliceroli

: L-glicerol 3-fosfat 1-O-aciltransferaza CH 2 O C R 2 triacilgliceroli O CH P CH 2

O

CH

P
P

CH 2

O

1,2 diacil glicerol 3-fosfat

29

BIOSINTEZA TRIACILGLICEROLILOR

A.

BIOSINTEZA GLICEROL FOSFATULUI

B.

BIOSINTEZA ACIZILOR GRAȘI

C.

REACȚIA GLICEROL FOSFATULUI CU ACIZII GRAȘI ACTIVAȚI

În ȚESUTUL ADIPOS, biosinteza TG (lipogeneza) reprezintă modalitatea de stocare a excesului caloric, lipidic sau glucidic, al organismului.

- Glicerol fosfatul este obținut din glucoză, din intermediarul glicolitic

dihidroxiacetonfosfat (DHAP);

- Lipogeneza este dependentă de glicemie și insulinemie;

- Acizii grași provin din hidroliza TG adipocitare sau din TG exogene

aduse de chilomicroni și de VLDL.

FICATUL dispune de o capaciate mare de sinteză a TG, dar nu este un organ de depozitare a TG.

- Glicerol fosfatul este obținut atât din glucoză cât și prin activarea

glicerolului captat din plasmă (sub acțiunea glicerol kinazei);

- Acizii grași provin din sinteza “de novo, din glucoză; ficatul este principalul organ de conversie a glucozei în lipide;

- TG sunt încorporate, împreună cu alte lipide și proteine, în VLDL și

secretate în plasmă țesuturi extrahepatice

A. BIOSINTEZA GLICEROL FOSFATULUI

În ȚESUTUL ADIPOS, glicerol-3 fosfatul provine în cantitate apreciabilă din metabolismul glucozei, care în cursul degradării glicolitice se transformă în intermediarul dihidroxiaceton fosfat. Acesta este redus sub acțiunea glicerol-3 fosfat dehidrogenazei, care are drept coenzimă NADH 2

H

2

H

2

C
C

C

C

OH

O + NADH + H +

OPO 3 H 2

Dihidroxiaceton fosfat

H C 2 HC H C 2
H
C
2
HC
H
C
2

OH

OH

+ NAD +

OPO 3 H 2

L-glicerol-3-fosfat

În FICAT, glicerol-3 fosfatul se mai poate forma și prin fosforilarea glicerolului liber

rezultat din hidroliza triacilglicerolilor. Reacția la care participă ATP este catalizată

de glicerol kinază:

H C

2

ATP este catalizată de glicerol kinază : H C 2 OH OH + ATP OH HC

OH

OH

+ ATP

OH

HC

H C

2

Glicerol

H C 2 HC H C 2
H
C
2
HC
H
C
2

OH

OH

+ ADP

OPO 3 H 2

L-glicerol-3-fosfat

31

Premisele descoperirii mecanismului de biosinteză a acizilor grași

S-a pus problema dacă biosinteza acizilor grași nu ar putea avea loc printr- un mecanism invers β-oxidării.

Câteva observații au sugerat însă că probabil biosinteza și degradarea acizilor au mecanisme independente. Astfel :

S-a pus ușor în evidență că biosinteza acizilor grași are loc predominant în

supernatantul citoplasmatic, în timp ce β-oxidarea este un proces mitocondrial;

Biosinteza este considerabil accelerată de prezența citratului;

Pentru ca procesul de biosinteză să aibă loc este indispensabilă prezența CO 2 sub formă de anion bicarbonat precum și a ATP-ului.

Această ultimă observație a fost mai greu de înțeles, până când S.J. Wakil, Bressler, F. Lynen etc. pun în evidență faptul că în biosinteza acizilor grași precursorul imediat este de fapt malonil~SCoA și nu acetil~SCoA.

Cercetări ample au demonstrat apoi că sinteza „de novo” a acizilor grași

din precursori are loc în fracțiunea solubilă a citoplasmei și este catalizată de un sistem multienzimatic, denumit acil sintetază.

B. BIOSINTEZA „DE NOVO” A ACIZILOR GRAȘI

Lynen; Wakil

EXTRAMITOCONDRIAL - HIALOPLASMĂ

ACIL SINTETAZA (ACID GRAS SINTETAZA) = COMPLEX MULTIENZIMATIC

O enzimă centrală - „Acyl Carrier Protein” ACP

7 Enzime periferice: - 2 transacilaze

- o enzimă de condensare

- două reductaze

- o dehidratază

- o tioesterază

Cisteamină O NH CH 2 CH 2 SH CH 2 CH 2 NH O CH
Cisteamină
O
NH
CH 2 CH 2 SH
CH
2
CH
2
NH
O
CH 3
O
C
CH
C
CH
O
2
P
O

OH

CH 3

Acid pantotenic

OH

Lanţ polipeptidic al ACP (77 aminoacizi)

Acid pantotenic OH Lanţ polipeptidic al ACP (77 aminoacizi) C O CH 2 CH NH Rest
C O CH 2 CH
C
O
CH 2 CH

NH

Lanţ polipeptidic al ACP (77 aminoacizi) C O CH 2 CH NH Rest de serină (poziţia

Rest de serină (poziţia 36)

Structura proteinei care transportă grupări acil (Acyl Carrier Protein, HS-ACP) “cofactor complex”

ETAPELE BIOSINTEZEI ACIZILOR GRAȘI

I. Traversarea membranei mitocondriale de către moleculele de acetil ~SCoA

a) H C

3

O C ~ SCoA
O
C
~
SCoA

+

“starter” sau “primer”

COOH

Acid oxalilacetic

SCoA + “starter” sau “primer” COOH Acid oxalilacetic HS-CoA b) HO CH 2 C COOH CH

HS-CoA

b)

HO

CH 2

C COOH CH 2 COOH
C
COOH
CH 2
COOH

+ ATP

+ HS-CoA

HS-CoA b) HO CH 2 C COOH CH 2 COOH + ATP + HS-CoA Acid oxalilacetic

Acid oxalilacetic

ADP + P i

Acid citric

Acid citric

+

H C

3

O C ~ SCoA
O
C
~ SCoA

II. Formarea precursorului propriu-zis (malonil~SCoA)

H C

3

O C ~ SCoA
O
C ~ SCoA

+

"CO 2 "

+

ATP

Grupare carboxilicã activatã cu biotina

Acetil~SCoA

carboxilaza

+ ATP Grupare carboxilicã activatã cu biotina Acetil~SCoA carboxilaza ADP + P i HOOC CH 2

ADP + P i

HOOC

CH 2

O C ~ SCoA
O
C
~ SCoA

Malonil~SCoA

35

III. Intervenția transacilazelor

C NH CH 2 CH 2 SH CH 2
C
NH
CH 2 CH 2 SH
CH 2

O

O

Lanţ polipeptidic al ACP (77 aminoacizi)

C O
C
O

CH 2

NH O CH 3 C CH C CH O 2 P O CH 2 CH
NH
O
CH 3
C
CH
C CH
O
2
P
O
CH 2 CH

OH

CH 3

HS-ACP

OH NH

aminoacizi) C O CH 2 NH O CH 3 C CH C CH O 2 P

Rest de serină (poziţia 36)

H C

3

O C ~ SCoA
O
C
~ SCoA

+

HOOC

CH 2

O C ~ SCoA
O
C
~ SCoA

Acetil ACP

HS-ACP

ACP

transacilaza
transacilaza

HSCoA

O H C C S ACP ~ 3 Acetil ~ SACP
O
H C
C
S ACP
~
3
Acetil ~ SACP

+

ACP

HS-ACP

Malonil ACP

transacilaza

H C C S ACP ~ 3 Acetil ~ SACP + ACP HS- ACP Malonil ACP

HSCoA

HOOC

CH 2

O C ~ S ACP
O
C
~ S ACP

Malonil ~ SACP

IV. Condensarea dintre “starter” și precursor

a)

H C

3

O C S ACP ~
O
C
S ACP
~

+

Enzimã de condensare

HS-Enz

b) O H C C S -Enzimã de + HOOC ~ 3 condensare
b)
O
H C
C
S -Enzimã de
+ HOOC
~
3
condensare
O CH 2 C ~ S ACP
O
CH 2
C
~ S ACP
CO 2
CO 2

Malonil~SACP

HS-Enzimã de condensare

CH 2 C ~ S ACP CO 2 Malonil~SACP HS-Enzimã de condensare ACP-SH H C 3

ACP-SH

H C

3

O C S -Enzimã de ~
O
C
S -Enzimã de
~

condensare

H C

3

O C
O
C
O CH 2 C ~ S ACP
O
CH 2
C
~ S ACP

Acetoacetil~SACP

Rămâne legat de coenzima centrală !

V. Reducere

VI. Deshidratare

H C

3

O C
O
C
O ACP CH 2 C ~ S
O
ACP
CH 2
C
~ S

Acetoacetil~SACP

H C 3 O C O ACP CH 2 C ~ S Acetoacetil~SACP NADPH + H

NADPH + H +

NADP +

Acetoacetil ACP

reductaza

H H C C CH 2 3
H
H C
C
CH 2
3

OH

O ~ S ACP C
O
~ S ACP
C

D -- hidroxi butiril ACP

D - - hidroxi butiril ACP dehidrataza H 2 O 1 H O ~ S
D - - hidroxi butiril ACP
dehidrataza
H
2 O
1
H
O
~ S ACP
H C
C
CH
C
3
2
3
4

Trans crotonil ACP

VII: Reducere

O H H C C ~ S ACP CH C 3 NADPH + H +
O
H
H C
C
~ S ACP
CH
C
3
NADPH + H +
Enoil reductaza
NADP +
O
C
S ACP
CH 2
CH 2
H C
~
3

I. ETAPÃ

Butiril ACP

Se transferă pe enzima de condensare și se condensează cu malonil ~SACP

Succesiunea de reacții se reia de 7 ori

La final, se eliberează acidul palmitic:

H C

3

(CH 2 ) 14

O C ~ S ACP
O
C
~
S ACP

+

BILANȚ: O H C C ~ SCoA + 3 H C 3 (CH 2 )
BILANȚ:
O
H C
C
~ SCoA
+
3
H
C
3
(CH 2 ) 14

7

HOOC

COOH

+

H

2 O

CH 2

Tioesteraza

H C 3 (CH 2 ) 14 7 HOOC COOH + H 2 O CH 2

HS-ACP

H C

3

(CH 2 ) 14

COOH

Acid palmitic

O C ~ SCoA
O
C
~ SCoA

+ 14 NADPH + H +

2 ) 1 4 COOH Acid palmitic O C ~ SCoA + 1 4 NADPH +

8 HSCoA

+

14 NADP +

+

7 CO 2

+

6 H 2 O

39

Adiția a 2 atomi de carbon la lanțul de acil gras: o secvență constituită din 4 etape:

β-cetoacil-ACP

sintaza (KS)

β-ketoacil-ACP

reductaza (KR)

Acid gras sintetaza

β-hidroxiacil-ACP dehidrataza (DH)

enoil-ACP reductaza (ER)

ACIL SINTETAZA (ACID GRAS SINTETAZA) = COMPLEX MULTIENZIMATIC Lanț polipeptidic multifuncțional – 7 lanțuri polipeptidice, 7 situsuri pentru reacții diferite, localizate în domenii separate

β-cetoacil-ACP sintaza (KS), malonil/acetil-CoAACP transferaza

sintaza (KS) , malonil/acetil-CoA — ACP transferaza (MAT) , β -hidroxi ac il-ACP dehidrataza (DH) ,

(MAT),

β-hidroxiacil-ACP dehidrataza (DH), enoil-ACP reductaza (ER), β-cetoacil-ACP reductaza (KR),

ACP = acyl carrier protein, (TE) - tioesteraza care eliberează

palmitatul produs de ACP la sfârșitul

sintezei

R estul de fosfopanteteină de pe molecula de Acyl Carrier Protein (ACP) funcționează ca un

Restul de fosfopanteteină de pe

molecula de Acyl Carrier Protein (ACP) funcționează ca un “braț

rotitor” care deplasează într-o

mișcare circulară intermediarii procesului de biosinteză

de la o enzimă la alta. Brațul preia Acil-ACP și îl leagă de

Malonil-ACP de 7 ori.

Schema generală a biosintezei acidului palmitic

Acid gras

sintetaza

BIOSINTEZA „DE NOVO” A ACIZIOR GRAȘI

- Comentarii -

Biosinteza „de novo” a acizilor grași are loc în hialoplasmă, deci extramitocondrial

Din acetil~SCoA și malonil~SCoA, sintetizat prin carboxilarea acetil~SCoA are loc sinteza acidului palmitic cu participarea unui complex de enzime, denumit acid gras sintetaza și constituit dintr-o proteină centrală, denumită proteina purtătoare de grupări acil (ACP, Acyl Carrier Protein) înconjurată de 7 enzime periferice. Molecula „starter” sau „primer” este Acetil~SCoA care se găsește în mitocondrii, și care trebuie să străbată membrana mitocondrială. Acest proces are loc fie cu ajutorul acidului citric, fie cu ajutorul carnitinei (în mai mică măsură). Citratul așadar funcționează drept transportor de acetil~SCoA din mitocondrie în citoplasma extramitocondrială.

Molecula precursor este Malonil~SCoA, și se formează în citoplasmă

prin reacția de carboxilare a Acetil~SCoA. Reacția este catalizată de

acetil~SCoA carboxilază, enzimă dependentă de biotină.

Reacțiile se desfășoară în lanț (succesiv) cu participarea echivalenților reducători ai NADPH 2

NADPH 2 provine în cea mai mare parte din degradarea glucozei pe calea pentozofosfat.

Biosinteza acizilor grași are loc cu intensitate deosebită în ficatul vertebratelor.

Comparație între β-oxidarea și biosinteza acidului palmitic

β - oxidare
β - oxidare
β -oxid area și biosinteza acidului palmitic β - oxidare H 2 O HO H O
H 2 O HO H O CoA-SH CO-S -CoA
H 2 O
HO H
O
CoA-SH
CO-S -CoA

CO-S -CoA

FAD

FADH 2

CO-S -CoA

mitocondrie

CO-S -CoA

NAD +

NADH

CO-S -CoA

CH 3 -CO-S -CoA
CH 3 -CO-S -CoA

MUȘCHI SCHELETIC și MIOCARD

FICAT

CO-S - ACP ACP-SH CO-S - ACP H 2 O CO-S - ACP O CO-S
CO-S - ACP
ACP-SH
CO-S -
ACP
H 2 O
CO-S - ACP
O
CO-S - ACP
CO 2
CO 2
CO-S - ACP
-
46
O CO-S - ACP O CO-S - ACP CO 2 CO 2 CO-S - ACP -

NADP

NADPH

+

- ACP O CO-S - ACP CO 2 CO 2 CO-S - ACP - 46 NADP
H OH
H OH

c i tosol

NADP +

NADPH

- ACP O CO-S - ACP CO 2 CO 2 CO-S - ACP - 46 NADP
- ACP O CO-S - ACP CO 2 CO 2 CO-S - ACP - 46 NADP

CO-S - ACP

biosi nt eză
biosi nt eză

Reglarea biosintezei triacilglicerolilor de către insulină

Insulina stimulează conversia glucidelor și proteinelor alimentare în lipide.

conversia glucidelor și proteinelor alimentare în lipide. Deficitul de insulină (în diabetul zaharat) determină o

Deficitul de insulină (în diabetul zaharat) determină o sinteză diminuată de acizi

grași, iar acetil-CoA este transformată în

corpi cetonici.

Ciclul triacilglicerolilor – degradare și biosinteză

La mamifere, în cursul inaniției, triacilglicerolii (TG) suferă un proces ciclic de scindare și resinteză (lipoliză și lipogeneză), cu menținerea unui echilibru între aceste 2 procese. Aproximativ 75% din totalul de acizi grași (AG) eliberați prin lipoliză sunt reesterificați cu formarea de TG, deci nu sunt utilizați pentru obținerea de energie.

- Nivelul sangvin de AG reflectă echilibrul între biosinteza și degradarea TG la

nivelul țesutului adipos și hepatic.

sangvin de AG reflectă echilibrul între biosinteza și degradarea TG la nivelul țesutului adipos și hepatic

48

Țesutul adipos poate genera glicerol- 3-fosfat și prin gliceroneogeneză Această cale este în principal o

Țesutul adipos poate genera glicerol- 3-fosfat și prin gliceroneogeneză

Această cale este în principal o cale

„scurtată” a gluconeogenezei , de la piruvat la dihidroxiacetonfosfat

(DHAP), urmată de conversia DHAP în glicerol 3-fosfat, utilizat în sinteza

trigliceridelor.

Prin gliceroneogeneză se poate controla la nivelul țesutului adipos,

viteza de eliberare a acizilor grași în

sânge.

- Nivelurile mari de AG liberi în sânge interferă cu utilizarea glucozei la

nivel muscular, induc rezistența la insulină și diabetul de tip 2.

- Tiazolidindionele reduc nivelurile de AG în sânge și măresc sensibilitatea la insulină.

de AG în sânge și măresc sensibilitatea la insulină. Aceste medicamente activează induc sinteza enzimei
de AG în sânge și măresc sensibilitatea la insulină. Aceste medicamente activează induc sinteza enzimei

Aceste medicamente activează induc sinteza enzimei fosfoenolpiruvat

carboxikinaza (PEPCK) în țesutul adipos.

Activarea acestei căi metabolice determină o creștere a gliceroneogenezei și implicit o creștere a resintezei de TG în țesutul adipos, reducând nivelurile de acizi grași în sânge.

50