Evaluarea memoriei

Continut
Cand este util evaluarea
Sisteme mnezice
Proceduri de evaluare ale memoriei
Reactualizare imediat
Scrieti ce ati vazut
Cand facem evaluarea
1. Pentru a stabili un nivel de baz
2. In reabilitare (Identificarea deficitelor, plan de intervenie, evaluare dupa o intervenie,
3. etc.)
4. In situatii unde memoria are un aport important (ex.performanta la locul de munca, in
activitatile zilnice)
Sisteme mnezice

Tipuri de memorie
1. Declarativ
Explicit are la baza cunostinte, conscious awareness, learning that
Lucru (Working) abilitatea de a mentine informatia in timp ce se lucreaz cu ea
Semantic cunostine despre concepte, reguli, principii, semnificaii
Episodic informaii relaionate cu eul personal
2. non Declarativ
Implicit fara control constient, learning how
-Procedural
- Priming 3. Prospectiv
S i amintesti ce trebuie s faci
Remembering to remember
Este una dintre cele mai practice tipuri ale memoriei de zi cu zi
Sisteme mnezice
Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite activitati zilnice
Exemplu: sa faci cumparaturi
Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite meserii
Exemplu: sa servesti intr-un restaurant

 Encodare vs. Reactualizare

Memorie declarativa vs. non-declarativa (proceduri, conditionare, priming)
Memorie Episodica vs. Semantica
Ce evaluam? Ce tipuri de deficite exista in tulburari specifice

Proceduri de evaluare ale memoriei

Interviul clinic
Cu pacientul, apartinatorii, alte persoane relevante
Comportamental scale de evaluare care se centreaz pe aspecte ale functionarii mnezice
Teste standardizate
Evaluarea comportamental
Exemple de itemi:
Did you unlock your door this morning for the carer?
Did you take purse, keys, diary and coat when you went out?
Did you check your door was locked last night?
Did you remember what time the carer started and finished today?
Last night, did you get clean clothes out for the morning?

Proba de memorie Rey verbal

Autor: Andre Rey
Scopul testului: ML
1. Stabilirea volumului memoriei verbale
2. Calitatea reproducerilor strategiile utilizate de subiect n encodarea informaiei
3. Implicarea resurselor atenionale si de rezisten la efort
Procesele implicate la nivel de:
Input
1. Percepia stimulilor verbali
2. Procesrile secvenionale
3. Utilizarea unor concepte supraordonate care pot influena discriminarea si stocarea
4. Nivelul de adncime al procesrii informaiei
Elaborare:
1. Utilizarea unor concepte necesare stocrii informaiei
2. Stabilirea relaiei dintre stimuli
3. Organizarea diferit a stimulilor
4. Pstrarea stimulilor pn la restructurarea lor
Output:
1. Evocarea verbal a stimulului
2. Impulsivitate, control
Descrierea probei:
Evalueaz memoria de lucru explicit
Alctuit dintr-o serie de 15 cuvinte, respectiv o povestire care include ntr-o modalitate
cu sens aceste cuvinte
Faza de memorare: exist 1 liste de cuvinte
Faza de recunoastere: text scurt
Materialul verbal e de dificultate identic, variantele sunt n scopul reexaminrii
Se desfsoar n 6 faze:
Fazele I-V faze de reproducere
Timp de reproducere 1 min (prima faz), 1min30 (urmtoarele faze)
Faza VI faza de recunoastere (pentru compararea capacitii de reproducere cu cea de
recunoastere)
Capacitatea de reproducere
5 faze de reproducere:
Faza I :- se citeste una din listele de cuvinte ( se pronun clar, pauza de 1 secund ntre fiecare
cuvnt)
timp de evocare 1 minut
se traseaz cte o linie la fiecare 15 sec. (ritmul de reproducere)
Faza a II-a: - se reciteste lista de cuvinte
instruciunea trebuie s fie clar
timp de evocare 1min. 30sec
se comunic nr. anterior de cuvinte reproduse
Faza a III-a, faza a IV-a, faza a V-a idem faza II

Capacitatea de recunoastere
Faza a VI-a: compararea capacitii de recunoastere cu cea de reproducere (se spune da la
auzul unui cuvnt din fazele anterioare la citirea textului) nu exist cuv. duble
Interpretarea rezultatelor
Pentru fiecare faz se identific tipuri de cuvinte:corecte, false, dubluri
1. Realizarea graficului
Performan sczut (sub curba normal n primele 2 faze, ulterior performane normale) a
gsit strategii eficiente de encodare; nu a stiut ce tip de sarcin era, apoi a neles; dificulti de
antrenare n sarcin
Reproducere initiala buna urmata de o slaba achizitie - incapacitate de efort sau refuzul
efortului
Randament sczut la toate fazele capacitate de fixare si evocare deficitar
Aparitia platoului final insuficiensa efortului; scderea motivaiei
Scderea numrului de cuvinte reproduse, dup un punct culminant - oboseal provocat
de efortul anterior; fluctuaie n eficiena mintal
Fluctuaii anormale n volumul reproducerilor
- incapacitate de a transporta volumul materialului memorat de la o reproducere la alta; blocaj
sau vidului mintal determinat de un comportament psihomotor agitat
2. Volumul reproducerilor
Efectul recenei si primordialitii reinerea sfrsitului listei, respectiv nceputului, este un
fenomen normal n procesul memorrii strategie involuntar
Tendina de a reproduce cuvintele n ordinea prezentrii lor - o slab capacitate de organizare
spontan a cunostinelor
Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse in fazele anterioare - incearca
sa evoce cuvintele noi ct mai repede, nainte de a le uita; uneori incapacitatea de a mai evoca
datele anterior fixate
Repetarea multipl a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai reproduce altele - A.Rey
spune c este un semn al deteriorrii mintale foarte grave
3. Fidelitatea reproducerilor analiza cuvintelor false si a celor duble
Analiza cuvintelor false din prisma procesrii informaiei
La nivelul prezentrii stimulului (ex. Cte litere a sunt la un stimul)
Pe baz fonetic (ine cont de modul n care rimeaz cuvintele: ex. mas-cas) - slabe inhibitii
de difereniere
La nivel semantic, de prelucrare a sensului (ex. Cofetrie n loc cafenea)
Cuvinte care desemneaz obiectele din ambiana subiectului reacii infantile prezente la
indivizii incapabili de a se degaja de impresiile prezente
Cuvinte false aprute prin derivarea cuvintelor prezentate
Cuvinte false la care nu se poate stabili nic o legatur cu serie de stimuli - apar ca urmare a
unei derivaii asociative
Cuvinte false ce apar la una din reproduceri, dar care dispar la urmtoarele - activitate
asociativ ce se organizeaz progresiv, ca efect al autocontrolului
Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri formarea unui complex asociativ;
autocontrol insuficient
Cuvinte false ce apar la ultimele faze - o scadere a autocontrolului; o oarecare indiferen fa
de sarcina de executat
Tendina de a spune orice pentru a realiza un numr ct mai mare de cuvinte reproduse
4

 Analiza cuvintelor duble

Un numr mic de dubluri sunt datorate particularitailor strategiei pe care o foloseste
Numr ridicat si aproape constant de cuvinte duble
insuficient capacitate de organizare a materialului
incapacitate de a bloca impresiile care revin periodic n constiin
incapacitate de a cuprinde n acelasi timp trecutul apropiat si prezentul
Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse lipsa capacitii de interiorizare a
comportamentului verbal
Numr mare de dubluri ncepnd de la a treia faza indic apariia oboselii
Apariia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri denot c subiectul a neles proba,
c ncepe s se concentreze si s si organizeze reproducerile
Apariia dublurilor sub forma interogativ - subiectul vrea s se sustrag efortului si caut
ajutorul examinatorului
Aspecte legate de faza de recunoastere
A. Rey la 9 ani, recunoasterea tuturor cuvintelor este o regul
se calculeaz numrul de cuvinte corecte si false (nu exist cuvinte duble)
Se analizeaz n funcie de performana medie (etalon)
Se analizeaz comparativ performana dintre fazele de reproducere si cea de recunoastere
Performana la reproducere medie sau bun perfomana la recunoastere medie sau
bun
Recunoasterea mai sczut dect volumul reproducerilor - intelect diminuat,
manifestat prin incapacitatea de a desprinde cuvintele nvate, cnd ele apar n structura
mai complex a unui text; oboseal si resurse sczute; lipsa motivaiei
Recunoasterea mai bun dect reproducerea nu are strategii voluntare eficiente de
memorare (explicite); la recunoastere nvarea este implicit, involuntar
Recunoasteri false - spune da la ntmplare - insuficient fixare a cuvintelor n
primele cinci faze
Att recunoasterea ct si reproducerea realizate la un nivel sczut capacitate redus de
fixare determinat de un inteligen redus; nu are strategii eficiente de memorare corect
Eventuale referiri la comportamentul verbal sau motor al subiectului in timpul evaluarii (daca
e relevant pentru interpretarea rezultatelor)

Evaluarea memoriei
Memoria de lucru
Meoria Vizuospaial
Memoria de lucru - caracteristici
1. Spatiul de lucru mental
2. Capacitate limitat
3. Diferene individuale
4. Component esenial a sistemului cognitiv cu o pondere importanta in activitate
cu implicatii
In domeniul academic
In activitatile zilnice
La locul de munca, etc.
ML & MSD
MSD Reactualizare
ML Reactualizare + Prelucrare
5

Modelul memoriei de lucru

(Baddeley & Hitch, 1974)
Phonological loop
1. Implicat in invatarea cititului:
Copiii cu dificultati in invatarea cititului au un span al ML redus bsi au dificultati in sarcini care
fac apel la manipulareaninformatiei fonologice(Ex. se da Stop, se cere Top).
2. Intelegerea limbajului:
Mai ales pentru fraze complexe
Fetita ia merele = OK;
Cele 2 fete culeg merele galbene din copac = Impaired
3. Achizitia vocabularului
Corelatie puternica intre repetarea non-cuvintelor (care incarca puternic bucla fonologica) si
volumul vocabularului(Gathercole & Baddeley, 1989)
The visuospatial sketch-pad
Codarea spatiala a informatiei
Planifiacrea si realizarea sarcinilor spatiale
Executivul central
In some ways the central executive functions more like an attentional system
than a memory store - Baddeley (1997)
Evaluarea ML
Structura generala a unei sarcini de msurare a capacitii memoriei de lucru:
S fie o sarcin dual (dual task),
S presupun derularea simultan a dou procese:
de prelucrare informaional (sarcina secundar) si
stocare de informaie (sarcina primar).
Declinul performanelor constatate n sarcina primar sau secundar reflect limitele memorie
de lucru (Saito & Miyake, 2004).
Proba de memorie de lucru, Operation Span (OS)
Perechi de afirmaii aritmetice cuvnt, organizate n serii a cte 3, 4, .. 7 astfel de perechi.
Ex. serie cu 3 perechi
8*5-7=32 (A/F) - cas
5*4+5=25 (A/F) - parte
32/4+7=16 (A/F) balon
Reactulizarea cuvintelor prezentate: cas, parte si balon
Scor - se adun sirurile corect reactualizate (ex. reactualizarea sirului de trei = 3p).
Stocare verbal: Digit recall
839251
839251
Sarcini complexe: Listening recall
scaune le se sprijina pe oua
bananele au dinti
Stocare vizuo-spaial: memorarea labirintelor

TESTUL REY FIGUR COMPLEX

Propus de Andre M. Rey n anul 1941, ca metod de diagnostic diferenial ntre deficiena
mintal constituional si deficiena determinat ca urmare a traumatisme lor cranio-cerebrale (n
Archives de Psychologie, articolul Examenul psihologic al encefalopatiei traumatice)
Prima faz (copiere): modaliti n care subiectul analizeaz si integreaz datele perceptive
furnizate
A doua faz (reactualizare): se evalueaz ceea ce a fost memorat de subiect n urma analizei
perceptive (datele integrate perceptiv n desen) modul de organizare perceptiv si cunostinele
influeneaz reactualizarea
DESCRIEREA PROBEI
Model grafic fr corespondent real, un ansamblu de elemente grafice simple; nu
elementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul de lor de relaionare
Figura are la baz un dreptunghi pe baza cruia sunt construite apoi celelalte elemente

Msoar:
Capacitatea de organizare perceptiv (analiza si integrarea datelor perceptive) faza de
copiere
Memoria de lung durat n modalitate vizual faza de reproducere
Materiale necesare:
Figura complex (stimulul)
2 pagini B5
5-6 creioane colorate
Cronometru
Vrsta de aplicare: 4 ani - adult

Aplicare:
Faza de copiere
1. Se cere copierea figurii asa cum este ea prezentata
2. Se utilizeaza creioanele colorate, oferindu-se o alta culoare de fiecare data cand
schimba strategia
3. Se noteaza ordinea culorilor folosite
4. Se inregistreaza timpul de lucru
5. Nu este voie sa schimbe pozitia figurii complexe
Faza de reproducere
1. Dupa trei minute de pauza, in care nu se discuta despre performanta anterioara
2. Se realizeaza cu creion grafic
3. Se cere reproducerea desenului din memorie
4. Se inregistreaza timpul de lucru
Analiza rezultatelor
ntrebri:
Cum este perceput modelul? Haotic, puzzle, ordonat
Structurarea perceptiv (vrsta perceptiv = corespunde nivelului de dezvoltare mental)
2. Cum realizeaz subiectul modelul perceput?
n totalitate, elemente uitate, neglijate sau deformate
Indic potenialul de atenie si analiz perceptiv:
Lacune si erori atenie insuficient
Deformri insuficient control vizuo-motor
3. Cum si reaminteste subiectul figura?
Corect, cu lacune, fantezist, mbogit
Exactitatea exprim capacitatea mnezic vizual a subiectului (natural si brut )
Analiza rezultatelor
Se face n dou etape:
1.analiza modului n care subiectul a copiat modelul
2.analiza modului n care subiectul a reprodus din memorie figura complex
ANALIZA CANTITATIVA
1. FAZA DE COPIERE
Se coteaza realizarea figurii cu ajutorul figurii numerotate (pentru fiecare grup de elemente):
1 pct sau 0 pct pentru pozitionare
1 pct sau 0 pct pentru corectitudine
0,5 pct pentru recognoscibil (doar in cazul punctarii cu 0 pct. anterior)
Se calculeaza totalul de puncte obtinut
Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este capacitatea de organizare
perceptiva (conform etalonului)
Se incadreaza in centil timpul de copiere si se noteaza ce fel de timp este (conform baremului)
Se noteaza ordinea utilizarii culorilor
2. FAZA DE REPRODUCERE
Se coteaza respectand regulile de mai sus
Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este memoria de lunga durata
in modalitate vizuala

 Se incadreaza in centil timpul de reproducere si se noteaza ce fel de timp este (conform

baremului)
ANALIZA CALITATIVA
1. FAZA DE COPIERE
se discuta tipul de structurare si organizare perceptiva (nivelul structurarii perceptive-varsta
perceptiva), conform strategiei utilizate la copiere:
utilizarea cadranului central (caracteristic intre 12 anivarsta adulta (56.6%))
detalii nglobate n cadranul central (caracteristic intre 12 ani-varsta adulta)
realizarea conturului general al figurii
juxtapunerea detaliilor-tip puzzle- (caracteristic intre 5-12 ani, dar si la adulti)
detalii pe un fond confuz (caracteristic la 4 ani) se recunosc doar unele elemente
reducerea figurii la o schem familiar (caracteristic la 4 sau 5 ani)
Bizarerii nici un element nu se recunoaste
Modul de realizare a figurii potentialul de atentie si analiza perceptiva
Relatia strategie-performanta-timp
Performan inferioar-timp superior: neatenie, dorina de a termina
Performan inferioar-timp inferior: oboseal, oscilarea ateniei
Performan inferioar-timp normal: posibile probleme de atenie, distragere
2. FAZA DE REPRODUCERE
Relatia copiere-memorie, in ceea ce priveste strategia
utilizata
Relatia timp-performanta
Ex. interpretare:
Utilizarea unei strategii adecvate n faza de copiere a permis o bun structurare a cmpului
perceptiv, exprimat n execuia tuturor celor 18 elemente.
Demersul grafic relev bune capaciti de analiz si sintez perceptiv, de relaionare a
elementelor si integrare n uniti cu sens. Se remarc imprecizii n execuia itemilor si
poziionare n raport unii cu alii.

10