Sunteți pe pagina 1din 64

09.09.

2015

IstoriaGrecieiAntice

Username/Parolain
MagicalFindAd

RelatedSearch
byMagicalFind

RelatedSearches

email

Login

Home

Exploreaza

AmuitatparolaxCreaza

Upload

Administratie
?

RailwayStation
ComfortInn&Suites
ComfortSuites

Artacultura
Biologie
Casagradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita

IstoriaGrecieiAntice
LigiaBarzu
RodicaUrsuNaniu
FloricaBohiltea

IstoriaGrecieiAntice

Istorie

FreeCellPhone

Jurnalism

Offers

Limba

ALTEDOCUMENTE

CulturaHomerica
VIAASF.sTEFANCELMARE
Comunismul
CUCERIREAINDEPENDENEIDESTATA
ROMNIEI
PRINCIPATELEROMNESIPROVINCIILE
ISTORICEROMNEsTINTRE18221848
DUALISMULJURIDICNDACIA
ROMANIAPEDRUMULMODERNIZARII.
REFORMELELUICUZA.
Triburilegermanicenprimelesecoleale
mileniuluiI
Marireasidecadereaunuimparat
RevloutiaBurghezaClasicaFranta(17891794

Literaturaromana

InternationalPhone

Management

Cards

Medicina
Personalitati

OnlineBachelor
Degree
FlowersAndFlower

Profesorscoala
Sociologie
Stiinta
Tehnicamecanica
Timpliber

Search

CUPRINS

I.Ctevaproblemedegeografieistorica(L.Brzu).................7
.Populatii,limbisidialecte(L.Brzu)..........................11
fflCulturipreistoricenGrecia(L.Brzu)...............................15
IVCretasiMicene(R.UrsuNaniu)...................................19
VSistemulpalatialnEgeeasiMediterana:Cipru,Creta,
GreciaContinentala(L.Brzu)............................................28
VI.Continuitatesidiscontinuitatenevolutiaculturilor
egeenelanceputulmileniuluiI.H.(L.Brzu)..................33
Vu.Formareastatelorgrecesti.Tipuridestate(L.Brzu)
VIUColonizareagreaca(L.Brzu).............................................46
IXModeledeguvernarenGreciaantica(L.Brzu).................55
XConfruntarimilitarenlumeagreacansec.VIV
(RBohltea)...........................................................................70
1ConflictepentrucontrolulMariiEgee...........................70
2Razboiulpeloponesiac........................................................80
3Crizapolisuluigrecsiconflictelentrecetatilegrecestin
sec.IV.H.(RUrsuNaniu,F.Bohiltea).........................87
XIAlexandrusielenizareaOrientului(F.Bohltea).........101
1CampaniileluiAlexandrusimostenireasa....................101
2Penoadadiadohilor....................................................109
3Modeledestateelenistice.................................................113
Formedeasocierenlumeagreaca(L.Brzu)............124

.Culturagreaca(R.UrsuNaniu,F.Bohltea)..............134
A.Aspectealereligieigrecesti(F.Bohltea)
B.Evolutiaarteigrecesti(R.UrsuNaniu)
C.Creatialiterara(R.UrsuNaniu)173
D.Delacronicalaistoriografie(R.UrsuNaniu)..................................178
E.Filosofia(R.UrsuNaniu)...................................................................181
F.stiinta(R.UrsuNaniu)..........................................................196
Bibliografieselectiva..............................................................................199

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

1/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
il

\'

lCTEVAPROBLEMEDEGEOGRAFIEISTORIC

CeeacenumimcuuntermenglobalGreciaanticareprezinta,nrealitate, o multitudine de state autonome disp


ntrun areal geografic foarte vast si divers din punct de vedere al conditiilor de relief si al marimii. Zonele cele mai
suntreprezentatedeGreciacontinentalacuunreliefaccidentatsifragmentat,cudouamaricmpiiTesaliasiMessenia
litoralul microasiatic ncepnd din Hellespont si Marea de Marmara si sfrsind cu Peninsula Halicarnas. Se poate sp
acestedouazonereprezintaspatiicontinentalediscontinue,dacaseiancalculmareacaredesparteceledouaregiu
deadouamarearieesteceainsularaconstituita,nmareamajoritateacazurilor,dininsuledenatura vulcanica, ntre
insule, unele mai mari cum este Eubeia dubleaza tarmul oriental al Aticii, altele precum Cipru, Creta si Rodos, se
margineasudicasisudesticaalumiigrecesti,nvremeceLemnos,LesbossiSamosdubleaza,delaNordspreSud
AsieiMici.Intreacesteaseaflagrupuldeinsulecareformeazaarhipelaguri.Cicladelecaresedistribuiencerc,injuru
DelossicareaujucatfunctiadepuntedelegaturantrePeloponessiCreta.Sporadele,dedimensiunivariabile(celem
fiind Samos si Rodos) care sunt risipite fara nici o ordine aparenta, dar care prin apropierea de Asia Mica
orientala,ngeneral,suntconsideratecaaujucatunrolesentialntransferuldepopulatiesideculturadinspreOrie
Occident.Denotatca,nsecolulalXIXlea,siAeginaafostcuprinsanacestgrupalSporadelor.
Functiile jucate de aceste zone din punct de vedere cultural, economic si politic pot fi reconstituite, n primu
porninddelamarturiiarheologice.Pebazaacestorasapututstabili,pedeoparte,roluldepuntentrezonedecivilizatii
inclusivtransferuldepopulatie.

Pe de alta parte, este evident ca relativul izolationism geografic constituirea de civilizatii particulare cum sunt cea m
cipriota, cicladica, continentala si cea de tip troian (care include si Lemnosul sj Lesbosul). Existenta coloniilorasez
coloniilor de cetateni (veziKythira, Santorin, Milet, Ay. Kosmas, pentru a nu opera dect cu cteva exemple) demons
nsa, ca izolarea nu este dect aparenta si ca, n realitate, contactele ntre insule si dintre insule si continent nu au
niciodata.
Cea mai importanta functie a insulelor poate fi considerata aceea de a fi mijlocit transferul de civilizatie dintre
Orientului Apropiat si Mijlociu si sudestul continentului european. O confirma nu numai influentele culturale, ci si s
antropologicaaprimilorlocuitoridininsule,care,dupatoatedateledepnaacum,potficlasificaticaasianici.Celputin
(vezischeletele de la Khirokitia), ca si scheletele din culturi databile n bronzul timpuriu din aceeasi insula confirma a
originemicroasiaticaaunorgrupedepopulatiepatrunsa,separe,nzona,netapesuccesive.Aceastanseamnanu
cadinpunctdevedereculturalexistauncontinuum,cicasirasial,poatesietnolingvistic,existaoanumitaunitate.Nu
uitatnsacaexistaunlantdeinsulesipecoastaMariiIonicesiAdriaticesica,celputindinepocatimpurieabronzului,u
acesteasevorintegranistoriageneralaazonei(vezidescopeririledinItacasidinLefkas).Faraniciondoialacaune
arheologicepotsugerasituatiinselatoare,daracestecazurinupotpunesub semnul ntrebarii faptul real, istoric, n
anumeacelaallegaturilordintrezoneaparentizolate.
Nutrebuieuitatcaattistoriografia(v.Tucidide,I),ctsigeografiaanticaauconservat,poateprelundmiturisile
ideealegaturilordintreceledoualumi.Aceastaideeestesustinutadefolosireanumeluidecarienipentrulocuitoriiprehe
Greciacontinentalasauinsulara.ExistasialteargumentenfavoareavechimiisiimportanteilegaturilordintreOrientsi
discutie.Estevorbadetexte(veziTextelehurritedelaEnkomi,arhivadelaTellelAmarna,uneletextehitite),monum
arta(vezifrescele cu destinatie funerara din Egipt si fresca navala din "casa amiralului" din Santorin), existenta unor
cretomicenienelaMinetelBeidhaetc.
Mai exista un aspect asupra caruia trebuie sa se insiste. Este vorba de orientarea spre mare a celor mai imp
structuri,indiferentde

si indiferent daca este vorba de Grecia continentala sau insulara. e ta nseamna ca exista o preferinta pentru
pentruzonelecarerndeporturinaturale.siaceastaalegereexplicasidezvoltarea 1Sctaculoasaaunorcentre
sievolutialorgwansimultana.Sigur,Shiefacute,nlegaturacuacestaspect,siunelecorectari.Estevorbadehlladicult
si de micenian, perioade din care se cunosc si centre latiale importante situate n zone mai retrase, spre interior. Est
Tebei si chiar al Micenei. Nu se pot trage concluzii pripite nsa din aceastasituatie,ntructlumeamicenianaade
forta maritima foarte importanta. Va trebui sa se stabileasca prin cercetari viitoare cine a avut initiativa n acest pro
afirmaresicareaufostpunctelesauzoneledecontactdintreOrientsiOccident,nacelasitimp,nutrebuiesa
numeroasedovezicareconfirmacontinuitatealegaturilorcu lumea orientala si n aceasta perioada. Cnd este nsa vo
orasulgrecesc,nupoateexistaniciundubiunceeaceprivestefaptulcacelemaiimportantegraviteazasprecoaste
mare. n vreme ce zonele care retardeaza sau care evolueaza spre state de tip ethne sunt fara nici o exceptie, s
continentale(v.Tesalia).
nceeaceprivestedirectiamiscarii,estenaturalsaseianconsideratiefaptulcanuestevorbadeoaxacuunse
Dimpotriva este interesant sa se urmareasca existenta, fie si temporara, a unor axe cu dublu sens sau chiar cu ma
sensurisaucusensunic,nfunctiedeperioadasitipdecultura.Astfel,inepocatimpurieabronzuluiaxelesunt,
cusensunicsianumedinspreTroada(plusinsuleleaferente)sauCicladespreGreciacontinentala.Nuexistadovezi
sens contrar (dinspre continent spre insule), dect n cazul celor doua insule din Marea Ionica (Itaca si Lefkas). n
mijlocieabronzului(mesoeladic)continentulseizoleaza,nvremeceunelecivilizatiiinsulare(cretanasiminoica)exploa
dezvoltacontactepeaxemultiple,sidinsprecentrelemetropolitane,sispreele.Maimult,sesemnaleazauntransferdep
de exemplu din Creta spre Ciclade, spre coasta Asiei Mlci > spre Levant. Continentul si ia revansa o data cu n
civilizatiei miceniene. De data aceasta, la axa Grecia Orient se va a Grecia"Mediterana centrala. Sfrsitul c
micenienenuCU.ncetarealegaturilorcumarea.OdiasporaputernicavapTmPUtinafectate deprezentamicenianapn
(Cipru,,Palestina).Acestcurentesteurmatdedouaaltemarideplasaride

populatiedinsprecontinentspreinsulesauspreAsiaMica.EstevorbaHdispersareacelortreimarigrupedevorbitoride
grecesti:eolienjionienisidorieni.Prinacestemiscaris:aprodusonouaomogenizare, njnumaiculturala(cancazulcreta
si etnolingvistica. Pornind de la aceasta realitate geografica, istorica si etnolingvistica, Marea Egee poate fi denumita
Greaca.

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

2/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
10

.POPULAII,LIMBIsIDIALECTE

Cineaufostcreatoriidiferitelorculturisaucivilizatiidinzonacarevadevenipredominantgreceascareprezintaopr
la care nu este usor de dat un raspuns. Traditia istoriografica si mitografica opereaza cu o serie de etnonime care n
recuperatennicioforma.Deexemplu,pentruRodossuntpomeniticaprimilocuitorifietelchinii(delaodenumiremi
rezervata unor genii sau fiinte supranaturale experte n metalurgie, vrajitorii si vindecatori de animale alungate de ti
Pelopones si instalate n Rodos, care sa numit si Techinia si unde ar fi ntemeiat Lindos, Garnirasi lalysos), fie carie
etnonimerezervatepopulatiilorprehelenesuntaceleadepelasgisilelegi.
Din pacate, noi nu avem siguranta n ceea ce priveste limbile vorbite nainte de cea 1600 .H., data ca
acceptata pentru nceputurile civilizatiei miceniene, n legatura cu care nu exista acum nici un dubiu ca este creat
vorbitoridelimbagreaca.DescifrareascrieriiliniareBaadusluminanecesaranaceastaproblema.
CeafostnsanaintedesecoleleXVIXIV.H.,celimbisauvorbitcontinua sa fie o mare enigma, desi se cunosc ma
sistemedescrierecareauprecedatscrierealiniaraB.Estevorbadeasanumitaciprommoicalcare,dupacunostintele
trebuiesafiservitlaconservarea unor texte n ceea ce se numeste dialectul eteocipriot. Din reta primelor palate se
texteredactatecuoscrierehieroglifica,neescifratapnaacumsicareparesafiservitnadministratiapalatiala.
acestesemnedescoperitepetablitesipeunfaimosdisc,acelatOS'sereduc'ncea"imarePart2lactevanotatii.Suntdeci

!!"16"06'DarPCdiSCUldelaPhaistos&45desemne>unelecuPrime e SUfixe' a' tele cu functie de prefixe (mai numeroase


tentativ,?Ceastacaracteristica1afacutpeJ.Faucounau(1999)sareia
a deadescifradisculdelaPhaistossideaconchide,datorita
11

numarului mare de prefixe, ca sa notat cu acest sistem o limba flexionara.Faucounaumergefoartedeparte


cndpostuleazanunumai ca limba discului de la Phaistos este o limba greaca, dar chiar pretindecaestevorba
dialectprotoionian.Pnalaolamurire<definitivaestebinesasemanifesteooarecareprudentasisasemeargape
mai veche, ca nu se cunosc nca limbile sau dialectele care au folosit CM l, scrierea hieroglifica si liniara A. s
existasigurantadectpentrutexteleredactatenliniaraB.
Aceastaconcluzienurezolvaoproblemadefondsianumedatadelacaresepoateadmiteprezenta,nspatiul
mediteranian,avorbitorilordelimbagreaca.
Opinia gw<zs/unanima este aceea ca primii greci (sau aheii) au patruns de undeva din zona norddunarea
PeninsulaBalcanica,nultimulsfertalmileniuluiHI(cea2150.H.),dupadateleC14stabilitepeniveluldedistrugereEH
Eutresissicadispersareavorbitoriloracesteilimbi,nafarazoneicontinentale,trebuieasociatacuexpansiunea
Ciclade,Creta,Rodos,alteinsuledinSporadesichiarnCiprusipecoastaAsieiMici.Descopeririarheologicesiarhiv
foloseauscrierealiniaraB(Cnossos),casisursehitite(v.scrisoareaMilawata,informatiiledespreAhhjawasiAtara
schimbareanumeluiinsuleiRodoscaredevineAhaia)dovedescprocesulgeneraldeelenizare,caurmareaacesteexp
siaconstituiriiunui"imperiu"continentalomaritimmicenian.
CtprivestelimbatextelornscrierealiniaraB,aceastaeste,dupajopinialingvistilor,foarteaproapedelimbaep
homerice. Aceasta j afirmatie presupune ca undeva, n Grecia continentala, insulara sau n zonele de ref
micenienilor,saupastrat,pnansecoleleVHIVII.H.(secolencaresepresupunecaceledouaepopeiaufostelab
grupuricareutilizauolimbafoarteapropiatadelimbatablitelordeIaPylos.nacestcontextnusocotimcaestebin
uiteca,dupatraditie,poemelorhomericelisadatostructuraunitaranAtenaluiPisistrate,adicansecolul
n ce masura aceasta operatie a afectat sau nu limba celor doua opere. Indiferent de acest aspect este necesa
adauge ca, n general, se iau n consideratie suprapunerea a cel putin doua valuri de vorbitori de dialecte grece
timpuriu,reprezentatdeaheenisiunval,mairecent,databilntrecea12001050.H.,reprezenta!
12

devorbitoriaidialectuluidoricacarorpatrieesteasociatacuspatiulnordvesticalGrecieicontinentale.
Dincolodeacestediscutiicarenubeneficiazadeunanimitatealingvistilorsiarheologilor,ramneunfaptsigur,si
existenta mai multor dialecte grecesti care n Antichitate se exclud din punct de vedere geografic. Fara nici o
raspndireaacestordialecteesterezultatulunormigratii.
Lingvistiideosebesc,pebazatextelorliterare,textelorlegislativesiainscriptiilor,maimultedialecte:
1.IonicvorbitnAtica,Ciclade,Eubeea,NordulSporadelor,Chios
sicoastacentralaaAsieiMici.
2.EolicvorbitnTesalia,Beotia,tarmulnordicalAsieiMici,
Dardanele,Lesbos.
3.DoricnSudulPeloponesului(LaconiasiMessenia),Argolida,
Creta,Rodos,coastasudicaaAsieiMici,Kos,KarpathossiKythira.
4.GreacadenordvestvorbitannordulsivestulPeloponesului
(Elida,Aigialeia)sinpartialeGrecieiCentrale,adicanFocida,Locrida
siEtolia.
5.nsfrsit,seconsideracaarfiexistatundialectarcadocipriot
(nainteadonenizariiinsulei),consideratafimaitimpuriu,poatemai
aproapedeaheana.Dinpacate,descoperirilearheologicenusustino
prezentamasivamiceniana,maialesnMycICnArcadia,caresa
justificeoperpetuareaunorstructurilingvisticemaivechi,acolo.
Indiferentdedeosebiriledialectale,estenecesarsasesubliniezeorealitatecareestespecificalumiigrecesti.Est
de omogenitatea etnolingvistica si culturala care o diferentiaza de alte arii geografice ale lumii mediteraneene
Aceasta nseamna ca si n conditiile confruntarii dintre comunitati cu nivele de dezvoltare diferite (cele
CicladesiGreciacontinentala)siceleurbanedinCretasiCipru si cele aflate n stadii mai putin evoluate cum erau c
protogrecilor.pnalaurmaelementulgrecaprevalatsiaabsorbittotceeacereprezintafondpreindoeuropean.Nun
plan cultural, ci si Imgvistic n asemenea masura nct este extrem de dificil de recuperat ceea ce reprezinta, din p
vederealvocabularului,omostenirerezultatadinacestproces.
O problema mult mai dezbatuta este aceea a ordinii n care PurtatoriidiferitelordialecteaupatrunsnGrecia
sedacrezarelui
13

Faucounau,atunciundialectprotoionicafostcelmaidevremefolositnzonaegeeana.Ctprivestepedorieni,ace
sa fie ultimii veniti dintro zona mai putin atinsa de civilizatia miceniana. ntrebarea este dac mai nainte sau
prabusireapalatelorsaudacapatrunderealreprezintaunuldinfactoriicareaucontribuitlareruralizareaGreciei.C
o amenintare din partea unor grupuri pastorale o sugereaza o fresc de la Pylos, care nfatiseaza o lupta ntre mice
personajembracatnblanideoaie.Dacaestevorbadeunatacrespinssireal,astaestegreudestabilit.Sigurestedoa
canunelecentremicenieneimportante(Tirynth,Argos,Asine)aparnasociere,ncasedetipabsidal,ceramica
mnasiceramicamicenianasausubmiceniana.Deaiciideeaconvietuirii a doua grupe cu o cultura si dialecte d

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

3/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Acestui,argumentiseadaugaofoarteimportantamostenirereligioasadeepocamiceniana,banuitadatoritanaturii
luiApolodelaAmyklai(carese particularizeaza prin integrarea lui Hyakinthos), cultului Orthiei ia Sparta, precum
serii de ceremonii religioase si calendarului. Aceste fenomene care se constata n Pelopones, n aria doriana, nu
explica fara sa fi avut loc o asemenea convietuire ntre noii veniti, atasati cultului lui Apolo Lykeios si sarbatorii pa
Karneiasivechepopulatielocala.

14

fflCULTURIPREISTORICEINGRECIA

Spre deosebire de ceea ce se ntmpla n epoca bronzului, n perioada arhaica si clasica distributia geogr
culturilorneoliticenuurmeazamodelullacareneamfiasteptat.
Primulfenomensocantramnefaptulca,nafaradeCiprusiCreta,quasitotalitateainsulelorgrecestiramnnepo
DoarnDodecanezsinKos(dinCiclade)secunoscculturineoliticetrzii,ncazulDodecanezului,casiinCretasi
esteevidentaorigineamicroasiaticaacelordintilocuitori.Aceastarealitateaparecuattmaiciudatacuctnuexista
dubiuca,celputinCicladele,erauvizitatedecontinentalincadinmezolitic.Afirmatiasebazeazapedescoperireadepi
obsidianannivelelemezoliticedinpesteraFranchtidinPelopones.
Celdealdoileaaspectinteresantprivesteidentificareamaimultorniveleneoliticepreceramicentreizoneaflatelad
apreciabile: Tesalia, Cipru (Khirokhitia) si Creta (Cnossos). Este important de subliniat faptul ca n toate aceste tr
existaocontinuitatedeevolutie(chiar de loc) de la neoliticul preceramic la neoliticul ceramic care parcurgetoatefa
dezvoltare.DeosebireaesentialantreneoliticulTesalian(nprincipal,culturilecuceramicapictataSesklosiDimini)si
Cipru tine de discontinuitatea dintre neolitic si culturile epocii bronzului timpuriu. De asemenea, trebuie sa se adaug
vremeceneoliticulcontinental(TesaliansiceldinPeninsulaCalcidica)seafla,ntoatefazeledeevolutie,nlegaturacu
nordbalcanicasinordunareana,CretasiCiprucontinuanentreruptcontactelecuAsiaMica.
Maiexistaunaspectinteresantcaretrebuiepusnvaloar
vorbadecurentulcudouadirectiidinspreTesalia,chiarlanivelu
esklospreMacedoniadevestsipesteDunareundelgasimla
lj)siGuraBaciului(Cluj).Estefondulpecaresevord
culturilecuceramicapictatadinEuropaestcentrala.Cuneolitic
15

si eneoliticul (Gumelnita, Salcuta, Cernavoda) directia se " Elemente GumelnitaSalcuta, CernavodaEzero le g


CalcidicaTesalianniveleRachmanisiLarissa.TesaliasiCalcidicaramncelemaiactivedinacestpunctdevedere
siculturiGreciacentrala(v.chiarAtena)sinPelopones.Nuaunsastraluci*neoliticuluiTesalian.
In sfrsit, este obligatoriu sa se atraga atentia asupra lipsej j continuitate dintre neolitic si culturile epocii bro
Observati priveste, cu precadere, Grecia continentala unde, chiar si n cazurile t care o asezare din epoca bronzulu
ntemeiatantrozonaundeexistatoasezareneolitica,observatiilestratigraficesitrasaturileculturalnuaupermissasec
vreolegaturageneticantreele.SituatiacemaifrapantaramneceadelaLernaundesaconstatatcaoasezai?
nivelata,dupacaresastructuratoasezarenouadatabilaibronzultimpuriu.
Fara ca ideea sa fie absolutizata,, se poate specula daca nu curo zonele n care sa observat nu numai o foar
vechime a vietuiri neolitice, ci si o continuitate ntre faze si perioade, au avut un ritma dezvoltare mai alert. De aici sa
timpuriu la structuri statale de ti palatial. Este cazul Ciprului si al Cretei unde, n bronzul mijlociu, constituie cele mai
complexe palatiale. n vreme ce n zonele care sau produs fenomene de discontinuitate sau acolo unde culturi
timpuriusuntasociatecufenomenedemigratie,dezvoltareestemailenta.CazulcelmaiilustrativramneGreciacont
untdouaposibilemigratiiauprovocatunreculsiexplica,ntromasurafoartmare,diferentadecea400deanintrefazav
palatelorcretanenceputurileformariiculturiimicenienepecontinent.
Ctprivesteepocabronzului,aceastaareundublucriteriuclasificare.Uncriteriudebazatripartit,care
treipenoaprincipale(I,,HI),larndullorsubdivizate(dacaestecazul,nsubiav.cazulhelladiculuimijlociusitrziu)
fiecarezonanparte.<dealdoileacriteriuestecelgeograficcaredividespatiulegmediteraneanncincima
zona troiana (foarte importanta pen bronzultimpuriu),zonacicladica,zonacipriota (cipriot), creta (minoica)
continentalasauhelladica.Denotatcanucrite rgeograficestefundamentulnaceastaschema,cicriteriulcultura
particularitatiletrasaturilorprincarepotfidefiniteacestez16

re economie, ceramica, obiceiuri funerare, arta, credinte, mod de asezar , vestjmentare, contacte cultu
influente.Dedatapodoabecorpfuncnonezeprincipiulimportanteicoastelorsiinsulelorireastancepesa.
rtcuzonelecontinentale.
nraponprivestecontactelentreculturileinsulare(cicladic,
C1PnTvitatea~putereadepatrunderesichiardecolonizarea
cicladicilorla!u,ifazelorCyctimpuriusi.Semiscasi
sprecontinent(v.

sicelecontinentale(troiansieladic),suntdesubliniat
asezarile de la Lema si Ay. Kosmas), dar si spre Creta (unde se pare ca au creat un mic spatiu de colonizare pe coa
Nord,defmibilprinpredilectiapentrupiesedepodoabadinargintsidinplumbsiprinvasesiidolitipici),sichiarspreinsu
vestul Peloponesului (Itaca si Lefkas). n vreme ce cipriotii din Cypriot timpuriu se misca, via Lefkas, spre Sicilia (und
atribuie crearea culturii Castelluccio). Dinspre Creta, la nivelul minoicului timpuriu, orientarea pare sa fie tot spre
centrala(Sicilia,ItaliacontinentalasiEgipt).
Miscarea cicladicilor spre nordestul Marii Ege a fost blocata de purtatorii culturii troiene care colonizeaza prin
insulecedubleazatarmulAsieiMiciLemnos,Lesbos,SamossicareinfluenteazaCalcidicasichiarregiunimainordice
PeninsuleiBalcanicesichiarzonedelanorddeDunare.Influentatroiananusereducelaaceastaarie.Importuritroie

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

4/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
sinGreciacontinentalasininsuleledinvestulPeloponesului.
centrala
n
Thera

Cuepocamijlocieabronzuluidouaculturidevinpredominate:ceacretanacarechiardelanivelulprimelorpalate(cea
dezvolta o politica de ntemeiere de colonii (coloniiasezari si colonii de cetateni), pe lnga exportul de obiecte de lux.
vizatesuntCicladele,coastaASieiMici>insuleledinapropiereaCiprului,zonaHalicarnas.1Kythirasuntntemeiateveritabile

asezari.Aceste litatPatrundereaunorelementedecivilizatiecretanan 6111 im?ortantacoloniernicroasiaticaestece


Maripvt Z na de i nteres esteLiantulsiEgiptul,poatesi
'au
0
serie

factoriidT"im Portantaesteaceeadeastabiliproportiantre careau V iemtemaa culturiimesohelladicesiinf

cretane"T 1C0nstituireacivilizatieimiceniene.Faraniciondoiala,.novatiinarhitecturapalatelor(fatadaprimuluipalat

Pylos,cusemnedeziduricretane),mormintelecucupola(v.Peristeria).tehnicaceramiciiculustru,unelemotivedec
(iedera, toporul dublu), unele forme de vase (cupele tip Vapheio) se datoreaza contactelor cu lumea cretan, med
special,deKythira.
Trebuie spus nsa ca, dincolo de unele prezente coplesitoare care se observa, mai ales, n Ciclade, exista tend
supravietuire a unei parti a spiritului local. Cel mai bine se constata aceasta tendinta n tematica frescelor din Thera
diferentiazadeaceeaacelorminoicepropriuzise.Aceastapreeminentacretanaiasfrsitnjurde14501400
urmare a unui cutremur devastator care a provocat, ntre altele, scufundarea flotei cretane. n aceste mprejurar
continentalacareatinsesepnaatunciomaredezvoltaresiiarevansaprelundnunumaivechilezonedecolonizare
instalndusenCretansasi.
CtprivesteCiprul,extremdebogatndouaresursecautatenOrientulApropiat(aramasiopiul),acestavado
bronzulmijlociusitrziuLevantulsiEgiptul.FarandoialacalegaturileculumeaGrecieicontinentalenulipsesc,daraces
capataunaspectparticularabianconditiilemiscarilorcareauduslaprabusireacivilizatieimicenienesiladeclansare
fenomendemigratiecunoscutdinsurseegiptenedrept"invaziapopoarelormarii".

18

IV.CRETAsIMICENE

1.Cronologia

nceputulsecoluluiXXaprodusoadevaratasenzatienlumeastiintifica,prindescoperirileluiArthurEvansdep
Creta. Miturile despre regele Minos, razboiul troian, bogatia regilor micenieni au prin contururi reale, dezvaluind o
marturiile existentei unor civilizatii nfloritoare, care au dominat bazinul egeean n mileniile .H. Este vorba de ci
cretomiceniana, n evolutia careia se desprind trei etape mari (conform sistemului cronologic propus de E
caracteristice n linii mari tuturor centrelor culturale din bazinul egean (cultura minoica, cultura cicladica, cultura h
(Greciacontinentala):
1.Minoicultimpuriu(MT)(30002100.H.),cuurmatoarelesub
etape.MTiI(30002800),MTi(28002400),MTi(24002100)
II.Minoicul mijlociu (MM) (2100 1600 .H.), cu urmatoarele subetape MM I (21001900),MM (19001750),
(17501580)
. Minoicul trziu (MT) (1580 1200 .H.), cu urmatoarele perioade MT i (15801450), MT H (14501400),
(14001200).

2.Civilizatiaminoica
Aparitiaasezarilorurbane.Sistemulpalatial

Avntulsocialeconomicdinprimajumatateamileniului.H.arost determinat de ctiva factori decisivi:


geograficaavantajoasa,CretaaflnduseladistanteegaledeEuropa,AsiasiAfrica,ceeaceexplicacomplexitateacul
civilizatiei minoice, n care sau topit" mai multe influente straine. Aceasta situatie este fructificata prin ntretinere
intenseactivitaticomercialepemare2)dezvoltarearapidaamestesugurilor,nspecial,ametalurgieibronzului,nfa
ca reiavorbescnumeroaseledescoperiridetopoare,vrfuridelancesi

pumnaledinacestmetal3)concentrareadeaverifabuloasenminileunorfamilii,carereusescsasiimpunasisup
politica (polarizarea societatii este reflectata si de constructiile funerare din sec. . H., unde numarul morm
individualecrestendefavoareacelorfamiliare),nconsecintasiactivitateaeconomicaesteadministratantronouaf
care ia forma unor structuri palatiale cunoscute pna acum n cteva centre zonale (la Cnossos, Mallia, Phaesto
Zakros, Archanes), care se luptau pentru hegemonie n insula (cercetarile din ultimul timp au permis o noua prec
limitelor cronologice pentru cele doua perioade ale palatelor cretane: 19251750 .H.("palatele vechi") si 1750 14
("palatelenoi").Acestenucleeurbaneseprezintasubformaunorcentreteritorialadministrative,resedintealeputerii
economicesireligioase.Dupa200deani,Cnossosulreusestesasijimpunaautoritateasisaunificeteritorial,admi

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

5/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

si,ntrooarecare]masura,politicinsula,celelaltepalaterecunoscnduisuprematia.
a. Din punct de vedere economic, palatul administreaza ntreaga activitate, detinnd monopolul asupra cel
profitabile ramuri ale productiei (descoperirea uriaselor depozite de produse fiind o marturie a veniturilor regale
domeniulagricol,ctsincelmestesugaresc,nspecial,productiametalurgica,productiaceramiciideluxKamares,ca
controlata prin sistemul "marcii olarului") si, mai ales, n domeniul comertului pe mare. Dezvoltarea negotului ma
necesitat organizarea unei puternice flote comerciale, capabile sa asigure nu numai marfurile, ci si tarmurile de at
piratilor,nafaradeaceasta,faraoflotaputernicaarfifostimposibilasuprematiapoliticaaCreteiasuprainsulelorCicla
atinuturilordecoastaaleGrecieicontinentale.
n ceea ce priveste legaturile economice ale Cretei, acestea cuprindeau nu numai porturile egeene (din Cip
exemplu,seaduceaarama, n schimbul ceramicii de lux) ,ci si cele mediteraneene, printre care Byblos, Ugarit, iar
pnanregatulMari.CelemaistrnselegaturisestabiliseracuEgiptul,deundecretaniiaduceaufildes,uleiuri
nconcluzie,pentruasiasiguraproductia,cretaniisiaustabilitpieteledematerieprima,undesirealizau,totodata,p
productie(nspecial,ceramicadelux,piesedepodoabas.a.).PentruanlesnirelatiileeconomicecuGreciacontinent
insulaKythiraafostnfiintataprimacolonieminoica,adevaratpopas,deundevaselecomercialeajungeaupnanL
siArgolida.20
b.Specializareastrictaaactivitatilormestesugaresti(productia
starnpilelrdinpiatra,constructiadenave,prelucrarealemnului,
dulgheritul)adeterminataparitiaunornoiprofesii,cumarficorabierii,
navigatorii,personalulcalificat,negustorisi,respectiv,auneinoi
categoriisociale,carenumaiaveanimiccuvecheastructuragentilica.
Astfelsemodificantregulsistemderelatiisociale.Sapaturiledin
apropiereacentruluidelaMalia(CartierulMu)sauPhaistos
(Monastiraki)auscoslaivealaruineleunoredificiiimpunatoare,diferite
depalat,carearsugeraexistentauneibirocratii,dincarefaceauparte
functionariicegestionauactivitatileeconomicelapalat.Numaiputin
evidentaesteaceastastratificaresocialasincadrulnecropolelor,undese
cunoscctevatipuridemorminte,printrecareunelecuunbogatinventar
funerar(inclusiv,obiectesiarmedelux,cancazulnecropoleidela
Hysolakkos(Malia)).Separticularizeazauncorpdescribispecializatipe
celedouasistemedescriere.
c.Oaltacaracteristicaasistemuluipalatialoconstituieactivitatea
edilitara,nspecialamenajareaacropolei,carecuprindea,pelngapalatul
regal,depoziteleregale,arhivele,pietepublice,atelieremestesugaresti,
vileimpunatoare.Laacesteaseadaugaunsirdealteelementeale
infrastructurii:constructiadedrumuri(delaCnossos,spresud,pnala
golfulKommos),apeducteetc.,carepresupuneaconcentrareaunei
impunatoarefortedemunca,aflatasubascultareregala.
d.Nivelulnaltdedezvoltarealsocietatiicretaneestedatde
inventareasistemelordescriere,acareinecesitateafostdeterminatade
ducereauneievidentecontabilestricte,pedeoparte,sidentretinerea
legaturilordiplomatice,pedealtaparte.Aufostdescoperitearhivele
palatuluidelaCnossos,Pylos,carecuprindlistedeinventar,evidente
contabiledeasemeneatrebuieretinuteinscriptiiledepevaselederitual.
Astfelsaconstatatcanlumeaegeeanaaucirculat3sistemedescriere:
scriereavechehieroglifica(Ijum.amln..H.)si2tipuridescriere
liniara,liniarA(sec.XIV.H.)siliniarB(sec.XIV.H.),
"analamijloculsecoluluitrecut,acestesurseepigraficeauramasnafara
cunoasteriisiabian1952M.VentrissiJ.Chadwickaureusitsa
descifrezescrierealiniaraB.Interpretareainscriptiilornuafostprea
l'soara,datfiindfaptulcacele88desemnescrisenuputeaufinicilitere
'preamultepentruunalfabet)sinicicuvinte(preaputinepentruolimba).
Acesteasepretaumaimultuneiscrierisilabice,fiecaruisemn

corespunznduicteosilaba.Sastabilitcainscriptiileaufostfacutenlimbagreaca,nregistrnduseunsirdeasema
dialectelearcadocipriotsieolicalelimbiivechigrecesti,ceeacevinesasustinaorigineaaheeanaaprimuluivaldem
Se pare ca sistemul de scriere (liniar B) a fost mprumutat de la populatia pregreaca, (care folosea si liniarul
adaptat cerintelor fonetice ale limbii grecesti. Pe baza descoperirilor de la Pylos si Cnossos, liniarul B a fost n uz n
14501400.H.
e.Inceeaceprivesteviatareligioasa,amenajareaunorspatiicultualenincintapalatelordelaCnossossiPhais
sireprezentarilemuralecumotiveceremoniale,sugereazapozitiadominantaaregeluincadrulcultului.

3.Aspectealeregalitatiicretane.Thalosacratiaminoica(sec.XVIIXV.H.)DecadereaCretei(sec.XIV)

Dezvoltarea civilizatiei cretane este ntrerupta violent catre 1700,cnd sunt distruse toate structurile palatiale. C
acestui fenomen au fost puse pe seama unor cataclisme naturale (cutremur), nefiind excluse nici alte explicatii, lega
eventuala invazie straina sau de rivalitatile politice din insula. Refacerea palatelor se produce destul de repede,
nceputul unei "ere noi", de maxima stralucire, cnd Creta reuseste sasi impuna statutul de mare putere, naltare
palatelaCnossos, Phaistos, Kato Zakros, Mallia, Gournia, Palaikastro este asociata cu cresterea populatiei urban
instituirea unei structuri politicoadministrative centralizate, sustinuta de activitatea unui riguros aparat birocratic. Imp
unuisistemunicdemasurisigreutatifacedovadaacesteiunificari.
Separecaimportantacentrelorpoliticoadministrativeregionale nu este aceeasi. Mai multe elemente reflecta dec
activitatiieconomicocomercialeapalatuluidelaMallia(depreciatasideooarecarescaderepopulatiei),aceluidelaP
si pledeaza pentru suprematia politica si economica a palatului de la Cnossos. Dupa o ipoteza, celelalte palate nu
dectresedintetemporarealeregeluicretansauauavutfunctiaunorcentreadministrativespeciale,asacumafost,p
palatuldeLiKatoZakros,ridicatpela1600.

22
a.Crestereaputeriipoliticesieconomiceadinastiilorcretanea
determinatactivizareapoliticiiexterneaacestora,orientataspre
rezolvareactorvaobiectivemajore:!)controlulpoliticsisupunereaunor
zonebogatenmateriiprime2)acaparareadepietenoidedesfacerea
proprieiproductii(deex.,nscrierileegipteneapareotaracunumele
Keftiu(identificatacuCreta),3)controlulj)emare,pentruaasigura
securitateatransportuluidemarfurimaritim,ninterioruluneicasedepe
Akrotiri("CasadeVest")saudescoperitunsirdefrescemurale,pecare
aparctevatipuridecorabiisiambarcatiunicretane("frescaamiralului").
Nunultimulrnd,tendintacretanilordeaseinstalannoiteritorii
coincidesicuunanumitspordemografic,naceastaperioada,Creta

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

6/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
devineunadevaratimperiumaritimstapnaamarilor(thalassocratie),
caresiimpuneautoritateapoliticasieconomicaasupraunuisirdeinsule
dinmareaEgee,faraaseputeavorbideocolonizarepropriuzisaa
acestora.DesprepoliticaregeluiMinosrelateazaTucidide,care
mentioneazafaptulca,dupacucerireainsulelorCicladice,regelecretan
sianumitfiiincalitatededinasti.CaurmareaexpansiuniicatreGrecia
continentala,aceastaesteintegrataculturalnspatiulegeocretan.
b.Dinpunctdevedereadministrativseatestaodescentralizarea
sistemuluideadministratie,careesteasigurat,nnumelepalatului,de
mariifunctionari,rezidnd,eventual,nimpunatoareedificiidinzonele
rurale:HaghiaTriada(nudepartedePhaistos),Pyrgos,Zakros(casaA).
Acesteaseprezintasubformaunorvile,cu2030ncaperi,iaralaturierau
amplasatehambarele,pivnitele,ateliereledeproductie,carevinsa
ntregeascaimagineauneigospodariibinepuselapunct,orientatanu
numaispreconsumulpropriu,darsipentruschimb.Datfiindnivelullor
deorganizare,nuesteexclusca,maidevremesaumaitrziu,proprietarii
acestorresedintesafiaspiratlaoanumitaautonomiepolitica,nopozitie
fatadedinastiaminoica.
c.DezvoltareaeconomicaaCreteiestereflectatasideamploarea
activitatiiedilitare,coordonatadeadministratiaregaladelaCnossos:a
fostreamenajatvechiultraseucareleganorduldesud,dealungulcaruia,
fiindamplasatepunctedepaza,aufostconstruitenoidrumuri.Aproape
toatelocalitatiledecoastaerauprevazutecuzidurideapararetraditia
arhitecturalacretanapoatefiurmaritasinCiclade,iaranumiteelemente
seregasescpnasiconstructiiledinByblossiUgarit.

ntretinerea unei vieti economice intense este confirmata si de descoperirea unui sir de tablite, ce cuprind e
contabile,cutrecereanrevistaatuturortipurilordeproduse,ncepndcuceleagricole(uloi,vin,grne)siterminnd
mestesugaresti (ceramica, textile, aur, fildes, vase de piatra, sigilii) la fel si existenta unor lingouri de arama
folosirealorncalitatedemonedadeschimb.InaceastaperioadaCretaseimpunesicageneratoaredeideiartistic
arfinoilestiluridecorativenceramica),lacarevomrevenincapitolulconsacratArteicretane.
d.SegeneralizeazascrierealiniaraA,faraafiscoasadinuzscriereahieroglifica
n opinia unor cercetatori, decaderea acestei civilizatii nfloritoare este cauzata de o catastrofa de proportii, c
produspela1450.H.sicareadistrusdefinitivcentrelepalatialedininsula.Estevorbadespreeruptiaunuivulcandin
careaprovocatuncutremurdevastator,urmat peste tot de incendii. Sar putea, nsa, ca acestea sa fi fost provocate
cuceritori aheenii veniti din Grecia continentala, care preiau puterea la Cnossos, Creta devenind, astfel, o parte
miceniene. Exista si o a treia opinie, care atribuie unor conflicte interne cauza acestor schimbari, venirea aheenil
plasatapela1370sau putin dupa aceasta data, cnd are loc o noua distrugere a Cnossosului. Asistam la o schim
raportuluidefortenEgeea,marcatdedisparitiacivilizatieicretanesiascensiuneaceleimiceniene.Larascruceave
.H.,Cretaestelovitadeunnouvaldemigratii,dedataaceastafiindvorbadedorieni.

4.Civilizatiamiceniana

Descoperirea acestei civilizatii se leaga de numele lui H.Schliemann, care n anul 1876 inaugureaz
sapaturilor de la Micene. Rezultatele cercetarilor au scos la iveala vestigiile unei lumi vechi ale carei nceputuri urc
spre sfrsitul mln. EH . H., cnd un grup de pastori indoeuropeni, veniti din nordul Peninsulei Balcanice, se instalea
Urmeazaunregrestemporar(datfiindfaptulcalavenireaheeniiaugasitaicistructuriprotourbanenetsuperioaretipulu
organizare), situatia schimbnduse abia peste cteva secole, cnd putem vorbi despre perioada de vrf a stru
palatialemiceniene
24

(16001200.H),carecorespundeeladiculuitrziu.Acesteasuntinspirate(jemodelulcretan,binecunoscutnurmanumer
contactedintrearistocratiarazboinicaaheeanasifamiliadinasticacretana.
a.Spredeosebiredelumeacretana,alecareiinfluenteleacunoscut,lumeamicenianaestepatrunsadeoaltamen
caresarasfrntasupratuturoraspectelorvietiipolitice,economicesiculturale,nprimulrndestevorbadespreridicare
centrepoliticesireligioase,nconjuratedeziduriciclopice,nincintacaroraseaflapalatulregal(ex.:Micene,Pylos,Tirynt)
politic si administrativ. Descoperirea cercului A de morminte cu un bogat inventar funerar de la Micene indica cristalizare
categoriirazboinicecuunstatutspecial,nfrunteacareiaseaflaregele.Estevorbadespremormintetiptholoi
Atreu)simormintecuput,caresuntcircumscriseincinteipalatului,relevndprinaceastapozitiacheie a posesorilor lor
membrimarcantiaiaristocratiei),nceeaceprivesteinventarulfunerar,acestaestedeosebitdebogatsicuprindeinclus
sibijuteriidinaursiargint,armedeluxsimastideaur.Acumulareaacestorbogatiisafacutnmarepartepecaleaarmel
esteoaltacaracteristicaalumiimiceniene.
b.nfavoareaavntuluieconomicdinaceastaperioadapledeazamaimultifactori:
1)Dupacumamrelatatmaisus,inventarulmormintelorreflecta
graduldeprosperitateasocietatiimiceniene.Cercetarilearheologiceau
scoslaivealaatelieredeprelucrareapietrei,afildesului,ateliereceramice
(ceramicamicenianaseparticularizeazaprinnoiforme,cumarficupele
cupicior),atelieredebronzuri(vase,arme)siaur,descoperitenunele
centrepalatialecunoscutepnaacumnMessenia,Argolida,Atica,
Beotia.
2)Adoptareasistemuluidescriere(catremij.sec.XV.H.,apar
primeletablitenliniaraB)siconstituireauneicategoriidescribi,care
aveaunsarcinagestionareaactivitatiisiaproductieiagricolesicelei
mestesugaresti,controlulcirculatieibunurilor(prinsistemuldesigilii)si
evidentalucratorilor(vezinacestsensarhiveledelaPylos),vorbesc
despreatingereaunuinivelnaltdecivilizatie.Astfel,conform
formatiilorcuprinsentablite,economiamicenianasebazapetrei
ramuriimportante:agricultura,crestereavitelorsiproductia
mestesugareasca.Spreexemplu,ntroevidentacontabiladelaCnossos,

care insereaza mai multe tablite, este dat numarul total de turme de oi, cantitatea de lna produsa si, n final, n
bucatilor de pnza. Dezvoltarea metalurgiei la Pylos este' reflectata de textele care atesta activitatea celor
recenzati.
3)Dezvoltarearelatiilorcomercialedintrestructurilemicenienecontinentalesiceleinsulare,maialesnceeacep
formele ceramice (nu este ntmplator faptul ca vase miceniene sau descoperit n mai multe locuri din Egipt, inc
mormntulfaraonuluiegipteanAkhenaton[ajum.asec.XIV],oferindindiciisiguredesincronizarecronologica),bronz
fildesuri(laDelos),descoperiteattnMediteranaorientala,ctsinceaoccidentala.
c. n ceea ce priveste structura sociala, aceasta poate fi partial stabilita reiesind din datele furnizate de cer
ritului si a ritualului funerar, n afara de aceasta trebuie mentionat faptul ca cristalizarea unei aristocratii militar

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

7/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

sugeratasidedescoperireaunoredificiiimpunatoare,darmaimicidimensionaldectpalateleregale,carenuerau
dect resedinte. Un alt izvor l reprezinta tablitele, care contin unele informatii privind sistemul de taxe si im
modalitatiledepercepereaacestora,ceeacepresupuneexistentaunuicorpusfunctionaresc,capabilsaaibasub
veniturilestatului.Darsiacesteinformatiisuntincomplete.Reiesinddinsurseleexistente,societateamiceniana se nc
urmatoareaschemafunctionala:
regelemicenian,desemnatntrunsirdetextecutermenulde
Wanaka(darnuesteexlussafievorbadespreunstapndivin).
functionariipalatului:lawagetas(celmainalttitluduparege,
nuisecunoscatributiile),personajecufunctiiadministrativ
teritoriale(administratoriidistrictelorkorete,administratorii
provinciilordamokorosiduma)
suitaregalaequeta(formatadinaristocratimilitari,careparsaseconstituientronobilimeereditara)
Nustimstatutuljuridicalpopulatieicemunceapentrupalat,darunlucruestesigur:alaturidepersoanelelibered
devederejuridicseaflausipersoanedependentesclavi,care,separe,suntprizonieriderazboi,nctvatextede
apareunnumeetnicceindicaorigineaestegeeanaaunorgrupuridefemei.Paralelsuntmentionatilucratorii
26

regali,ceeacepresupuneexistentaunuidomeniuregal,carecuprindeaoproprietatefunciara(temenosulregal, adica p
regal)siatelieremestesugaresti.
Decadereaputeriimicenienesidisparitiaacesteicivilizatiiestepusapeseamainvaziilordoriene,populatiidinnordulPe
Balcanice,carereusescsasiimpunadominatianceamaimareparteaGrecieimeridionalesininsulelesudicedinmare
(printrecareCreta,Rodos).Darcercetarilearheologicenuauconfirmataceastaipotezaasanct,nusepoatevorbide
nivel uniform de distrugere, care ar fi perturbat grav, pna la disparitie, viata centrelor palatiale miceniene. Astfel, dist
palatuluidelaPylos,primanrndulcentrelormiceniene,afosturcatapnalaodataapropiatade1300.Miceneeste
unincendiucatremijloculsecoluluiXDOnaceeasiperioadaeste distrusa partial si Teba. Alta este situatia n cazul un
nefortificate(Koraku,Orchomene,Nichoria),acarordezvoltareafostdelocperturbata,bachiarsepoatevorbidespreu
economic.Caracteristicaacesteiperioadeesteintesificareaconstruiriidefortificatiinspatiulcivilizatieimiceniene.Onouas
distrugerimajoreintervinecatresfrsitulsecoluluiallea,afectndgravcetatilemiceniene.nconcluzie,nusepoa
despreodistrugeregeneralizatasibrutalaacivilizatieimiceniene,cidespreodecaderetreptata.

V.SISTEMULPALATIALNEGEEAsIMEDITERAN:CIPRU,CRETA,GRECIACONTINENTAL

Sistemul palatial n Orient presupune cteva caracteristici principale:palatulestecentrulvietiieconomice,po


religioase, n jurul lui functionnd ateliere regale/stat detine controlul agriculturii, comertul intern (ct exista) si com
maredistantaacestcontrolpresupune o evidenta riguroasa, o arhiva de stat, functionari administrativisiscribi
detineputereapoliticasieconomicasi,dupacaz,sebucuradegratiadivina(estevicaralZeuluipepamntsauchiare
a divinitatii) nu trebuie uitat ca existenta unei evidente contabile la nivelul palatului nu presupune, n mod obliga
administratie riguroasa n teritoriu, unele state fiind definite ca descentralizate, n sensul ca, pentru rege, sunt su
fidelitatea si recunoasterea autoritatii sale ca si plata impozitelor (v. Asiria, Persia),nrest, comunitatile locale pastr
autonomiemailargasaumairestrnsa,dupamoment.
Descopeririledinzonaegeomediteranianajustificareatasareaacesteizonesistemuluipalatialsiconsiderarea
limitaoccidentalaaacestuia.Problemaestecucaredintreceledouatipuridestateavemdeaface:custatecentraliz
UrulntimpuldinastieiaasauEgiptul)saucustatedescentralizate(tipregatulhititsauasirian).
ntroprimaetapaacercetariisaoptatpentrusolutiastatuluicentralizatnCreta(avnddreptcentruCnososu
continent (cu punct central la Micene). Fara nici o ndoiala ca exista o serie de evidente clare n ceea ce priveste s
acestorsocietati:palatelesuntcentredestocaredebunuri,ceeacepresupunesiproductiecontrolatasiperceperea
naturapastreazaoevidentascrisa,deaiciconstituireaunorarhivesiformareascribilorsedezvoltaunmoddevia
tipdecivilizatiecaresepropaganafarapalatuluisicareesteimitatde"provinciali".
28

Informatia "noastra nu este de egala valoare pentru cele trei arii amintite. Nu poate exista nici un dubiu asupra
societatii din Cipru. Ca regele era atotputernic se poate presupune pornind de la surse externe, si, anume, corespo
dintre regii egipteni si cei din Alasiya (Cipru) sau dintre regii din Ugarit si cei din Cipru. De asemenea, este stiut ca,
regiihititi,Ciprulerafolositcalocdeexilpentrupersoaneleindezirabile.Farandoiala,contaupefidelitatearegilorde
functialorspecialadegardieni.Dinpacate,cutoatecercetariledeanverguradinCiprunuaufostidentificatepalatul,a
simaialesarhivele.Catrebuiesafiexistatarhivesiscribiosugereazafolosireaunuisistemdescrierepropriu.Sepre
doarcanfazatrzieaepociibronzuluicapitalasarfiaflatlaEnkomi.Atotputerniciasiaroganta,casirespectulpartic
careestetratat(v.scrisoarealuiHammurabialleaalUgaritului)sejustificaprinaceeacaregeleeradetinatorulmono
unormarfurifoartecautate,prinimportantatraficuluimaritimcontrolatdeCiprusiprinbogatialui.
NusepoatestidacaregeledelaEnkomicontrolatotCiprulsidacaatelierelesimineleerauindividuale,familiale
stat.
InceprivesteCreta,ideeadeopulenta,centralizaresipreeminentaCnossosuluiasuprantregiiinsuleesteefec
anumitstadiualcunoasteriirealitatilorarheologicedeaici.Situatiaafostcomplicataprindescoperireamaimultorpalate
redefinirea unor centre considerate cndva doar simple vile regale (v. Haghia Triada, Mallia). Viziunea mai noua es
modificatasinuantata.CauzaprincipalaoconstituiedescoperireasiaaltorpalatepelngaaceleadelaCnosossiP
CentrenoipalatialeaufostrecunoscutelaGalatos,Petras,Archanes,KatoZakros,ceeacesugereazaunmozaic
siungraddeindependentamaimare.Laaceastaseadaugancaoobservatieimportantasianumefolosireapa
mai multor sisteme de scriere liniara A si hieroglifica, n sfrsit, analiza mai atenta a stilurilor ceramice (v. Mallia si
Pyrgos)sugereazaevolutiiparaleleparticulare.
Dinacestemotivesepresupune(Antiquity, 74, 284, 200, p.365siurm.) ca palatele majore au fost centrul uno

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

8/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

centralizate,dar,lanivel local, mai ales n perioada primelor palate (cea 19251750.H). Nu se poate nega acumula
bunuri la scara mare, dovada o constituie existenta unor spatii de depozitare (Cnosos, Mallia). Ca si structurare
birocratiicarefolosestefieliniaraA(Phaistos),fiehieroglificasi
29

liniaraA(CnossossiMallia).EstebinensasaseretinacalaMallia,depilda,celemaimultesemnehieroglificesuntce
aparcamarcideolarsaupeobiectedemetal.Tablite(MM)nuaufostdescoperitedectnnumarde5sinumarul
maredesemnedepeotablitaestede14.
Problemele cele mai importante se pun pentru a doua faza palatiala (cea17501425BC), cnd se constata o s
fenomenederutante.Dispar sau se restrng spatiile de depozitare din palate. Se presupune, n acest context, aparit
centredeladoileaordin(v.Nerokourou,MyrtosPyrgos,Monastiraki)careeventualpreiaufunctiilededepozit.Acestfe
contrasteazacufenomenecareparasugeraocentralizareaadministratiei,deexemplu,segeneralizeazascriereali
aparimitatiialestiluluidelaCnossos(arhitectura,iconografia,frescafigurativa,iconografia,sigiliile,administratie).
faze i corespunde o mai buna organizare a mestesugurilor care nceteaza de a mai fi familiale (v. cartierul M
Mallia)siseconstituiencartierespecializate,dependentedepalat,casiorganizareaschimburilorlamaredistantacu
de lux. Este drept ca se constata si n acest sector o anumita specializare locala, de exemplu Kato Zakros pentru
alabastru,lemn,ouadestrut.
Este interesant sa se adauge si cteva lucruri legate de regalitate si functia religioasa a regelui. Pna acum
cunosc, n afara de Archanes, spatii cultuale sau altare care sa fi servit pentru ndeplinirea obligatiilorreligioaseale
SacrificiileumanedoveditelaArchanesputeauintranobligatiileregelui.
Ct priveste divinitatea asociata cu regele si cu regalitatea, exista un indiciu interesant care ngroasa numarul d
privind caracterul descentralizat al statului din Creta. Este vorba de faptul ca se presupune ca divinitatea principal
CnossoseraunacarecorespundealuiZeus,nvremece,laKatoZakrosarfifostadorataodivinitatemarina
luiPoseidon.
nsfrsit,sepoatepresupunecadupa1425.H.,cndmicenieniidevinstapniiCreteisisiinstaleazacentrulp
Cnossos,uneledintreacesteformatiunipoliticeaudisparutsiauexistatconditiileuneicentralizarirealeainsulei.Cuce
veneaumicenieniinuestechiarasadesimpludestabilit.
30

,,
.j

SigurestefaptulcalanivelulMycexistaunnumarfoartemaredepalatesaucentreimportantedealdoilearang
Tirynth,AnoEngliano(Pylos),MalthiDorion,Atena,Teba,Orchomenos,lolkos(pecoastaegeeanaaTesaliei).Esteperioa
coincide cu o expansiune dincolo de mare. Sigur cteva centre transmaritime sunt constituite acum, uneori prin desfiinta
cucerireauneimaivechicoloniicretaneMilet(=Milawatadintextelehitite),AyIrini(Keos)siNaxosnCiclade,lalyssos,
MoschousiMakriaVounara(Rodos).SenregistreazaprimeleprezenteimportantenLemnos,LesbossiTroia(ncepndc
VVI),casidincolodeMareaIonica(nSicilia,Italia,SardiniasiMalta),lafel"casiLevantsiEgipt.Dupa1400.H.suntpre
nCreta.Trebuienotatcanusepoateprecizacineaavutinitiativanacestproces de dispersie si cucerire. Ceea ce s
afirmaestefaptulcaexistentamaimultorpalate,aproximativdeacelasinivel,excludeoriceideedecentralizare,lascaraglo
continent.Sepoatepresupunecacentrele de peste mari sunt complet autonome si desfasoara propria politica.sipec
lucruriletrebuiesafifostidentice.Celmultsepoatebanuiuncontrollanivelstrictlocalnrelatiecuunpalatanume.Numaic
cunoastem realitatile rurale din aceasta zona. Plauzibila existenta nu a satelor (eventual organizate pe sistemul comunita
obste),ciafermelorindividualeesteopuraspeculatie.Ctprivesteexistentauneiadministratiiunice,eaestegreudedemo
conditiileprimelordovezicaresaatesteexistentaunorarhivedepalat.Defapt,existaosinguraarhivareala,nupreamare
la Pylos. Cele cteva tablite de la Teba sau Micene pot fi cel mult folosite ca argument n favoarea tentativei de a
administratie.Sigur,esteimportantcasainventatunsistemdescriereparticularii'raaraBsicaexistaunnumarde
mare,judecnddupaamprenteleidentificatepetabliteledelaPylos).Nutrebuieuitatnsacanquasitotalitatealor,acest
suntnumericesauvotivesinucontininformatiicuprivireladiferitelestructuriadministrativesipolitice.Uneleasemanarintre
Greciacontinentala pot fi nsa stabilite n ceea ce priveste controlul exercitat asupra productiei si al schimbului de catr
Astfel,silaPylosateliereleregalesuntamplasatenafarapalatelor,chiarlaodistantaapreciabila(v.Nichoria).

31

iu

Stocajul este uneori asociat cu palatul ca la Pylos si Teba, alteori se afla n imediata vecinatate n ceea ce sa
"orasuldejos"laMicenesilaTirynth.
n ceea ce priveste relativa uniformitate a civilizatiei miceniene, indiferent de raspndirea ei geografica, ea po
aibaodublasemnificatiepreeminentapoliticoideologicaaunuicentru(poatedinMyc2,Micenensusi)siunef
tip"Versailles",datoratprestigiuluicetatiicaresapututrefacedupaseriadeatacurisicatastrofelacareafostsupusa.
nlegaturacunaturaregalitatiisiapersoaneiregaleseoscileazantreurmatoarelealternative.Regeleestedivi
ncarnatasioriceaparitienpublicechivaleazacuoepifanie.EstepunctuldevedereformulatdeG.Saflundbazatpe
comparativalsalilortronuluideiaPylossiCnossossipeposibilaprezentaaregeluinlibatiisisacrificiisngeroase.
Cea de a doua opinie este sustinuta de Mylonas si L.Angel si se structureaza n jurul conceptului de re
charismatica.Argumentelesuntdenaturaantropologica.sianumeestevorbadevrstaaproximativaamortilorderang
ani) indiferent de tipologia mormintelor (cu put, cu cupola, cu camera). De unde ideea mortii rituale n conditiile p
charismatismului.Poatecaunelelegendeprivitoarelaasasinareaunorregisaselegedeaceastacredinta.Lucrurile
fichiarasadesimplecumpar.Faraniciondoialacamoartearealasausimbolicaaunorregisecunoastesidelaal
europeni(indieni,hititi),casiideearencarcariicuputericharismatice(v.Persia).Dar,ncazullumiimiceniene,celputin
perioada mai timpurie, nu trebuie uitat obiceiul depunerii pe figura a mastii din metal pretios, ca si acela al decorarii
corpului cu placi pretioase. Practica a supravietuit pna mai trziu n Peninsula Balcanica si Asia Mica si este conside
rezultnddincredintaca,dupamoarte,acestepersoanevorcapataputerispecialecareivorapropiadelumea
poateoformadeeroizareamortilorspeciali,ncazuldefata,aregilor.
SepoatepresupunesiooarecarediferentantreCretasilumea
continentalanceeaceprivesteraspunderileregelui,nCretaobligatiile
ritualealeregilorvizau,cuprecadere,prosperitateasibunastarea
supusilor,ncazulGrecieicontinentale,regelegarantanunumaibelsugul
sibunastarea,cisisuccesulmilitar..
32

VI.CONTINUITATEsIDISCONTINUITATE

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

9/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
NEVOLUIACULTURILOREGEENE
LANCEPUTULMILENIULUII.H.

Snodgrass,ColdstreamsiHillerformulndconceptulde"Renasteregreaca"dinsecolulVEI.H.sisugerndcriteriile
ei,serefera,ntre altele, la redescoperirea lumii miceniene si la aparitia diferitelor formedeatasamentfatadeeroiimi
inclusivmimarea,decatrearistocratie,aunuimoddeviataaidomatimpuriloreroice.
Diferenta de fond ntre primii doi cercetatori si Hiller priveste modalitatea prin care, la sfrsitul epocii geometrice,
micenianesterenviat.Coldstreamatribuieunroldeosebit,nacestproces,literaturiiepice,nvremeceHilleradmit
perpetuarii orale a traditiei. Aceasta presupune doua lucruri. Pe de o parte, supravietuirea unui corp nsemnat de p
miceniana,fienGreciacontinentala,fienAsiaMica,fieninsule,populatiecareaconservatsiaexaltattrecutul.
acesteiasautransmisdelaogeneratielaaltalocalizareaexacta a marilor centre miceniene si a faptelor regilor lor, a
contactepestemari,aunorpracticitraditionale,amintireaunorexpeditii.Pedealtaparte,presupunefuziuneaintimaadiv
populatiidepentinsulfostului"imperiu"micenianpnalapreluareaistorieirealesaumiticeauneiadintreele.
Trebuie facuta precizarea ca amintirea civilizatiei miceniene nu sa pastrat numai prin intermediul literaturii orale
suficiente dovezi n favoarea multiplicitatii formelor de transmisie a faptelor legate de lumea miceniana. n primul rnd,
mentionat continuitatea efectiva de loc din micenian pna n geometric. Sunt avute n vedere nu att cazurile cu
locuire, ci situatiile n care se nregistreaza o prezenta masiva de populatie si o continuitate a functiei locului.
Nichoriaramne,singeometric,oimportantaasezaremessenianadefinitaprinlocuintadeplanabsidal.Situatiaesteid
Iria,Asine,Eleusis,DendracasincazulcimitiruluidelaKerameikos.nceamai
"i

mare parte a cazurilor ce pare ca tendinta este de a schimba functia locului, nu locul n sine. De pilda, nu exista
dubiuprivindsupravietuireaunuinumai'importantdelocuitorinpreajmaTirynthului.Numaicaacestiatrebuiesasifin
oasezarenouadevremeceautransformat"Orasuldejos"micenianntrunlocdengropaciunefolositdinsubmicenia
ngeometric.Populatiadinjurulacestuicentrutrebuiesafifostdestuldenumeroasantructuncimitirdinepoca
a fost descoperit si la Navplion. Situatia Atenei este si mai complexa, nceteaza functia de resedinta regala a Ac
nceteazautilizareacimitirelormicenienedinAgorasidepeAreopag,nAgoraseinstaleazaoasezaresiuncimitird
protogeometricsigeometric.Unnoulocdecimitiresterezervatnzonacevapurtamaitrziunumeleceramistilor.Ch
Teba,dupacatastrofacareaduslaruinaceluidealdoileapalat,zonaafosttransformatantruncimitircuolungadu
folosire.
Trebuiesaseadmitaideeacaacestprocesdetransferdefunctiiesteparalel cu acela al sacralizarii unor vech
miceniene.Dedataaceasta pare sa fie vorba de un proces quasiuniformcarevizeaza,nprimul rnd, fostele pal
cetati de oarecare importanta. Micene, Tirynth, Prosymna, Argos, Atena au dezvoltat un centru sacru n jurul sau
ocupataltadatadeoresedintaregala.Chiardacanuestevorbatotdeaunadeconstructiidemareamploarecumsunt
laAtenasidinArgos,sichiardacanuestecuputintaprecizareamomentuluiexactcndsarealizatacesttransfer,c
conteazaramneideeansinedeaasociaceledoualumi.Pentrualtelocalitatidevenitenepocaarhaicasiclasicaimp
centre religioase, ndeplinind chiar functia de sanctuare panhelenice exista, de asemenea, indicii ale unei locuiri de
miceniana.SuntsituatiiledelaOlimpia,Delfi,Milet,Delos,Argos.
Unaltaspectdemndesemnalatsicaresugereazaeventualitateaaparitieifenomenuluieroizariiunorsefimicenie
dinsecoleleXXI.H.lconstituiedescoperireadeofrandesaunmormntaridatnddinprotogeometricsigeometrict
nvechimormintemiceniene.Astfel,nM.11delaDendraafostgasitaomarepartedintrunvasprotogeometric.L
morminte protogeometrice n ciste au fost instalate n dromosul unui mormnt cu camera (M.4) micenian. La
(Messenia) zona cimitirului format din patru tholoi a devenit loc de cult n geometric. Aceeasi situatie a fost obser
Volimidhia.Iar34

ntrun tholos de la Ano Engliano au fost descoperite aproximativ cincizeci de vase din protogeometric. Pornind de la
constatari, se poate afirma ca acea reveranta a grecilor fata de stramosii lor eroici, la care se referea Coldstream,
nceputurilenprotogeometric(secoleleXIX)sinuesteotrairedinsecoleleVUIVu.H.,provocatadoardenevoiaaris
deasielaboraogenealogieparticulara.Sepoateadmitecelmultosporireanumaruluimanifestarilordeaceasta
arhaica.
Ungrupdistinctdedescopeririseleagadeideeaperpetuariiamintiriiunorvechilocuridecultmiceniene.Trebuie
numainmodexceptionalestevorbadealtarecumesteaceladelaEpidaursicarefacepartedincategoriaaltarelordepe
RidicareapeacelasilocaunuitempludedicatluiApoloMaleatasnueste,desigur,ntmplatoare.AyIrini(Keos)oferaune
similar, n cea mai mare parte a cazurilor,caracterulsacrualloculuirezultadindescoperireadevetredecult si figurin
evolutialornviatareligioasaacetatilorgrecesti.DinacestpunctdevederesuntdeamintitEgina,Perachora,Akourthi,
Aliartos,KatoSymi.Aceastaexplica,dealtfel,perpetuareanumelorcretomicenienealeunordivinitati,avocabularuluitehni
a formelor de ritual, a functiilor sacerdotale, a unor mituri. Reanalizarea unor descoperiri de la Ano Engliano sugereaza
elementedecontinuitate.Nunumainceeaceprivestepanteonul,cisisacrificiulanimal.Estevorbadecincigrupedeoa
careoferatoateindiciile(arse,alesemandbula.,humeras,femur,cucarneadetasatacuuncutitnaintedeardere,farasc
maduvei,speciipredominabovinele)caexistaocontinuitateabsolutasidinacestpunctdevederentreepocabronzuluis
arhaicasiclasica(Antiquity,2002).DescoperireadeniveleprotogeometricesigeometricenCiclade,Cipru,Rhodes,
Mica, Sicilia si Italia cu toata variabilitatea stilurilor locale atesta mentinerea, fie si sporadica, a contactelor peste mari. A
vechilortraseecomercialeafacutposibiladesfasurareaceluidealdoileamarevaldemigratiedinsprecontinentspreinsules
AsiaMica,determinnddifuziuneageograficaadiferitordialectegrecesti.Mareacolonizaregreacasicontinuitateadea
fatadecivilizatiileorientaleaucontribuitlaadncireaprocesuluidedifuziuneastilurilorgeometricesiarhaice,inclusivnins
AsiaMica.

Aceste descoperiri sunt de neexplicat n afara raspndirii dialectelor eolic, ionic si doric n insulele din Eg
MediteranasipelitoralulvesticalAsieiMici.Unsectordiscutabilramneacelaaltraditiilortehnologicecareleagace
etape istorice. Schimbarea radicala care se nregistreaza acum sta n disparitia arhitecturii monumentale si a
zidarie, ca si a planului de tip megaron, destinat cladirilor de caracter palatial (v. Malthi). Exceptie fac templul He
Prosymnadatatnadouajumatateasec.VEI.H.
Urmnd aceasta linie de gndire si aceste dovezi, se admite ca recunoasterea, n geometric, a epocii eroilo
origineaunorcultelocaledinArgolida.Ideeapoatefiextinsansa,caciestenendoielniccaoevolutieanaloagaaprezid
elaborarea jocurilor organizate n jurul sanctuarului de la Olimpia. Sugestia ca naltarea unor ziduri ca cele de la
Micene au putut sa fie atribuita unor fiinte cu o foita iesita din comun si sa constituie un model demn de imitat pent
locuinte destinate nemuritorilor este plauzibila. Numai n acest context se explica si transferul n sectorul sa
megaronului,sirevenireancazulcladirilor laice la locuinta de plan absidal, cunoscuta din Grecia continentaladi
H.M.
Cu toata saracia informatiei, privind modul de locuire n perioada postmiceniana, din ceea ce se cunoaste pna
attdininsule,ctsidinGreciacontinentalarezultaca,deregula,asezarilesuntnefortificate,iarstructuralornuresp
planriguros.Caracterizareaserefera,nprincipal,laprotogeometric,cacidinepocageometricapropriuzisa
revinalaideeadeariefortificata,ilustrata,ntrealtele,deasezareadelaSphoungaras.Trebuiefacutamentiuneacad
punct de vedere se poate vorbi de o continuitate absoluta ntre Myc C: l si mai ales Myc E C: 2, etape recunos
nivelearheologicedispersatesidecaractermodest.Ocrestereasuprafetelorlocuite,dublatadeoconcentrareapo

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

10/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

nstructuricomplexesenregistreazaabiansecolele...
n rest, adica cu exceptia edificiilor cu destinatie speciala, n toate cazurile se constata revenirea la un sis
constructie premiceniana n care prevaleaza lemnul si lutul, caramida cruda. Piatra, altadata principalul mate
constructie,estemairarfolosita,nafarafundatiilor.EaestencepndcusecoleleVn.H..destinatanaltarii
cultsaualtarelor.36

Farandoialacaaceastaevolutiepresupunedecadereasirenviereamestesuguluizidariei.
nmetalurgieraportuldintrepastrareatraditieisiinovatieestenfavoareaaceleiadinurma.Constatareaestev
si n cazul orfevreriei, glipticii, lucrarii sticlei, a pietrelor semipretioase si a fildesului. Abia n secolul VIU .H. n
legatura cu detasarea unei noi aristocratii se nregistreaza depasirea acestei trasaturi. Inventarul unor morminte, cu
"mormntulpanoplie" de la Argos, ilustreaza revenirea la un mod de viata si la o traditie de mult uitata. Dar este
probabilcaaceastarenastereaarteitoreuticiisadatoratmaiputinfenomenuluiredescopeririilumiimiceniene,cte
sociale caracteristice epocii si poate unor influente orientale, eventual asiriene. A doua tendinta importanta este d
treptataaunortipurimicenienesilargadifuziuneaunortipurinoi,celemaimultedeoriginecontinentala.
Un aspect important l constituie dezvoltarea metalurgiei fierului fara ca aceasta sa nsemne eliminarea di
obiectelordebronz.Trebuiefacutachiarprecizareacanprotogeometricsigeometricbronzulprevaleazaasuprafierulu
Judecnddupaacestedatearheologice,sepotdelimitamailimpedesferelencare,alaturideoliteraturaepicao
auconservattraditiilemiceniene.Transmisianumelorcetatilor,aleeroilorsifaptelorlor,asistemuluidecredintesiarit
coincidenta ntre vechi centre miceniene, locuri de cult, n special, marile sanctuare panhelenice sau orase de ti
amintirea unor locuri ncarcate de puteri miraculoase (Dodona, Didyme, Delfi, Epidaur etc.) nu ar fi fost posib
supravietuirea unei mase de populatie miceniana, variabila numeric n functie de istoria mai mult sau mai putin ag
uneizone.Deatasamentulfatadepropriaicivilizatie,decapacitateadeabsorbtieanoilorvenitisideconditiileistoric
au depins pastrarea unor forme de viata stramosesti, vehicularea sau elaborarea unor legende si mituri care au a
perpetuareapestesecoleaimaginiiuneilumidemultapuse.
nafarafaptelorarheologiceexistaotentativamairecenta(ThomasConant,Blamington,1999)deaurmariproc
treceredelasistemulpalatiallaorasulstatlundcamodeleposibilefaptedeantropologiesocialasifacndabstracti
ceeacenseamnaculturamateriala.Sepornestenaceastaanalizadelasaseasezaricheie:Micene,Nichoria,
37

Atena,Lefkandhi(Eubeea),Corint,Askra.Trebuietotusisubliniatcaalegereanuestentmplatoare.Toatecelesase
reprezinta,nlrealitate,asezarincaresadoveditocontinuitateculturalaabsoluta.Cel multceidoiautorimutaacce

peevolutiastilistica(delamiceniansubrnicemanlaprotogeometricsigeometric)lareconstituireastructurilor
disparitiaadministratiilorpalatiale.SeopereazacuideeadecolapsalMicenei,urmatdesocietatincareaparpersoa
pozitie sociala privilegiata de tipul "Bigman". De fapt, fiind vorba de societati egalitare, cred ca Nichoria ar m
asemenea etapa. Faza ar fi fost destulde repede depasita si sar fi ajuns la o societate mai evoluata de genul "s
pentru care cred ca au gasit cele mai bune exemple la Atena sj Lefkhandi, unde descoperirile funerare suger
diferentieresocialamarcata.AbianatreiafazasarfidetasataristocratiilearhaicesesizabilelaCorint,AskrasiArgos.
t)esi mimeaza o detasare absoluta fata de izvorul arheologic, n realitate, aceasta schema se deosebeste do
terminologianeutra,caci,nfapt,pornestedelaconstatariledinteren.

Existaoseriedeelementecaredefinesclumeagreaca.Indiferentdefragmentareapolitica,izolationismsimome
agresivitate, dincolo de elementele de discontinuitate frapeaza foarte marea unitate de limba, n primul rnd. Li se a
traditii orale (mituri si legende), chiar daca unele sunt personalizate (v. ciclu theban, troian, Peloponesiac), ven
locurilorsieroilormicenieni(Tirynth,Micene,Sparta,Teba,Atena),chiarasociereacuunelemistere(v.Eleusis
organizareadejocuri (la origine funebre) n onoarea unor eroi si personaje legendare (v. Ohmpia) f existenta de inst
traditiipoliticecomune(v.Wanaxbasileia,magistrati,demiurgi,gintiregale,consiliu).
Se adauga panteonul principal mostenit din vechiul fond indoeuropean cu divinitati nou integrate n pe
miceniana(v.PothiaTherorj=Artemis+Hyakhintos)saupostmiceniana(Apolocarelipsestemlistelecunumedivin
Pylos). Una din explicatii trebuie cautata n formarea acestor traditii sau n consolidarea lor n jurul unor centre
foartevechi(secolulX.H.)cumsuntceledouacentrededicateHerei(HeraionuldinArgossiceldinSumos)sicentru
Olimpia.umsecolulalEXleadevinnucleeintegratoareceledouasanctuarededicateluiApolo(DelfisiDelos).
38

Aceste fapte sugereaza ca tot ceea ce nseamna legatura cu trecutul nu poate fi redus la "Renasterea grea
secolul VUI .H.. Din secoleleVIUVII.H.unlocfoarteimportantarevenitsanctuaruluidelapelfi care prin functia or
trecenprimplan.
n consecinta, comunitatea culturala si de origine a precedat structurarea statelor si obliga la cautarea unor e
relative la fragmentarea politica, diferenta de ritm de dezvoltare, diferenta de structura statala. Fara nici o ndo
fragmentareageograficaaavutunrol.Darnusingura.Raporturilecumarea,naturatarmurilorprevazutecuporturinatur
lipsitedeele(v.diferentantrelitoralulvesticsicelestic),existentaunorzonedeacostareintermediareauavutsiele
importanta.Trebuiesaliseadaugedimensiunileteritoriilorrurale(v.situatiaAticii,Spartei,Corintului,Megarei,Sicyon
auobligatsaunuladezvoltareaunoractivitatiadiacente.
Acestultimaspectadeterminatdezvoltareaalaturidecerealiculturasicrestereaviteloraviticulturiisiplantareama
a mestesugurilor n primul rnd olaritul (v. Atena, Corint, Calcidica, Eubeea, Rodos), apoi prelucrarea fildesului, me
(pentrulucrareadepiesepentruofrande,lanceputtrepiedesiobeloi)siproducereaarmelor,casidezvoltareana
Evolutia economica a mers paralel cu aparitia, mai timpurie, a unor masuri si greutati standardizate (Egina si Eubeea),
marfuristandardcuvaloaremonetarasi,nceledinurma,laaparitiamonedei.

.FORMAREASTATELORGRECEsTI.TIPURIDESTAT

Formarea statelor grecesti, identificarea cauzelor care au determinat acest fenomen, gasirea unor explicatii la
particulara a acestora n comparatie cu structurile miceniene si postmiceniene nu constituie o sarcina usoara. A
surselor scrise, altele dect cele poetice (Homer,Hesiod), fie ca este vorba de literatura culta, fie ca este vorba de

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

11/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

bazate pe o tematica legendara si vehiculate, pe cale orala, prin aezi, reprezinta una din explicatii. Cea de a doua t
cautatandependentacoplesitoarefatadefaptelearheologice,numeroasesispectaculoasenunelecazuri,darinsu
deacoperitoarepentruaspecteesentialealelumiipostmiceniene.Reflectareapartialaasocietatii"homerice"saugeom
prinsurselearheologice,casinaturasubiectivaainterpretariilorexplica,nparte,divergenteledeopinii,casiambigu
unorinterpretari.
O concluzie poate fi nsa sublimata de la nceput. Secolele fundamentale pentru maturizarea proceselor
economicesipoliticenlumeagreacaramnsecoleleVIH.H..Aceastanseamnacaacumseproducmaimultep
paralele: aparitia celor doua tipuri de state grecesti, dispersia greaca n cadrul marii colonizari, treptata evolutie spre
economice mai complexe caracterizate printrun anumit grad de diferentiere ocupationala, acumularea de progr
producerea de mutatiinplanpsihologiccareaufacutposibila,nsecolulurmator,adican secolul VII .H.. trecerea
economianaturalalaeconomiamonetara,evidentiatadeaparitiamonedeiadevaratesiaunorsistemedemasurisig
standartizate.
naintedeaanalizaproceseleistoriceamintiteestenecesarsasefacaoprecizareimportanta,ndeobste,litera
specialitate,porninddelaodefinitiearistotelicaconsiderapolisulformanaturaladestatdinAntichitateagreceasca.s
statuldetippolisestedefinitprintroi
40

relatie nedistructibila ntre o asezare urbana si un teritoriu rural delimitat cu rigurozitate. Mai multe aspecte s
mentionat n legatura cu aceasta definitie. Chiar si acceptnd ideea ca statul de tip polis este de nenteles n afa
complementaritati ntre un centru n care functioneaza institutiile politice si un teritoriu considerat a fi proprietatea
cetatenesc,nutrebuiesasepiardadinvederefaptulcaacestpunctfocalalvietiipublicenueste,delanceput,oa
urbana,eventual fortificata. Ed. Will insista chiar asupra faptului ca, n Antichitate, termenul prin care este defini
propriuzisesteaceladeasty,sinudepolis.Aceastaobservatieatrageatentiaasuprantelesuluimaicomplexalterm
depolisperceput,nprimulrnd,caocomunitatealocuitorilorcaresebucuradecetatenie,adicaaacestor
aceastaestevaloareatermenuluilaAristotel.Altetexte(v.HerodotVUI,61TucidideVII,77,7)utilizeazadenumirean
strictaristotelic,independentsauchiaropuslegaturiicuunteritoriudatsioasezareurbana.Sepoateafirmachiarcala
doiautoritermenulareovaloaremaiprofundasianumeceadepatrie.Deundesiformaapolispentruindividulprivatde
deexemplu,ncazdeocupatiestraina.
Dincolo de aceasta discutie ramn doua trasaturi definitorii pentru astfel de structuri. Este vorba de
independenta economica) si de autonomia politica. Ultima trasatura presupune pe lnga proprietatea asupra teri
absentatributului,libertateanfixareaformeideguvernaresialegilor,dreptuldeliberaalegereamagistratilorexisten
armate proprii, elaborarea politicii externe, viata religioasa particulara (venerarea unor divinitati poliade, naltare
sanctuaredegranita si de suveranitate). Mai trebuie adaugat ca orice polisrecunoasteatotputernicia nomosului.
nseamnacaformaprincareseexprimaapartenentalaoanumepolisesterespectullegiisupremedeesentadivin
estenomos\il,respectcareconstituiesibazaloialismuluicetatenesc.
Po/isul este doar una din realitatile sociopolitice ale Antichitatii grecesti. O parte din spatiul grec nu a parti
aceastaevolutiesiaconservatstructuriarhaice.Fieaperpetuatregimuriregalecaredominaolumerurala,fieaevolu
noileformedeasocieredetipamphyctioniesausymmachie,faracanaturaoriginala,sateascasafiedepasita.Exemple
tipramnEpirul,Tesalia,uneleariidinvestulPeloponesului.Termenulcucaresuntdefiniteesteaceladestatethne.

Estenecesarsasesubliniezesiamanuntulcaniciaceleentitaticareauatinsstadiuldepolisnuseprezintaunifor
evolueaza paralel, deosebirile cele mai frapante fiind cele constatate ntre Atena si Sparta. Regula generala o rep
constituirea corpului cetatenesc prin unificarea satelor n cadrul unui proces numit synoekismsi a tendintei de
practicaunanumitidealcetatenescmarcatdehomonoia(concordianvedereabunuluicomun),philia(iubireadeapro
pistis(ncredere).
Fara a se intra n alte discutii, este necesar sa se precizeze cele cteva trasaturi care diferentiaza un
statuldetipethne.
Unpoliseste:
a)Ungrupumancaretraiestencomun(nsensdeviatapolitica
comuna)peunteritoriupolitic.
b)Sedefinestejuridicprinproprietateaasuprapamntuluicareeste
unprivilegiucetatenesccutitluindividual(carealitatequasigenerala)sau
cutitlucolectiv(uzufructuariaipamntuluistatului,calaSparta).
c)Autoritateapublicaseexercitapnalahotarelegarantatedezei
(prinsanctuareledesuveranitatesidegranitasialteformedemarcare
ritualaagranitelor,vezistlpiidehotar).
d)Dispunedeuncentrupolitic.Aicitrebuieadaugataobservatiaca
uneledinacestecentredetippolissauconstituitnlegaturacuoveche
structurapalatialamiceaniana.Aceastaconstatarenupoatefinsa
absolutizata.EvidentaceamaiclaraestefurnizatadeAtena,undesa
pututurmarievolutianentreruptadinepocamicenianaprinsubmicenian,
protogeometricsigeometricpnanepocaarhaica,naltecazurise
constataabandonareatotala,cazonarezidentiala,amarilorcentre
miceniene(Micene,Tyrinth,AnoEngliano,Orchomenos).
e)Elementulcomunlreprezintavatrasacranjurulcareiase
construiescsediileinstitutiilorpublice.DenotatcalaAtenasaprodus
untransferimportant.Vatraceremonialaafoststramutatadinsala
tronuluidinpalatuldepeAcropolelapoaleleei,adicanspatiulcareva
preluafunctiaritualasipoliticaapalatuluidinperioadamiceniana.
f)Existaoanumitacomplementaritatentrepolissidezvoltarea
urbana,faracaaceastaevolutiesafieabsolutobligatoriesifaraca,n
fiecarecaz,saaparaosinguraasezareurbana.Asezareaurbanaunicao
gasimlaMegarasaulaSicyona.DarAtenasiCorintuldezvoltadoua
42

(exempluAtenasiPireu)sautreinucleeurbane(Corint),dintrecaredoarunaarefunctiepolitica.
g)Faptulcaasezareaurbana,nsensstrict,nuexprimarealitatilepoliticeestedemonstrabilsiprinaceeacano
generala care dovedeste participarea la o comunitate de cetateni este de tip ethne, adica atenienii, argienii
exprimaprinnumeleorasului,adicaAtena,Argos.Dupacumexistapolisfaranucleuurban,cancazulSpartei.
n ceea ce priveste dreptul de cetatenie (adica politieia),este de subliniat lipsa de universalitate, mai ales, n c
priveste natura lui activa, n general, de cetatenie activa nu pot beneficia dect barbatii adulti. Dar vrsta si s
reprezintauncriteriuunic.Delacetatelacetatesidelaepocalaepocaintrancalculsialtecriterii:nasterea(exista,
ierarhiedenasteri,veziagathoi,singuriicareaucetateniaintegrala),avere(nrepublicileplutocraticesauoligarhice)
(nprincipiu de la majorat, dar exista si constitutii gerontocratice ca la Sparta), mod de a cstiga existenta (la Teb
exclusi de la cetatenia ntreaga cei care lucrau, cu bratele, pamntul), norme constitutionale (vezi constitutia lui Clis
legea din 451 initiata de Pericle). Se cunosc si situatii n care cetatenia este pierduta definitiv (condamnare) sau
(ocupareateritoriuluideoarmatastraina,votdeostracism).
Participarea la un corp cetatenesc presupune respectul celor doua serii de legi: legile nescrise, de origine

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

12/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

cuprinsesubtermenuldenomossauthemissilegileelaboratedecatreinstitutiilestatuluisicare,spredeosebiredep
suntscrise.
Aparitiastatelorgrecestisubceledouaforme,orasulstat(polis)sistatul de tip ethne este,asacumsamentio
sus,unprocescaresencheiensecolulVIU.H..,unsecolconsideratdeCoidstream,St.Hillersialtiidreptperioada
sipecareodefinescca"renastereagreaca".
Existanumeroasesemnecareatestaooarecareprosperitatenaceastaperioada:tendintadeacumulareab
aparitia arhitecturii sacre, culminnd cu naltarea marilor sanctuare panhelenice si cele dedicate divinitatilor p
intensificareacontactelorpestemaridupaoperioadadeslabireaacestora.Trebuieadaugateunspordemograficsemn
calculatpentruAtica,ArgolidasiMessenialacea4%,Progreseleimportantenplancultural(aparitialiteraturiieroices
genuriliterare,redescoperireascrieriisinastereaarteifigurativeMonumentale).Aceastadezvoltarenuesteuniform
esteusorsase
43

identificedovezilecareatestaatingereaunuianumitpragalevolutiei.Coldstream crede ca elaborarea a ceea ce el n


"stiluri originale si creative" n geometricul trziu poate fi foarte bine corelata cu definitia aristotelica a polisului, ba
autonomie completa, n vreme ce stilurile "derivate" ar corespunde statelor de tip ethne. Fara ndoiala ca nu
absolutizaoasemeneadistinctiepecriteriistrictarheologice.Darnu se poate sa nu se recunoasca faptul ca n seco
.H.sauacumulatoseriedefenomenentrecaresenumarapolarizareabogatieisidezvoltareaparalelaaunui
cstigul material, pe straduinta de a acumula bogatie si, prin ea, onoare si statut. O bogatie vizibila, adica
interesul special pentru forme portabile de bogatie (bijuterii, obiecte de metal, arme) sau consumabila. Acest feno
amplificansecolulV.H..Unadinformeledeetalareabogatieiestedistrugereaei,adicafolosireanscopurineeco
(ofrandefuneraresomptuoasecorelatecuaparitiaaceeacesanumitmorminte"panoplie")crestereaproportieidedica
obiecte din metal sau alte bunuri catre principalele sanctuare, mai ales, catre cele panhelenice spre care sunt
competitiile sociale. Un loc exceptional n aceasta ntrecere l detin vasele ceremoniale din bronz (trepiede) si obel
necesar sa se adauge ca grupurile sociale care se afla n competitie costisitoare si care si transeaza statutul prin
ramn legate de agricultura si de bogatia generata de acest sector economic. Caci, n ciuda unor progrese
mestesugurile sunt nca slab dezvoltate. Argumentele arheologice ramn identificarea unui numar mic de pictori c
lucrat la Atena, nu numai n secolele VIVII .H., dar chiar si mai trziu. Lucrurile se pun n aceiasi termeni si
metalurgie. La aceste constatari se pot adauga unele stiri literare (Hesiod, Munci si zile) care mentioneaza ca o pa
unelte erau lucrate n oikos. Absenta monedei nu facea posibila o dezvoltare a comertului, iar schimbul conti
functionezensistemuldaruluisicontradaruluilanivelulelitelorsiviza,cuprecadere,obiectedelux.Dealtfel,"vnzare
produsecarepresupuneaunexcedentocazionalsepetreceaextremderar,nuconstituiadecioactivitatepermanenta.
date pledeaza pentru o societate prea putin divizata din punct de vedere ocupational. Ca urmare, singura zona
acumulareaseputeaproduceeraagricultura,uzndusedeceletreisolutiiposibile:alienabilitateasoluluinafaragen
sporireaturmelor,dezvoltareaunorramurinoiviticulturasihorticultura44

(maslinul) Cu alte cuvinte, prin extinderea dreptului de proprietate asupra pamnturilor necultivate (pasuni)
pamnturilorneocupate.Oasemeneatentativaaavutconsecintegraventructsecorela,asacumsavazutmaisus
spordemograficsemnificativ.
Crestereabogatieisiconcentrareaeinmnaeliteiauavutsialteconsecintenplansocial,ritualsicultural.Pe
ce relatiile de rudenie si reciprocitate si pierd valoarea si apar grupe cu interese divergente, locul vechilor ceremo
luatdeasociatiilemasculine(=symposia)curitualurispecialededicateunoreroisidescendentilorlor.
n acest context se constituie cultul eroilor homerici care oferea, n egala masura, un model de viata si legiti
pozitiei sociale nou cstigate. Exista indicii ca un asemenea symposion aristocratic functiona la Mytilene. Este pos
asemenea, ca locuintele mari descoperite la Zagora(Chios), Emporio (Chios) si Kokkunnares (Paros) sa fi servit ca
adunare n acest scop. n sfrsit, se presupune ca predominanta cupei si bolului n inventarul formelor de vase din
VIU.H.arfilegatatocmaideceremoniabautuluicuimportantafunctieritualasisociala.Nuesteexclusanicipresup
ca organizarea grupelor de vrsta (de exemplu, ephebia la Atena) sa reprezinte o reactie la aceste asociatii ma
aristocratice.
n cadrul acestui proces complex a luat nastere, prin ncorporarea unor grupuri elementare (sate) legate
puternicasolidaritate,inclusivreligioasa,orasulstatcaracterizatprinautarhiesiautonomie.

VIECOLONIZAREAGREACA

Pentruntelegereafenomenuluirnariicolonizarigrecestiestenecesarsaseporneascadelamentionareaprinci
tipuri de colonii, ntruct aceasta operatie face posibila identificarea, mai sigura, a cauzelor care au provocat un asem
transferdepopulatie.Deasemenea,oferaindiciicuprivirelamotivelecareaudeterminatalegereaunuilocsau
AnalizndcolonizareagreacanOccident,G.Valletdistingedouatipuridecolonii:
1. Coloniiasezari sau de populatie care sunt definite prin transferul important de populatie si preocuparea
punereanvaloareateritoriuluiagricol.Acesttipdecoloniiseparticularizeazaprintendintadeantemeiasubcolonii,d
aextindeteritoriulruralExempledeasemeneacoloniiagrareramnMegaraHyblaea,Siracuza,Gela,Leontinoi,Me
etc.
Conditiaesentialapentrucreareauneicoloniiasezareoconstituiaidentificareaunuiterennelocuitsaufoartesla
ncaresanuexisteopopulatieindigenacapabilasaopunaorezistentafatadenoiiveniti.Cu,:altecuvinte,delance
stabilea o relatie obligatorie ntre colonie (apoikia) si teritoriul sau rural (chord). Se urmarea crearea conditiilor
controlarea teritoriului luat n proprietate. Nu este nsa unica conditie necesara. Evolutia coloniilor agrare, pol
ntemeiereasubcoloniilor arata ca raportul colonistiindigeni este, n realitate, mai complex. Nu numai n Occident, d
cazulcoloniilordinMareaNegaraesteevidentcadincolodeteritoriulaflatnproprietateaapoikiei,existentauneizone
populate,caresaoferesansaunorcontactecomercialepermanenteculocalniciiesteobligatorie.Valletopereazacuco
de retroterra pentru a defini acea "tara" indigena aflata n relatie speciala cu colonia. Trebuie retinut ca asemene
indigenenutrebuiausadepaseascaunanumegraddeorganizare,greciievitnd,sistematic, zonele cu o structura
naltacumerauEtruriasauEgiptul.46
2.Coloniicomercialepropriuzisesausimpleemporta(comptuare

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

13/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

comerciale)acarorntemeierepornestedelaaltecriteriisisebazeazape
alteconditii.sianumeexistentaunorporturinaturale,situareapetrasee
maritimecetrebuiaucontrolate,existentaunorresursenaturalelocale
cautate,existentauneipopulatiiindigenesi,maiales,auneicategorii
suprapuseinteresatedemarfurigrecesti.Coloniilentemeiaten
Propontida,HellespontsiPontulEuxin,casiopartedincoloniile
occidentalesenscriunaceastacategorie.Znele,Rhegionsi,maiales,
Massaliareprezintamodeledecoloniicomerciale.sinacesttipde
colonizarentemeiereadesubcoloniiesteocaracteristica.Numaicarolul
acestorsubcoloniiesteaceladeasestructurantroreteadepuncte
comercialecaresafacilitezetransferuldebunurintrepartisinudea
punenvaloareterenuriagricole.Trebuiesubliniatcamentinereaunor
relatiibinevoitoarecuindigeniiconstituiaoconditieobligatorien
supravetuirealor.
nsfrsit,estenecesarsaseatragaatentiaasuprafaptuluicaevolutiamijloacelordeschimbestestrnsleg
aceastalume"coloniala".Deexemplu,nOccidentsapututdovedi,ca,initial,uneleprodusemestesugarestiaufost
cuvaloaremonetara.Estevorbadeceramicaeubeocicladica(foartefrecventansecolulVIU.H.),pentruca, din sec
.H.,saseimpunaprodusedeseriecorintiene.Valletcredeca,naintedeaparitiamonedei,ceramicaCorintianadeti
precadere, o functie monetara n principala operatie comerciala din zona si care consta n cumpararea de gru. C
alegereasaumareafavoaredecaresebucuraacestprodusarindicaexistentaunuimonopolalcomertuluicugru
pnanadouajumatateasecoluluiVI.H.decatreCorint.Unargumentnplusnfavoareaacesteiideiesteoferitde
sisubcoloniilecorintienentemeiatenMareaIonicacareasiguraucontrolultraficuluispreSicilia.
3.Celdealtreileatipdecolonienusenscrientropolitica
constanta.Estevorba,maidegraba,desituatiiparticulare,darcarepotsa
fifost,nAntichitate,mainumeroasedectsestieastazi.Estevorbade
miciasezaripirateresti,ncareexistentacomunitatiirespectivesescurge
ntreatacuripemaresiactivitatiagraremodestesincarehabitatuleste
cuprecadereurban,iarteritoriulruralesteminuscul.Aceastasituatieeste
caracteristicapentrufazadenceputaasezariidininsulaLipari,aicarei
locuitorindeplineau,prinrotatie,operatiipiraterestisiactivitatiagrare.

A.Dinaceastasumaraprezentaresepoatededucecafenomenul
colonizariiestedepartedeafifostunitar.Sepoatencercasasegaseasca
uneleexplicatiidoarnceeaceprivestenaturacoloniilor,analiznduse
structuraeconomica,socialasipoliticaametropolelornmomentul
creariilor.Pornindusedelaaceleasielemente,sepotcautaexplicatiila
politicaraporturilorcuindigenii.
a)Astfel,depolisul"militarist"suntasociatecoloniile"doriene"
careocupa,cuforta,noiteritoriisiprocedeazafielaexpulzarea,fiela
aservireaintegralaapopulatieilocale(veziSiracuza,Tarent).
b)Demetropoleledominatedearistocratiifunciaresuntasociate
coloniilecalcidienedefinibilesiprininstalareatreptataacolonistilorsi
printolerantafatadelocalnici(veziNaxos,Catane,Leontinoi).
c)nsfrsit,demetropoleledominatedeoligarhiicomercialesar
legacoloniilecomercialecumsuntceledinPontulEuxin.
Trebuie atrasa atentia asupra faptului ca un asemenea model nu functioneaza n absolut. De exemplu, ncu
colonizariidecatreCorintestelegatanunumaideBacchiazi,cisideCypselizi.Pedealtaparte,nutrebuieuitatcac
mareparteacoloniilorasezaritindefazadenceputaprocesuluideroireagrecilor,naceastasituatiecauza
colonizariitrebuiecautatanrealitatiledemograficesiagraredinGreciametropolitana.Motiveledenaturapoliticasiac
naturacomercialatindefazamainoua(secoleleVI.H.),iarprimelesuntlegatedesituatiintmplatoare(vezi
De asemenea, este necesar sa se aminteasca ca unele colonii sau transformat, siau schimbat natura. De p
MareaNeagra,nsecolulIV.H..opartedinfostelecoloniicomercialesischimbanaturasidevinagrare.
B.Indiferentdetipuldecolonie(nafaradecuiburiledepiratiside
emporta),ntemeiereauneiasezarinuesterezultatuluneiinitiative
spontane,ciesteurmareauneideciziioficialecareurmeazaoprocedura
standard.PrimaoperatieesteamintitantratatulDespredivinatiealui
Cicero,carementioneazaconsultareaobligatorieaoracoluluidelaDelfi.
stiriasemanatoareneparvindinHerodot,PolybiusiStrabon.
Constituireagrupuluidecolonisti(barbati,deregulatineri,dintrecadeti)
sidesemnareantemeietorului(oikistes)suntdetaliicaresubliniaza
aspecteleoficialesireligioasealeactuluidefondare.Gestulcelmai
importantlconstituietransferulcultuluidinmetropolancolonie
48

operatie ncredintata oikistului. Aceasta nseamna ca, n mod obligatoriu, zeii principali din metropola erau transfe
colonie.Trebuiesaseadaugesidetaliulcafixareagrupuluidecolonistiesteasimilataideiidejertfaadusadivinitatii.U
acestui statut explica interzicerea, sub amenintarea pedepsei cu moartea, a revenirii n metropola a colonistilor.
uitatcanumarulcelorcarepleaca(ozecime)poate,deasemenea,saaibaosemnificatierituala.
Ceadeadouaoperatie,sieacuprofundeconotatiireligioase,constandelimitareaspatiuluiurban,urmata,ev
deprimalotizareateritoriuluirural.Rolulexclusivalmetropoleindesemnareaunuioikistes,esteconfirmatside
ca metropola nsarcineaza un ntemeietor chiar si atunci cnd este vorba de o subcolonie (vezi
Camarina).Importantaactuluidefundatiesirolulreligiosalacestuioikistes(unelenumenesuntcunoscute)explicat
deeroizare a acestor personaje si organizarea unui cult special n onoarea lor. Acest statut particular explica si fa
unii tirani sicilieni au procedat la "rentemeieri" de cetati numai din dorinta de a adauga un elementsuplimentarlaa
sacralitatedecaresenconjurau.
Situatiile sunt mai complicate n cazul n care o colonie este ntemeiata de doua sau mai multe metropo
Rhegion n legatura cu cei doi oikistes Artimedes din Chalcis si Antimnestos din Znele). De asemenea, apar
specialeatuncicndntrovechecolonieseinstaleazagrupenoideimigranti,cucareocazietrebuiesaseprocedez
reamplasarisilanoilotizari.
C. Legaturile dintre metropola si colonie sunt marcate, n primul rnd, de aceasta dependenta religioasa. De p
Tarent,sentlnestepanteonullaconian(Poseidon,ApoloCarneios,ApoloHyacynthos,Dioscuri,Hercule,Ahile).
vorfiadaugateacestuifondreligiosoriginar.Culturasilimba(maiexact,dialectulmentinutchiarnformearhaice),a
traditiiartistice,literare,stiluriarhitecturaleetc.,casiunele traditii mestesugaresti, de exemplu n ceramica, apartin a
mosteniri.Estenecesarsaseadaugeca,nciudaacesteimosteniri,foarterepedeunelecolonii,nspecialceledin
Grecia si Sicilia au devenit focare culturale foarte importante. Dincolo de aceste elemente, legaturile dintre metro
coloniinepardestuldefirave,nprimulrnd,nplanpolitic,legaturilesuntfoarteslabe,nenregistrnduse(cu
asemanarisiexceptii,v.Cirene,Tarent)transplantdeinstitutii
49

sausistempolitic,nmodobisnuit,subraportulstructurilorsialformelordeorganizarecoloniileevolunddesinestata

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

14/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

se cunosc nici interventii militare sau cazuri n care "se acorda un sprijin militar sau politic fie metropolei, fie c
Exceptiile nu lipsesc. Se cunoaste, de pilda, apelul Siracuzei adresat Corintului si Corcyrei n ajunul bataliei de
Interventia nu vizeaza nsa metropole, ci cetati interesate n protejarea unor anumite trasee comerciale. Exista o e
elementaralaaceastarealitate.Mareamajoritateametropolelornuerausuficientdeputernicepentruasiimpuneaut
politicaasupracoloniilorlor.Ctdeslabaeradependentafatademetropola,odovedestesituatiaPotideii,coloniecor
ce primea un epistat, dar care era integrata n liga delioatica. Ct priveste sprijinul militar, este de retinut un
interventieiregeluiArchidamosnfavoareaTarentului(nepocaelenistica).Nicinplanullegislatieinuseobservac
modelelor metropolitane. Dimpotriva, se poate afirma ca unele colonii au elaborat legi care au fost imitate n
metropolitana.Celmaicopiatmodelramne acela a lui Charondas din Rhegion. Foarte probabil ca aceasta
eraconsideratadreptosursaadreptului,caciunelecetatidinCalcidicaaufacutapellaunAndrodamasdinRhegion
a le pune la punct legislatia. Chiar si atunci cnd unele legi sunt imitate (vezilegile lui Zaleucos din Locrii)se observ
marerigoaredectncazulmodelelorlororiginale.Mairamneproblemarelatiiloreconomice,nlegaturacuacestea
trebuiesaseretinacatraficulcomercial,indiferentdezone,nusebazeaza,nmodspecial,perelatiadintreo
metropola ei. Argumentul esential ramne faptul ca ndeplinirea de catre o colonie a rolului de intermediar n des
unoranumitecategoriidebunuriramneoexceptie.EstecazulSparteicareexporta, cu o anumita constanta, produ
Tarent,ngeneral,nsa,avemdeafacecuorasecareducopoliticacomercialaagresivasireusescsaimpunaunm
asupra anumitor trasee. Cteva exemple sunt suficiente pentru a justifica aceasta afirmatie. Astfel, pna n jur de
Corintul intermediaza schimburile dintre lumea greaca metropolitana si coloniile din Marea Ionica si Sicilia. Stat
monopolist al Corintuluiexplicasifaptulcaceramicacorintiana,deserie,ajucatdinsecolulVII.H.functiademarfa
Absentamonedeiexplicanaturaschimbului, prevalnd comertul cu obiecte de lux sau produse mestesugaresti d
contragrne.Corintieniinucontroleazansa50

ntregspatiuloccidental.Miletul,desinujoacaniciunrolncalitatedecetatefondatoare,organizeaza,mpreunacu
(colonie aheiana) comertul cu stofe fine sau tesaturi de lna. La rndul lor, foceenii si atenienii (meticii din Atena
controlulcomertuluidinMareaTirenian.DinsecolulV.H.AtenavamonitorizacirculatiaprinHellespont
vadetinechiarmonopolulcomertuluidinMareaNeagra,desintremetropolelecareaufundatcoloniiledinaceasta
senumarasiAtena.
D. Revenind la problema cauzelor care au determinat fenomenul marii colonizari grecesti, este necesar
reaminteasca ca avem dea face cu un proces organizat si dirijat. De asemenea, trebuie subliniat faptul ca nce
colonizarii se situeaza ntro lume profund rurala si agrara, n care orasulstat nu se consolidase nca, n care
principala a economiei si principala sursa de bogatie este agricultura, n care mestesugurile si comertul joaca un ro
chiarnesemnificativ,deciolumedominatadeeconomianaturalasincareetaloanele(masuri,greutati,moneda)nu
ncaelaborate.FaptulcaometropolaprecumCorintuldinperioadasec.VUIV.H.este,nrealitate,nuoasezareur
o grupare de sate, fiecare cu necropola aferenta, reprezinta o dovada elocventa n favoarea afirmatiei de mai
asemenea conditii nu poate fi considerata drept o cauza a colonizarii nevoia de a gasi debusee pentru o pr
mestesugareasca sufocanta. Ct priveste motivele politice, mai exact, rasturnarile de regimuri politice sau
esuate de modificare a acestora, acestea nu reprezinta dect cazuri rarisime. De exemplu, Dicaiarchia si Pute
asociate cu refugiati politici din Samos. Iar fundarea Tarentului reprezinta o formula de eliminare a unui grup disid
Sparta. De regula, cauzele politice trebuie sa fie considerate de importanta minora si ele trebuie sa fi condus
spontane,urmatedeaparitiaunoremporiasauaunorpunctepirateresti.Ultimulcazesteoferitdefazadenceputao
Znele,cndpiratidinCumaesauinstalataici.
n consecinta, cauza principala trebuie cautata nu att n tipul de economie (predominanta agriculturii si a c
vitelor), ct n schimbarearegimuluiproprietatiiagrare.Descompunereasistemuluideproprietatecentratnjurul
cresterea numarului indivizilor lipsiti de resurse de subsistenta, concomitent cu un spor demografic substantial, ad
polarizariibogatiei,degradareasolidaritatiidegrup
51

audeterminatacestfenomennumitdegrecistenachoreia,adicalipsadepamnt.Nuestensaolipsareala,desifen

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

15/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

de degradare a solului se cunosc, ceea ce a provocat, fara ndoiala, o mputinare a terenului arabil, n re
stenachoreiaesteconsecintaconcentrariipamntului(pasuni,aflatecndvanfolosintacomunasirezervadesolar
mini tot mai putine. Consecintele sociale erau foarte grave deposedarea unui numar mare de persoane, cu ca
mbogatiti ar fi trebuit sa se simta solidari, aparitia unor tensiuni sociale, chiar violente. In asemenea mprejurari sta
asumatsarcinarezolvariiproblemeiagrareprinncurajarea si organizarea fenomenului colonizarii, n special, ntemeie
coloniiasezarisaucoloniiagrare.
E.Esteevidentcaacestprocesdeclansat,nforta,nsec.VII.H.
nuarfipututavealocfaraacumulareadecunostinte(traseenavigabile,
porturinaturale,populatiiindigene,bogatii,cunoscuteprincalatorii
miticesauistorice).Incemasuraacestecunostintereprezintasioparte
dinmostenireaepociimicenienesiaepocii"homerice"ramneo
problemadeanalizat.Sigurestedoarfaptulcauneleasezaridepiratisi
amintireaunorcontacteconservateprinlegende(v.Argonautii,
micenieniidelaMetapont,aventuraluiUlisenMediteranaOccidentala)
furnizauinformatiiimportante.Dupacumesteevidentca,faracunostinte
serioasenmateriedenavigatiesirealizareadeambarcatiunimaisolidesi
deuntonajmaimare,nuarfiexistatconditiipentrurealizareaunor
asemeneaaventuri.
F.Ctevadatenlegaturacudirectii,metropolesicoloniieste
necesarsafiementionatenncheiereaacestuicapitol.Principalele
directiiramn:
1.EstulsiNordEstulMariiEgee,adicaCalcidica,Tracia,MareadeMarmara,HellespontsiMareaMeagra.Prin
metropole care au colonizat aceasta zona ramn: Calcis si Eretria (Eubeea), Megara, Corintul si Miletul, n m
masurasasimtitprezentaaltorinsule,nafaraEubeii(Naxos,Samos,Lesbos,Andros,Chios)siaunorcentre
altele dect Miletul (Clazomenai si Kyme). Cele mai importante colonii rmn: Cyzic (colonie milesiana), Sel
Chalcedon,ByzanthionsiHeracleeaPontica(coloniisausubcoloniimegariene),celepeste100coloniimilesienedinPo
careHistria,Odessos,Sinope,Trapezunt,Olbia,Tyras.MareaNeagra,attlitoralulvestic,ctsicelnordic,casiB
cimerianauinteresatsipe52

megarienisaupealtecoloniimegariene,careaufundatoraseprecumMessembria,Callatis,Chersones.Catimp,colonizare
Negresedateazacevamaitrziu(ceasec.VII.H.),prezentelemaitimpuriifiindnCalcidica,PropontidasiHellespont.
2.Directiavestica:Marealoniana,Sicilia,Italia,Corsica,Sardinia,sudulFrantei,Spania,nlegaturacuaceastazo
deretinutcaaccesulgrecilorafostbaratdeprezentafenicienilor,etruscilorsiacartaginezilor.Deasemenea,opartedins
Siciliaatinseseungradmaredestructurarepoliticasiaupututorganizaorezistentaserioasa.Defiecaredata(v.Siracuza)re
afostnfavoareagrecilorsiafosturmatdeimpunereastariideindependentacolectivapentrupopulatiaindigena.Maiexist
caracteristicainteresanta.Desi,launmomentdat,seasistalainstituireaunormonopoluricomerciale,nfazaprimara,
foarte timpurie (sec. VTH . H., poate sec. DC . H.), se observa o concurenta foarte mare ntre mai multe metrop
asemenea, se constata o foarte mare densitate a asezarilor ntemeiate de greci (colonii si subcolonii), n pofida con
cartagineze ilustrata de ntemeierea coloniilor Motye, Panarmos, Soleis si Lylibeum si a presiunii etrusce, care nu au
instalarea,pedurata,ninsule(Elba,Sardinia,Corsica).SepoateadaugasiobservatiacadrumulspreOccidentafostdesc
ntemeiereadecoloniisisubcoloniininsulelecaredubleazatarmulGreciei(Corcyra,Lefkas),pelitoralulvesticalGrecie
Acarnania,Epir), pe litoralul illyr. In sfrsit, reamintim diversitatea de tipuri de colonii (asezari comerciale, emporia, cu
pirati).Suntderemarcatsinumeroaselecazurideasocieridemetropole.Ctprivestemetropolelesuntdenumit:Calcissi
cu coloniile mai importante (Kyme, Parthenope, Neapolis, Znele, Leontinoi, Catane, Rhegion), Corint (cu
Casmenai,Camarina),Megara(cuMegaraHyblaia,HeracleaMinoa,Selinonte),RodossiCreta(cuGelasiAkragas),Na
Naxos),Laconia,Sparta(cuTarentsiHeracleea),aheenii(cuSibaris,Crotonaetc.),Colophon(cuLocriEpizephirion).
Corsica,Sardinia,Spaniadominafoceenii,cuceamaindepartatacolonieMassalia,carelarnduleiantemeiat
PrezentanCorsica,SardiniasiSpaniaesteextremdesubtire.Cteosinguracolonienfiecaredinacestezone.Ceadin
Alaliafiindparasitala535.H.,nurmauneibataliipierdute.

3. Sudul nu a reprezentat o zona favorabila pentru instalarea grecilor. Explicatia simpla este existenta u
puternicEgiptulsauaunorconditiiclimaticeputinatragatoare,nEgipt,nperioadasaita,secunoscdoardouasitu
provocatadepracticamerceneriatuluisideprezentaunorangajatideoriginemilesiananslujbaregeluiegiptean.
de asanumitele colonii militare (Daphnai, Stratopeda, zidul Milesienilor). Prima colonie propriu zisa "comercial
Naucratis,particularizataprinaceeacaestepanelenica.
nLibiao foarte importanta colonie laconiana Cirene prezinta interes pentru comercializarea unei marfi spec
plantamedicinalaSilphius, pentru sistemul constitutional transferat din metropola (regalitatea dubla) si pentru un
templudedicatDemetreisicareconstituiaobiectulunorpelerinajecuadorantidinntreagalumegreaca.

54
DCMODELEDEGUVERNARENGRECIAANTIC

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

16/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Asacumsamentionatmaisus,structurareansecoleleVinVu.H.astatelorgrecestiesteconsecintadisolut
micenienesiaproceselorsocioeconomicesidemograficecareiauurmat.Nutrebuieuitatnsaca,nplanideologic,
VEI .H., poate si secolul .H., sunt marcate de exaltarea personajelor si locurilor legate de epoca miceniana
problemeasociateacestuiaspectvorfireluatemaincolo.Deocamdataestenecesarsaseprecizezeca,poatesid
acesteiatitudini,formaceamaitimpuriedeguvernareesteregalitatea.Existansadiferentemajorentreregiimicenien
delanceputurileperioadeiarhaiceastatelorgrecesti.
A.G.SaflundacautatsademonstrezeprincorelareafaptelorobservatelaTeba("casaluiCadmos"),Micene
desudvestalcladiriidincitatdela),CnossossiAnoEngliano("palatulluiNestor")naturasacraaregelui(eventualco
drept epifanie a zeului), functia tripla a palatelor ca centre administrative, spatii de desfasurare a unor ceremonii (
sngeroase si libatii cu bere, vin si ulei), dar si ca loc sacru n sine (palat plus spatiul n care este instalat). Aceasta
caracteristica este atestata de arhive si de un epitet homeric (Iliada, l, 252)caredefinestepalatulcutermenuldee
("celmaisfnt")aflat"subprotectiedivina".Aceastanaturaestedatanunumaidefunctiareligioasasideprotectiad
simbolizataprinleiisaugrifoniiheraldici,coloana,fluture,secureadubla,octopus,cidenaturadivinaalocuitorilorei(r
regina). Prin aceste caracteristici regalitatea miceniana este comparabila cu unele tipuri de regalitate orientala. De
naturaputerii,dimensiunileproprietatiiregale,centralizareaadministrativaateritoriuluifoartebineilustratadetablitel
BdelaPylossidelaCnossos,casinopozitiafrapantadintrepalatsilumea

rurala.Sepoateadaugafunctiadecoordonatorsibeneficiar,nplaneconomic,apalatului.
Nu sunt semne ca puterea regelui" ar fi fost contestata din interiorul structurilor existente. Contestatii si confl
banuiesasefiprodusntreregiidestatutmaimultsaumaiputinlegal,pnalatriumfulabsolutalMicenei.
B.Regalitateapostmiceniananuarecuformaprecedentadectun
singurpunctcomun.sianume,universalitateaeiindiferentdacaeste
vorbadeGreciametropolitana,insularasaudecentreledepecoastaAsiei
Mici.Unadintrecaracteristicilenouluitipderegalitateoconstituie
naturaputerii.Desicontinuasandeplineascafunctiireligioase,persoana
regelui,cutoatecaestenconjuratadeooarecarecharisma,nuestede
naturasacra,iarputerealuinuesteunica,cimpartita.Unexemplu
elocventpentruailustraaceastarealitatenoualreprezintaAlkinooscare
esteobligatsatinaseamadeopiniilecelorlalti12regiaifeacilor(vezi
Odissea).Sepoateadaugadetinereaviageraaputeriisitransmiterea
ereditara,peliniepaterna.
C.Suntgreudereconstituitmprejurarilencareaceastaformade
guvernareestesubstituitadesistemeoligarhice.Hesiod,altefragmente
dinopereliteraresiobservatiilearheologicesugereazanatura
fenomenelorasociabilerestrngeriistructurilordetipmonarhicsi
marginalizariilor(deexemplu,nstatedetipethne,periferice,caElida,
Tesalia,Epirsauncolonii(ex.:Cirene)sinuneleinsule(canCipru),
paralelcuquasiuniversalizareaoligarhiei.Estevorbadecrestereabogatiei
naltesegmentealesocietatiigrecestidectngenosulregalprincipal.
si anume trecerea de la concentrarea bogatiei mobile (vite, cai, car) la cea de natura funciara, reinstitutiona
ethosuluidarului,importantastocariidebunuriportabilesietalabile(bijuterii,obiectedemetal)sauconsumabile(sto
produseagricole).Sevorbestechiardeunethosputerniccentratpecstigulmaterial,pestraduintadea
si,prinea,onoareasistatut.
Inacestcontextnou,nastereasistatutulntemeiatpenobleteasngelui ncepe sa conteze mai putin dect
Iar acei dintre membrii comunitatii care reusesc sasi consolideze pozitia sociala prin acumularea bogatiei, expun
distribuireaeicalculataaspirasilaacaparareaputeriipoliticesi,nmodfatal,lampingerea,nplan
56

secundar,agenosurilorregalesaracitesauincapabilesaseintegrezenethosulcaredominaaceastalume(vezine
Milet).
Structura asezarilor si comportamentul noilor mbogatiti se modifica.Nouaelitanumaiduceoexistentaizolat
integreazancuprinsul acelorasi asezari cu membrii de rnd ai comunitatii. Statutul loreste marcat de dimensiunile si
caselor. Este cazul asezarilor de la Zagora (Andros) si Empario (Chios). Comunitatea grupului respectiv este marcata
folosireaaceluiasicimitir.Dinnouritul,tipuldemormnt,dimensiunileacestuia,naturaofrandelorfuneraremarcheaza
sociala.Maimultenecropole(LefkhandicuEuboia,AnavyssosnAtica,Corint,Argos)nregistreazaacestfenomen.
exemple sunt necesare pentru a ilustra acest lucru si pentru a realiza etapele de restrngere a numarului perso
care au acces la bogatie. La Lefkhandi din 147 morminte si 80 ruguri, doar 31 morminte si 33 ruguri sunt fara o
Distributia ofrandelor ntre rugurile si mormintele ramase merge de la 11230vase si de la 519 obiecte de metal.
lucru se observa la Anavyssos. La Argos, ca si n necropolele din sec. VIU .H. de la Corint, situatia ne apare mod
Doar 26,1 % din morminte au inventar. Daca se adauga si faptul ca cele mai spectaculoase morminte sunt cele
"panoplie"(detinntregulechipamentmilitar),descoperitelaArgos,casimormintelecuvasesteladecoratecuscene
provenind din Kerameikos (Atena), polarizarea bogatiei ne apare cu si mai mare evidenta. Acest proces de polar
provocat disparitia economiilor de tip "oikos", acapararea pamntului nempartit si a unei parti din pamntul a
proprietatea"oikos"ului,prinformulamprumutuluigarantatcuavereafunciara.Nuestevorbansadeun
deoevolutiededurata,determinatadementinereaobligatieireciprocitatiintremembriiaceleiasicomunitati.Trebui
adauge ca momentul care marcheaza ncheierea transferului de putere de la rege la un grup de oameni puternic
precedatsideomodalitateparticularadetransareastatutuluiunorfamilii.Estevorbadetransferareacompetitieidinin
unei colectivitati spre o serie de sanctuare federale (de exemplu Olimpia, Delfi, Delos), considerate de Fr. de
Rolley drept sanctuare de convergenta. Polignac considera ca n secolele IXVUI .H. sanctuarele n cauza devin teat
rivalitatilegate de putere, exprimate n numarul si natura ofrandelor oferite, ntre aceste ofrande cele mai ncarcate d
simboliceramntrepiedeledin

bronz(simbolulputerii),acelevotive,alteobiectedemetal,obiectedinfildesetc.Teatrulunorasemeneacompetitiide
Heraionul din Argos, unde sa transat rivalitatea dintre "basileii" din acest centru. Olimpia nregistreaza cea mai ti
competitie ntre aspirantii la putere dintro arie mai larga Messenia, Arcadia, Argolida. Elementul justificator c
importantntendintadeacaparareaputeriipoliticeramnedimensiuneasinumaruldaruriloroferiteacestorsanctuare.
Douaaltefenomenensotescacestprocesfuneraliileprinciaresieroizareamembrilornoiiaristocratii.Maiales
aspectramneextremdeimportant,ntructreflectaoevolutienoua,anumenevoiadeaasociaavereasiputereacun
sngelui, marea vechime a neamului, obrsia eroica a genosvAui. Aceasta nevoie este rezolvata prin elaborare
genealogii fictive. Exista si exemple care demonstreaza preocuparea pentru mpingerea, ct mai adnc n tre
nceputurilorunorfamilii.Un exemplu clasic citat de G.Glotz ramne Hecataios din Milet care numara16generatii
sa. Mai interesante sunt situatiile n care sunt precizati chiar si fondatorii neamului respectiv. Este cazul unui arhonte
(Hippocleides),caresepretindeadescendentulluiAjaxsinumarapaisprezecegeneratiinainteasa.
nca un aspect este necesar sa fie reamintit n acest context si anume faptul ca finalizarea procesului de ap
unornoigenosur'inobilecoincidenunumaicuinstaurarearegimuriloroligarhice,cisicuaparitiastatuluinsusi.Trec
primplanaacestuigrupsiconfiscareasuveranitatii n favoarea institutiilor oligarhice, marginalizarea vechilor ginti re
echivaleaza cu eliminarea lor fizica si nici cu disparitia titlului regal. Exceptie fac acele zone unde regalitatea sa

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

17/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

ntreaga(BattiaziinCirene,AleauaziilaLarissasiScopaziilaCrannon,nTesalia).Lisepoateadaugauntipdere
diminuatacumesteaceeadelaSparta.Naturaparticularaaregalitatiispartaneestedatadempartireaeintredou
(Agizii si Euripontizii) si de controlul exercitat asupra regilor de catre cei cinci efori, n alte state gintile regale
detina,pnatrziu,unrolpoliticimportant(exempluNeleiziilaMilet),nceamaimareparteacazurilorsepastreazado
daratributiileasociatetitluluisuntmodificate.Curarisimeexceptii,nceteazanaturaeiviagerasiereditara.Momentulde
aceasta evolutie este reprezentat de confiscarea titlului de la reprezentantii vechii ginti regale si transferarea lui spr
familiiputernice.Ctevaexemplesuntutile58

pentru a ntelege acest proces de modificare a functiilor regelui. La Atena, titlul este transferat unuia dintre cei
basileus,daratributiileluisuntdenaturaexclusivreligioasa,iardesemnareasanuestelegatadeungnasanume,cid
ideeadeaveresideputere.LaArgos,regele(caresupravietuiestepnansecolulV.H.)arenumaifunctiemilitara.
ceamaiinteresantaesteoferitadeCorint,undeoaristocratiecomerciala(aBacchiazilor)reusestesaconfistetitlulnfa
ei, conservndui natura viagera si ereditara, dar fara ca personajul investit cu acest titlu sa detina putere reala,
ramnndstrictonorific.
Ct priveste regimurile oligarhice, ele pot fi subdivizate n functie de natura puterii, grupul n favoarea caruia
confiscata,graduldeacceslaputere,institutiileoligarhicesiamodalitatilordefunctionare.
CI) Oligarhia "dinastica" defmibila prin detinerea ereditara a puterii ntrun segment minuscul al corpului pri
chiarosingurafamilieposesoareaunorimensebogatii(pamntarabil,turmesipasuni,fortademuncadependenta,n
aserviti).
Cla)CazulcelmaiilustrativlreprezintaLarissa,undeAleuazii,bazatisipeostructura"vasalica"detippiramid
masaimensadedependenti(penestai),controleazantreagaThessalie.
Clb)Celdealdoileamodeldeoligarhie"dinastica"lreprezintaCorintul.Diferentamajorantreceledouasitua
data de natura averii. Bacchiazii din Corint, spre deosebire de Aleuazii, si datoreaza bogatia comertului si n
mestesugurilor,nspecial,aolaritului,nplus,practicaendogamia,rezervndusi,cugelozie,puterea.
Clc) In sfrsit, cel de al treilea model este oferit de Elida, o structuradetipethnencareputereaeradetinu
adunareformatadin90de geronti, desemnati pe criterii ereditare, adunare care alegea un Hellanodike si un demiur
controlaufratriile.Elidaconstituiesiunexemplupentruaaratatrecereadelaoligarhia"dinastica"launnoutipde
careaccesullaputereestemaiputinrestrictiv.
C2)Estevorbaderegimurileoligarhicencareputereaestempartitantreungrupmaimaredefamilii,darnu
numeros.Schimbarea semnificativa este legata de abandonarea principiului ereditatii si a naturii viagere a celo
institutii (consiliul si magistraturile). Se caracterizeaza prin desemnarea n functii, prin procedura tragerii la
mpartireaputeriintre"egali".Acesttipdeoligarhieesteconstatatsincolonii,deexemplu,laMassalia,undeeste
59

mentionata existenta mai multor institutii: synedrion format din 600 de timuci, numiti, pe viata, pe criteriul vechimii tit
cetatean (cetateni de trei generatii) dintre membrii synedrionului se alegea un consiliu restrns format din
functii specializate (de exemplu 3 cu putere executiva, dar numai unul era sef efectiv). Aceste doua institutii urmea
perioadencaredoartimuciidesemnatidintrunnumarrestrnsdefamiliidetineauntreagaputere.Suntoligarhiilec
niveleinstitutionale.Accesullaputerecontinuasafietotusifoartelimitat,reduslaunnumarmicdeprivilegiati.
C3)Oligarhiigarantatedeoconstitutienbazacareiaputereaesteatribuitaunuinumarfixdecetateni.Celmai
este vorba de 1000 cetateni, ca n cazul cetatilor Kyme, Colophon, Opunte, ca si al unor colonii fondate de
metropoleLocriEpizephyrioi,Crotona,Rhegion,Akragas.Cifra1000puteafitriplatasauncincita.Estecazul
nbazaconstitutieiluiTheramene(411/410.H..),dreptuldeguvernareafostatribuitla5000decetatenicapabilisap
cupersoanasiaverealabinelecetatii.
C4)Oligarhiiletimocraticesaucensitarencaremagistraturilenaltesuntrezervatecelormaibogatisiundeac
putere este conditionat de aceste limite censitare. Fara nici o ndoiala ca nu exista conditii identice. Caci si co
solonianaeracensitara.Dai,sepoateobserva o anume gradare a accesului la functii. Ct priveste dreptul de
viata publica, acesta era garantat, cel putin, n calitate de participant la adunarea poporului. Aceasta presupune ext
dreptuluidecetatenie,chiardacaaccesullamagistraturinuesteegalsiestestrictlegatdeposibilitateadeasustine
statul.
n alte zone dect Atena conditiile censitare sunt mai restrictive. De exemplu, n Beotia, accesul la magistra
conditionat nu numai de proprietatea funciara, ci si de neexercitarea unei meserii sau de efectuarea de munci manu
general. Sparta se nscrie si ea n sistemele oligarhice censitare n sensul ca drepturile cetatenesti sunt justific
posedarea unor resurse agrare minimale pentru a participa la masa comuna.Nuestesinguraconditie.Eaestecom
cugradeledevrstasiparcurgereatreptelordeinitiereetc.
C5)Organismelepoliticensistemeleoligarhicesunt:consiliile(cudimensiuni,atributiisimodalitatideconstituirev
deexempluGeroussialaSparta,formatadin28demembrisauareopagullaAtena,60

boule n Qeta, Synedrion adunarile (cu caracteristice variabile dupa sistem), magistratii (deosebirile fiind n fun
modalitatilededesemnare,numarsiatributii,cutitlurivariabile:probuloi,demiurgi,archonti,timuci,aisymneti,prytanetc
Ct priveste numarul magistratilor, natura puterii lor, diferentele privesc natura puterii, ereditara si viagera,
viagera, anuala si electiva, cumulul de puteri, gradul de responsabilitate pentru modul n care nu siau ndeplinit at
regulafiind,nceamaimareparteasituatiilor,lipsaoricareiraspunderipentruactelesavrsite.

D.Tiraniasiaisymnetat
Acceptareasistemelorpoliticeamintitenusepoateexplicadectprinabsentaunorcategoriiinteresatenacced
putere,ngeneral,ofoarteslabadiferentiereocupationala,recunoastereadreptuluielitelordeaguverna,gasireaunorf
fiesimodeste,deredistribuireabogatiei.Acestechilibruaparentestedistrusprinsistemulacapararii,nfolosul
teritoriului necultivat pentru extinderea ogoarelor, sporirea turmelor, nevoia de mna de lucrusclavi, dependenti, a
temporarn perioadele agricole de vrf. Fenomenul este agravat de dezvoltarea sistemului camataresc asociat cu pi
loturilor individuale si chiar a libertatii. Aceasta nseamna, de fapt, suspendarea tipurilor de relatii bazate pe s
reciprocitatii si ntemeierea legaturilor intercetatenesti pe criterii strict economice, ca si suspendarea principiului inalien
loturilor, n consecinta, concentrarea pamntului n minile unui grup de persoane se transfera din zona pam
necultivabilsineocupatnzonapamnturilorarabile,distribuitentrediferiteoikosun.
Orealitateagravantaoconstituiecrestereapopulatieintroratafoartenalta.Deexemplu,nAticasiAtena,Arg
MesseniaratadecresterepentruadouajumatateasecoluluiVIU.H.afostcalculatala4%pean.
Dacaseadaugasiamanuntulcaproblemelelitigioaseintraunatributiileunormagistraticareerauuniciicunosc
legii si aveau libertatea absoluta de decizie, se ntelege starea de tensiune aparuta n diferite cetati si recurgerea la
violentesaupasnicepentrualerezolva.
Este vorba de ncurajarea exodului de populatie si ntemeierea de coloniiasezari, redactarea legilor sau face
publica(veziDracon,

Licurg, Zaleucos, Charondas, Andrcxlamas de exemplu), de reactivarea institutieiaisymnetatuluisaudeinstaurareader


tiranice.

Dl)Aisymnetat
Laorigineaisymnetuleraexpertulnmateriedenormedecomportare,cunoscatorulobiceiurilor,alcutumelor.Cuv
functiasapermanentizattransformndusentromagistratura(chiarsieponima)n Asia Mica (exemplu Milet, Kyme), n
(Naxos,Lesbos),nsecolulVU.H.aceastainstitutieafostacceptatantrocalitatenouasianumeaceeademedierentre
aflatenconflictlundusenconsiderarecalitatilemorale,comportamentullipsitdepartinire,cunoastereacutumelors

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

18/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Acestarbitrajacondusaevitareasolutiilordefortasischimbareaformeideguvernamntsaumacarlaamnareadeclan
Practic,aisymnetulexercitaoformadetiraniemoderatantruct,peperioadaexercitariifunctiei,cumulantreagaputere,
magistraturieraususpendate.Unadinatributiilecarerevinaisymnetuluiesteaceeadeaelaborao"constitutie"saulegile.D
punctvedereexistaotrasaturacomunantreDracon,Zaleucos,Pittacos,SolonsauClistene.
Ceeacedeosebestepeaisymnetdetiranesteduratafunctieisimodalitateadedesemnare.Aisymnetulestedesem
consens,pentruoduratadetimplimitata.Functianuesteviagerasi,cuattmaiputin,ereditara.AceastaexplicadeceAr
definestedrepttiranieelectiva.
D2). Tirania propriuzis este defmibila prin alte trasaturi dect acelea legate de sarcina de asymnet. In primul r
modalitateadealuasideaexercitaputerea.Cumsavazutmaisus,violentasaufortacaracterizeazaacestact.Inaldoile
estevorbadetendintadeapermanentizaputereasideaotransmiteereditar,cualtecuvinte,deaseconstitui"case"sau"
detirani.EstecazulPisistratizilor,Cypselizilorsi,maiales,alunortiranisicilieni(veziGela,Agrigente,Siracuza).Inaltreile
trebuie subliniata exercitarea puterii n afara legii, mai exact, prin suspendarea legii si impunerea unei autoritati
discretionare.Seadaugaasocierealaputerearudelor,casinevoiaderealizareaunoralianteexternecuprecadere,prin
casatoriilor"dinastice"(veziSicilia).nsfrsit,estenecesarsaseatragaatentiaasuprafaptuluica,dincolodeforta,uniit
simtitnevoia
62

alteimodalitatidelegitimare.Estevorbadespijinuldivin(estecazulluiTelines, strabunul Deinomenizilor si al lui Pisi


Detinereauneipreotii,deexemplu,hierophantianfamiliaDeinomenizilorsenscrieperfectnacestefort.
SubliniereavaloriipersonaleprinrepurtareadevictoriiIantrecerileorganizatelalocurilesacrealegrecilornulipse
ea.Suntdeamintit,nacestcontext,odeleluiPindarcareglorificavictoriileluiHieronsauTheronlaOlimpia,DelfisiN
care constituie cea mai perfecta ilustrare a acestei practici. Corolarul acestei preocupari l constituie promovare
propagandeabilemenitenusaglorificepersoana,cicetateapecaretiranuloconducea.Estevorbadeinitiereadeluc
urbanistica(veziAtena lui Pisistrate), de ntemeierea de noi asezari care fac din tiran un eroufondator, de atragere
artisti sau literati (vezi Pindar, Eschil, realizarea unei editii scrise a poemelor homerice), de crearea unor veritab
stralucitoareprinfastsiprinfigurilemarcantecareerauatrasecuabilitate,prinpromovareauneipoliticiexterne
(ntemeiereadesubcolonii,cuceriri,creareadealiante,garantareasecuritatiicetatenilor).
O ultima trasatura importanta valabila pentru tirania din perioada arhaica si clasica (mai putin n cazul Siracuz
nscriereatiranilorncategoriademagogilornsensulprimarsiautenticalcuvntului,adicadeaparatoriaidemosului.
agrara,ceafiscala,confiscariledepamntsiredistribuirealoturilor,unelefacilitatieconomiceacordatecategoriilorde
inclusivncurajareacolonizariisuntexpresianaturiidemagogiceatiranieivechi.
E.AlegereaAteneidreptmodelconstitutionalareoexplicatiemajora.Atenaestesingurulpoliscareacunoscu
structurileconstitutionalencepndcuregalitateamicenianasisfrsindcuuntipdetiranietrzie,nepocaelenistica.
CapitoluldefatanusipropunesafacaunistoricalAteneisiainstitutiilorpoliticecaresausuccedataici,cisama
ntro forma succinta, modul de functionare a acestui stat n perioada definita prin formula democratia ateniana.
aspecte trebuie sublimate de la nceput. Ceea ce este catalogat drept democratie ateniana este rezultatul
treptatecarecunoastereculuri(vezitiranialuiPisistrate,AtenapnalalovituraluiEphialte)sauschimbaridestructu
presiuneexterna(AtenasubXerxes,victorialuiLisandru,presiunea
63

macedoniana).Semaipoatespunecademocratia"maimultsaumaiputinveritabila"siaepuizatrelativrepedefortade
nceeacePolybiudefinestedreptochlocratie.
Principiile democratiei ateniene (care trebuie luate cu rezervele de rigoare) ramn: libertatea individului (n p
absoluta), egalitatea ntre cetateni exprimata prin isonomia (egalitatea n fata legilor) si isegoria (dreptul egal la c
accesul la functii se face dupa merit (dar exista un loc deosebit pentru familiile prestigioase), statul se afla n
cetateanului (vezi masuri pentru protejarea saracilor, orfanilor, invalizilor). Toate aceste drepturi nu exclud, ci pr
respectullegilorscrisesinescrise,respectobtinutnuprinconstrngere,ciprinliberconsimtamnt,nsfrsit,existaun
esentialpentruabeneficiadeaceste drepturi detinerea cetateniei n conformitate cu prevederile constitutiei lui Clis
mai trziu, a lui Pericle, efectuarea educatiei prin sistemul ephebiei si prestarea juramntului de credinta fata de p
sfrsitulacestuistagiu,inexistentaunormotivecaresapresupunapierdereatemporarasaudefinitivaacetateniei.
Natura democratica a constitutiei ateniene este subliniata de puterea suverana a adunarii poporului (ecclessia
competentaacesteia,demoduldeconstituire,decomponentasideatributiileconsiliului(boule),demoduldeconstitui
atributiiletribunaluluipopular(heliaid)sidemodul de accedere la magistraturi, inclusiv la magistraturile mai nalte
strateg,chiarprimstrateg).
1.Suveranitateademosuluiesteexprimata,nprimulrnd,prin"universalitatea"adunariinsensulca,nprincipi
cetateancarendeplineste conditiile amintite mai sus face parte din ea. n realitate, aceastauniversalitatenuesten
atinsa din mai multe motive: nu exista un quorum obligatoriu cu exceptia celor doua adunari "plenare" care decid
cazurilordeostracismsaudeadeia(gratiere,amnistie)sicarepretindoprezentaminimala(6000cetateni)sicndvot
se facea dupa maniera obisnuita (ridicarea de mini), ci prin vot secret n consecinta deciziile sunt luate de o
minoritate(cea23miipersoanedintotaluldeaproximativcea42000cetatenipresupusiaexistala431.H.)nutotic
au drepturi active, ca atare, nu pot participa la adunare desi, n principiu, exista o libertate nengradita a cuvntului,
ordinealacuvnttrebuiesarespecteoanumitaproceduravrsta,nprimulrndnsfrsit,estenecesarsasementio
faptulcanutoate64

deciziileadunariisuntaduselandepliniresi,maiales,canutoatesuntrezultatuluneideliberarirationale.Unelehotar
puremotionalesi,caatare,adunareaeraconvocatadinnou,votulinitialanulatsiseprocedeazalaunnouvot.Est
adunariidin428.H.careadecisasuprasoarteimitylenienilor.Existausialtemotivepentrususpendareauneisedint
vorba de motive de natura religioasa (semne nefavorabile, v. eclipsa, furtuna, alte fenomene naturale considera
expresiialedezacorduluidivin).
Atotputernicia adunarii este subliniata de competenta ei: numirea si verificarea gestiunii magistratilor relatii
(razboi, pace, aliante, primirea si trimiterea de ambasade) votarea legilor (nomo) si a decretelor (psephisma)
juridice(judecareacazurilordenaltatradareeisangelia,deasebeia(nerespectareanormelorreligioase),de
general,legatedecauzecareatragpedeapsacumoartea,exilul,cusaufaraconfiscareaaveriiatributiireligioase(ad
denoiculte,situatiiledeasebeia),atributiiadministrative(aprovizionarea,apararea).
2.Organuldelucrualadunariiestesfatul(boule),format,dupareforma lui Clistene ,din500de membri trasi
cte50defiecaretrib.Desubliniatcaeraudesemnatiprinaceleasimodalitatiunnumaregaldesupleantipentrusituatiid
naintedeaaratacomponentasfatuluisunt necesare doua precizari. Sfatul celor 500este rezultatul reformei
politice a lui Clistene (510509 .H.). Aristotel asociaza un Sfat al celor 400 cu numele lui Solon. Informatia a fost
ndoiala,darnultimavremesursaafostreabilitata.Pedealtaparte,nutrebuiesasepiardadinvedereexistentapa
douainstitutiideacelasitip:Areopagulmostenitdinepocaarhaica,poatechiarregala,deposedatdeatributiileluipo
catreSolonprincreareaSfatuluicelor400siaHeliaieisiBoulecaemanatieaadunariipoporului.Farandoialacaa
competitientreceledouainstitutii,transatantre480462/461.H.nfavoareaAreopaguluicaresiaasumatoseriede
denaturapolitica.AbiaEphialteladataamintitamaisusasmulsAreopaguluiatributiileadaugatesilearedistribuit
Heliaiei.
Se poate afirma ca, desi din punct de vedere numeric consiliul pare un organism mic, n realitate, este insti
adevaratreprezentativa,ntructseconstituiedindelegatiaituturortriburilor(10),iarformadedesemnare(tragerea
amembrilor)asiguraparticipareatuturor
65

celor care aveau dreptul (cetatean ireprosabil, fapt dovedit prin dokimasia). Trebuie precizat ca sedintele plen
nentrerupte erau legate de situatii speciale (n caz de pericol), n mod normal, cele 10 subdiviziuni ale Sfatului

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

19/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

preluau atributiile acestuia pe durata unei luni. si tot pritanii, prin epistatul tras la sorti zilnic, rezolvau sarcinile
convocausiprezidauconsiliulsiecclessia,supravegheautezaurul,arhivelesisigiliulstatului.
Principalele atributii ale consiliului erau convocarea si prezidarea sedintelor adunarii, pregatirea si introd
propunerilor de legi n adunare, aplicarea (uneori si completarea) legilor si decretelor, controlul magistratilor, proble
politicaexterna(primireasitrimitereadeambasadorinaintedeafiprezentatiadunarii,fixareatributuluipentru
elaborarea de proiecte de interes federal) probleme militare (aparare, controlul institutiei efebice, controlul cata
efebilor, hoplitilor, organizarea cavaleriei administratia maritima) probleme financiare (buget, licitatii, con
administrarea teritoriilor sacre, recuperarea arieratelor n perceperea tributului cheltuieli publice, alocatii, cons
supravegherea lucrarilor publice modul de administrare a cultului (n principal, organizarea marilor festivaluri
atributiidepolitiesijustitie(dokimasia,falsificarearegistrelordemelor)jurisdictiapenala.
Pentru cuprinderea acestor atributii consiliul are la dispozitie o serie de comisii: Syllogeis, lexiarechii, tie
epimeloumenoi tou neoriou, logistai, euthynes, hieropes, un secretararhivist asistat de o serie de auxiliari (se
decretelor,syngrapheis,secretargrefier),heralzi.
C. Ca si consiliul, magistratii detin o putere delegata de la adunarea suverana. Exista cteva conditii n c
priveste accederea la magistraturi dupa abolirea constitutiei cenzitare a lui Solon. Desemnarea magistratilor se fac
tragerelasortisauvotdeschis,atuncicnderavorbadecompetentasaudegarantiaaverii.Magistraturileeraucole
anualenuerapermiscumululdefunctiicriteriulaveriisiereditateavizaumarilemagistraturineretribuite(militare,fina
religioase)indiferentdenaturamagistraturiicandidatiierauverificati(dokimasia)ntribunal(cei9 arhonti) si n cons
lanceputulexercitariimandatului se depunea, ca si n cazul consiliului, un juramnt n exercitareafunctieicole
egali,solidari,curesponsabilitateafinanciara,moralasipoliticasiseaflausubsupravegherepermanenta,66

erau supusi jurisdictiei penale a consiliului tribunalului si adunarii, erau verificati de logistai si synegoreis si puteau fi
acuzatisichiarcondamnatilamoarte(v.Alcidiade,strategiidelaArgionou).
Trebuie subliniat ca aceste reguli au nceput sa fie ncalcate. Manevrele electorale, intrigile, declaratiile false
treptatunroltotmaiimportant.Uneorisemnedivine(v.eclipsadesoaredin424.H.)suntinvocatepentruaamnaa
nfunctiadeprimstrategauneipersoanedeconditiemodesta(v.Cleon).Asasinatulpoliticncepesasepracticesil
(v. Ephialte). Paralel cu aceste fenomene se asista si la o oarecare degradare a spiritului civic si o lipsa de respect
traditiilereligioase (v Alcibiade). Dupa cum reactiile adunarii ncep sa fie controlate de demagogi, de data ace
ntelesul peiorativ al termenului. Aceste aspecte negative ce se vor agrava n secolul IV .H. sugereaza ca dem
atenianaevolueazaspreoochlocratie.Indiferentdeaceastaconstitutiaatenianaoferaunmodeldedemocratiedirecta.

f.Regalitateaelenistica
Pentruarealizagraduldendepartareaideologieipoliticedeepocaelenisticadetraditiilemacedonenesigrece
necesarsasesublinieze,nprimulrnd,naturaregalitatiimacedonene.Oasemeneaanalizaestejustificatadefaptulc
Alexandruaufostinstituitecasedinastice,nprincipal,deobrsiemacedoneana,mairar,greaca.Estevorbadecons
campaniilor lui Alexandru, cucerirea Orientului, lupta pentru mostenirea lui Alexandru si constituirea regatelor el
succesoare(ntre322281.H.),urmatedeonouastructurarepolitica,ncaresaumpletituneletraditiimacedonen
dinideilepoliticegrecestisi,maiales,oputernicamostenireorientala.Regelemacedonean(inclusivFilipalea
accede la putere prin drept ereditar (prin primogenitura sau, n lipsa, prin cel mai apropiat agnat), dintro
poatefiinvestitnsafaraacceptulmariiaristocratiisinicinupoateconducefaraatineseamadeopiniileconsiliului.
regalitate nationala, statut subliniat de titulatura de rege al macedonenilor. Criteriul ereditar agnatic va
mostenire si n epoca elenistica. Exceptiile de la acest principiu reprezinta cazuri rarisime (v. Cleopatra).
nconjurarea regelui de un consiliu constituit pe criteriul loialitatii fata de persoana sa poate fi si el socotit ca o f
atasamentuluifatadetraditie.Corpuldehetairigrupatinjurulpersoanei

dinastuluiestebinecunoscutdintimpulluiAlexandru.Institutiapajilorpecareorentlnimntoatestateleelenisticerepre
eaomostenire.Sevavedeamaincolopnaundesevaajungecuinovatiile.Sigur,seinsistafoartemultpesacralizarea
siapersoaneiregalecarezultatalinfluenteiorientale.Nutrebuieuitatensactevamicidetalii.Regalitateamacedonea
la origine charismatica, deci are atingere cu sacrul. Pe de alta parte, nu numai Alexandru, ci si Filip al lea
genealogiidivinesaueroice.FilipalleaseconsideraunHeraclidsiaceastaposturafuseseacceptatadegreci.Ale
amplificaaceastamostenireprinadaugarea,laobrsiaheraclidica,adescendenteidinAhile(dupamamasa).
Nu stim n ce masura mitul nasterii divine (prin Apolo) pe care1 gasim la Plutarh este contemporan cu tinere
Alexandru sau reprezinta o prelucrare mai noua. Sigur este ca unii diadohi (Ptolemaios, Seleucos), n functie de gr
rudeniecuAlexandru,siaualescastramosmiticpeHerculesaupeApolo.Singurulprincipiudeoriginegreceascaest
de arette n sensul de calitati nnascute si curaj fizic pe care le poseda regii si care se manifesta prin fapte deosebi
nsaunconceptlargitnsensulcatrimitelainspiratiasiprotectiadivina.
Ca si regii macedoneni, regii elenistici au atributii religioase, juridice si militare. Numai ca puterea pe care
numaiestecontrolatadeconsilii,ciesteabsolutasiestedefinitanbazadreptuluisabiei(prinvictorie,deci)ceeac
la identificarea statului cu persoana regelui, a ereditatii (provine dintro familie regala) si a filiatiei divine (de la un e
zeusidelaAlexandrueroizatdeasemenea),nvirtuteaacesteiputeriabsolute,regeleconcentreazantreagaautorita
i apartine si poate dispune de ea prin testament (v. Pergam), este sef militar, seful administratiei, este judecator su
legislator.Chiarmaimultdectattestelegeancarnata.Acestaesteprincipiul.Darregelepoatedelegaopartedin
atributiiunorpersoanenupebazapregatiriilor,cinfunctiedeloialitateafatadepersoanasa,maiexact,nfunctiede
de amicitie cu suveranul. Singurul criteriu obiectiv n aceasta desemnare ramne, n cazul functionarilor superiori (s
cancelari,sefuladministratieifinanciare,secretar)apartenentalacomunitateagrecomacedoneana.
ElaborareacultuluidinasticnusarealizatliniarsiniciimediatdupafragmentareaimperiuluiluiAlexandru.Adep
tara,destructura68

etnicasiculturalaaregatului,detraditiileteologicelocale.Uneoriestevorbadeinitiativepopularesaudeterminatede
de a capata bunavointa unor regi. De aceste fenomene se leaga adaugarea unor epitete care subliniaza natura spe
persoaneisivaloareafaptelorrealizate(v.SotersiEverget).SemnuldivinizariiaparenformuladeNeoitheoi
beneficiaza de onoruri divine dupa moarte (v. Seleucizii). Regatele n care cultul regal a capatat forme orientale
exceptii.EstevorbadeEgipt,undePtolemeualleaaorganizatcultulsianaltatuntemplupentruparintiimorti
pentruelnsusisisorasaArsinoe.PentrucaprindecretuldinCanope(237.H.),cultulsadevinadetipegiptean,iar
.H.PtolemeualVleasasiarogetitlurilesiatributiileunuifaraon,ncelelalteregateevolutiaestemaiputinspectaculoa
unii regi, precum Antioh al Ilea (223 186 .H.) beneficiaza de un cult n viata. Exceptie de la practica divinizarii f
Macedonieielenistice.

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

20/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

X.CONFRUNTRIMILITARENLUMEAGREACNSECOLELEVIV

1.ConflictepentrucontrolulMariiEgee
1.ConflictepentrucontrolulMariiEgee

Secolul al Vlea se caracterizeaza prin doua mari confruntari politicomilitare care au opus, mai nti, doua ti
civilizatie,ceaelenasiceaorientala,apoi,nadouajumatateaveacului,aucuprinszonentinsealeGrecieisialete
colonizatedegreci,ncadrulRazboiuluiPeloponesiac.
Cel dinti conflict de amploare, asanumitele razboaie medice, de fapt grcopersane, se consuma chiar n
deceniialesecoluluialVlea,desfasurareaevenimentelorntinzndusedinanul499pnan479,nprincipal,pac
ncheiata abia n anul 449, dupa actiunile militare ateniene conduse de Cimon n Cipru. Principalele izvoare scrise
acesteevenimentesuntdesorgintegreaca,celemaicuprinzatoareinformatiisegasesclaHerodot,nIstoriile
subiect tocmai relatarea acestor razboaie, apoi la Diodor, n cartile a Xa si a a, la care se adauga cronicile din
urmator precum si operele unor contemporani ai evenimentelor: atenianul Eschil, poetii lirici Pmdar din Teba si Sim
din Keos. Lipsa unor relatari persane nu ngaduie, din pacate, introducerea n analiza acestei perioade si a punc
vederedelacurteaMareluiRegefatadeexpeditiilecareseconsumaulamarginileimperiuluisau.Deaceeatrebui
n vedere precautia fata de exagerarile elene referitoare la consecintele acestor razboaie transformate de prop
greceasca, mai cu seama ateniana, n puncte de reper n cadrul luptei elenilor pentru libertate si al impunerii unor
grecestidincolodelimitelecetatii.

70

Confruntariledintregrecisipersincepnanul499,odatacurevoltaionianaacetatilorgrecestidinAsiaMica.
ailidienilor,nvremearegeluiCresus(ncadinjurulanului560),greciidinaceastaregiunetrecapoisubdominatiep
nanul546,dupavictorialuiCirus asupra lui Cresus. Dintre toate cetatile grecesti doar Miletul beneficiaza de priv
statutdealiat.DupavenirealuiDariusIlaconducereastatuluipersan(n522),imperiulahemenidseextindespreest
valeaInduslui,sprenord,chiardacanumaiformal,pnanteritoriilelocuitedetraci,getisisciti,iarsprevestpna
insuleledinEgeea:Lemnos(careestecucerit),LesbossiChios(careacceptasupunerea).DoarNaxosrefuzasase
pnalafineleveaculuialVIlea.Dominatiapersanaesteunablnda,popoarelesupusefiindliberesaseconducadupa
proprie,pastrndusiobiceiurile,cuconditiafurnizariilanevoieaunorcontingentemilitaresiaplatiiunuitributcare
400detalaniipentrulonia,EolidasiCariasi360pentruHellespontsiFrigia(untalantechivalacu60demine,adica
drahme,iarodrahmaavea6oboli).TotusilanceputulsecoluluialVleacetatilegrecestiserevoltanfruntecuMiletul
la acea data de Aristagoras. Avnduse n vedere ca, din punct de vedere, financiar plata tributului era suportabi
cercetarile arheologice nu atesta existenta unui declin economic n aceasta perioada, nici n cetatile implicate, nici
heilespontica,cauzeleacesteirevoltetrebuiecautatemaidegrabanatitudineapoliticaaluiAristagorassinschimbarile
care au loc n cetatile revoltate, ncercnd sa cucereasca fara succes, spre beneficiu persan, cetatea nesupusa
Naxosului, Aristagoras, pentru asi masca esecul, agita spiritele n Milet si n alte cetati, multe dintre ele conduse de r
tiranice,proclamndisonomia,nlaturnduipetirani,"peuniigonindui,pealtiitrimitnduincetatilelordebastina"(H
V,37).Dar noua formula de conducere, prin magistrati si prin cetateni, presupunenlaturareadominatieipersane
ca, n cursul iernii 499/498, cnd nca persii nu apucasera sa riposteze, Aristagoras pleaca la Sparta pentru a cere
RefuzulclaralregeluispartanCleomenesindreaptaapoipasiispreAtenacareifurnizeaza20devase(Herodot,V,
caresevoradauga5corabiialeeretrienilor.In498ionieniirecuceresc,cusprijinulgrecilordepecontinent,Sardes
putin citadela), prilej cu care l incendiaza, dnd foc si sanctuarului zeitei Cibele. Evenimentul ar putea explica s
comportamentpersandin

timpul represaliilor viitoare si n cazul incendierii Atenei din 480. Persii riposteaza si supun Efesul, moment n care
atenienesieretrieneseretrag.In497DariussireinstaureazadominatianHellespont,nnumai5zile, ne spune Hero
117),apoinTroadasiPropontida.nvinsinprimafazadecarieni,persiiiatragdepartealor,nvremeceAristagoras
Miletsiesteucisnluptelempotrivatracilor,n494arelocconfruntareanavaladinInsulaLade,dinfataMiletului,und
opunfloteipersane(acareidimensiune,desiexageratadeHerodotcareamintestede600devase,eratotusiconsid
numai353denavedinChios,Lemnos,LesbossiSamos.DiplomatialuiDariusreusestesarupaaliantarevoltatilor,est
samienilorcareseretrag,fiindapoiurmatideceidinLesbossioparteaionienilor.RamasdoarcualiatiidinChios,
asediat att pe mare, ct si pe uscat si este nevoit sa se predea n toamna anului 494.Represaliile persane sunt n
dure,populatiafiinddeportata,femeilesicopiiitransformatinsclavi,iaropartedinbarbati,carenuiauurmatnsclav
ucisi. Cel mai crud episod se petrece, cum era de asteptat, la Milet, n 492, din ordinul Marelui Rege, Mardonios d
masurareateritoriuluicetatilor,reluareaplatiitributuluisistabilireadeacordurijuridicecucetatilegrecesti.De
suntluateoseriedemasurinspirituldemocratizariivietiiinterneaacestora(Herodot,VI,43).Aceastapoliticapacifis
Mardonios continua de fapt linia antecesorului sau, Artaphernes, de a reda grecilor "legile lor", chiar daca n unel
(Chios,Samos,Lampsacos)sepastrauregimurideconduceretiranice.
Linistirea zonelor de margine ale imperiului depinde de campaniile pe care Mardonios le va ntreprinde din
Hellespont, obtinnd supunerea Thasosului si a Macedoniei. Succesul este nsa unul limitat (Herodot vorbeste chi
esuareaacesteiexpeditiiterestresoldatecuranirea lui Mardonios de catre byrgi, VI, 45) si el trebuie dublat de o
navala.Sunttrimisisolicarecersupunereaoraselorgrecesti.Atena,SpartasiPlateearefuza,darmultedintrecetati,
care si Egina, accepta propunerea persana. Naxosul este cucerit si incendiat iar prizonierii sunt transformati n
Debarcarea persana n Eubeea (490) este nsotita de aceleasi represalii. inta principala aici este orasul
daduseajutorrevoltatilorionieni.Raspunsulatenianlacerereadeajutoraeretrienilorseconcretizeazantrimiterea
decleruchidinCalciscaresenapoiazaacasafarasafiparticipatlalupta.72

Eretriacapituleazadupaunasediude5zilesiestejefuitasiincendiata,iarlocuitoriieisuntluaticaptivi.Pentruurmato
ataculcontraAtenei,persiialegdebarcareatrupelorterestre,ncareunrolimportantlaveacavaleria,peplajadelaM
(septembrie490).ConformplanuluipersanoparteafloteiurmasaocoleascaAtica,pnanapropieredeportul
asteptepentrudebarcaresemnalelefavorabilealepartizanilorluiHippias(careinsoteapepersinsperantareven
politicenAtena,ntrunmomentncarearmataarfifostantrenatadepartedeoras,ncmpiaMaratonului).Laac
colegiulstrategilordezbateintensproblemapurtariilupteidepartedecetatealcareiadepteraMiltiade.Deaceeasipare
estesipolemarhulCallimachoscarenclinabalantavotuluipentruplecareatrupelorsiconfruntareacucavaleriap
Contingentelor ateniene li se alatura doar 600de plateeni. Batalia va consacra victoria grecilor a caror tactica de
atacul n fuga si ntarirea puternica a flancurilor, avea sa ia prin surprindere cavaleria si trupele de arcasi persan
daca "mai nainte, chiar si numele de mezi raspndea frica" printre greci (Herodot, VI, 112). Se renunta la debarc
PhaleronnpofidafaptuluicaajutorulcerutSparteinusosisencadinmotivereligioase.Lafineleacesteicampanii
puteau lauda cu luarea Cicladelor si pedepsirea Eretriei n vreme ce la Atena victoria de la Maraton este supradimen
Daca Herodot putea sa afirme n Istoriile sale ca atenienii fusesera "primii dintre toti grecii care au nfruntat inam
goana si au suportat vederea vesmntuluipersan",nveaculalFVleaIsocratesvanumiAtena,nPanegiricul
"scoalaEladei"siaparatoareacivilizatieielene.
Comportamentulpoliticateniandeduparazboiuldin490marturisesteintentiilesaledeanverguranbazinule

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

21/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Parosul este atacat datorita colaborarii cu persii, dar actiunea esueaza, iar la ntoarcere Miltiade, desi ranit, est
amendat.LaAtenaaulocostracizarialepartizanilorluiHippias(HipparchossiMegacles,apoiXanthippossiAristides).
2venituriledinmineledeargintdelaLaurion,acarorexploatare abia ncepuse, sunt puse de catre Temistocle n
organizariifloteiderazboi,n481,caurmareaamenintariipersane,esteconvocatcongresulpanelenicdelaCorintu
punbazeleuneialiante(symmachia)antipersanecencredinteazacomandaoperatiunilorSpartei.
De cealalta parte, noul rege persan Xerses I (486465) hotaraste cucerirea grecilor. Fiind la nceput de d
Xerxesaveanevoiede

victoriipentruasiconsolidaoguvernareceurmaaceleiaaunuimarecuceritor,tatalsauDariusI. ntrziata de revol


Egipt si Babilon, expeditia contra grecilor este temeinic organizata pe doua planuri. Pe de o parte, naintarea terest
GreciaprinsudulTracicisiMacedoniei(caresuntreadusesubascultare)esteasigurataprinbazedeaprovizionare
militare. Pe de alta parte, se urmareste limitarea pierderilor pe mare (nregistrate de campaniile trecute n dreptul m
Athos)princonstruireaunuicanalnPen.Calcidica.DeasemeneasuntamenajatepoduridevasepesteBosforsi
nsusi regele, nsotit de suita sa, conduce aceasta incursiune ceea ce marturiseste greutatea politica a
caracterulsauexpansionistspredeosebiredesimplelecampaniidepedepsirealeluiDariusI.
ndemnullaprudentaaloracoluluidelaDelficonsultatdegreci(ngrijoratideacestepregatiripersane)nureuse
impunapredareafaralupta.Asadar,reunitilaCorint(481)greciihotarascripostasubcomandaSparteisitrimitntrec
Termopilelor (renuntnduse la pozitii mai nordice situate n Tesalia) trupele conduse de regele Leonidas
naintarea persana spre centrul Greciei. Paralel cu aceasta flota greceasca urma sa opreasca corabiile barbarilor l
Artemision,nnordulEubeei.RezistentagreceascadelaTermopile(480)descumpanestenprimafazatrupelep
darnceadeatreiazialupteigreciisevadnconjurati.Leonidassioprestealaturipespartani,tebanisipeceidinT
trimitnd spre Sud restul armatei. Insa nfrngerea grecilor de la Termopile deschide persilor drumul spre inima
vreme ce thessalienii si beotienii trec de partea lor. Orasul Delfi este crutat, iar naintarea spre Atena este iminenta
consultarea zeilor, Temistocle ordona prin decret retragerea atenienilor din cetate fie la adapostul cetatii Troize
Artemision, fie pe corabii. Putinii aparatori care ramasesera baricadati pe Acropole sunt ucisi n momentul ocu
incendierii cetatii, ntre aliatii greci se deschid acum aprige dispute privind organizarea rezistentei. Sparta dorea amp
linieideapararenistmulCorintului,ntimpceAtena,prinvocealuiTemistocle,sustineanecesitateauneibataliinav
atragereafloteipersanendreptulinsuleiSalamina.PrinmestesugitemanevredeculiseacelasiTemistocle,temndu
dezagregareaalianteielene,trimitensecretsoli la Xerses pentru a1 nstiinta de retragerea aliatilor provocnd
ofensivaprecipitataapersilor,nghesuitenspatiulstrmtdintre74

insula Salamina si continent, corabiile persane nu pot executa manevrele de lupta necesare (Herodot, VEI,
naval din 23 septembrie 480 este agravat de decizia pripita a lui Xerses de ai decapita pe comandantii fenicien
acuzasera pe nedrept pe ionieni, subrezind astfel coeziunea armatei regale. Cel ce ramne, dupa plecarea reg
reorganizeze trupele persane, stabilindusi tabara de iarna n Tesalia, este Mardonios care l trimite pe regele maced
Alexandru,laAtenacupropuneridesupuneresidencheiereapacii.Atenieniirefuzaattacestepropuneri,ctsipec
Sparteideasuportacheltuialatrupelorcarenuluptaupentreagaperioadaarazboiului.Atenaesteatacatadinnoude
incendiata n 479. Flota ateniana se retrage la Delos n vreme ce flota persana ancorase la Samos. Apelurile a
repetateprivindtrimitereanajutoraunortrupespartanesuntnfinalsatisfacute.SubcomandaregentuluiPausanias
spartani, 35 000 de hiloti si 500 de hopliti perieci (Herodot, IX, 29) se deplaseaza n Beotia. Tatonarile si hartuielil
poalelemunteluiKiteron,undeseinstalaseragrecii,dauinitialcstigdecauzaluiMardonios,darucidereaacestuiad
demoralizeaza armata barbara. Retrasi n spatele fortificatiilor de lemn, persii sunt n final nfrnti, doar o parte a
reusestesaseretraganmarsfortatspreAsiaMica.Dincolodeimportantasamilitaraintrinseca,victoriagrecilordela
(479)capatavaloaredesimbol,anualsefacsacrificii n memoria celor cazuti, iar la fiecare patru ani aici au loc
nchinatelibertatiiEleuteria.
Flota aliata a grecilor, aflata sub comanda regelui spartan LeontychidassendreaptaspreSamoscuintentia
prelua de la persi. Raspndind vestea eliberarii tuturor grecilor, Leontychidas reuseste sa provoace dezagregarea
persanecaresevedenevoitasarenuntelaserviciilesamienilorsimilesienilor.IntimpulconfruntariidelacapulMycal
dezerteazasiionieniiprovocndnfrngereaiminentaatrupelor Marelui Rege. Dupa victorie se intentiona si distr
podurilor de vase de peste strmtori, dar, cum acestea fusesera deja rupte, spartanii se rentorc n Pelopones, iar a
ocupaSestosul.
Cauzelenfrngeriipersilor,cumultmainumerosidectgrecii,rezida,nprincipal,ncalculelegresitealeluiXe
npsihologiagresita a acestuia. Totusi evenimentele ulterioare vor arata ca acest conflicteradepartedeasefin
LuptampotrivapersilorcontinuasubegidaAteneicareproclamadeschisintentiadeaieliberapetoti
75

greciidinAsiaMicadesubdominatiepersana.acestscopsenfiinteazaaliantamaritimacunoscutasubnumele
delaDelos(478/477)alcatuitadincetatiledecoastasiinsularealeEgeeilacareAtenavaparticipancalitatedem
fondator si de "presedinte". Primul succes notabil al acestei aliante este repurtat la Eurymedon n 467 de catre a
Cimon, fiul lui Miltiade, eroul de la Maraton, n 460,nfruntea a 200 de corabii, Cimon se ndreapta spre Cipru, c
MarionulsiKitionul,nsamoartealuivancheiacapitolulvictoriilorrelativenfatapersilor.Expeditiadezastruoasad
afecteaza att pozitiile cstigate n bazinul estegeean, ct si bunele relatii ale Atenei cu aliatele sale din Liga. Se
tratative de pace cu persii, purtate n numele Atenei de Callias. Fie ca tratatul de pace sa ncheiat acum, n
discutiilesaufinalizatdoarcuunacordverbal(Theopomposconsideranfr.153si154caalfabetulioniancaresarf
laredactareadocumentuluinupatrundenAticamaidevremedeanul404),certestecaatenieniinumaitrimittrupe
si Cipru. Diodor precizeaza ca pacea asanumita a lui Callias stipula ca "toate cetatile grecesti din Asia trebuie
autonome",persiinuaveauvoiesaseapropielaodistantamaimicadetreiziledemerspejos(ozicalare)sisesta
limitadenaintareafloteipersanepeliniaPharsaelisBosforuItracic,nceeaceiprivestepeatenieni,acestiatrebuia
abtina de a mai ataca teritorii persane. Respectat initial, acordul este rennoit n anul 423, nsa, n timpul Ra
Peloponesiac Atena intervine, n 413, n favoarea Sardesului care se revoltase mpotriva persilor. Drept raspuns
persan va ncheia o serie de trei tratate cu Sparta, ntre 412/411, ce proclama reinstaurarea dominatiei ahemen
coastaionicanschimbulajutoruluifinanciarsinaval(acestadinurmaramnnddoarlastadiuldeintentie)acordatspa
aflatinrazboicuAtena.
***

Aceste conflicte au avut consecinte importante att n ceea ce priveste viitoarele raporturi ale grecilor cu
orientala,ctsilanivelulrelatiilordininteriorullumiielene.
Victoria de la Salamina demonstrase, n opinia grecilor, superioritatea lor n fata persilor si n egala
spulberasemitulinvincibilitatiifloteiregeluipersan.Adeptaauneipoliticideegalareaprestigiuluisistatutuluispartan
vainitiaunampluprogramde76

fortificatiiparalelcunfiintareauneialiante(symmachia)cucetatiledinCicladesidecoasteleMariiEgee.
Inceeaceprivestefortificatiile,trebuiefacutaprecizareacaatenieniivorconstruitimpde35deani,ncepnd
maintiunziddeaparareaorasuluidincaramizinearseasezatepeunsocludepiatra(atestatarheologic),peolungim
km,ntregitpelaturanordicaaacropoleintimpulluiTemistoclesipelaturasudicanvremealuiCimon.Apoi,ntro
faza de constructie, vor lega orasul de mare: de mai vechiul port Phaleron si de Pireu cu cele trei porturi (Zea n
MounichianestsiKantarosnnordvest).Amplareteadeziduripermiteaorezistentandelungatancazdeatac
datoritaputinteide aprovizionare pe mare. Dupa spusele lui Tucidide, I, 93, 6, n conceptiaartizanuluiacesteicon
Temistocle,marimeasigrosimeaziduriloraveausacontribuielarespingereadusmanilor,npluspentru"paza(trebuia
nevoie de oameni putini, chiar dintre aceea care nu sunt buni la nimic altceva, caci pe ceilalti avea sai mbarce pe c

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

22/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Pireulcapataovaloaremaimaredect"orasuldesus"(Tucidide,I,93,7)fiindconsideratcaultimulpunctderezistenta
cuceririicetatii.
Paralel cu aceste preocupari si ncepnd cu anul 479, Atena fructifica situatia postbelica n care se gaseau m
aliantei din 481 de la Corint. Excesele spartanului Pausanias i mpinge pe fostii aliati sa se apropie de Atena
conducatori(CimonsiAristides)eraudestuldepopulari,cuattmaimultcuctSpartaesteadeptauneipoliticiactive
Greciacontinentala,sindeosebinPelopones,ntimpceAtenapareadispusasasiasumeresponsabilitatealuptei
eliberarea grecilor de sub autoritatea persilor. Astfel, n primavara anului 477, se ncheie n jurul Atenei, o alianta
Aristides jura "sa aiba aceiasi prieteni si aceiasi dusmani ca si ei (ionienii)", juramntul fiind pecetluit prin aruncare
blocuri de fier n mare (Aristotel, Constitutiaatemenilor, 23, 5 Plutarh, Aristides, 25,1). Flota ligii urma sa fie
prin contributia comuna a membrilor ei, stabilita per total la 460de talanti, dupa afirmatia lui Tucidide (I, 96,2).
Delosfunctioneazacaoaliantamilitaraofensivasidefensiva,darsicaunansamblupolitic(lipsittotusidecoeziune)
centru religios era sanctuarul lui Apolo de la Delos unde se pastra si tezaurul propriu. Atena este hegemon
conducerea),iarceilaltimembrisuntautonomi,votulatenianfiind,nsa,egalcucelalaliatilorgrupatintrunconsiliu.
77

StrngereafondurilorrevineAteneicareseconsiderandreptatitasaintervinancazulrefuzuluiplatiicontributieisau
desecesiune.Acesteprevederisuntdelanceputncalcate.
Sub pretexte religioase (aducerea acasa a osemintelor lui Tezeu, unificatorul Aticii), Cimon pune stapnire pe
Skyros si transforma populatia ei n sclavi, nlocuindo cu colonistimilitari atenieni numiti cleruchi. Trece apoi n Eu
sileste Carystosul sa adere la liga. Ca urmare a acestor actiuni si a asedierii Naxosului (potrivit lui Tucidide, I,
cetatealiataaservita),Thasosul,carebeneficiadeveniturileminelordinPangeeaaveaoflotaimportanta,ncearcaies
aliantan465.AbiadupadoianideconfruntariAtenalreaducelaascultare,impunnduletasienilordistrugereafortif
predareaflotei,abandonareaposesiunilordinTraciasiplatauneidespagubiriderazboi.Dupa462Atena si creste in
nAhaia,Delfi,Beotia,Argos,Megara.Apoiselanseazaimprudentncampaniimilitarenteritoriinegrecesti.Estev
expeditia din Egipt dintre 459454,extrem de costisitoare si soldata cu mari pierderi omenesti ntrun moment n care
esteantrenataalaturideMegaranconflictulmpotrivaCorintuluisiEpidaurului.n457intervinenconfruntareadintres
si focidieni, n favoarea acestora din urma, dar este nfrnta la Tanagra. Recuperarea terenului pierdut n Focida s
(maiputinnorasulTeba)vafiurmatadeexpeditianjurulPeloponesuluicndobtineaderarealaligaaAhaieisisem
pacii pe cinci ani cu Sparta, n 454 atitudinea atenienilor se modifica radical. Ca urmare a esecului din Egipt, tezau
este mutat la Atena. Din aceste moment gestionarea efectiva a tezaurului cade practic exclusiv pe seama atenieni
relatiile cu aliatii se vor nrautati mai cu seama dupa semnarea pacii lui Callias care, n opinia unora dintre memb
anulascopulexistentialalsymmachiei).ntre447446PeneletrebuiesafacafatalevoltelordinBeotia(undedoar
ramne fidela), din Eubeea, Megara (sprijinita de Corint), Sicyona si Epidaur. n urma patrunderii unei
peloponesiacenAtica,problemeledinEubeeasunttransaterapidasacumparesaodovedeascatextulepigraficr
laCalciscareseangajaastfel:"numavoiseparadeatenieniprinniciunviclesug,vorbasauact,nuvoisprijinipenim
facaoriceneregulaovoianuntaatenienilor,voiplatiatenienilortributcumamfostconvinssofac,voifictmaimultpo
maibunsifidelaliat"(MeiggsLewis,GHInr.78

52). Cum Sparta nu insista pentru moment n actiunile sale din Atica, se ncheie o pace pe treizeci de ani n an
(Tucidide,I,115).ReprimareaviolentaancercarilordeiesiredinligacontinuasincazulSamosului(membrafond
dinanul440(cele8lunideluptaaucostatAtenantreagacontributiepeanulncursplus1404talantidinveniturilep
Deceniul6alsecoluluialVleaestemarcatsidencercaridereoganizareaLigiidelioatice.n447decretulluiClein
I3,34)stabileasarcinaexclusivaaAteneideastrngecontributia(acareiplatasefaceanmartieaprilie,laMarileD
de a alcatui consiliul, trimitnd magistrati si inspectori atenieni n cetatile membre. Sunt stabilite patru zone de perce
taxelor:lonia,Insulele,TraciasiHellespontul,lacareseadaugaoacinceazonaCaria.Camnaceeasiperioadadec
Clearhosimpuneafolosireamonedei,agreutatilorsiaunitatilordemasuraatenienentoatecetatilealiate.TotacumA
consolideazapozitiilepecoastaTracici(nfiintndAmfipolisn437/36),zonabogatanminedeaursilemndeconstru
de o parte, si, pe de alta parte, n Pontul Euxin (si impune controlul n Sinope unde atenienii si mpart casele si do
tiranilorPlutarh,Penele,20sistabilestecleruchiatenienilaAmissos,NymphaionsiAstacanos).Lafineleanilor
saaibarelatiicucetatidinInsulaSicilia(Segeste,Rhegion,Leontinoi).
Aceasta politica de anvergura pare sa aiba doua mari componente. Una este data de aspectul comercial al m
luatedeClearchossideconsecinteleacestora.Savorbitdeun"imperiumaritimcomercial"atenian,darunificaream
sicomensurareaschimburilorparelegatamaidegrabadoardeactivitateacaresedesfasoaranPireusinueste
o politica sustinuta la nivelul relatiilor comerciale dintre celelalte cetati membre ntre ele n plus Antichitatea cla
cunoasteexistenta unei (sau a unor) conceptii economice nchegate. A doua componenta rezulta din masurile po
juridice.Atenasustineregimuriledemocratice(fiindchiarexportatoarededemocratieTucidide,, 37, 1) din cetatile
instituie magistrati temporari care supravegheaza aplicarea decretelor, protejarea atenienilor sau a strainilor care
privilejiiacordatedeAtena.Pentrufiecarevictimaatenianasepercepeaoamendade4talanti.Cleruchiicolonizatin
membrebeneficiazadedistributiilocaledepamntcupastrareacetatenieiatenienesideaceeasidetribunaleproprii.C
exercitatdeAtenaseraporta

lapropriiieicetatenisilaoptiuneapoliticiiexterneaaliatilorcarearfipututafectahegemoniasanliga,astfelcanuse
vorbi nici de existenta unui "imperiu teritorial" atenian. Coalitia maritima va lupta cu sorti de izbnda schimbatori n R
Peloponesiac,pierdereaacestuiadinurmaechivalndcuobligativitatea(impusadespartani)deadesfiintaligananul
2.RazboiulPeloponesiac

Aldoileamareconflictncareaufostantrenatecetatilegrecesti,dedataaceastantreele,afostRazboiulPelopo
Lumea greaca cunoscuse apogeul n momentul izbucnirii acestui conflict. Atena si definitivase democratia, mai mult
"sustinea"cusuccessinaltecetati,dacaestesadamcrezarespuselorluiPericlepringrijaluiTucidideSparta ncreme
regimul sau oligarhic, desi corpul de cetateni spartan nu este nicidecum static, chiar pare ca "se primeneste" avnd n
amintirea de catre Xenofon a acelor neodamodeis (noii cetateni) si hypomeiones (inferiorii) n evenimentele tulburi d
397.Protagonistealeunuiconflictcaresevantindepemaibinedeunsfertdeveac,celedouacetatinuvormaifilafellafi
npofidarevenirilordinpunctdevedereeconomicsiarefaceriiuneioarecarestabilitatiinternearegimuluipolitic.Nuim
adevaratca,datoritacalitatiilorde conducatoare ale unor aliante de cetati (Sparta ca lider al Ligii Peloponesiace, iar A
hegemonalLigiimaritimedelaDelos),conflictulatenianospartanestedefaptunconflictntredoua"blocuripoliticomilitare".
Cele mai importante informatii privind acest razboi le obtinem de la istoricul Tucidide care n lucrarea sa despre
PeloponesiacoferaanalizapertinentaaprimilordouazecideaniaiconflictuluipecareXenofonncartileIsiaa
continuapnalafinal.Datedesprepersonalitatileimplicatenacesteconflictmaraton,deofacturamaimultmorala,sioare
ordinsecundar,datafiindperioadalorderedactare(secolulalleap. H.) se pot gasi la Plutarh (n biografiile unor
marcantealeepocii:Penele,Nicias,Alcibiade,Lisandru).MaiputinnumeroasesuntinformatiileoferitedeAristotelnlucr
Statulatenienilor(sauConstitutiaateniana)sidePseudoXenofon,Statulatenienilor(sauPamfletulbatnnuluioligarh).
80

Tucidideinsistapelargasupracauzelorgeneralesubliniindrivalitateadintreceledoualigi:LigaPeloponesiaca
maritimadelaDelos.Participantlaacesteevenimente,Tucidideopereazaclardistinctiantreacestecauzedeordinge
altele particulare precum si fata de simplele pretexte, n cea de pe urma categorie ar intra o serie de conflicte
aliatiaiSpartei.
Astfeln435.H.Epidamnosul,colonieaCorcyreicereajutoracesteianlegaturacuinvaziilebarbarilordinmp
aliatiaioligarhilor de curnd rasturnati de la putere. Interese politice si comercialeompiedicapeCorcyra,care

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

23/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

acea data tot un regim oligarhic, sa intervina, n acest moment Epidamnosul apeleaza la Corint, metropola a C
CorcyreieniiasediazaEpidamnosulsireusescsanfrngasiflotacorintianatrimisanajutor.Contraataculcorintianca
sasedesfasoarevadeterminacetateaCorcyrasacearaajutorAtenein anul 433. Se destrama astfel pacea de trei
anicarefusesestabilitantreatenienisicorintieni(membriiaiLigiiPeloponesiace),iarbatalianavaladelaSibotedin
anvadacstigdecauza,pemoment,CorcyreisiAtenei,chiardacaaceastadinurmanudistruge,desiavuseseocaz
corintiana.naceeasiperioadarelatiiledintreAtenasiMegara(aliataaSpartei)senrautatescdatoritamasuriloreco
luatedePericle.Estevorbadedouadecrete:unulcarehotaraconfiscareamarfurilormegarienedejaexistentepepiete
dinratiunireligioase,iarceldealdoileacareintreziceanegustorilormegarienisamaipatrundanAtica.Infine,unultim
alconflictuluispartanoatenianlconstituieafacereaPotideei.n432.H.Potideea,colonieaCorintului,darmembra
delaDelos,estenevoitasacearaiesireadinLigalainstigarearegeluimacedonean,Perdiccas.Atenariposteazasioob
si darme zidurile, conflictul, inevitabil, implica deopotriva interventia corintienilor si a atenienilor. Ambasadele trim
Sparta la Atena indica faptul ca spartanii nu erau nca pregatiti sa intre n conflictul care deja ncepuse. Cum dem
diplomaticenusevorncheiacuunrezultatpozitivrazboiulvancepeefectivnprimavaraanului431.H.sivacunoas
marietape.

I.Primaetapa431421.H.razboiulluiArchidamos

ntre431427au loc cele dinti cpnfruntari pe uscat. Prima atacata este mai vechea aliata a Atenei, Plateea, d
cetateaTebei,asociataaLigiiPeloponesiace.Ataculesterespinsdepopulatiaplateeana,maimultchiar,prizonieriiteb
ucisifaraasemaincercanegociericuTeba.InacestmomentSpartavapornisaataceAtica.Atenariposteaza,Pericle
practica strategia "zidurilor lungi" invitnd locuitorii de la tara sa se retraga n oras. Din pacate, acum izbucneste n c
epidemie (provocata probabil de un virus adus de o corabie egipteana) generatoare de pierderi masive si de nem
generalenurmacaroraPericleestedestituit,n429Pericle este reales strateg, dar moare curnd. Reculul
este imediat. Totusi, strategii reusesc sa nfrnga la Naupactos, gratie lui Phormion, trupele corintiene, n vreme ce
trebuie sa faca fata asediului regelui spartan Archidamos. Dupa doi ani, n 427,Plateea cade prada spartanilor si, n
promisiuniloruneijudecati drepte, cei ramasi n viata (cea 200)sunt masacrati, n amintirea tebanilor ucisi cu
Cetatea este distrusa din temelii, iar solul este cedat Tebei. O puternica lovitura este data Atenei prin revolta cetatii
(principalul oras al Ilei Lesbos),care,n428,ncearca fara succes (chiar face apel la Sparta) sa iasa din Liga deli
Locuitorii din Myttilene sunt nfrnti, iar solul cetatii este mpartit colonistilor atenienicleruchilor. n aceste conditii
(protagonistiipeplaninternerau Cleon, cu o pozitie mai radicala, Dernostene, si, ulterior, se va remarca Nicias, cu
pacifiste)decidencercuireaPeloponesuluisiatacareaunorzonedecoastavestice(sencercasaseajungadinnou,p
najutorulCorcyrei,prinocolireasudicaaPeloponesului):flotacondusadeDernostenefaceoescalalaPylos
fortificaiarspartaniitrimisinajutorulPylosuluisuntluatiprizonierisitinutinInsulaSfacteria.Sencearcasantajulschimb
prizonieri.Spartapropunencheiereapacii,darAtena(maisigurapeeadinpricinademonstratiilornavaledinjurulSfa
refuza.DupaceatenieniipierdcontrolulasupraBeotiei(luptadelaDelion),Spartasehotaraste(424)saatace
ul, unul din punctele de aprovizionare cu lemn si alte materiale de razboi ale rivalei sale si totodata colonie aten
Tracia.GeneralulBrasidasorganizeazaunmarsfortatpnanTracia,cuovitezacare ia prin surprindere logistica at
StrategulTucidide(istoricul)
82

nureusestsaajungalatimppentruaparareaAmfipolisuluisiesteexilat(seretragesincepesascrieistoriaacestuic
n422CleonmoaresubzidurileAmphipolisului,ncercndzadarnicsa1recucerreasca,darsispartaniilpierdpeBr
Seceredeambelepartipacea.
Cele doua strategii planuite n debutul operatiunilor adusesera cetatilor combatante n egala masura pierderi.
planuisesaducaunrazboi de uzura al inamicului, concetatenii sai, aprovizionati pe mare, fiind feriti la adapostul "z
lungi".InvremeaaceastaSpartaconcepuseostrategiedeinvadarecontinuaaspatiuluiruralalAticiisideprovocarea
multor pierderi adversarei sale. Cu toate acestea, ntre 427422 nu au existat dect cinci asemenea invazii spartane
agraraa Aticii: 431. 430 cea mai lunga, de 40de zile, 428, 427 cea mai violenta, 425 de scurta durata ca ur
evenimentelormilitaredelaPylos.Astfelcaogorulaticesteaproapenpermanentacultivat.Oricum,lacapatulazece
lupte,ambeletabere,obosite,suntnclinatesacearapace.n421pacea,asanumitaaluiNicias,sencheiapeoperio
50de ani cu revenirea la statutul dinainte de razboi: teritoriile cucerite si prizonierii trebuiau sa fie restituiti de catre
tabere,seprevedeaccesullibernsanctuarelepanelenice,cugarantareaindependenteisanctuaruluidelaDelfi.
.Adouaetapa:421404.H.

nperioadaimediaturmatoare,421416,conditiilepaciinusuntrespectatedeniciunadinparti,maimult,Corintu
TebasiMegara(toatealiatealeSpartei)refuzasasemnezeacesttratat.PescenapoliticaatenianasifaceaparitiaAlc
nepot al lui Pericle si elev al lui Socrate, care promoveaza o politica violenta, de reluare a ostilitatilor, n consecint
initiata o strategie de alianta cu Argosul pentru a dezintegraLigaPeloponesiaca,Operatiunilesedesfasoaran
spartanii obtin o mare victorie la Mantineea, n august 418.n416locuitorilordinInsulaMelosliseimpune,decatre
intrareanLigamaritima,dar,caurmarearefuzuluilor,suntmasacrati.Atenavoteaza,npofidaopozitieiluiNicias,plec
expeditiacostisitoaredinSicilia,ntre415413,pretextndcaoferaajutorlachemareacetatiiSegeste,atacatalarn
deSelinontesideSiracuza.Dupaperioadatiraniilor,ainfluenteisihegemonieisiracuzaneInsulaSiciliatreceaprintroser

modificari de regimuri politice. Este vorba, n principal, de instaurarea unor regimuri democratice si resorbirea unor c
interne ntre vechii cetateni si mercenarii carei sprijinisera pe tirani si care primisera n schimb drepturi civice.
Siracuzanurenuntaselapretentiilesalehegemonice,deaceeaataculdinanul416asupraSegesteivaprilejui
spirituluibelicospentruAlcibiade.Inajunulplecarii,statuiledelaraspntiialezeuluiHermessuntmutilatefacutraspu
Alcibiade(carereusisesaridiceancorandrumulsauspreSicilia,ncalitatedecomandantalaturideNiciassiLam
esterechematnpatrie,darfugesiseretragelaSpartaundedivulgaopartedinpregatirilemilitare ale Atenei. El sfa
Sparta sa ocupe colina Deceleia din apropierea Atenei pentru a dobndi un important punct strategic n Atica totoda
pierdutedeatenienimineledeargintdelaLaurion.
Expeditia din Sicilia se dovedeste a fi un mare dezastru. Incapacitatea lui Nicias de a profita de victoriile
repurtateasupraSiracuzei,ezitarilesalederetragereatuncicndncamaiputeasaofacansigurantapermitSparte
n ajutorul siracuzanilor si corabiilor acestora din urma (echipate cu o prora de tip corintian cu care vor
ateniene,Tucidide,34,5si36,25)sarastoarnecomplet situatia n perioada august 414august 413
ntreagaarmatarivala.Conducatoriiatenieni,NiciassiDemostenecaresosisemaitrziunSicilia,suntexecutati,iar
fietransformatinsclavi,fieucisi.Consecinteleacestuidezastrusuntimportante,Atenapierdecea50000deoamen
care12000deatenienisimaimultde200devase.
Se impunea refacerea flotei, dar resursele erau mai mult dect insuficiente. Este nevoie sa se apeleze la fo
rezervade1000detalanticonstituitdePericlelanceputulrazboiuluintimpcestrngereacontributieimembrilorLig
atice este aproape imposibila din cauza revoltei acestora si a ncercarii de a iesi din alianta. Cetatile din Ioniatree
Spartei (acum aliata a statului persan ca urmare a efortului diplomatic al lui Alcibiade) care preia, n vara anul
controlulasupracoastelorAsieiMicicolaborndcusatrapiipersani.DesiAtenariposteazafolosindusibazanavalape
ocreasenSamos,reusestesasimaipastrezedoarLesbosul,restulcaznd,inclusivRodosul,nminilespartanilor
laaceastadatadeAlcibiade.Dificultatileatenienilorsenmultesccaurmareacrizeipoliticedininterior.Acum

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

24/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

(411)arelocnAtenaolovituradestatcareprovoacarasturnarearegimuluidemocraticsireinstaurarearegimuluiolig
celor400.Vecheaconstitutieesteabolita,indemnizatiile(mistho)suntdesfiintate, mai ales pentru judecatori, iar put
cetateestencredintataunuisfatalcatuitdin400demembrialesiastfel:5cetatenialegeau100demembricarelarndul
cooptaualti300.Estenfiintataonouaadunareapoporuluialcatuiadin5000depersoane,adunarepecarenoulsfat
ntruni"atuncicndvagasidecuviinta"(dealtfel,aceastanuvafinicicndreunita).Noulregimnureusestesaobtinanici
persilor, nici sa ncheie pacea cu Sparta, n interiorul celor 400 se nasc divergente de opinie, pe de o parte, exista g
concentratanjurulluiTheramenescaredoreancredintareaputeriicelor5000sirefuzausatradezeintereseleAtenei,pe
parte,ceainfluentatadePeisandros,AntiphonsiPhrynichoscareeraugatasaplateascaoricepretpentruasementinela
La finele verii lui 411 cei 400 cedeaza puterea celor 5000 ca urmare a presiunilor hoplitilor, iar perioada imediat urmat
caracterizeazaprinefortulAteneidearevenilaunregimdemocratic.Vechiiprotagonistisausimplipartizaniairegimuluio
suntfieasasinati(cazulluiPhrynichos),fiecondamnatifarajudecatalamoartesauexilcupierdereadrepturilor
DupadezastrulmilitardinEubeea,Alcibiadeserentoarceacasasireorganizeazarezistentanavala.Deasemenea,
pinii",spresudulTracieisiPont,esterestabilitprinvictoriileatenienelaKynossema,AbydossiCyzic.Ultimavictorien
Atenei(cuunefortmilitardeosebitsuntnrolatichiarsimeteciinschimbulpromisiuniideacordareacetateniei)estece
Arginuse(406),dar,dinpacate,numarulmaredenaufragiatiatenieni,rezultatidinaceastalupta,estecapuldeacuzare
condamnarea generalilor victoriosi ntorsi n Atica. Pe fondul acestor intransigente si tulburari interne, Sparta
Lisandru,dreptcomandantalflotei),ajutatadeflotapersana(aregeluiCiruscelMic),reusestesacstigecontrolulHellespont
victoriadelaAigosPotamos(405).Faraputintaalimentariipemare,cuunteritoriuagrardevastat,cuunsistemdealiante
nefunctional si situatie interna tulbure, Atena este nevoita sa ncheie pacea n 404 n conditii extrem de dezavantajoa
obligatasasidarmezidurile,mclusivdinjurulPireului,sarenuntelaflotaderazboi,pastrndusidoar

12vasedecomert(defaptaceastaechivalacudestramarealigiimaritime),sacedezeprizonierii,sapredeaexilatii,
de prieteni doar pe cei ai spartanilor, "sa urmeze pe lacedemonieni pe uscat si pe mare oriunde iar conduce" (X
Hellenicele, , 2, 20). Sparta si instaura garnizoane militare n toate cetatile cucerite, conduse de harmostoi,
instaurareaunorregimurioligarhice(Diodor,XIV,10,11),iarhegemoniasa(asiguratasiprinplataunuitributanualde
talanti)estesustinutadestatulpersan.
Analiza evenimentelor care se vor petrece dupa capitularea Atenei impune distinctia ntre consecintele imedi
acestei ndelungi perioade de confruntari militare si cele care apar pe o perioada mai marede timp, marcnd pract
primajumatateasecoluluialIVlea.nceeaceprivesteconsecinteleimediate,trebuiespusca,peplanextern,Atena
pozitiasadehegemonallumiiegeene,nfavoareaSpartei,nvremecepeplaninternfacefataunornoimodificarid
politic, n martieaprilie 404 cu sprijinul direct al spartanului Lisandru se instituie asanumitul regim al celor
Excesele acestora nsa vor pecetluisoartaacestuiregimtiranic,democratiiexilatiserentorcnPhyle, apoi se for
rada Pireului sub conducerea lui Trasybulos. Tiranii sunt alungati, iar n Atena functionau practic trei grupari politice
democratilor din Pireu, tiranii refugiati si fortificati la Eleusis si oligarhii moderati cei ramasi n cetate. Regele Pa
intervine n favoarea instaurarii democratiei la Atena, augustseptembrie 403, si a mpacarii taberelor politice. Din p
vedere economic, imediat dupa razboi se face simtita n ambele tabere o criza agrara, dar este vorba de o
durata totusi, la fel ca si fenomenul de migrare a populatiei catre spatiul urban, resimtit imediat dupa razboi, de exem
Atena,undestatulvatrebuisasustinaprinfondurispeciale(misthoi)pesaraci.
Petermenndelungatconditiilederazboiprelungitauprilejuitimportantetransformarialearmatei:apelullame
expeditii de lunga durata si la distante mari, modificari ale tehnicii militare si tacticii de lupta (se renunta la falanga
favoarea celei usor narmate, mai mobila, au loc specializari ale tehnicii de asediu, se generalizeaza
merceneriatului). Lumea greaca va cunoaste pulverizarea valorilor comune civice, tot mai des se apeleaza la su
acordatedeparticulari,paralelcuconturareaunorcarierepublice(militarpolitice)individuale(cazulluiCleon,Alcibia
atenieni,Lisandrula86

spartani).Dinpunctdevederesocialaulocimportantemutatii:unmarenumardeprizonieriderazboialeg,caapatr
caledesupravietuireulterioara,nafaravaloriloragrarealecetatiilordeoriginemaialesncazulAtenei,iarpeplan
istoriografia moderna vorbeste de nlocuirea lui homo politicus din secolul la Vlea cu homo oecumenicus,
asadar, catre activitatile lucrative. Sub aspect politicomilitar se redeschide problema raporturilor dintre lumea gre
statul ahemenid, iar n ceea ce priveste relatiile dintre diferitele poeisun grecesti se instituie o situatie de razbo
permanentnprimajumatateasec.alFVlea.H.,prilejuindcucerirealordecatremacedoneni.
3.Crizapolisuluigrecsiconflictelentrecetatilegrecestinsec.IV.H.

A.Crizapolisuluigrec
UrmarileRazboiuluiPeloponesiacsaufacutsimtiteattnplanintern,ctsincelextern,celputinnprimajum
secoluluiIV.H.Aceastaperioadasaimpuscaunadeprofundacrizacareaatinstoateaspectelevietiisocialecono
politice si care sa soldat cu disparitia polisului ca forma de stat. Lupta pentru hegemonie dintre Atena si Sparta a
ntreagaElada,provocnd"atteanenorociri(....),cumnusaumaintmplataltelentrunspatiuegaldetimp.Cacini
attea cetati cucerite nau fost prefacute n ruine, (....) niciodata attia oameni exilati si att macel, fie din cauza a
razboiului, fie din a revoltelor" scria Tucidide, unul din martorii acelor timpuri (Razboiul Peloponesiac, I, 23, 13).
echilibrul sistemului autarhic al polisului, care intra ntro adnca criza. Astfel, aproape tot teritoriul agricol din Atica
pustiit, iar cea mai mare parte din cultivatori si parasesc loturile, n lipsa mijloacelor necesare de munca, n aceste
asistamlaconcentrareaproprietatilorfunciare(cumparareapamntuluipepretdenimicdelafamiliilesaracite)nmin
grup limitat de cetateni avuti, in special n zonele agricole, cum ar fi Tesalia, Beotia, Sparta. Acapararea
Spartaafostacceleratadeolege(promulgatadeuneforcunumeleEpitadeus)privinddreptuldetestaresidonare
H.),carepracticlegalizanstrainareaacestuia,transformnduipefostiiproprietarinhipomeioni (cea mai joasa ca
decetateni)sipulverizndnritmgalopantsocietatea"egalilor",carenprimajumatateasec.TV.H.afostredusa
depersoane,iarnadouajumatatela1000.nPolitica(,6,1011),Aristotelremarcaaceastastaredefapt,

mentionnd ca "Pamntul (n Sparta) este n mna ctorva indivizi..pe lnga aceasta doua cincimi ale pamntul
concentrate n minile femeilor", n Tesalia se consolideaza o noua categorie sociala, cea a noii aristocratii fu
Specializarea pe culturi mai intensive, cum ar fi vita de vie, pomi fructiferi, a contribuit la cresterea puterii econo
acesteia. Xenofon (Istoria Greciei, VI, 4, 29)ne face cunoscut cazul lui lason, unul din cei nou mproprietariti, care s
pentrutempluldelaDelfi1000deboi,10.000oisialtevitentrosinguratransa.
Pauperizareaaccentuataapopulatieiadeterminatscadereamiciiproductiimestesugarestisiavolumuluitranz
comerciale. Fenomenul este cauzat si de concurenta marilor ateliere, care au aparut ca urmare a cresterii minii de
ieftine.Astfel,natelieruldescuturialluiLisiasmunceau120desclavi,iarnateliereledearmurariealetataluiluiDemo
63 de sclavi. Se pare ca si statul a folosit munca persoaneloraservitendefavoareacelorlibere,nspeciallacon
asacumreiesedininscriptii(ex.:Erehteionul,acaruiconstructiesaterminatn407.H.,sanctuareleDemetreisiPer
de la Eleusis) .Astfel, pauperizarea a atras dupa sine diminuarea treptata a categoriilor de mijloc (proprietari mici si
mestesugari)si,respectiv,aroluluipecare1aveauneconomie,nfavoareamunciisclavilor,folositi,dealtfel,
DintrocomediealuiAristofan,"Plutus",rezultacanegotulcusclaviluaseamploare.LantrebareaZeiteisaraciei:
aveavei tu roe/?"(pentru muncile cmpului, pentru constructia de vase etc n.n.), Plutus, Zeul bogatiei, raspund
Doamne,ivoicumparapeparale..JOvenidinTesalia,vreunuldinceicetraiescdinnegotulcusclavi"(Aristofan,
522)
Paralelcuprocesuldesaracireaccentuataapopulatieiderndarelocmbogatireafabuloasaaunornaltifunc
regi,efori,geronti,navarhi,harmosti(deex.:averealuiDiotimos,strategnanul338,erade40detalanti,ceaalui
de50detalanti,iardespreIscomachossestiacaare70detalanti).Surseledembogatireseconstituiedinprazi
tezaureletemplelorsiaoraselorjefuite,subsidiileprimitedelapersisisecompundinmonede(inclusivdareicii,care

monedadecirculatiecurenta),bijuterii(deex.Lisandruafostnsotitsprecasadeunsirlungdecarencarcatecucu

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

25/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

monedadecirculatiecurenta),bijuterii(deex.Lisandruafostnsotitsprecasadeunsirlungdecarencarcatecucu
aur), vase de cult si statui votivedin metale pretioase (de ex: vasele de aur si statuile zeitei Nika din Parthenon
topite). Folosite abil, aceste fonduri banesti au fost plasate n diverse tranzactii comerciale si afaceri camataresti, a
proprietarilorveniturifabuloasedinspeculacugru,materiiprime(nspecial,fier)saupamnt.Nusemaiiaumasur
stabilireapreturilor

maxime,nicipentruverificareasistemuluidemasuri,ceeacepermitespeculantilorsacreezeartificialsituatiidecriza,comp
dupaLisip,cuceceledeasediu.Acestasustineca"..intereselelorsuntcutotulcontrariiintereselorcelorlalti.Eisemb
dincaleafaraatuncicnd,aflnddesprevreonenorocireastatului,urcapretullagrne.Attaplacereleprocuraneno
voastre,nctuneoriafladespreelenainteatuturor,iaralteorilescornescchiarei,bacanisaunecatcorabiilenPon
spartaniiaupusmnapeelelaiesireadinHellespont,bacaporturilesuntblocate,bacaarmistitiulvafirupt.sitocmaiatun
pierelumeadupagrne,eivileiaudelagurafinumaivorsalevnda,pentrucanicinoisanumaidiscutamlaprets
fericiti ca le putem cumpara orict de scumpe ar fi... Uneori, chiar n aceeasi zi, ajung sa vnda cu o drahma mai s
(Cuvntarempotrivanegustorilordecereale(1216).nacesteconditiinuestedemirareascensiuneaunorindivizi,delac
joasa conditie sociala la prosperi oameni de afacere, detinatori de "banci", cum ar fi cazul lui PasiondinAtena,fostsc
Formion.
Amplificareacirculatieimonetare,nspecialamonedeideaur(dareici),adeterminatorelativainflatie,marcatadesc
raportului dintre pretul aurului si al argintului. De altfel, trebuie mentionat faptul ca nu toate averile au fost plasate n
productive,omarepartefiinddestinatedistractiilor(banchete,ntretinereacurtezanelor)siachizitionariibijuteriilor.In
c),Platonprezintaexempluunuimodtipicdeviataparazitara:"Traiesteacestomzidezi,satisfacndusioricedorintace
prinminte:cndpetreceaducndusiflautiste,cndbeaapasifaceocuradetamaduirempotrivaobezitatii,cndfacetot
exercitii fizice, cnd zace lenes, strain de orice fel de preocupari, cnd, dintro data ncepe sa se dea drept savant."
discrepantesocialetransparsinunadincomediileluiAristofan,.Adunareafemeilor",care,dincauzasituatieiexistent
sapunamnapeputere,pentruca"sanufiepelumebogatsisarac,unulsaaibaunogorcttoatezilele,iarcelalaltsa
niciunpeticpentrumormnt,unulsafieservitdeogloatadesclavi,iarcelalaltsanuaibanicimacaruncopilandrucasluga
Luxul, traiul obedient, desfrul celor bogati au dus la alterarea valorilor morale si estetice ale grecilor, dezvolt
anumeindividualism.Schimbarilegravepetrecutelanivelulmentalitatiisereflectantendintadeaplasaintereseleind
deasupracelorcolective.Nerespectareatraditiilorsialegilorsacresuntcapetede

acuzarencazulunorprocesefaimoasedeasebie,caroraleaucazutvictimeAlcibiade,Socrate.
Pierderea simtului civic, a starii de armonie dintre cetatenii unui polis au dat nastere unor fenome
cosmopolitismul(=cetateanallumii)simercenariatul(nrolareagrecilornarmatelealtortari,cumarfideex.ceaaEg
Se rupe legatura dintre stat si cetatean. Unul din exemple este sistarea constructiilor publice, din lipsa de resurs
asiguraulocuridemuncapentruunsirdepersoane.Eraevidentfaptulcapolis\i\numaieracapabilsafacafataaceste
de criza, epuizndusi toate mijloacele de redresare. In aceste conditii, reactiile n plan social nu au ntrziat sa apa
impunea cu stringenta o schimbare a structurilor politice si nlocuirea lor cu o alta forma de guvernare,
masuriconcrete,sadepaseascadificultatilecucareseconfruntalumeagreaca.
Aufostpropuseunsirdesolutii,toateutopice,dealtfel,pentruiesireadincriza.Acesteaseregasescnscrierilet
la Xenofon, Isocrate, Lisias, Platon, Aristotel s.a. Pornind de la remparirea pamntului si iertarea datoriilor, transfo
societatii n una comunitara, egalizarea n drepturi a femeilor si barbatilor (Aristofan Adunarea femeilor",
elaborareaunorconstitutiiutopice,cumarficeaaluiPhalesdinCalchedon,carepornestedelaideeaegalitatiideavere
Aristotel,Phales considera ca "bazele oricarui stat sunt egalitatea de avere si egalitatea de educatie"(Poto'ca,
ceeaceprivesteproductia,aceastaurmeazasafiempartitadestatcetatenilornmodegalitar.Unaltmodeldeconstitut
elaboratdePlaton.
Lucrurile nu sau oprit numai la elaborari teoretice, criza sec. IV genernd un sir de conflicte sociale.
Republica(423a),definestefoarteclaraceastasituatie:"Orictdemicarfi,fiecaredinele(polisurilen.n.)
doua state, care se dusmanesc ntre sine: unul al saracilor, celalalt al bogatilor, si n acestea amndoua sunt
multe", n Istoria Greciei (III, 3, 5, 11\ Xenofon aminteste despre complotul lui Cinadon din Sparta (a. 397
mpotrivamarilor proprietarilor funciari. "Cei care urzeau complotul stiau ca planurile lor corespund cu sperantele
Motilor,neaoddamilor,hipomeionilorsiperiecilor".Desicruntreprimata,revoltaluiCinadonoferaoimaginegenerala
situatia sociala tensionata nu numai n Sparta, ci si n alte regiuni ale Greciei. Se pare ca doar n cazul Atenei s
evitarea unor confruntari deschise, prin restabilirea sistemului de recompense si compensatii sociale. Din anul
propunerealui
90

Argireus, sa reintrodus retribuirea pentru frecventarea adunarilor poporului (initial l obol, iar mai trziu 2
contribuit,ntrunfel,ladetensionareasituatiei.
Stareageneraladecrizaesteamplificatasideconflicteledintre/o/wurilegrecesti,agravatedeprezentagarniz
spartane.
Trebuiagasitaosolutiepentruapunecapatrazboaielorfratricide,iaracestlucruseputeafacenumaiprinunirea
n jurul unei idei comune. Problema unitatii elenice o regasim mult mai nainte, la diversi autori, printre care Herodo
insista asupra trasaturilor comune de limba, religie, de civilizatie care unesc pe toti grecii, n tragedia Persii
anul472),EschilmentioneazacavictoriaafostasigurataprinmuncantregiiGrecii.
Tendintadeunireagrecilorseregaseste,partial,nrationamentulcreariiligilor,fiecaestevorbadeLigadelio
fie de cea peloponesiaca. Dar politica de dominare a Atenei, n primul caz, si a Spartei, n cel deal doilea, a
tendintecentrifuge,careaudusladestramarealor.
InconditiilesecolulIV.H.,necesitateauniriilumiihelenicesefaceatotmaidesinvocata,discutiilepurtnduset
problemei privind forta sau autoritatea capabila realizarii acestui ideal. Printre solutiile propuse se numara si id
Platon,carevedeamisiuneaAteneinluptampotrivaSparteisimpotrivabarbarilor,ncazuldefata,imperiulpersan.
Un alt gnditor al timpului, mult mai realist n demersurile sale, Isocrate, mpartaseste acelasi ideal concilierea
(paceacuoricepret)si unirea lor sub egida unui conducator. Argumentndusi aversiunea fata de persi, care de la natu
facutipentruafisclavi,Isocrateinsistapeideeaopozitieidintregrecisipersi,dintrecivilizatiesibarbarie,princaresar
nceperea razboiului mpotriva Marelui Rege. Se urmarea, astfel, lichidarea despotismului persan n Asia si eliberarea o
grecestidinaceastazonanunultimulrndsedoreambogatireagrecilorprincucerireaAsiei(Panegiric,133134).
problemagasiriiuneifortecapabilesarealizezeacestobiectiv,Isocrateajunge,nceledinurma,laconcluziacaniciunadin
grecesti nu este capabila sasi asume misiunea de hegemon n procesul de unificare a lumii grecesti. Solutia va fi g
afaraGreciei,npersoanaluiFilip,regeleMacedoniei.

B.ConflictelentrecetatilegrecestinsecolulalIVlea

Secolul al IVlea cunoaste n prima sa jumatate o perioada marcata de consecintele Razboiului Peloponesiac.
distingetreimarietape:a)din404pnan371hegemoniaSpartei,victorioasaasupraAtenei,prezinta o evolutie si
depinznd de raporturile cu Persia si ingerintaahemenidanrelatiiledintrecetatilegrecestib)ntre371si
contolulasupraBeotiei,avndorelativapreeminentanGreciacentralanvremeceAtenasirefacusepotentialul
sisistemulaliantelorsic)perioadadepnalabataliadelaCheroneea,din338,cndMacedoniasiimpunecontrolul
po/murilorgrecesti.Dominantaacesteiprimejumatatidesecoloconstituiestareaderazboiaproapepermanentdin
greaca pe fondul efortului de definire a unor concepte politicopropagandistice, cum este cel de autonomie, n con
carecetatilecunoscacumcelmaiputinliberainitiativacaurmareaschimbarilorsuccesivederaporturideforta.
a. Instituita cu ajutor persan imediat dupa Razboiul Peloponesiac, stapnirea spartana pe coastele Asiei Mic

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

26/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

general un caracter brutal, n cea mai mare parte a cetatilor se constituie regimuri oligarhice decarhii care duc o
arbitrarasinfolosulSpartei.Foartecurndsevanastenostalgiaregimuluidedominatie"blnda"ateniana.Evolutiapr
spartanenAsiadepindedeinteresulMareluiRegenzona.RelatiilespartanopersanesetesnjurulpersonalitatiiluiL
carentretinebuneraporturicupersii,nspecialcufiulcelmicalregeluiDariusallea,CiruscelTnar.Prieteniadi
doi merge pna ntracolo nct Sparta ajunge sa i ofere lui Cirus sprijin militar n ncercarea lui din 401de a1 detr
fratelesaumaimaresimostenitorlegitimurcatpetronncadin404,ArtaxerxesalleaMnemon.Revoltalui
participa trupe de mercenari greci, este nsa nfrnta la Cunaxa (martie 401),initiatorul nsusi gasindusi sfrsitul
participanti la aceasta campanie se vad lipsiti de conducator n mijlocul unui imperiu ostil si sunt nevoiti sa se org
singuripedrumuldentoarcerenpatrie(estevorbadeexpeditiaasanumitaacelor10000descrisadeXenofonnl
Anabasis),ndepartarealuiCirusreaduceun control mai ferm al Persiei asupra coastelor Asiei Mici. Grecii de aici
militarSpartei,careprinacceptuldatnanul400intrapracticnrazboimpotrivaluiArtaxersesallea.Faracaluptele
sadecida

92

clarvreunnvingator,negocieriledepacesuntdeschise,fararezultatnsa,nca din 397.Ostilitatile continua, dar Spar


nevoita sasi concentreze atentia asupra unor probleme interne: criza succesiunii la tron din 398 cnd Agesilaos,
defunctului Agis, este contestat de pretinsul fiu al regelui, Leontychidas, si ncercarea (esuata) de lovitura de
Cinadondin397.RelatareaacestuidinurmaevenimentdecatreXenofonnHellenicelesaleestefoartepretioasapentr
evolutiei sociale a Spartei din aceasta perioada. Precizarea lui Xenofon despre participarea la complot a unor noi ce
neodamodeissiainferiorilorhypomeionesstamarturiedespreprofundeletransformaricare avusesera loc n ultima
veaculuialVlealanivelulstatutelorjuridicesialregimuluiproprietatii(sursaprincipalaaparticipariilameselecomune
alecetatenieispartane).
CanoiicetateninusuntdelocnmargineafunctionariicetatiiodovedesteparticiparealorlaexpeditialuiAgesilaos
din 396. Dupa victoria terestra de lnga Sardes, regele spartan preia comanda flotei (dar, din nefericire pentr
ncredinteaza mai putin priceputului Peisandros cu care era cumnat) pregatinduse pentru a ocupa Anatolia, n
statulpersaninitiazaoamplacampaniedeinstigareagrecilordepecontinentlarevoltampotrivalacedemonienilor.Ast
395ostilitatile n Europa sunt deschise de Teba aliata cu Atena, Argos si Corint. Batalia de la Haliartos, din Beotia, se
dezastruospentruspartanii condusi de Lisandru (care de altfel piere n lupta). Imediat la coalitia antispartana mai adera
cetatincadruldiscutiilorpurtatelaCorint.Acestrazboi(numitsialCorintului)amenintaserioshegemoniadeacasa,as
Agesilaosestenevoitsaparaseascazoneleasiatice.PnalasosireasaspartaniirecupereazaterenprinvictoriadelaN
iar regele nsusi nvinge pe aliati la Coroneea (394). Pierderea bataliei navale de la Cnidos de catre Peisandros
atenianuluiConon(chematdepersi)anihileazansasuprematiaasiaticalacedemoniana.nmultedintrecetatileionicese
laregimuridemocraticeostilespartanilor,desiCononestendepartatcaurmareauneltirilorabiluluiAntalchidas care u
ncheiereaunuitratatfavorabilSparteicuPersia,nGreciacontinentalaconfruntarilecontinuanjurulCorintului
sympolitiecuArgosul),SpartaestenfrntalaLechaoin'n390,n vreme ce Atena considera potrivit momentul pentru re
vechilorsalebazedinEgeeaprinaliantelestabilitedeTrasybulos.Acesta

din urma, acuzat de Sparta n fata Marelui Rege ca ar dori refacerea Ligii maritime, este ucis din ordin persan, c
dovedeste ct de mare era libertatea de actiune ahemenida n zona si fata de relatiile grecilor ntre ei. n386
sfrsit pacea cu Persia cunoscuta sub numele de "pacea regelui" (uneori si "pacea lui Antalchidas"): "Regele Art
hotaraste ca este drept ca orasele din Asia sa fie ale lui, ca si insulele Clazomenai si Cipru, iar celelalte orase eline
mari,salelaseautonome,afaradeLemnos,ImbrossiSkyrosacesteasaramnaaleatenienilor,asacumaufostsin
Iar aceia care nu vor primi aceasta pace sa stie ca le voi face razboi, alaturi de cei care primesc aceasta
uscat si pe mare, si cu corabii si cu bani!" (Xenofon, Hellenicele,V, l, 31). Acest ultimatum de fapt echivala cu diz
tuturor sistemelor de aliante, a confederatiilor grecesti existente (cea beotiana, mai cu seama). Sparta se va
aparatoarea aplicarii ntocmai a tratatului si intervine n Beotia deteriorndusi relatiile cu Teba si se pronunta m
unificarii argianocorintiene din cadrul sympolitiei. Acasa, n Pelopones, litera tratatului este data uitarii, mai
dezamorsarea tensiunilor interne spartanii participa la nu mai putin de patru campanii mpotriva Olinthului care
acceptareapaciiregelui,ncercndchiaratragereadenoicetatinconfederatiacalcidica.Exceselespartane,casioc
rapida si fara motiv a Cadmeei, din Beotia, atrag atentia grecilor asupra caracterului real al comportamentulu
lacedemonian.
La finele deceniului al 2lea al secolului al IVlea Isocrate amintea Eladei ntregi de serviciile aduse n trecut d
Atena(Panegiriculpublicat n 380), ndemnndui pe greci sa se uneasca sub egida protectoare ateniana, n a
vreme Teba nlatura conducerea filospartana din interior si ncepe sa se reorganizeze din punct de vedere
conducerealuiPelopidassialuiEpaminonda.ReactiaAteneiesteimediatasiprompta.MaintiserefaceincintaPire
celordoistrategiTimotheos,fiulluiConon,siCallistratoslisencredinteazasarcinarefaceriiarmateisiaflotei.Pepla
seinstituieeisphora,contributieexceptionalancazderazboiproportionalacuveniturilefiecaruiasisuntrefacuteal
n377senfiinteazaadouaLigamaritima(atestataepigraficIG2,43)cuscopuldeadeterminaSparta"sailasep
satraiascanpace,libertatesiindependenta,sipentrucaeissistapneascansigurantaintergritateateritoriuluisi
ca94

paceagenerala,pecaregreciisiregeleaujuratoconformntelegerilor,saramnareala".Spredeosebiredeprimaligac
ndreptatampotrivastatuluipersan,aceastaadouasymmachieseridicampotrivahegemonieispartane.Decretulden
stipula abtinerea Atenei de la excese, de la colonizarile militare si de la ingerintele pe plan intern n cetatile aliate, n
Ligiitotimembriiaveauvotegal,darhotarrileluitrebuiausupusespreaprobareecdesieiateniene.Serenuntalatribut
percepasanumitelecontributii"syntaxeis".
b.AflatanplinprocesderefacereapozitiilorsalenEgeea,Atenanudorestenlocuireahegemonieispartanec
Tebeicaresentarisemultnanii70.DeaceeaAtenaacceptanouapacecomunastabilitan371sarecunoascasta
spartanapeuscatnschimbulafirmariisuperioritatiisalepemare,deasemeneasuntpreluateclauzelepacii
Cum Teba are pretentia de a participa la acest tratat comun n numele tuturor beotienilor, Sparta trimite pe Cleombr
invadeze Teba acum total izolata din punct de vedere diplomatic. Dar batalia de la Leuctra (371) este fatala sparta
treimedintrecetatenipierindsubloviturilearmateitebane(Xenofon,Helenicele,VI,4,17)carevinecuunfactorsurpriz
vorba de ntarirea flancului stng de lupta contrar ntregii traditii de purtare a razboiului n lumea greaca. Atena pr
aceastasituatiesiseautointituleazaprotectoareapaciidin386.Nouapacecomunareafirmarevenireapoliticaexternaa
darsinoulraportdefortenGreciacontinentala.
CelcarestnjenestemiscariletebaneimediatdupaLeuctraestetiranuldinPherai,lason(prinpoliticasadean
este numit tagos comandant militar al Thessaliei, organizata la acea data pe baze confederative) care nle
retragereatrupelorramasealeluiCleombrotos.Dar,dupaasasinarealuilasonntimpulJocurilorPythicedelaDelfi,
lui370,Teba,scapatadeacestvecinprimejdios,siimpunesuprematianBeotianvingndsirezistentacetatiiOrcho
Apoisealiazacufocidienii,locrienii,malieniisiproaspatiesitiidinconfederatiaateniana,acarnanieniisieubeenii,preg
se sa atace Peloponesul unde controlul spartan era mult slabit. Regimuri democratice nlocuisera oligarhiile filospar
ArgossiMantineea.LaTegeeaizbucnisechiarunrazboicivilnurmacaruiaoligarhiisuntalungaticusprijinulmantin
Mobilizareaantispartanaesteremarcabila,chiardacaAtenaseabtine,laeaparticipndsiceimaideseamabeotar
95

PelopidassiEpaminonda,carencepniarna370369invadareaLaconici.SituatiaSparteiestecuattmaidrama
ctlatulburarileinterneseadaugaprimireatriumfalan'calitatedeeliberatoriaitebanilordecatremessenieni.Spar
ajutorAteneidartergiversarileluiIficratenlaturaposibilitateauneiconfruntaridirectetebanoateniene.nprimavara
Pelopidas si Epaminonda se rentorc la Teba. Cum functia lor de beotarhi expirase n iarna, actiunea din Pelopon

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

27/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

interpretatacaodepasireaatributiilor,nsaprocesulintentatornufacealtcevadectsalemareascacapitalulpolitic.
cunosc,pedeoparte,preocuparileTebeideasintarihotarulnordic,prilejcucarecampaniilesuntpurtatepnanTe
Macedonia, dar si, pe de alta parte, deteriorarea relatiilor cu aliatii recenti din Pelopones. Cstignd de partea sa s
persanTebaajungesapozezecanouaprotectoarea"paciiregelui"(367366)darintranconflictcuAtenapentruc
M. Egee (Diodor, XV, 78,4). Mai mult, Epaminonda ncheie o alianta cu cetatile care parasesc alianta ateniana Bys
apoiChiossiRodos.TotacumaulocrevoltenNaxossiKeosiarcolonizarilemilitareatenienedinSamosnufacd
sporeascanencredereaaliatilor.Totusiaventuramaritimatebanaestedescurtadurata,mentiuniledespre
disparaproapecompletdinsursecatreanul363.DincauzatulburarilorinternedinArcadiasiaexistenteipericolu
pierde sustinerile de aici, Teba este nevoita sa purceada la o noua campanie. Epaminonda se instaleaza la Te
curnd are de nfruntat ofensiva spartana. Batalia are loc la Mantineea (362) n care tactica stngii da din nou
cstigtebanilor.nsa,moarteacomandantuluitebanstrnestepanicasiconfuziegenerala"deoareceambeletaberes
ca au nvins nici unii nu se alegeau cu nimic mai mult pentru tara, statul sau puterea lor si au ramas cum erau na
lupta.Bancamai mult, dupa lupta, sa produs o dezordine si o tulburare mai mare decteranaintenEllada"(X
Helenicele,V,5,27).Sencheieonouapacecomuna(362361),lacarededataaceastaregelepersannu
cuvntdespus.Messeniaesteacceptatacapartenerlapace(motivpentrucareSpartanuvamaiparticipalaacest
iar Teba ntelege sa renunte la dimensiunea Peloponesiaca a politicii sale externe. Totusi n numai ctiva ani rolu
generalalTebeisevadiminuantratt,nctnicinusemaiamintestensursedesprehegemoniasa.96

c.Amenintarearealaalibertatiigrecilorattdetrmbitatalatoatediscutiile"pacilorcomune"aveasavinadinafaras
grecpropriuzis,dinnorduleiundesevadezvoltastatulmacedoneanntrozonadeculturasituatalamargineacivilizatieig
DesidinastiaconducatoareaAgeazilordeoriginegreaca(neospuneHerodot)estededatarelativrecenta(informatiile
macedonenitransmisedeparinteleistorieisiconfirmatedeTucididenutrecdincolodesecolulalVlea),eareusestesabuna
unui stat care se va afla deseori n conflict cu vecinii sai ilirii, tracii si grecii. Teritorial Macedonia este alcatuita din trei
Macedoniasudica,zoneledintreStrymonsiAxios,ngeneral,dificildecontrolatnveaculalVleasiMacedonianordica
peprincipiiconfederative.Inexistentaunuiprincipiudinasticclarsi"poligamia"familieiregaleprilejuiescnuodatacrizede
caresipunamprentaasupraevolutieiglobaleastatului.DeaceeapnalaFilippotentialuleconomicsigeograficesten
putinexploatat.Deasemenea,potrivitsurselordecaredispunem,actuldeconducereinternaapartinearegeluisisuiteire
obligativitateasupunerii,spreaprobare,adeciziilornfatasoldatilor.Deasemeneanscaunareaunuinouregepresupune
armatei.
ntre399(moartea regelui Archelaos) si 369(disparitia lui Perdiccas al Ilea) Macedonia se confrunta cu ame
ilirica(339si338)careiaifacefacefatacuajutorulconfederatieichalcidice(cucareintranconflictnurmarefuzuluiace
amaipredateritoriuleliberat),pedeoparte,si,pedealtaparte,cuopozitiamilitaratebanadatoritainterventieimacedon
Tesalia.n365intereseleAteneingolfulThermaicaducarmateleluiTimotheospnalaPydnasiMethone.Ucisnbatalia
ilirilordin360,PerdiccasalffllealasaloculluiFilipalleantrunmomentncareexistaotriplaamenintareexterna:din
parteailirilor,apoiapeonilorsiatracilorodrizicondusideCotys. nlaturndusi propriii rivali la domnie, Filip ncheie o p
Atena(359)cednduicontrolulasuprazoneicalcidicesiretragndusigarnizoanadinAmfipolis.Sepreocupaapoideorga
dupamodeltebanaarmateincaretrupelordeinfanteriepezhetairoiechipatemaiusordecthoplitiigrecisidotatecuos
patrumetrisarissaleadaugacorpuldeelitahypaspistescusarcinadeaprotejapersoanaregelui.Reusestesainv
peonisipeiliri,asediazasicuceresteAmfipolisul(357)impunndusiclauzelenfataAteneiapoiocupa
97

Pydna.nacestmomentAtenaaredenfruntatrevoltaaliatilordinconfederatie(instigatisidepersi)subconducereac
Rodos,Chios,Kos. nfrngerea navala a atenienilor de la Embata si presiunile persilor determina ncheierea pacii d
Atena si pastrea/a confederatia, din care se consimte iesirea revoltatelor cetati cesi cstiga libertatea si, prin
Bysantion, are nca asigurat drumul grului prin Bosfor, n plan intern, nsa, opozitia la politica sa maritima cost
crestecontinuu,iarfunctionareaarmateilasadedorit.LamijloculsecoluluialIVieasevehiculau(Xenofon,
Isocrate, Despre pace) ideile de renuntare la imperialismul maritim, de preocupare pentru exploatarile miniere
Laurion,dencurajareacomertului,deprimenireacorpuluicivicprinacordareacetatenieimetecilor.Maimult,np
marilor confruntari cu Filip Isocrate propunea detensionarea interna prin colonizari dincolo de Egeea n spatiul ba
persilor.ReorganizareafinanciaraaAteneipropusadeEubulos,prinfolosireasurplusuluimilitarcafonddeasistenta
si de plata pentru participarea la spectacole a celor fara venituri suficiente (nfiintarea totodata si a unui cole
administrare a acestor fonduri) nu are menirea sa resoarba tensiunile din cetate, ba chiar o ndeparteaza
preocuparilesalemilitare.Sarcastic,Demosteneseadresaastfelatenienilor:"dececredeticasarbatoareaPanaten
ceaaDionisiilorsedesfasoaratotdeaunalatimpulfixat,fiecasuntpriceputifiecasuntnepriceputiceicaresuntdes
cuorganizareaacestorsarbatoripentrucaresecheltuiescattiabanictpentruunadinflotelenoastreiar
de ce credeti ca flotele noastre ajung ntotdeauna prea trziu, ca la Maraton, Pagasai si Potideea? Fiindca prime
ornduiteprinlegisifiecaredinvoi,cumultavremenainte,stiecearedefacut(...)nsacuprivirelarazboisipre
acestuiatotulestenneornduiala,neprevazutsinecontrolat"(FilipicaI,35).
n acest timp, Filip cucereste Potideea (357), apoi intervine n al lea razboi sacru izbucnit ntre focidie
ocupasanctuarulluiApolodelaDelfisiceilaltimembriaiamfictioniei.Duparelativanfrngereafocidieniloracestia
invadeazaTesaliacarecereajutorluiFilip.Suveranulmacedoneanesteinitialnfrntn353defocidianulOnomarchos
primavaraanuluiurmatorrevinenfortaimpunnddeopotrivaeliberareaTesalieisicontrolulpropriu.Puneapoistap
cheiaGrecieicentralestrmtoareaTermopilelorsincepeanexareaunor98

teritoriithracepentruasiasiguraiesirealamare.n350distrugeStagira,Olintnulicadevictimadoianimaitrziu,su
Pen.CalcidicaiaracaAtenasaisepoataopune.Paceacaresurvinen346zisasialuiFilocatos(Filipsemneaza
cureprezentantiifilomacedonenidinAtena:FilocratossiEschine)decidementinereastatuquoulmsiprimirea
amfictionia de la Delii. Dupa 344 Filip intervine n Pelopones recunoscnd independenta Messeniei si Arcadiei, apo
Eubeea si ncheie un tratat cu suveranul persan Artaxerxes al lea prin care obtine mna libera n Asia. De ase
include n sfera sa de influenta Epirul (una din sotiile sale, Olimpiada, mama lui Alexandru fiind printesa epiro
supunetoataTracia.In339FilipintervinenceldealIVlearazboisacrupentrupedepsireaAmphisseiacuzatade
dar curnd va avea de nfruntat o coalitie tebanoateniana care urmarea alungarea macedonenilor din Grecia. Cu
Elateei se doresteunseriosavertismentdatgrecilordartebanii,casiatenienidealtfelnuselasaintimidati.Inprim
anului338 regele macedonean ocupa Amphissa, Naupactos, Delfi si nvinge coalitia grecilor la Cheroneea. La
confruntare va participa si tnarul Alexandru care va zdrobi trupele tebane. Pacea ncheiata acum reflecta p
decaderea ateniana. Desi Atica nu este invadata si nu sunt stabilite garnizoane macedonene aici, Atena este nevo
desfiinteze cea dea doua confederatie ramnnd totusi cu cleruchiile din Samos, Imbros, Skyros si Lemno
administrareasanctuaruluidelaDelos.InacelasianFilipinvadeazaLaconiasiiinvitapetotigrecii(maiputinpespar

palicipe la Corint la proclamarea pacii comune (koin eirene). Textultratatului(1G2, 236) garanta integritatea terit
participantilorsiindependentalorformala,cacidinpunctuldevederealevolutieiinterneseinterzicempartireadepam
stergereadatoriilorsaueliberareasclavilorcuscopulpregatiriivreuneirevolte.PaceaeraasiguratadeunConsliu
si de un comandant militar (hegemon)care nu va fi altul dect Filip. El declara oficial nceputul expeditiei asiatice m
MareluiRege,darasasinareasan336vantrziaaceastacampaniecudoiani.
Cauzeletreceriilumiigrecestisubdominatiemacedoneanatin,pedeooarte,deabilitateapoliticomilitaraaluiFi
pedealtaparte,maialesdelipsadeorganizareeficientaauneirezistentegrecesti.Deselemodificaridealiante(nse
IVleacoexistamaimultetipuride

stabilire a unor raporturi ntre cetatile grecesti, care se vor perpetua n epoca elenistica: aliantele federative d
symmachiilorcucaracterpoliticomilitar,uniuniledetipulsympolitiilorsiasociatiileamphictionicecarealaturacetatilegat
spatiusacru)sideraporturideforteauimpuscautareaunuiechilibru,aunuielementdecontrapondereoridecte

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

28/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

vreo cetate pentru asi impune hegemonia asupra celorlate. Aceasta ia permis lui Filip sa se infiltreze relativ u
partenerdedialogpoliticsaucaaliatmilitar.TotodatafortacombativaaSparteinPelopones,aAteneincadrulimper
sau a Tebei n Beotia nu mai are vigoarea de alta data. La Atena, spre pilda, Demostene. ntrunul din virulente
discursurirostitempotrivaluiFilip,simustraastfelconcetatenii:"dacaisarntmplaceva(luiFilip),voindatavaveti
altFilip,ncazulncarevavetiocupalafeldeputindetreburilepublice,ntradevar,Filipsiaextinsattdemultput
dincauzaforteipecareoreprezintacidincauzanepasariivoastre"(FilipicaI,11).Laacesteaseadaugamutatiilep
princaretrecesocietateagreacanveaculalFVlealaniveleconomicsisocialcarecanalizeazacapacitateacorpuluic
putinspreexpeditiimilitare,apelndusengenerallaserviciulmercenarilordeundesinevoiacontinuaderesursede
mai mult spre preocupari comerciale aducatoare de cstiguri imediate si individuale, spre noi comportamente politi
ndepartatedevaloriletraditionalealedezbaterilorcomunedinagora. Existenta factorului persancaelementdeint
nlumeagreacasiaresieapondereasanexplicatiacedariilibertatiinminilemacedonenilor.

100
XIALEXANDRUsIELENIZAREAORIENTULUI

ALEXANDRUsIELENIZAREAORIENTULUI
EpocaluiAlexandrusiperioadacareiaurmatpotfistudiatepe
bazaunuimaterialinformativscrissiarheologicvast.Dincategoria
surselorscriseamintimjurnaleledecampaniealecontemporanilorlui
Alexandru:AristobuldinCassandreea,PtolemaiosalluiLagos,Chares
dinMyttilene,OnesicritosdinAstypaleia,pebazacaroramaitrziusiau
redactatopereledeprezentareafaptelorluiAlexandruCurtiusRufus,
ArrianussiPlutarh.Pentruraporturiledininteriorullumiielenistice,pede
oparte,siaceastasiRoma,pedealtaparte,extremdepretioasesunt
IstoriileluiPolybiossiBibliotecaistoricaaluiDiodordinSicilia.
Dispunemdeimportantearhiveregaleegipteneredactatepepapirisiun
imensmaterialepigraficcarepermitstudiereaorganizariiinternea
regatelorelenistice,aarticulariirelatieidintrecentruldeconducere
politicasipuncteledinteritoriu.*

1.CampaniileIuiAlexandrusimostenireasa

Nascut la Pella, capitala regatului macedonean, n iulie 356, ca fiu al lui Fi lip si al epirotei Olimpiada, Alexan
beneficia de o educatie m spiritul culturii grecesti. De timpuriu el l are ca dascal (ntre 343340) pe marele filosof A
(384323) din Stagira, n cadrul scolii acestuia de la Mytilene (din Insula Lesbos), nca din 340 Alexandru este as
conducerea statului de catre tatal sau, iar n 338participa efectiv la campania militara de la Cheroneea unde da
capacitatilor sale deosebite de comandant, n 337,ca urmare a casatoriei pentru a saptea ara d tatalui sau, se e
mpreunacumamasanEpir,nsemndeProtest,iarulteriorvastrnimnialuiFilipprintratativeleseparatesi
carelentreprindeelnsusicusatrapulCariei,Pixodoros,

cerndmnafiiceiacestuia.Ceimaibuniprieteniaisaisuntexilatidinordinulregeluisubmotivcalausfatuitraupetnarul
varalui336,ntimpulproprieiceremoniidecasatorie,Filipesteasasinatdeunnobilmacedonean,Pausanias.Saspusad
Antichitate ca si mai trziu, ca Alexandru nu este strain de acest eveniment. Dincolo de orice speculatie trebuie rema
imediat dupa moartea tatalui sau, Alexandru jura razbunarea acestuia, prilej cu care se debaraseaza de o
tronulMacedoniei.MoartealuiFilipsivrstaluiAlexandru(numai20deani)nascsperantedelibertatenrndulgrecilor.
rege este nevoit sa descinda n Grecia si sa rennoiasca la Corint pactul din 338 stabilit de tatal sau. Apoi stabilizeaza
norcicaastatuluisifrontierailirica,darzvonuldespremoarteasaprovoacaonouarevoltaagrecilor.nnumai13zileTebaes
cuasaltsiarsapanantemelii,iarAtenaestenevoitasaaccepteconditiileluiAlexandruOpozantiisaigreci,casirivaliind
delaPella,seretraglacurteaMareluiRege.
EstemomentulcndAlexandrusepregatestesainvadezeOrentulcontinund,defapt,planultataluisau.Sepotdisting
marietapealeexpeditiilorsale:prima,pnan330,cndactioneazaoficialnnumeleLigiideCorintundeseproclamaseelib
tuturorgrecilordinAsiasirepresiuneacontrastatuluiahemenidsiadouaetapa,nceputan330dupaasasinarearegelui
ncarescopulexpansiuniimacedonenedeclaratdeAlexandruestedea1razbunapeDariusalHIlea,ncalitate
imperiuluipersan.
Debarcarea n Asia are loc n primavara lui 354 si va prilejui un prim succes n fata persilor pe rul Granicos. A
victorieiapermisluiAlexandrusamarsaluiascadealungulcoasteiAsieiMicisisaeliberezecetatilegrecesti,pedeps
ceicareiopunrezistenta.Sardesulesteusorcucerit,nschimbHalicarnasul,fortificatdeOronthobatessigreculMem
opunecusucces.LaMilet(varalui334)Alexandrusiconcediazaflotasidecidesaluptepeuscat.niarna334/333
coastalycinianopamphylianacrendonouasatrapiepecareoncredinteazaprietenuluisauNearchos.Apoiuican
Mici, n Pisidia si Frigia Mare, iar Antigonos cel Chior (Monophtalmos) este numit satrap al acestei din urma satra
primavaralui333sestabilestelaGordionundeseconsumafaimosulepisodaltaieriicusabiadecatreAlexandruanod
legajugul102

caruluiregeluiGordios,episodcare,asacumpreziseseunoracol,aveasafieexploatatdepropagandamacedoneanaex
ambitiileuniversalistealeurmasuluiluiFilip.Inanul333CiliciasiCapadocciaOccidentalasuntsupusesiorganizatecasa
Tars,capitalaCiliciei,Alexandruchiaremitemonede)sinvingerasunatorarmatelepersanelaIssos,capturndfamiliareg
mare parte din tezaurul lui Darius al Hilea Codomanul. Victoria de la Issos i deschide drumul spre Fenicia unde oras
exceptia Tyrului, nui opun rezistenta. Asediul ndelungat(7lunipna n primavara lui 332) si cucerirea puternicei
Tyrului (populatia este masacrata si trimisa n sclavie) vor scoate trupele feniciene de sub comanda lui Darius,
persanadeacestajutorpretios.SprefineleasediuluicetatiiTyrsosesteoadouaambasadapersana(primaesuasenneg
depaceimediatdupaIssos)cupropunereadeaicedaluiAlexandru,potrivitsurselorgrecesti,AsiapnalaHalys.Ostilita
continuasi,dupasupunereaviolentaaGzei,AlexandrucoboaranEgiptpecare1primestedelasatrapulluiMazacesizola
restulimperiului.Iarnalui332/331Alexandrusiopetrece pe malul Nilului ncepnd constructia Alexandriei si vizitnd

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

29/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Amon din oaza Siwa. Acest din urma eveniment are o importanta covrsitoare cu consecinte multiple la
comportamentului politicomilitar al lui Alexandru. Este momentul n care urmasul lui Filip ncepe sa se considere si,
actionezecaatare,dreptopersoanadeesentadivina,pedeplinndreptatitasaaspirelaoconduceredefacturaorientala.
nprimavaralui331AlexandruseputealaudacucucerireaAsieiMici,aFenicieisiaEgiptului,darsigurantaspateluif
constituiepentruelopermanentaproblema,iardeseleamenintaricurevoltaaleSpartei(subcomandaluiAgisal
tensiunintregreciideacasa.ntretimpDariusalleasirefacefortelesi1asteaptaperegelemacedoneanlaGaugamela
331). Nedecisa vreme ndelungata, batalia va pecetlui, n final, victoria macedonenilor, Darius paraseste cmpul de lup
retrage pentru o noua repliere a fortelor la Ecbatana. Marile capitale persane: Babilon, Susa (cu ntregul tezaur p
Persepolis,Pasargade,cadnminileluiAlexandru(331330),nvremece acasa, n Grecia, Antipatros zdrobeste rez
spartanalaMegalopolis(331).

Retrasninimaimperiuluisau,Dariusvancercazadarnicsanchegeoarmatacapabiladerezistenta.npofidamarsuluideurmarire.

reusestesa1prindanviatapeMareleRegecareestearestatsiapoiasasinatdesatrapulBactriei,Bessos.Sedeschid
una dintre cele mai dificile perioade ale campaniei orientale a macedonenilor, n vreme ce Alexandru se angajase sa
moartea regelui ahemenid, proclamnduse mostenitorul sau (Bessos este prins si executat din ordinul lui Alex
conducereaarmatelorsalenzoneleorientalealestatuluipersanvaprilejuiunsirdecampaniiextremdegrelenconditii
greudesuportatdecatresoldati.CucerireaBactriei,aDrangianei,ArachosieisiParopamissadei,nconditiileunorperm
luptedehaituialacarezdruncinamoralularmateimacedonene,nuestenicipedeparteunasigura.Alexandruiaacumma
fondareanumeroasecetatisicoloniimilitarepentrucontrolulprincipalelorpunctestrategicesipentrusupraveghereapop
dinsatrapiisideiafrontiere,punndnpracticaopoliticadecolaborarecusefiilocaliiranieni,caresuntnumitisatrap
numartotmaimare(dardupacefacuseradovadafidelitatiifataderegelemacedonean).Armatacare1nsotisenaceasta
si ndelungata expeditie ncepe nsa sasi manifeste dubla nemultumire fata de durata campaniilor (asteptnd de
bucure n conditii de pace de prazile luate) si fata de comportamentul din ce n ce mai ndepartat de traditiile de a
conducatoruluilor.Alexandrusecasatoresten327cuRoxana,fiicaluiOxyartes,printnSogdianasipermiteiranienilorsa
onoruri persane (ritualul de ngenunchiere, precum si formula de adresare specifica regilor orientali). Toate aces
genera o stare de nemultumire si chiar de revolta (este vorba de procesul lui Phi Iotas, uciderea lui Parmenion, mo
Cleithos).
nvaralui327Alexandru pregateste cucerirea zonelor nvecinate ale Indiei, apoi face jonctiunea pe Indies
PerdiccassiHephaistion(careplecaseramainaintedinBactra)siseconfruntadirectcuregelePoros(Puru)peHydasp
326).Aicimacedoneniifacpentruprimaoaracunostintacuunnouprocedeudeluptancaresuntfolositielefantii.Initial
macedoneniisuntnfrnti,darulteriorreusescsanclinebalantavictorieinfavoarealor.Alexandrudoreacontinuareadrumu
est,nspreGange,darselovestederefuzulclaralsoldatilorsiestenevoitsasentoarca.DrumulnapoispreBabilonpe

treidirectii(Craterosprinnord,prinArachosia,AlexandruprinGedrosiasiCarmama,iarNearchos,nfrunteaflotei,cob
Indus,apoidealungulcoasteloriranienepnanBabilonia)prilejuiestereprimareaviolentaapopulatiilorntlnitesilu
stapnireaunorpunctestrategicesiarutelormaritimecarelegauIndiadeGolfulPersic.Ultimiidoianideviata
marcati de punerea la cale a unui plan de dominare a Golfului Persic prin construirea unei flote, a unui port la
dragarea canalelor din Babilonia, prin noi impuneri ale hegemoniei sale asupra unor populatii insuficient cucerite, prin c
casatorii(10000lanumar)desfasuratelaSusantresoldatiisaisilocalnice.Surseleanticevorbescsideunplanves
Alexandru legat de cucerirea bazinului vestcentral al Mediteranei, dar aceste proiecte "italice" sunt puse la ndoiala d
autoriiantici.
Consecinteleacesteifaimoasecampaniipotfiasociatecuceeace,ngeneral,estenumita"mostenirealuiAlexand
moarteasa.survenitan13iunie323laBabilon,AlexandrustapneantregulimperiuahemenidalluiDariusI(dealtfeluni
moderniaureliefatsimilitudiniledintreexpeditiileluiAlexandrusicampaniileluiDanusIattnparteaesticapnalaInd
sinparteavesticapnanEgiptpecareleorganizasecndapurceslacreareastatuluisau).Dardominatiamacedone
precarapeunattdevastteritoriu(autoriianticinusesfiescsaorecunoasca),Alexandrunuapucasesaorganizeze
cecucerise.
n principiu, toate teritoriile supuse tin, n virtutea "dreptului lancii", direct de rege. Dar rapiditatea campa

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

30/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

complexitatea gasita n teren au determinat existenta unui triplu statut: zone de administrare satrapica cu o autoritate d
regelui,zoneconcedateunorsefilocali,pastratideAlexandrunfunctiesiunde,prinurmare,autoritateasasemanifestain
cetatilegrecestiasiaticecareauunstatutseparat,asemanatorcentrelorurbaneeuropene.
In ceea ce priveste prima categorie de teritorii, Alexandru pastreaza ntreaga administratie persana, n special satra
caror granite (cu cteva exceptii) nu le modifica. Initial sunt numiti n functii de conducere doar macedoneni (de regula m
ocupauacelasipostmpartindusicompetentele),sidoarnsatrapiileoccidentale,undepericolulrevoltelorestepermanent,sa
mentinsiputerimilitare.Atributiilefinanciarealesatrapilorramnaceleasicapevremeapersilor.

A doua categorie de teritorii, guvernate indirect, au obligatia de a duce o politica favorabila regelui, (uneori const
permanent focar de neliniste: Capadoccia si Armenia,' Bythinia, cetati din Pisidia si Isauria), furniznd la nevoie con
militare(cazulPaphlagoniei).Oraselefenicienesiconservainstitutiilesiregiilor(maiputinSydonulundeAlexandrulnlo
pe regele filospartan Straton cu Abdalonymos).CtprivesteIndia,statutulsauesteambiguu.Organizatan trei satrap
Superioara,IndiadeMijlocsiIndiaInferioara,ulterior,n325,ultimeledouavorfiunite),cuostructuradefrontiera
ahemenizi,zonaaceastaareprintiisailocalisecondatidemacedonenicuputerimilitare.RegateleluiAbisaressiPorosra
afara imperiului lui Alexandru, primul considernduse reprezentantul personal al regelui macedonean, iar cel deal doilea
tribut.
Tot un statut ambiguu au si cetatile grecesti din Asia Mica "eliberate" de armatele lui Alexandru, ca si cele
continent considerate, n virtutea proclamatiei de la Corint, "aliate" ale Macedoniei. Pna n 330 Alexandru cere grecilor d
corinthianasaparticipecucontributiiderazboi,sustinndfinanciarcampaniileasiatice,dardupaaceastadataeliconced
greciidinpropriaarmatasinumaiceresau nu mai permite participarea grecilor la planul sau de cucerire. Totodatag
macedonenivorsupravegheamentinereaordiniifavorabileluiAlexandrunfiecarecetategreceasca.Oricum,invocarea
fusese facuta dect de doua ori: n 332 Insula Chios este redata oligarhilor, iar synedrionul Ligii trebuise sa judece caz
tradaresin331,cndacelasiconsiliuestechematsahotarascasoartaSparteirecentnvinsadeAntipatros.n
impuneprindecretntoarcereaproscrisilorsiprimirealordefiecarecetate,curestituireavechilorproprietati,ceeaceva
sirdetensiuniinternecevorizbucnilamoartealuiAlexandru.
IntoateacesteteritoriiAlexandruancercatmentinereacontroluluiprinnfiintareadenoiorase(cea20)cuodublafun
aparare a teritoriului sau a frontierele (Alexandria Eschata de pe Iaxartes, azi rul SrDaria) si de functionare ca
economicedacauneleerauchiarporturimaritime,cumestecazulAlexandrieiEgiptului,altelesegaseaulantretaiereadru
comerciale: AlexandriaArat (Herat de azi), Alexandria din Drangiana (sau Prophtasia), AlexandriaArachosia
AlexandriaCaucazului(Hindukus).Laacesteaseadauga106

numeOasecoloniimilitaresifortarete,maialesnparteaorientalaaimpeiiului(depilda,resedintaregeluiMusikanosestefo
pentruasupravegheabarbariidinvecinatate,sauMediaestenconjuratadecetatipentruanspaimntasiatinelarespectpe
veciniPolybios,X,27).
Sub aspect economic Alexandru a fost preocupat de mentinerea, la acelasi nivel, a productiei agricole si a schim
comercialedinconsiderentemaidegrabamilitaredectpureconomice.Saspusdeseoricaelarfiinitiatamplemasuridetip
(J.G. Droysen, R. Cohen sau UI. Wilken), dar faptele sale, att ct ne sunt transmise de surse, nu marturisesc o
economica"globalasicoerenta,cipreocupareacaimpozitelesafiestrnsenmodregulat,pentrucanzonelencareu
naintezesaaibasuficienteresursepentrualimentareaarmateisale(P.Brian).Estedificilsaiseatribuieoviziuneeconom
degraba propr e secoleleor XEXXX dect Antichitatii, doar pornind de la cteva expeditii de recunoastere organizate
CaucazuluisiaArabiei.nceea:eprivestepoliticamonedara,primeleemisiunidateazachiardin333hTars,
monede batute dupa luarea n stapnire a mone .ariilor feniciene (Arados, Byblos, Sydon, Ake, Myriados).
emitere, care se amplifica dupa capturarea tezaurului persan, nu are darul de a elimina complet monedele locale (C
Babiloniaemitpropriilemonedesidupa331330),iarunelezonepastreazachiarpracticilecomercialeprinechivalentede
sitroc(Babilonia).
Dmpunctdevederesocialtrebuiesubliniatcamodificarimajoredestatutenuauloclanivelulcategoriilordejosside
Izvoarelegiece?timentioneazapastrareasistemuluifiscalahemenidsiastatutelorjuridice.Singuracategorieamintitansu
careAlexandrustabilesteun"dialog"apartepentruasigurareahegemonieisaleestearistocratialocaledinimperiu.Pas
vechile sale structuri, aceasta aristocratie este promovata n functii de conducere (dar nu militare unde sunt plasati
macedoneni) cu foarte mare prudenta, mai ales n ceea ce o privestepearistocratiairaniana.Deasemenea,totdinra
securitate Alexandru recruteaza nainte de plecarea spre India 30 000 de tineri iranieni din satrapiile orientale p
intentioneazasaiantrenezenspiritmacedoneansisaiinitiezenculturagreacacuscopuldeaiintegraapoinfalanga.In
spiritsencheiesicasatoriiledelaBabiloncarenplusaveaumenireasacreezenoifamilii,noigeneratiiacarorfidelitate
107

fatadenoulregimputeafimaiusorcontrolata.Ctitoriiledeorasesicetati,populatenceamaimarepartecuveteraniipro
implementastructurideviatasidegndireeuropeananplinimperiupersanAsanct,subacestaspect,activitatealuiAl
seamanamaimuitcuoncercaredeasimilareazonelorcuceritedectcuo"fuziune".
Desisurselegrecestirelateazaprimireaentuziasta(ca"eliberator")decarearfiavutparteAlexandrulaintrarea
sau Babilon, tablitelecuneiforme(publicaten1990deP.BernardsiA.Kuhrt)nuezitasa1 numeasca "distrugator de re
"invadator".ExplicatiaatentieipecareurmasulluiFilipadatocultelororientalesirefaceriiunoradintretempleestedeas
ideologiasistrategianvingatorului,pedeoparte,sidemplinireavisuluisau,pedealta.Preluareansemnelor
Dariusal BQlea era un lucru relativ simplu, dar aparitia n ochii supusilor ca suveran legitim necesita manevre abile si e
Trebuiasaseadresezenoilorpopulatiicucerite"pelimbaloi".
Lanivelulinstitutieiregalemixturantreelementeorientalesigrecomacedoneneestemailesnedeurmarit.Caeroiig
altadataAlexandru(siapoiurmasiisai)este,ridicatorsirestauratordeziduri",esteuneroumilitarprinexcelenta,cond
alunorarmatenvingatoare.Eleste"protector","liberator","salvator".Gndireapoliticagreceascaconstruisedejaoteoriea
regalecasursaadreptuluichiarnveaculalIVlea(Aristotel,Isocrate)pecareAlexandruopunenaplicare.Batereamo
ramne un atribut regal. Diadema si casca de lupta amintesc de nvingatorii atleti, ele, ca si coroana de altfel, sunt s
sacralizante. Vesmntul de purpura, ntregul ritual de curte si palatul regal sunt mprumuturi orientale. n epoca elenistic
regalasevadezvoltapebazaanturajuluiregalncarealaturideconducatoripoliticisimilitarisentlnescoamenidecultu
asemeniluiAlexandru,urmasiiluivorfiprotectoriaiculturii,aiartelorsiaistiintelor.Consiliulcelorzecensotitoricareform
personalaaregeluimacedoneansevatransformantrunveritabilstatmajorcaredezbateproblemederazboisidencheiere
Incipienta "cancelarie regala" pe care a njghebato Alexandru, n fruntea careia Eumenes avea sarcina de a tine un ju
campanie,vacunoasteoorganizaresistematicaabiadupa323.Institutiaarmateiramnenprincipaldefacturamacedonean
judecamsoartarecrutariicelor30000detineriiranieni.Totusi,sprefinelevietii,Alexandrupreiadelapersifunctiade
carelaoriginensemna108

comandantal1000desoldaticepazeaupersoanasadar,ulterior,capataatributiisporite(recrutareaarmateisilasarealav
Toate aceste aspecte au avut consecinte covrsitoare n timp. Este vorba, n principal, de iradierea culturii si ci
grecesti ntrun spatiu extrem de larg, proces desemnat nca din 1836 de catre J. G. Droysen prin conce
"elenism".
2.Perioadadiadohilor

LamoartealuiAlexandruimperiulsau,ncanedeplinpacificatsi,practic,faraoadministratietemeinicorganizata,nua
conducator desemnat. Anturajul lui Alexandru (hiliarhul Perdiccas, comandantul pedestrimii Meleagros, cel al ca
Seleucos,conducatorulMacedonieisialGrecieiAntipatrossifiulsauCassandros,Ptolemaios,fiulluiLagossiCrateros)d
problemasuccesiunii.DupandelungidiscutiicontroversatesastabilitcasuccesoralluiAlexandrufratelevitregalacestu
ncasidebilmintal),FilipArridaios,desiRoxana,sotiarecentuluidisparut,ipurtanpnteceuncopil(viitorulAlexandrual

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

31/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Imperiul a fost mpartit nsa n zone de conducere repartizate ntre generalii lui Alexandru Macedon (denumiti si d
MacedoniasiGreciareveneauluiAntipatros,singurulgeneralalluiFilipallearamasnviata,Crateroscaprostates
grija pe regele copil si pe Alexandru al FVlea Ptolemaios primea Egiptul, Eumenes (singurul grec din anturajul regal)
nepacificate, dificil de controlat din Asia Mica Capadoccia si Paphlagonia Antigonos o parte a Asiei Mici si
LisimahsudulDunarii.
Aceasta distributie nu avea nimic durabil. Rivalitatile dintre diadohi,precumsitensiunilesirevolteledinimperiuv
imposibilapunereanpracticaaideiidementinereaunitatiiimperiuluiluiAlexandru.Semnalulderevoltaalgrecilore
deAticasivacuprindeaproapentreagaGreciepeninsulara(maiputinSparta).AsediatnfortareatadelaLamia(deacee
razboisenumestesilamiac),Antipatrosangajeazanegociericugreciipnalavenireaajutoruluiasiatic.Greciipierdterenpe
Lamiaestedespresurata,iarAntipatrosserepliazanMacedonia.PemareCleithosnvingealiantagreceascala
confruntaredelaCrannon(322,nTesalia)pecetluiestevictoriamacedoneana.Paceaestencheiataseparatcufiecaredintre
109

obligate sa primeasca garnizoane macedonene. Vechea autonomie a oraselor grecesti devine o amintire. Doar etolienii reuses
constituientroputernicaliga.
Abiafuseserancheiateacesteactiuni,cndnAsiaizbucnestenentelegereadintrediadohi.ntarirealuiPtolemaios
provoaca n 321 reactia lui Perdiccas. Antipatros si Crateros descind n Asia (u timul va fi nlaturat de Eumenes). A
Antigonos, Antipatros tre:e de partea lui Ptolemaios, mpreuna cu Lisimah contra lui Perdiccas. Acesta din urma va fi
SeleucosntimpulnaintariisalenspreEgipt(laPelusion,n321).LaTriparadeisos,nnordulSiriei,areloconoua
sferelordeautoritate:AntipatrospreiasarcinadeavegheaasupracelordoiregiMicai,PtolemaiosramnenEgipt,Antigon
numit strategos n Asia, Seleucos rasplatit cu satrapia Babilonuui, iar Lisimah pastreaza Tracia. Fiul lui Antigonos, De
supranumit curnd Poliorcetul (dobortorul de cetati), porneste contra lui Eumenes. Tot acum sa stabilit ca regalitate
reprezentatadeceidoicopiisisaaibacentrulnMacedonia.
n319octogenarul Antipatros se stinge din viata, lasnd nsarcinarea sa nu lui Cassandros, cum sar fi astepta
Polypeichon. Acestia intra curnd n conflict. Cu Cassandros se aliaza Ptolemaios si Antigonos. Polyperchon o rechea
Olimpiada din Epir, spernd sa o utilizeze ca factor de presiune, initiaza aliante cu grecii (prin decret hotaraste rech
exilatilorsiinstaurareaderegimuridemocratice)sisealiazacuEumenes.rT317FilipArridaiosesteucisnurmauneltirilor
(carevacadeasieavictimantimpulasediuluiPydnei).Lafineleanului317CassandrosdevinestapnpesteMacedoniasiGr
vreme ce Polyperchon este nevoit sa se retraga la etolieni. n acelasi an Antigonos reuseste sa1 captureze si sa1 u
Eumenes.singurulcaremaisprijineaunitateaimperiuluidupamodelulsinnumeleluiAlexandru.Din317Antigonos n
mentinereaimperiuluiunificatnpropriulbeneficiu,luptndpemaimultefronturi(Egipt,Balcani,zonastrmtorilor)mpotrivac
diadohi. Rezultatele incerte de pe cmpul de lupta, ca si revenirea lui Seleucos la Babilon (fusese alungat de
sprijinulluiPtolemaiosduclanoitratativen311AlexandrualIVleaesterecunoscutregesipussubtutelastrateguljidinE
Cassandros, Lisimah pastreaza Tracia, Ptolemaios Egip>tul si cteva regiuni din Libia si Arabia. Cetatilor greces
recunoaste110

independentadecatreAntigonos.LaAmfipolis,undeerauprizonieri,Roxanasifiuleisuntnsaasasinati.
Temalibertatiigrecilorvaconstituiprilejdeconfruntarintrediadohincepndcu308.CampaniiledusenGreciacont
decatrePtolemaios(subpretextulrenvieriiLigiicorintiene)sideDemetrios(caeliberatorsisalvator)mpotrivaluiCassand
prilejuindepartareaacestuiadinurma.AntigoniziiajungsacontrolezeCicladelesiCipru,Rodosulpastrndusiprivilegiatuls
orasindependent,prosperndeconomicdinpricinaasezariilantretaiereadrumurilorcomerciale,nfrngerealuiPtolemaios
CipruluildeterminapeAntigonos(sipefiulsau)sasiiatitlulde"rege",refacndnformularestrnsa(faraSiria,Egiptuls
iraniene)statuleuroasiaticalluiAlexandru.DinastiaArgeadadinMacedoniaestenlocuitacuceaaantigonizilor
mentinepnalacucerirearomana),cuacordularmateinspiritultraditieimacedonene.GestulluiAntigonosesterepetat
ceilalti diadohi pe rnd: Ptolemaios (ca suveran al Egiptului), Lisimah (ca rege al Traciei), Seleucos. In 302,
antigonizilororaselegrecestivorformaosymmachiacuscopulasigurariilibertatiisiautonomiei(nrealitateAntigono
sai foloseasca pe greci mpotriva lui Cassandros). n toamna lui 302 o coalitie formata din Cassandros, Lisimah, Sele
PtolemaioslvanfrngepeAntigonos(caremoarepecmpuldelupta)laIpsos.Demetriosestenevoitsaseretragan
PtolemaiosvamaiocupasudulSiriei(CoeleSiria)sipartidinLicia,PisidiasiPamphilia,restulSirieireveninduiluiSeleucos.
siadaugapartidinAsiaMica.
Fara Antiogonos Monophtalmos, carei strunea temperamentul vulcanic, Demetrios se aliaza pentru scurta vre
Seleucos(careidevinesocru)apoi,dupamoartealuiCassandros(297),pornestelarecucerireaGreciei.DarSeleucost
partea lui Ptolemaios si a Iui Lisimah si ocupa posesiunile antigonizilor din Asia. Criza interna prin care trece Macedon
ntrzieplanulluiDemetriosdearefacestatultataluisau.n289pregatirile erau aproape finalizate pentru o noua
Asia.Ptolemaios,SeleucossiLisimah(latragdepartealorsiperegeleEpiruluiPyrrhos)seopunsimultanluiDemetrios.Ob
lupte pe mai multe fronturi, antigonidul cedeaza, se retrage la Cassandreia (287), apoi ataca Atena. Dar coalitia ri
dezmembreazadincauzadisensiunilordintrePtolemaiossiLisimah.Pyrrhusncheierapido
111

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

32/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

ntelegere
cu Demetrios care se angajeaza sa renunte la Macedonia n schimbul unor regiuni din Tesalia si Grecia centrala. Elib
presiuneadinBalcani,DemetriosdebarcalaMiletundecetatilegrecestilprimescplinedesperante(satuledeabuzurilefisc
luiLisimah).UrmaritdeAgatocles(fiulregeluiTraciei)sihartuitdeSeleucos,Demetriossepredaacestuiadinurma,n
nnchisoare.Cadavrulestenapoiatfiuluisau,AntigonosGonatas,pecareDemetriosllasasenBalcanilaplecareanexpe
Prin batalia de la Ipsos (301) Lisimah reusise sa puna mna pe ntinse teritorii microasiatice, ntre 288287
MacedoniadeNord,iaracummoartealuiDemetriosinlesnestenlaturareainfluenteiepirotesiocupareaMacedonieintre
regiunilordelaDunareadeJos.Aceasta nu putea fi pe placul celorlalti regi care1 vor nfrunta la Kouroupedion
Lisimah si pierde viata. Spre finele verii aceluiasi an Seleucos este ucis de Ptolemaios I Soter (numit ulterior si
Keraunos) n pofida ajutorului acordat regatului egiptean de catre regele seleucid. Ptolemaios Keraunos intran stap
MacedonieisiafostuluiregatalluiLisimah.Chiarsiacum,dupamoarteaultimuluidiadoh,linisteanuseasternepestei
teritoriucareadusesefaimaluiAlexandruMacedon.Noirivalitatisenascntrefiiidiadohilor,asanumitiiepigonoi,ncepnd
280,dareletrecpentructivaanipeplansecundarcaurmareadouaevenimente.PrimulesteinvaziaceltilornEuropasi
Asia Mica (280), iar al doilea l reprezinta complexul proces de aparitie de noi state n zona anatoliana, proces impulsio
disparitia autoritatii lui Lisimah (este vorba de regatul Bitiniei si al Pontului).Inpluscetatilegrecestitindsaformezenoi
oraseledinnordul Egeei si din strmtori Liga Nordului, la care se adauga mai vechea Liga Etoliana si apoi Liga Ah
Atentia lui Pyrrhos este ndreptata acum spre vest, unde ntreprinde costisitoarele campanii n Italia sudica si Sic
ntoarcerepierenbataliadinArgolidacontraluiAntigonosGonatas,aliatalgrecilordinzonaistmuluiCorintului.
LamaibinedetreideceniidelamoartealuiAlexandrustatulsau,realizatcupretulattoreforturiumanesifinanciare,e
ireversibilspre farmitare. Lungul sir de campanii militare expuse deja se prezinta ca un ansamblu de argumente n fa
acesteievolutii.nplus,casatoriilepoliticerealizatentrefamiliilediadohilorseadaugaaceleiasi (concluziimarturisindvrem
aliantelorpoliticesimatrimoniale.112

Aceasta se datoreaza nu numai factorului uman, ambitiilor personale ale generalilor lui Alexandru, ci si complexitatii si di
istoricealeteritoriiloreuroasiaticecuceritecndvadefiulluiFilip.Sprepilda,grecilorleerasuficientaamintireasloganului
pentruaseridicalarevolta(folositimaimultcamasedemanevradecatreprimiiregielenistici),iaroriceslabireacontrolulu
zonelorestiranieneerafructificatadelocalnici.CtprivesteIndia,aceastaiesefoartecurnddincalculelempartiriistapnirilo
Ptolemaios Keraunos, Antigonos Gonatas si Antioh (fiul lui Seleucos) ramn mostenitorii principali ai celor trei
importantencaresedivizasestatulluiAlexandru:Egiptul,GreciasiMacedoniasirespectivSiria.
3.ModeledestateelenisticeA.Regatulantigonizilor

Dinastiaantigonidasevaconfruntadealungulexistenteisalecudouaseriideprobleme:mentinereaautoritatiiasupra
siraporturilecuRoma(dealungulapatrurazboaie).
nca din 290 n vestul Greciei se nfiinteaza pe baze federative, n jurul populatiilor muntene ale Etoliei, Liga Etolia
dispunedeoadunarecarestabilestenumarulsistatutulmagistratilorfederalisiaiconsiliuluiLigii(synedrion)careelaborea
cucaracterdelege.Adunareadecidepaceasirazboiul,aliantelesioricealtdialogextern.Ligasentrunestededouaor
TreptatmembriiadunariisuntnlocuiticuoComisiedereprezentanti(nnumarde30)aituturormembrilorLigii,prezidat
strategos cu atributii civile si militare. Sub comanda sa activa comandantul cavaleriei (hipparchos) precum si un
cancelarieifederale.Ligaetolianasementinecapartenerdedialogpoliticsimilitarpnalacucerirearomanadinsec.a
RegiiMacedonieivortinentotdeaunaseamadeexistentaacestuiorganism.
n280sistemuldealiantealegrecilorestembogatitcuaparitianPelopones(nparteasanordica)aLigiiAheene,co
10/12cetatireunitecuscopuldeainstauraregimuridemocraticesiantimacedonenenPeloponessideaorganizaoriposta
Macedoniei.CentrulpoliticalLigiiaheeneerannordulAhaiei,nmarelesanctuaralluiZeus.Aceasta
113

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

33/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

asociatiedispuneadeAdunareagenerala(synodos)sidecearestrnsa(syndetos)undelucrauncolegiude10strategifederali

cepregateasedinteleadunarii.CeamaiputernicaperioadadeexistentaaacesteiligisedatoreazaluiAratos,fiulluiClei
Syciona,caredorestempamntenireaderegimuridemocraticenPeloponessieliminareastapniriimacedonene.
n280invaziaceltilornBalcaniprovoacamaritulburari:Ptolemaiosesteucisn279nluptampotrivaacestorinv
iarsanctuaruldelaDelfipradat.Luptacontraceltilorsisalvareasanctuarului(ncinsteacareiasauinstauratsarbatorile"sa
Soteria)unestefortele grecilor, condusi de Liga Etoliana, cu cele ale lui Antioh si Antigonos Gonatas. Respinsi n
Grecia,celtiicutreieraMacedoniaamenintndstrmtorile.RegeleBitiniei,NicomedeI,lepermitetrecereasistabilirea,p
unuipactdealianta,nAsiaMicaundevorficunoscutisubnumeledegalati.
DepartedeasigasilinisteadupaalungareaceltilordinMacedonia,AntigonosGonatassevedenevoitsanfrunteonoua
agrecilorn267(razboiulchremonidiac),pecareonabuse(265)impunndcetatiloroautoritatemacedoneanamultmai
AmplaactivitatedereorganizareaMacedonieiesteplinadesucces,darrelatiilecugreciivorosciladelaconfruntarilem
ncheierea unor aliante cu garantarea autonomiei. n deceniul al 5lea al veacului al HJlea Macedonia pierde
Peloponesului(LigaAheeanapreian243Corintul,apoiMegalopolisuln235siArgosuln229).ntre237si229
grecestisealiazacontraantigonizilor.nvremeaaceastaSpartatreceprintrunprocesdereformedemocratice(initiate
leasicontinuate de Cleomenes al lea) care strneste rivalitatea celorlalti greci. Oligarhii oraselor si Liga aheeana ce
Macedoniei contra Spartei. Cu aceste prilej este nfiintata Liga elenica, iar regele Antigonos al lea reuseste sa se im
Laconia(stopndprocesulreformator)prinvictoriadelaSellasia(222).Acum,nsa,norizontulpoliticbalcanicintervineRoma.
CudomnialuiFilipalVlea(221179)Macedoniainauguraopoliticaorientatapregnantspreexterior.Aliantalui
regelemacedoneanprovoacaprimulrazboicuRoma(215205)ncheiatcupaceadelaPhoinikefaravreomodificareimpo
statuquoului.TratativelesecretealluiFilipalVleacuAntiohalleaprivind114
\

mpaitirea ntre ei a Egiptului, precum si campaniile de ocupare a Traciei si a unor zone microasiatice, inclusiv amen
suveranitatiiRodosului,aducRomanMareaEgeelachemareaPergamului.Nentelegeriledelamasatratativelorvorc
sprealdoilearazboiromanomacedonean(200197).AliatacuPergamul,RodosulsiLigaetoliana,Romaseimpunen
delaKynoskephalai(197)obligndu1peFilipsarenuntelacuceririledinGrecia,TraciasiAsiaMica,sacedezeoparte
derazboisisaplateascadespagubiriderazboi(1000detalanti).
ConsolidareaputeriireluatadecatrefiulluiFilip,Perseu,nuramnefaraecoulaRoma,nstiintatandeaproaped
Pergam.Celdealtreilearazboi(171168)care opune macedonenilor centuriile romaneaduceanfrngereazdrobitoa
Pydna(168)atrupelorluiPerseu,elnsusicapturatsipurtatnfrunteaprizonierilorncadrulceremonieidetriumfdela
Macedoniaestempartitanpatrudistrictecaroraliseinterziceaulegaturilecomercialentreelesiceledecasatorie.Ultimu
se consuma n 146 cnd, n urma revoltei antiromane a lui Andriscos, Roma ia hotarrea de a transforma
provincieromana.Aceeasisoartaauavutoatuncisigrecii,nfrntilaSkarpheia,LeucopetrasiCorint.nselatenasteptaril
promisiunile facute nca din 196 n plin teatru al Jocurilor istmice de la Corint de catre T. Quintius Flamininus, privind
libertatiituturorgrecilor, orasele grecesti vor suferi o dura represiune n 146, Corintul este ras de pe fata pamntului
participariiLigiiaheenelarascoalaantiromanaaMacedonei.NouaprovincieromanavapurtanumeledeAchaia.
PeperioadamentineriidinastieiantigonidecadreledefunctionarestatalaaleMacedonieiramncelefixatedeFilipal
Alexandru. Regalitatea stabilita prin acordul soldatilor detine controlul fiscal, administrativ si militar n teritoriu, cu sub
organizariidetippolis.SubaspectmilitarsecuvineprecizatcasiMacedoniasevavedeaobligata,darntroproportiem
dectnOrient,saapelezelatrupedemercenari.ncazdeconflictmilitarcetatilegrecestiaflatesubhegemoniemaced
aveauoricumobligatiasaparticipecutrupesifonduri.
nceeaceprivestecetatilegrecesti,acesteasipastreazavechilestructuri.Eleerauliberesasiorganizezeinstitutiile
saacordecui

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

34/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

doresccetateniasidreptullaazil(asylum).Ocaracteristicageneralaavietiiinterneestecontinuacautareaunorformulederezolvareaproblemeipropr

nevoilorcelorsaracitiparalelcuopolarizaremaiaccentuataacorpuluicivic.Peplanexterncetatilegrecestivorinitia
(Liga nesiota, Liga etoliana, Liga aheeana) de a caror organizare si functionare nu vor da socoteala n fata regelui Mace
Astfel ca imperativele Romei privind cum sasi aleaga propriii magistrati nadunarilegeneralesaureprezentative(esteca
aheenen1486)nuputeaudectsaicontrariezepegreci.Optiuneaaceastadedialogcomunpeplanexternncadrul
aveadreptconsecintapetermenlungomogenizareadecivilizatiesiculturanspatiulvorbitordelimbagreacadublndrolu
pecarelauavutsanctuarelepanelenicendezvoltareaacestuifenomen.
b.RegatulLagidalEgiptului

PtolemeiivorncercacusuccessamentinactmaiextinsefrontierelestatuluinAsiaajungndpnanSiriasudic
Africa pna n Cirenaica. Nu putine au fost ingerintele dincolo de mare, n Balcani, cnd sprijina revoltele grecilor m
antigonizilorsinspatiulseleucid,ncazulinterventieinfavoareauzurpatoruluiAntiohHerax.Dealtfelntreregatulseleuc
lagid va exista o zona fierbinte Siria de sud sau Coele Siria generatoare de permanente conflicte. Nu mai putin d
razboaie(274271,267261,246241,221217,201195,170168)seducpentrustapnireaacesteiregiuniintratancad
subautoritateaptolemaica.Veaculalleamarcheazanceputuldeclinului,vizibilnplanexternprinnfrngerile
seleucizilor. Este momentul cnd Roma intervine n ajutorul Egiptului, iar ambasada romana condusa de C. Popilius La
obligapeAntiohalFVlea,npofidavictorieirepurtateasupraarmateloregiptene(practicdoarAlexandriaramasesenecuce
seretraga.DinacelmomentRomaseerijeazanprotectoralEgiptului(siarbitruallumiielenistice),statutconsfintitdepace
Apameeadin188.n116,lamoartea lui Ptolemeu al VIElea Egiptul este mpartit n trei regiuni: Egiptul propriuzis, Ci
(caredevineprovincie'romanan96)siCipru(transformatn58n provincie romana). Ingerinta romana n conflictele d
interneseamplificansecolulI.H.pnantratt
116

nctRomaimpunecandidatiifavoritisauformuledeconducerefavorabileei.n48C.IuliuCezardebarcanEgiptpe
ajutapeCleopatraaVilasasirecapetetronul,careiaOctavianusivadeclaraoficialrazboin31unanmaitrziuEgiptu
provinciederangimperial.
Din punctul de vedere al organizarii interne, domnia ptolemeilor consolideaza un sistem ideologic, administrativ
judecatorescdetipcentral,nbunamasuramostenitdinepocasaita.Astfel,Ptolemaios,fiulluiLagossialArsinoei,preia
statutalfaraonilor,consideratidescendentiaizeilor(Ra,OsirissauAmonRa).Deasemenea,transformacultulluiAlexand
laMemfis,undefusesedepozitattrupulnensufletitalcuceritoruluiOrientului,nreligiedestat,nfiintndsiuncolegiud
caredeserveauacestcult.Celcarensainstituieuncultaldefunctilorpentrutatalsau(carecontineaJocurifunebredin
cinciani),alregilornviatasialreginelorestePtolemaiosalleaPhiladelphul(iubitordesora)carereiapracticamariaju
frati(sorasa,Arsinoeidevinesotie).
RegeleeraproprietarulntreguluipamntalEgiptuluisistapnabsolutalsupusilorsai.SecondatdeunConsiliudes
ca si regele macedonean, regele elenistic al Egiptului avea totusi, spre deosebire de cel macedonean, o putere cu c
teocratic. Vechea mpartire administrativa este pastrata, districtele (nomoi) erau submpartite n cantoane (topoi)
(komai). Aparatul de conducere este unul extrem de birocratizat, alcatuit din functionari regali (respectiv, nomarhul, top
komarhul,cuputericivilesistrategulcuatributiimilitare)careaucasarcinacadastrareapamntuluibasilikchora
supusilorsiacontributiilorlor(pentrulocalnicisestabilesteunimpozitpecapdelocuitorsyntaxis).
ntreaga activitate din stat era direct supravegheata de rege. Monopolurile regale cuprindeau emiterea mo
difuziuneasicirculatiaei,precumsiamonedelorstraine,activitatilelucrative,circulatiabunurilor.Corespondenta,past
papiri, a lui Apolonios, care ndeplineste (n jurul anului 258) functia de sef al departamentului de finante sub Ptolemeu a
Philadelphul, arata grija suveranului pentru ntarirea puterii de circulatie a monedei interne de aur, mai usoara dect
negustorilorstraini,sistrngereademetalpretiosnvisteriaregala,adusdinNubiasiIndia.Deasemenea,acelasiApolonio
primisen

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

35/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

folosintadelaregeoproprietatelaPhiladelphia(laFayoum),punelapunctunsistemdeexploatarefiscalaextremde
care presupunea o activitate bazata pe contracte ncheiate, cu liste de preturi si chitantiere la zi. Reglementarea mono
regale(peproductiadeuntdelemn,vin,sofran,papirus)estereglementatananul259cutoateacestea,abuzurile funct
regalinusuntstopate.Nuputineaufostcazurilederevoltasaude"retragere"aindivizilorpepamnturiletemplelor(care
dreptdeacordareaazilului)undeputeauscapadecorvoadelefiscale.
Armataestealcatuitanprimulrnddinelementelesocialenonegiptene,structura(falanga,trupedecavalerie,infante
siusoara)sitacticadeluptafiinddetipmacedonean.
Sectoruljuridicmarturisesteprinstructurasapreocupareadeasetineseamadediversitateaproblemelor.Existao
naplicarealegilorcorespunzatoarefiecaruisectoreconomicsispecific,lanceput,fiecaruigrupdepopulatii,tinnduse
limba vorbita de cei implicati n procese. Ptolemeu al Olea Evergetul instituie obligativitatea formularii plngerilor si j
proceselornlimbagreaca.Sistemuljuridiceracondusdeundioiketesajutatdeoikonomoisidespecialistindomeniul fin
fiscal.
Fenomenul urban este putin raspndit, de aceea principala caracteristica a economiei regale este cea rurala.
putineleorasesuntfiemaivechilecentreurbane,subordonateaparatuluicentral,fiecetatidetippoliscareauunregimauto
dar care colaboreaza strns cu monarhia sub aspect militar, fiscal si religios. Deseori orasele beneficiaza de scutiri d
ajutoarepentrumbunatatirifunciare,privilegiivamale.CeamaidezvoltataasezareurbanaramneAlexandria,principalare
a regilor lagizi, care o nsestreaza cu importante monumente, palate, temple, muzeu, biblioteca, fiind iubitori de cultura, n
exempluluipecareAlexandruloferise.
Preponderentagrara,economialagidaestetotusibinereprezentatalanivelulmestesugurilorsicomertului,dease
aflate sub supravehereregala(fiencadrulunuimonopol,fie,pentrumeseriilecarenufaceaupartedintrunasemenea
prin'prghiifiscale,caciexistaunimpozitglobal,diferitdelaoregiunelaalta).Larndulsau,regeleajutaatelierele,indife
marimealor.cumateriiprimeNiluldevineaxacomercialaimportantapentruproduselevenitedininimaAfricii,(mai118

alesdinNubia:mirodenii,metalpretios,fildes,pieide animale), iar Alexandria eclipseaza mai vechile porturi ale Meditera
rivalizeazaputerniccueleprinlucrariledeamenajareportuaradeanvergurantreprinsedePtolemei.Schimbulmarfu
concesionat unor functionari care plateau o buna parte din cstigul lor trezoreriei regale, iar prin grija lui Apolonio
obligativitateaconvertiriitranzactiilornmonedainterna(ceeaceaadusprofituriimensestatului,adicaregelui).
Ctprivestestructurasociala,eacuprindealaturidelocalnicisistrainiiasezatiodatacuvenireaPtolemeilor,nma
majoritate militari sau veterani macedoneni si greci. Dintre acestia vor fi recrutati cei care vor conlucra cu familia regala
conducereastatului,populatiabastinasanefiindimplicatadectfoartetrziunactivitatideorganizaresiconducere.Astfel,fun
marunti si mijlocii care activau pe lnga reprezentantii regelui erau recrutati din rndul aristocratiei egiptene.
ndeplineau mai ales sarcini militare, ei beneficau de un lot(kleros)de pamnt acordat de catre rege pentru ntretinerea
familiei.nprincipiu,loturileerauviagere(eleputndfidatealtoricleruchilamoarteaprimuluibeneficiar)sinenstraina
nivelulacestuisegmentsocialfunctioneazaasociatiileetnicecareasiguraindividualitateaetnoculturalasireligioasa,darsia
juridicasifinanciaramembrilorlor.
Stat prin esenta sa teocratic, Egiptul lagid acorda o importanta deosebita religiei. Casta preoteasca riguros ier
beneficiadeunrespectdeosebit.Pamntultemplelor,consideratsfnt,intratotusinacelasiregimfiscaldesupraveghere
Fiecaretempluaveaunconsiliu de preoti, care nu aveau libertatea de a administra dupa voie propriilevenituri,trebuind
seama de vointa regala. Totusi regii ptolemei duc o politica de protejare a clerului pentru asi asigura baza religioasa a pu
politice.Peansambluseproduceunsincretismlanivelulcultelorsiofuziuneadivinitatiloregiptenesistraine,pebazacompe
asemanatoare.Maimult,ultimeleveacurideexistentaaleEgiptuluicunoscodifuziuneadivinitatilorlocale,maialesIsissi
spatiiledeculturagreacasiapoiromana.

c.RegatulSeleucid
ntemeiatdeSeleucosIn312,acestregatcuprindeavasteteritoriilipsitedeomogenitateetnoculturalasiistoricoma
Centrulpolitic

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

36/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

alstatuluiestemutat,dinconsiderentedesecuritate,delaBabilonlaSeleucia,peTigru,apoi,pentruaaveadeopotrivaomaist

rapidalegaturacuAsiaMicasiceaCentrata,laAntiohia(nSiria),cetatentemeiatadeAntiohI,nanul300.Dintrecelet
elenisticecaresevorformaperuineleimperiuluiluiAlexandru,RegatulSeleucidestecelcaresiamodificatcelmaimultfro
datorita conditiilor politicomilitare din est (unde sunt parasite satrapiile orientale), pe de o parte, si datorita expansiunii n
nordvest,caurmareapoliticiidusadeurmasiiluiSeleucos.nsud,granitacuEgiptullagidvafifixatanestatornicnsudu
Lamoarteafondatorului,regatulseleucidestepreluatdefiulacestuia,AntiohI(281261)careduce,nprincipal,o
deconsolidareinternasideurbanizarepescaralarga.Mostenindrivalitateacuantigonizii,AntiohIestenevoitnsasanc
primtratatdeneagresiune cu Macedonia (2798), ca urmare a presiunilor create de invazia celtilor. Prin acest tratat se
renuntalapretentiileasupraMacedonieinschimbulretrageriiluiAntigonosGonatasdinAsiaMica.nprimulsfertalveacul
leaseinaugureazaseriarazboaielorcuEgiptulpentrurecuperareasuduluiSiriei,dorintandeplinitaabiasprefineleseco
timpuloperatiunilormilitareEgiptulvictoriosdobndestepentructvatimpsiposesiunipelitoralulthracsinzona
UnadintrecelemainfloritoareperioadeestedomnialuiAntiohallea(223187)carepracticaopoliticaexpansionistaat
(recupernd Armenia, Bactria si recentul stat al partilor) ct si nspre Europa unde ocupa Tracia. Retragerea lui
dusmanulprinexcelentaalRomei,lacurtealuiAntiohalleaestefolositadreptpretextpentruimplicareamilitararomana
strmtorilor.nrealitatentarireaputeriiseleucideeraoamenintaredirectapentrusecuritateaBalcanilordecaredeveniserain
romanii.Pergamul,Rodosul,LigaetolianasiceaaheeanacerajutorRomei.DebarcarealuiAntiohalleanGreciaesteres
Thermopile(191),fiindurmatadenfrngerilesalenavaledelaCorykos,SidesiMyonesos,apoidepierdereabatalieide
(nLidia,n190).StapnireaseleucidaesteeliminatadinArmenia, iar naintarea spre Egipt se va lovi tot de interventia
astfelca,laApameea(188),regatulseleucidpierdeteritoriimicroasiaticenfavoareaPergamului,esteobligatsacedeze
razboi,saseretragadinEgiptsisaplateascadespagubiriderazboiromanilor.120

Adouajumatateasecoluluialleadebuteazacuunregresgeneralizatalstatuluimacinatdecrizedinasticesieco
financiare, ca si de defectiuni n apararea frontierelor (de exemplu partii reusesc sa ocupe Mesopotamia n timpul
Demetriosallea,careestecapturatsitinutprizoniern125).Confruntarile cu partii (organizatorii unui stat puternic
rivalizacuRomaajungnd,ntimpulluiAugustus,dupaexpresialuiTrogusPompeius,sampartacuImperiulromanlume
transate definitiv ntre 130125: seleucizii se retrag n zona siriana. O noua criza dinastica izbucnita n 115 naruie aproa
capacitateadeaparareastatului,ajunssubcontrolulArmeniei.Dezorganizatpeplaninterndinpunctdevedereadmini
fiscal,regatulseleucidcunoasteoperioadade"colaborare"cuRoma(care1ajutapeAntiohalleasasirecupereze
apoivafitransformatnprovincieromanan63,decatreCn.PompeiusMagnus.
Monarhiaseleucida,dezvoltatantrunspatiuistoricesteeterogen,sintetizeazacelmaielocventmixturaelenisticao
lacaresegndiseAlexandru.Curtearegalaeraalcatuitadinprieteni,sfetnicisigardapersonalaaregelui,functionari,oam
cultura.Regeleestestapnul a toate, cel putin teoretic. El nu beneficiaza de un cult regal, can Egipt, regalitatea este d
naturadivina,abiadupamoarteregeleputeafidivinizatsiasociatunuicult.
Administratiasatrapicaestementinutaparalelcuoactivitatedeurbanizaresicolonizarecumultmaiintensadect
Oraseca:DourasEuropos,Perinthos,MaroneianSiria,TanagranPersia,Gerrha,LarissangolfulArabieisuntorg
dupamodelulcetatilorgrecesti,nvremecealtentemeieriurbanedemariproportii(Antiohia,SeleuciadepeTigru,Apamee
Orontes)seamanacaorganizarecucentreleurbanemacedonene,avndun"sfatalbatrnilor"nconducerealorsibenefi
statutul de orase "libere" cu regimuri "democratice". Altor centre li sa modificat numele. Orasele beneficiau de o "aut
organizatorica,dinpunctdevedereadministrativ,fiscalsijuridic,darprivilegiilorfiscale,dreptuluideaacordacetateniasiazil
liseadaugaobligatiadeaprimigarnizoanesifunctionariregali.sinacestspatiuestecunoscutatendintacentrelorurbane
organiza n uniuni ~ sympolitii judecnd dupa marturiile epigrafice (de pilda ntre Mylasa si Douras Europos). Sa
mpartitelarndullorneparhiisihyparhii,beneficiaudeoviataeconomicosocialaproprie,avndfatade
121

centru obligativitati fiscale. Nu o data, mai ales n est, puterea lor economica si potentialul sociomilitar au nde
secesiuni,determinnduiperegiiseleucizisasemultumeascacuoautoritateformalasauchiarcuexistentaunoraliante.
Iesirilemultiplelacailemaritime(Egeea,Mediterana,MareaNeagra,golfulArabiei)sidimensiunileextinseaucreatc
unei dezvoltari comerciale si implicit ale unei dezvoltari economice considerabile. Efesul, dar si Milet si Smirna sun
porturi de prim rang, Byzantionul si Sinope controleaza traficul prin strmtori, impunndusi propriile lor regimuri
(ajungndnconflictcuRodosul,unaltpunctcomercialmaritimdeamploaresicentruurbanindependent).

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

37/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Subaspectsocialexistaopluralitatedestatute,lipsauneievidenteminutioasempiedicansadecriptareandetaliua
statute,maialespentrupopulatiilerurale.Sestiecaeleputeautinededomeniulregalsaudeteritoriiurbane.Proximitatea
arunca si asupra locuitorilor rurali privilegiile concedate oraselor respective de catre monarh. Izvoarele epigrafice ment
deopotrivaposibilitateadonatiilordeterenuricutot cu locuitorii lor (de exemplu, donatia lui Seleucos Icatre
sau,dimpotriva,stipuleazaindependentasatenilornunelecazuridetransferdeproprietate(cumestesituatiataranilordinPe
pe pamntul primit de la rege de catre Aristodikos din Assos), asa nct postularea unei reguli generale conduce la sim
eronate.
***

Lacapatulatreisecoledeexistentastateleelenisticereusiserasadeterminedifuziuneasiconvietuireaadouamo
organizare:celregalsiceldetippolis.Postulatele lui Droysen despre sinteza de populatiesideculturapetrecuten
elenisticatrebuie,nsa,reconsiderate.Demograficvorbind,nuexistaniciodovadadespremixturidepopulatie,epigra
distinctia clara ntre politai si barbaroi. De asemenea, este semnalata prezenta asa numitilor periokoi n cetati de rang
Existenta textelor bi si chiar trilingve nu este dect o maniera oficiala de redactare, chiar dovedind necesitatea efici
transmiterii de mesaje catre segmente sociale foarte diferite. Cleruchiile de militari ce primesc pamnturi pe tot cuprinsul
elenisticesuntobedientefatadeintereseleregale,darnoraseledecoastasaununele122

din interior izvoarele epigrafice dovedesc nealterarea institutiilor clasice ale unei polis. Sub aspect economic, dezvoltar
inegalachiarninteriorulfiecaruistatelenistic.nansamblu,totusi,dacanvremealuiAlexandrumetalelepretioaseluasera
Europei,nsecoleleceauurmatmortiiacestuiadirectiademiscareaauruluicapatasensinvers.Subaspectculturalsire
poatevorbideodifuziunealimbiigrecesti(limbadecancelarientoateregateleelenistice),amodelelordegndire
oinfluentaorientala.Aceastadinurmasepoatedecelalanivelulcredintelorsipracticilorreligioasesialideologieiregale.

123

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

38/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

.FORMEDEASOCIERENLUMEAGREAC

Pentru cea mai mare parte a istoriei lor grecii nu au fost n stare sa depaseasca dect rareori si cu mare d
fragmentareapolitica.Adversitatea,tendintelehegemoniceaupututsaducaaunumailarivalitati,cisilarazboaiefratr
aceastanpofidacomunitatiidelimbasiaunitatiireligioase.Aceastanunseamnacanconditiiledecriza(deexempluraz
grecopersane)saudinconsiderentedenaturareligioasastareadeizolarenuafostdepasita,realizndusemaimulte
aliante:
1)amphictioniisauligicultuale,deexemplu,pentruadministrarea
sanctuaruluidelaDelfi,Ligaioniana(legatadetemplulluiPoseidonde
laMycale)
2)symmachii(aliantemilitare)cusaufaraorganismefederale
(Ligadelioatica,Ligapeloponesiaca,Ligabeotian,LigaaheanasiLiga
etoliana)uneleevolundnsensulfederalizarii,adicaalcreariiunei
3)sympoliteidieusaufaradreptdecetateniecomuna(veziLiga
acheeanasiceaetoliana).
Nutoateacesteligisaufederatiiauavutoistorieidentica.nvremeceuneleauevoluatndirectiacreariidestatefede
reprezentare egalitara a intereselor statelor membre si prin acordarea dublei cetatenii (Liga aheiana), altele au alun
hegemonism.Estecazulprimeiligidelioatticecaresatransformattreptatdintrosymmachientrunimperiuatenian,farare
larazboivizndexploatareaeconomica(tezaur,cleruhii)apartenerilor.
Inciudatendintelorizolationiste,dupancetareaRazboiuluiPeloponesiac,ntotcursulsecoluluialIVlea.H.viatapo
spatiu!grecncepesafiedominatadeligi,nudecetati.Dealtfel,oseriedevoci(veziIsocrate)siaufacutomisiunedina
ideeaunitatiilumiigrecestincepndcucelebruldiscurspanegiricdin380.H.
124

Ctevadetaliinlegaturacutipologiaacestorasocierilibere,nprincipiu,ntrecetatiavndstatuatsausubntelesdr
autonomiepolitica:
A.Amphyctioniisauligicultualeorganizatenjurulunuisanctuar.
Douaasemeneaamphyctioniipotfiamintite:
A.l.Ligaioniana(secolulVI.H.)carelega12cetatiautonomenjurultempluluiluiPoseidondelaMycale.nsecolu
amphictioniaaevoluatcapatnduneleconotatiieconomicopoliticemarcatedeoemisiunemonedaraproprie
A.2.LigadelaDelficuostructuramaielaborataprinorganizareadentruniribianuale,existentaunuiconsiliusiaun
militaredeprotectieasanctuarului.
si aici numarul aliatilor este de 12 (poate un numar cu functie magica) si de asemenea sa ajuns la folosirea
instrument politic n cazuri de arbitraj. Liga de la Delfi, prin prestigiul pe care1 conferea membrilor ei, a devenit un sp
manevrepolitice,maiales,ncazulconsiliului,transformndusetreptatntrounealtadepresiunenfavoareaunoradintrem
Sparta,Tesalieni,Teba,Filip.
A.3.amphyctioniizonale,carereunescsate,nuorase.EstecazulLigiiarcadiene.Origineaseaflansolidarizareaa
satepentruprotejarea centrului religios dedicat Despoinei de la Lycosoura si lui Zeus Lycaios. Numai ca aceasta
evoluatspreosymmpolitie.
n475.H.existadejaoconfederatiecareemiteomonedapropriecuefigialuiZeusLycaiossiaDespoineisiculege
Arca,Arcadionsicareseconstituiepeacestnucleureligiosinitial.Aceastaligavaintrantruncondeumbraprinridicarea
nPelopones.
B.Sytnmachiilesaualiantelemilitarereprezintaformanormalade

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

39/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

asocierenlumeagreaca.sinacestcazsepotdistingemaimultesituatii.
B.l.Symmachiimcareprincipiulautonomieiesterespectat.
B.l.a.Ligapeloponesiaca.SeconstituietreptatncepndprobabilcumijloculsecoluluiVII.H.Denotatcaligaam
treptesiarecanucleualiantadintreSpartasiTegeea.LasfrsitulsecoluluiVII.H.oparteaunorcetatidinestulPelopo
(Sicyona,Megara,Epidaur)auaderatlaaceastaliga.Trebuiesaseatragaatentiaasuprafaptuluicanuexistauntratatcom
constituire.Ligapeloponesiaca,nrealitate,arezultatdintroseriedetratatebilateralencheiatentreSpartasicetatile
125

afiliate.Moduldeconstituireexplicasigradulmaredeautonomie,faptulcanuexistaorganizarefederalapropriuzisa,careuniunileLigiinuera

ocazionale. Singura conditie majora o reprezinta acceptarea conducerii militare a Spartei si dreptul Spartei de a p
declansareaunorconflicte.WillcredecascopulinitialalLigiiafostevitarearidicariiArgosuluisiamessenienilor.
B.l.b.ligalacedemonianaafostcreatamaitrziu,nmodsigur,dupacucerireaMessenieisinfrngereaArgosului.
estevorbadeostructuraoriginaracareiaisaualaturatcetatifoarteimportantedinestulPeloponesului,dupancetareareg
tiranice (Corint si Megara). Relatia speciala dintre Sparta si aliatii ei rezulta din numele oficial al Ligii ("a lacedemonien
aliatilor").
DinvechealigasaconservatsistemuldetratatebilateralenraportcuSparta,ntaritedeobligatiimutualentretoate
Desinuexistaniciunelementdedreptfederal,hegemoniaSparteierarecunoscuta,deasemeneasiroluldearbitru,casid
autonomieaaliatilor(regimpolitic,legi,administratie,justitieproprie).nciudaacesteiideiproclamate,Spartancurajea
interventiidirecte,regimurileoligarhice.SpredeosebiredeLigapeloponesiaca,cealacedomonianaaresiorganismefeder
consiliu ce se reunea la Istm si era convocat ocazional n caz de situatii grave (razboi, tratate, pace, probleme
reuniuniextraordinare(syllogos)ncazurideexceptie(veziadunareainitiatadeCorintla432.H.).
Tendintaestecaacelconsiliuoriginarsafienlocuitdestrategicareseconstituientrunconsiliuderazboi.RolulSpa
ntarit datorita functiei de arbitru, ca urmare a faptului ca acel consiliu al strategilor era prezidat de un rege spartan c
mprejurareacadeciziilereuniunilorextraordinaretrebuiauconfirmatedeosedintaprezidatadeefori.Seadaugasipra
lacedemonieniisasiasumeraspundereapentrundeplinireadeciziilor.

B.l.c.Symmachiicareevolueazasprearche.
Cazul este unic si este ilustrat de evolutia Ligii delioattice aflata sub hegemonia ateniana spre un imperiu predo
maritim,alAteneiTrebuienotatcaLigadelioatticasastructuratpefondulpierderiiteluluicomuncareacoalizatceamaimare
statelorgrecestinperioadarazboaielorgrecopersane.Estevorbadediminuareasindepartarea126

primejdiei persane si de prestigiul dobndit de Atena dupa victoria de la Salamina(478 .H.). Spre deosebire de quasito
situatiilornoi,cunoastem si personalitatea politica care poate fi considerata artizanul noiialiante Aristide. Nu este vor
structurarealizatadintrodata.Noulsistemreuneainitialoseriedeinsuleimportante(Samos,Chios,Lesbos),poateunelec
IoniasiEolidasiosinguracetate(coloniecorinthiniana)PotideadinChacidica.UlterioraliantasaextinslarestulIoniei,
mareparteainsulelordinEgeea,acetatilordinTraciasiHellespont.Existaoseriedetrasaturicaredefinescstructurano
viziunealuiAristide:
1)juramntdefidelitateprestatncepndcua.481.H.
2)recunoastereaautonomieicetatiloraliate,alcarorcuvntse
exprimaprintrunsingurvot,nconsiliu(KoineSynodos).
3)acceptareahegemonieiAtenei,caredetinecomandamilitarasi
gestioneazatezaurulcomunconstituitprintrunvarsamnt(phoros),
impusfiecareicetatialiate.
4)punereaalianteisubunpatronajreligiosSanctuarulluiApolo
dininsulaDelos.apoiAtena.Datoritaacestuitransfer,Atenadevine
divinitatefederala,onoratadetotialiatiilaMarilePanatenee.Acest
transferalsediuluisialpatronuluidivinaavutlocnjurde454/453.H.
ntruncadruceremonialaparte.
ncepndcuaceastadata,seasistalaotreptata"aservire"aaliatilor,decilatreptatapierdereaautonomieicaretindesa
purnominalacancazulLesbosului,Chiosului,Samosului.
ExpresiaconcretaadependenteifatadeAtenaoreprezinta:
1)transferulsediuluiLigiidelaDeloslaAtena
2)transferuldinDeloslaAtena(gestsuplimentarnconditiilen
caretrezoriefnhellenotameserautotdeaunaatenieni)altezaurului
federal
3)organizareasistemuluicontributiilorsipreluareaoperatiilorde
impuneresipercepereaphorosuluidecatreboulesiecclessia.
Functionarispecialdesemnatipercepeausitezaurizautributul(logistai,
hellenotames),listeleplatnicilorsaurauplatnicilorerauprezentate
ecclessiei,plataavealocIadatafixalaDionisiileMari(numaiphoros
ulsausidobndapentruntrziere)ncazdeurgentatributulera
perceputdirectdecatrestrategi

4)instalareaunormagistratiatenieni(episkopoi/archontes)n
cetatilealiate
5)stabilireadegarnizoane(phrourai)nunelecetatialiate

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

40/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
concomitentcuasumareadecatreAtenaacontroluluimarilor,a
strmtorilorprinflotaformatadincele300trireme(decicontrolul
drumuluispreMareaNeagra)prinhellespontophylakes
6)confiscareadeteren(mergndusepnalaexpulzarea
localnicilor)sintemeiereadederuhii(nfaptcleruhiierausoldati
rentieri)
7)pierdereaautonomieijuridicesitransferareaunorcauze(crime
antrenndpedeapsacumoartea,exilul,atimianunumaiasituatiilorcare
trebuiejudecatenconformitatecuprincipiidedreptinternational)la
Atena.Ecclessiaateniana,sfatulsiheliaiasiextindatributiilesiasupra
cetatiloraliate
8)presiunipoliticevizndstructurainternasiinterventiimilitare
ncazdetentativadeparasireaLigii(veziSamos,darmaialesMytilene)
9)obligatiireligioasesuplimentare(maialeslaPanatenee),darsi
fatadedivinitatileonoratelaEleusis
10)aparitiaunorfenomenelegatedepierdereaautarhiei:controlul
asupracailordenavigatielargafolosireamonedeiateniene,ncetarea
unoremisiunimonedarelocale.
LigavafilichidatacaurmareavictoriilorluiLisandrusiaocupariiAtenein404.H.

c.Symmpolitiisauconfederatii
Caracterul definitoriu al acestui tip de asociere l constituie existenta unor organisme federale cu functie perm
inclusivauneiarmatefederalesi,uneori,acordareacetatenieiduble.
Existactevamodeleinteresantedesymmpolitii.
1.Ligiletebane
C.l.a.)Casinaltecazurimentionate,primulembrionaluneiligitebanesestructureazanjurulsanctuamluilui
Onchestos.Aiciavealocoreuniuneanuala,nvremeceoceremoniespecialaPanboiotiaseorganizalaCoroneea.Di
jumatateasecoluluiVI.H.seadoptaunsimbolfederalscutulbeotiancareestefiguratpemonede.
128

n situatii speciale se constituie o armata hoplitica comuna comandata de beotarhi. n cadrul acestei faz
manifestadoartentativadeadevenicapitalaacestuiorganism.
C.l.b.)DizolvatadupabataliadelaPlateea(479.H.)Ligatebanasereface,ntroformulanoua,ntre469447
Oconstitutieparticularastabileadrepturilesiobligatiilecetatiloraliate,naturasiatributiileinstitutiilorfederalesigrupa
ntroseriededistricte.
Natura acestei constitutii este oligarhica, ntruct conditiona dreptul de cetatenie activa, de detinere a unei proprietat
suficientepentmapermiteprocurareaechipamentuluidehoplit.Sepoateadaugacorolarulacesteiconditionarisianume,o
bogatieidoarprinactivitatiagraresiinterzicereapracticariicomertuluipentrucetateniiactivi.
Trasaturilecelemaiimportanteramn:
1)grupareacetatilorn11districte(mere),fiecarefurnizndun
numardedelegatinconsiliulfederal
2)consiliulfederaleradivizatnpatrusectiunicaresiexercitau
atributiileprinrotatie
3)reunireacelorpatrusectiuni(boulai)echivaleazacuadunarea
federala
4)legileerau,nmodobligatoriu,adoptatenadunaresi
constituiauobiectulunuidecret
5)consiliulrezidalaTebasimembriiluiprimeauoindemnizatie
zilnicadintezaurulfederal
6)problemelegravelegatedencalcareapactuluifederal,
neascultareasiconflicteledintrecetatieraudeferiteuneinalteCurtide
Justitie
7)fiecaredistricterareprezentatntrunorganismfederalformat
din11persoane{beotarhi))alesideboulaicaroralereveneauatributii
militaresidepoliticaexternasicareerausubordonaticonsiliului
8)armatafederalaestecreataprinridicarea,nfiecaredincele11
districte,a1000dehoplitisi100decavaleri
9)tezaurulfederalseconstituiadincontributiilefiecaruidistrict
{eisphorai)
10)statutulTebeincadrulacesteistructuriestemarcatdefaptulca
sediulconsiliuluiestelaCadmeeasideasocierea,peemisiunile

monedarefederaleadouasimbolurisimbolulfederalscutulbeotiansilegendaTh/The/Teba.
C.l.c).Atreialigabeotianaesterealizatadupavictoriaasupraspartanilorn370.H.
NouaconstitutiecontineuneleinovatiifatadeLigaanterioara.
1)Serecunoasteautonomiacetatiloraliatecuacceptareaformuleidecetateniedubla(localaplusfederala).
2)Impunereahegemonieitebane.
3)Disparitiaunordistrictesireducerealorla7.
4)Hegemoniatebanaestesubliniatadefaptulca:a)dincei7
beotarhi,4sunttebanib)nconsiliu,reprezentareacetatilornumaieste
proportionalacuimportantaoraselorc)consiliularesedintenzilefixela
Tebasisecompune,nmajoritate,dintebani.
5)Toateproblemelemilitaresidepoliticaexternaeraurezolvatede
catrebeotarhisiadunare(domos).
6)naltacurtejudecapemagistratiifederali.
IJga tebana va reusi o vreme sasi impuna autoritatea asupra Peloponesului ca urmare a victoriilor de la Le
Mantineea,nperioadamandatelorluiPelopidassiEpaminonda.
//.Ligaaheiana(casiLigaetoliana)suntadevaratelesymmpolitiicaracterizateprinexistentaunororganismefederale(
consilii,altimagistratifederali,adunari,tezaurfederal)carefunctioneazapermanentsauquasipermanent,prinaltefenome
marcheaza tendinta de unificare (moneda comuna, sistem de masuri si greutati unitar, dreptul federal de cetatenie su
dreptuluidecetatenielocala).
Existauneledeosebiriesentialentreceledouasymmpolitii.Darexistasiuneletrasaturicomune:1)nciudaaparen
realitate, cele doua ligi oscileaza ntre factori de putere externa (Macedonia, Regatul lagid sau cel seleucid
atitudine ostila fata de Sparta, atitudine ce va culmina cu umilirea acestui stat n urma victoriei de la Sellassia
acceptareadealiantentreacestedoualigi,aliantecareauavutoeficacitatetemporarasauocazionala4)perioadanca
achenianasiceaetolianaauatinsapogeulcoincidecuepocaelenistica.
ILLLigaaheianasiarenceputurilensecolulV.H.siasocia,originar, cetati din Ahaia, parti din Argolida si

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

41/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
templulluiZeusAmarioscacentruspiritual.Devineimportantaabiadupa281.H.130
si,maiales,dupaceestedesemnat,castrateg,opersonalitatepoliticasimilitaraAratos.
Structuiileacesteiligisunt:
1.adunarefederala(synkletos).
2.Unconsiliu(synodos).
3.Unnucleuexecutivformatdin:
a)doistrategi+unhipparh+unhippostrateg
b)unsecretar
c)trezorieri.
4.Liseadaugaoseriedealtetrasaturi:
1)legifederale
2)trupefederale
3)masurisigreutatiunice
4)monedaproprie
5)cetateniefederala
6)centrii(capitalafederala)=Megalopolis.
Aceastastructuraesterezultatulmaimultorinovatiisianume:
a)n255.H.cndputereaexecutivaestempartitantreunnumar
maimaredefunctionarifederali
b)n243.H.Artosestedesemnatstrategautocratorsauhegemon.
Inciudaevolutiiloroscilante,Ligaaheianavasupravietuipnala
transformareaGrecieinprovincieromana.

III.LigaetolianaseconstituienGreciacentralasivaduceopoliticadistinctamanifestndusecuprecaderenfa
MacedonieisiSpartei
CasiLigaacheniana.Ligaetolianasiarenceputurilenperioadaclasica,darvacunoastedouamomentedereorga
a)n322.H.sib)n275.H.cndseadoptaoconstitutiedemocratica.Perioadademareputereaacesteiligisesitueaz
270220.H.PierderealoculuiparticularnlumeagreacaesterezultatulmaimultorfactoriascensiuneaLigiiacheenesub
interventiaromana.
InstitutiileLigiisunt
1. Adunarea federala {panetolica si thermica) reunita de doua ori pe an si lund decizii n legatura cu razboiul si
stabilireadealiante,primireadenoimembri,alegereamagistratilor,trimitereasiprimireadeambasadori:adoptareadelegi.

2.Consiliufederal(synedrion)
3.Curtedejustitieconstituitadindelegatifederali
4.comisiepermanentadepoliticaexternaformatadin30de
apokletoi.
5.magistratifederalilstrategeligibil+1hipparh+1secretar
+lagonothet+7tamiai(trezorieri)
6.tezaurfederalconstituitprin:contributiinormalesisumepretinse
pentruacordareadeprotectie(contrajafului=asyliesicontrapirateriei=
asphaleia)
7.armatafederala
8.existaocapitalafederalalaThermi.
Toateacesteligiauotrasaturacomuna:initiativaorganizariilorestegreacasiindiferentdenclinatiilepoliticedem
hegemoniaapartineunorgreci.Semaipoateadaugaca,nprincipiu,defiecaredataasociereaerantrecetati.
Doualigisesingularizeazaprin:a)faptulcainitiativaorganizariilorvinedinparteaunorregimacedonieni(Filip
Doson)b)hegemonisuntrecunoscutiregiiinitiatoric)suntligipanhelenicesiseconstituiedefaptnudincetati,cidinligizona
vorbadeLigadelaCorint(337.H.siLigadelaAigion(224.H.)carerecunosteacahegemonpeAntigonDoson.

IV.LigadelaCorint(337.H.)seconstituiecaurmareainterventieiluiFilipn"razboiulsacru"sidupavictori
laCheroneea.LigareprezintasincununareapoliticiiabilealuiFilipdeimixtiunetreptatanlumeagreaca(arhontenTesa
ncalitatedeHeraclid,namplictioniadelaDelfi).siprinstructuraorganizatoricasevoiaaseintroduceoserieinovatii.Origin
de la Corint cuprindea toate statele grecesti, cu exceptia Spartei care va fi admisa ceva mai trziu, dupa desfiintar
peloponesiace.
Principiiledeorganizareconstaun:
1)Autonomiacetatilor,inclusivpastrareaconstitutiilorproprii
2)Libertateastateloreragarantatadeabsentagarnizoanelor
macedonenesiderenuntarealacontributiilebanestinfavoareaunui
tezaurfederaldeasemenea,nuexistautrupefederale.
3)Garantarealibertatiidenavigatiesiacomertului.
4)Ligapretindeaoanumepacesocialarealizabilaprin:
132
a)interzicereaexecutiilor
b)interzicereaexilului
c)interzicereaconfiscarilordeavere,apartajuluidepamnt
d)interzicereaaboliriidatoriilor
e)interzicereaeliberarii,nmasa,asclavilor.
5)ncazdeconflictarbitrajulrevenearegeluimacedoneann
calitatedehegemon.
6)SediulLigiieralaCorint.
7)Organismeleligiierau:
a)consiliul(Synedrion)hellenilor,ncarenumarulsivaloarea
voiurilornuerauegale.Consiliulluadeciziinlegaturacu
problemelefederale,pacesirazboi,efectuacontrolulpoliticsi
socialasupracetatilor
b)untribunalspecialformatdinmagistraticarejudecacazurilede
violareapactuluifederalsidetradare
c)scopulproclamatalLigiieraobtinerealibertatiigrecilordin
Asia.

V.RestabilireainfluenteimacedonenenPeloponesesteurmareasucceselorluiAntigonDoson,caren224
regiuneaistmuluisiocupaCorintul.Caurmare,ConsiliulfederalreunesteadunareadetoamnadelaAigion(septembr
H.),care1proclamaperegelemacedoneanhegemon.
LigadelaAigionseparticularizeazaprin:
1.Ligareunestenucetati,ciligisaufederatii(aheiana,epiroti,

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

42/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
focideeni,beotieni,acarnanieni,locrieni,eubeeni,thessalieni).
Fenomenulindicatendintadeadncireafederalizarii.
2.Serecunoasteautonomiacetatilor.
3.OrganismulLigiieraConsiliulfederal(synedrion)convocatsi
prezidatderege.Consiliulnuaveacompetentadectasupraproblemelor
externerazboisipace,admiteredenoimembri.Hotarrileconsiliului
nudeveneauobligatoriidectduparatificarealordecatrefiecarestatn
parte.
4.Principaleleobiectivealeligiieraureprezentatedeeliminarealui
Cleomenes,abolireamasurilorluisociale,slabireaLigiietolienesi
organizarearezistenteimpotrivaexpansiuniiromanenGrecia.Primul
obiectivafostatinsprinvictoriadelaSellassia(222.H.).

.CULTURAGREAC

A.Aspectealereligieigrecesti

Fenomenulreligiosgrecasuscitatunampluinteresnrndulspecialistilorsinespecialistilordealungulvremii,cunos
rndabordaricomparatiste,detipevolutionist,sociologicesipsihanalitice,antropologicesistructuraliste.Metodologiadecerc
manifestarilorreligioasespecificegrecilorurmareste,asadar,ndeaproapeevolutiametodelordecercetareaistorieinan
sau.Concluziileprezentemarturisesclegaturaindisolubiladintrereligie,politicasiviatasocialanspatiulgrecesc,dupaexp
J.P.Vernantreligiagreacaesteo"religiecivica"lipsitadedogmesideredemtiune.
Pantheonulgrecestepoliteist,zeilorliseadaugaeroiisidaimonii(dupaclasificarealuiTalesdinMiletdinveaculalIVlea
zeii sunt priviti ca entitati nemuritoare, dar nu eterne, caci miturile povestesc nasterea lor, cu competente specifice, er
oamenicucalitatiiesitedincomun,ntemeietoridecetatisideordinisociopoliticesausemizei.Ctdespredaimoni,ace
legatura ntre oameni si zei, fiind vazuti ca elemente cnd pozitive, cnd negative sau ca fiinte interioare naturii umane
supravegheaza mortii. Lumea zeilor, asa cum o transmite mitul grec, este ierarhizata, neferita de tulburari si conflicte. n
istoriceadouageneratiedezei(Zeussifratiisai)siatreiaguverneazauniversul.Zeusestezeulsuprem,sursaadreptatiisia
patronalceruluisialfenomenelornaturale.Fratiisaisimpartmarea(Poseidon)silumeasubpamnteana(Hades).Apoloe
al luminii si al razboiului drept, dar si patron al muzicantilor Afrodita zeita iubirii si a frumusetii, Hera ocroteste familia, D
obladuiesteactivitatileagrare,Hefaistospecelemestesugarestialaturidezeitantelepciunii,Atenaiarnegustoriisicalatorii
Hermes.Hestiaestezeitacaminuluisiafoculuisacriialfiecareicetati.Dionysiosesteasociatviteidevie,vinuluisivietii
134

nencorsetate de bariere sociale schematizante. Artemis protejeaza vnatoarea si vietatile din salbaticie. Atestate n v
arhaice(obunapartedintreeichiardinepocabronzului:Zeus,Hera,DionysiosaparntabliteleculinearB)acestedivinita
din fondul vechi indoeuropean.Lorliseadaugazeitatiorientale(Isis,OsirisdinEgipt,Adonisdin spatiul sirianofenician
ZeilorCibeledinAsiaMica)venitepecanaleledecontactcomercialsipolitic.
Spatiul de adorare a zeilor, fie el simplu altar, templu ori sanctuar, este cu grija amenajat si amplasat fie n interio
margineazoneilocuite de comunitatea adoratoare. De altfel nca din epoca bronzului sunt atestate locuri consacrate dep
ritualice de figurine umane si animaliere sau diferite ofrande, iar n aria minoica si miceniana apar si constructii mai ela
Utilizarea acestor lacasuri este uneori nentrerupta din epoca bronzului si pna la reaparitia fenomenului urban
greceasca(sec.alVIIIlea).Depilda,sanctuarulmiceniannchinatzeilorHermessiAfroditaestefolositdin1600
arhaica.nepocahomericasedesavrsesteconceptiaarhitecturalaatemplelor(planulabsidal),careputeaufinconjurate
de siruri de coloane exerioare. In epoca istorica ansamblurile mai elaborate cuprind deopotriva altare sacrificiale si
(ntotdeaunaaltarulbmosesteexteriortemplului,caciceremoniilenusedesfasoaranauntrultemplelor,cinfatalor,un
oficiantiisiparticipantii).Templelepotfirectangularesekoisaurotundetholoiprimelesuntalcatuitedinpronaos,n
cellaundesalasuiestestatuiadivinitatiisicameradedepozitareatezauruluisiaobiectelorsacreopisthodom,nvremecet
rotundeauonavacentrala.Treisuntstilurilearhitecturalederealizareaconstructiilorsacre,dupacriteriuldefabricareacoloan
doric,sobru,specificepociiarhaice,stilulionicdezvoltatnepocaclasicasistilulcorinthiccareconvietuiestecucelionicn
elenisticasiromana.
Actul de adorare a unui zeu ncepe cu o rugaciune pronuntata cu voce tare, nsotita de libatii, depunere de ofr
sacrificii. Grecii sacrifica ndeobste animale domestice care sunt n prealabil minutios pregatite prin stropire cu apa purif
Uciderea animalului destinat zeului este obedienta unor reguli precise, gtul victimei este ndreptat n sus, daca divinitat
uraniana,saunsprepamnt,ncazulunuizeuchtonian.Oaselemarisigrasimeasuntoferitezeuluiprinardereapealtar.
135

Restulvictimeiestetransatanpartiegalesimpartita,ncadrulbanchetuluipostsacrificial,tuturorparticipantilorlacer
Aceastadinurmagaranteazaapartenentafiecaruiparticipantlacomunitateacareasavrsitsacrificiul,maidirectspus,nca
ceremoniicivice,celuicaresipierdedreptuldecetatenieiseinterziceparticiparealaceremonie,fiindconsideratunintru
prilejul acestor sarbatori toate elementele sociale (inclusiv femeile, copiii sau categoriile de drept diminuat) sunt
comunitatea participantilor. Ceremoniile religioase sunt fie periodice, stabilite la date fixe si asociate activitatilor agrare,
comemorarilordeevenimentecareaumarcatputernicviatacetatii,fiespontanorganizatedinratiuniimediate.siaceastape
destinuloamenilorstanminilezeilorcetrebuieconsultatioridecteoriestenevoie.Laelementelederitualdejamentio
adaugadansurile,cntecelesicompetitiilesportivesimuzicale(ca,depilda,ncazulfestivalurilororganizatedinpatrunpat
OlimpianonoarealuiZeussaudindoindoianincinstealuiApolo,laCorint).
Conducerea unui act religios public cade n sarcina oficiantilor cultelor. Preotii sunt desemnati de cetate pe p
determinate(rarsentlnescsacerdotiiviagere)sitrebuiesasupraveghezecorectitudineaceremoniei,pietatea(eusebeia)
competentacareseexercitanspatiullimitatdetemenos(incintasacra).Nuexistacriteriidesexsauvrstacareimpuna
sacerdotilor, dar de regula preotesele deservesc zeite, iar preotii cultele nchinate divinitatilor masculine. Pe
sacerdotiului se poate locui si n incinta sacra a templului, Iara ca aceasta sa constituie un imperativ. Preotii greci duc
"normala"dinpunctdevederesocial,sepotcasatori,potaveapreocuparipoliticesimilitare.Eibeneficiazadeanumitep
(partidinvictimadesacrificiulerevinuneori,primescsumedebanisaulesuntconcesionateunelevenituri).Sacerdotiisun
deunpersonalauxiliarnumeros(printre care amintim hieropizii care se ocupau de organizarea ceremoniilor,epimele
suporta cheltuiala acestor manifestari, mageiroi cei care njunghie efectiv victimele). Exegetii interpreteaza
chresmologii decripteaza mesajele zeilor. Exista si delegari ale personajelor politice sau magistratilor n servicii de
religioasa.CeamaibinecunoscutaestesituatiaAteneiundearhontelebasileuareuncumuldefunctiiorganizatorice,darsip
sacrificancadrulcultelorstramosesti,supravegheazarespectareacalendarului136

religiossijudecareacazurilordeimpietate,precumsiconflicteledintrepreoti,prezideazaMisterelesiLeneenele.Dinepoca
arhonteleeponimsengrijestedeMarileDionysii,deambasadasacradelaDelos,deprocesiuneanchinataluiAsklepios
care l onoreaza pe Zeus Soter, instituita dupa razboaiele medice, de Thargheliile n onoarea lui Apolo de la Delfi. Ar
polemarh aduce sacrificii Artemidei Agotera, organizeaza jocurile funerare ale defunctilor din campaniile militare, cer
Maratonului.LaSpartaceidoiregiausiatributiireligioase.
Unfenomendeoimportantaapartenlumeagreacaesteexistentasanctuarelorpanelenicecarereunescmaimultece
urmarepevorbitorii de grai elen. Ele sunt complexe arhitecturale exterioare cetatilor, alcatuite din temple, altare, cam

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

43/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

tezaur,stadioane,teatre.CelemaiimportantesuntceledelaDelfipentruApolo,EpidaurncinstealuiAsclepios,Dodona,O
nonoarealuiZeus.Ceremoniiledinacestesanctuarepresupunncetareaostilitatilormilitarepeperioadalor,pentrucaa
proclamat sa permita tuturor participarea fie ca organizatori, fie ca simpli participanti sau competitori. Sanctuarul de
gazduieszecelebruloracolncarepreoteasazeuluiApolo,Pythia,transmitemesajelezeuluiraspunzndntrebarilorpusedev
Acest oracol este consultat frecvent n timpul colonizarilor, dar si ulterior n cazuri diverse: tulburari interne, razboaie
epidemii.nsecoleleIVnjurulacestuisanctuarfunctioneazaamphictioniadelaDelficarereunestecetatidinTesalias
centralacaorganismreligiossideadministrareasanctuarului,darsicuoputernicaamprentapoliticomilitara.
Religiagreacaesteoreligiecuizvoaremitologice.Miturilecelemaiimportantesuntcelereferitoarelagenezalumii,
omuluinunivers(dobndireafoculuinmitulprometeic).Ovariantaamituluidesprenasterealumiiestetransmisade
poetdinsecolulalVIIIleanVieogonia,undesesuccedgeneratiidezeiceiaunstapnirelumea.Ordineasuveranasid
precumsiordonarealucrurilorcadensarcinaceluimaiputernicdintrezei:cronidulZeus.Loculoameniloresteexplicatp
vrstelor(Hesiod,MuncisiZile):ogenealogiealcatuitadin5generatiideoameniasociatecuaurulsiargintul(primele
nordinedevrstaeroilorsisuccedatedeoameniidinbronzsifier.Primaperioada,aoamenilordeaurcorespundecup
137

edenica si opulenta desavrsita de dinainte de Cronos. Aceasta epoca va functiona ca un reper mitic n ntreaga istorie a
Veacuriledetruda,ncarehranazilelortrebuiecusudoareagonisita,corespundoamenilordebronz,ceimaiputinperfec
totioamenii(nviziunealuiHesiodesteperioadapecareelnsusiotraieste).nceeaceprivestedobndireaprinviclesuga
furatdePrometeudelazei,mitultransmitestradaniadeparticipareaomuluilacivilizatiesipartajareaexistenteicuzeii.
Mentalitatea greaca se articuleaza n jurul unor cupluri antinomice: binerau, masuralipsa de masura, dreptatei
civilizatiesalbaticie.Stariletranzitoriicuncarcaturaloremotionalasiimplicatialorsocialanusuntexplicabilepedeantregul,d
acceptate. Astfel ca drumul pna la identificarea cu o stare perfecta, de natura divina sau cu divinul nsusi reprezinta
nchegareaunormanifestaricucaracterreligioscunoscutecamistere.Elesuntpatronatedezei(mistereleeleusinesi
sau semizei (orfismul). Misterele de la Eleusis (sanctuar panelenic din Atica) sunt nchinate zeitelor Demeter si fiicei a
Persefona. Aceste ceremonii sunt desfasurate n doua etape (Micile Misterecucaracteragrardinprimavara)siMarile
(septembrieoctombrie care au un caracter initiatic). Cultul deservit de sanctuar cade n sarcina a doua familii: Ke
Eumolpidescareoferaprincipaliioficianti:hierofantulpreotulprincipalalcultului,preotulaltaruluisipurtatoruldetorta.Ex
preoteasadinfamiliaPhilleides,celmaivechipersonajreligioscareapareatestatnsurse.Acestipatrudemnitarisuntalesi
sibeneficiazadenalteonorurisilocurispecialelaspectacoleledeteatru.DinveaculalVleaobiectelesacredepozitatens
suntpazitedeepistati.DacaMicileMisterepresupundoarrituridepurificare,specificeanotimpuluiprimavaracndnaturasi
sepregatescpentruunnoucicluanualdeviata,Marilemisteresuntdesfasuratedealungula10zilesipresupunocer
solemnacuunalaicesedeplaseazadinAtenalaEleusisdeundesuntscoaseobiectelesacre si purtate napoi nspre
vremececandidatiilainitieresavrsescceremoniidepurificare.ntoarcerealaEleusisprecedeinitiereapropriuzisaacand
carepatrundnsanctuar,maiexactnTelesterion(saladeinitiere),undelesuntaratateobiectelesacre.Aiciare
stariidespiritprinmimareaderolurisiincantatiiritualice,ceeacetrimitelaexperientatraitadeDemeterncautareafiicei

salerapitadeHades.Desifaimoase,ceremoniiledeinitieresuntputincunoscute, ntregul alai, sacrificiile, afisarea ob


sacresimanipularealorsuntasociatecuevocareahierogamiei,cupracticidefertilizaresifecunditate,cudorintadeafiilu
lumeatenebreloraluiHades.
SarbatorilenchinateluiDionysiosrennoiescmituldespredublanastereazeului,despreexperienteletraitedeace
crezut multa vreme ca acest zeu este adus din spatiul trac sau oriental. Descifrarea tablitelor liniare a dovedit ador
Dionysios nca din epoca miceniana, ceea ce anuleaza mai vechile teorii despre zeul "strain al grecilor". Divinitate agr
vegetatiei,Dionysiosreprezintafrenezia,stareadenebuniesilipsamasuriinanumecontexte.Cercetareaistoricadinultim
aniaidentificatdouatipuricaracterialealezeului:nspatiultebanavemdeafacecuunDionysiossimbolalviolentei,iarn
attic cu unul care consuma violenta spre binele cetatii. Ceremoniile nchinate lui Dionysios (Oschoforiile, Dionysiile
Leneenele,Antesteriiledinfebruariemartie,trecdreptcelemaivechisiMarileDionysiidinmartieaprilie)nualcatuiesc
anual.Elepresupunsacrificiisibanchetencarevinulcurgedinabundenta,cuonorareastatuiizeului.LaMarileMistere
sapteziledesarbatoareinstituitelaAtenadePisistrates)intervineceremoniafalusuluisiaulocreprezentatiiteatrale.Lafie
ani pe muntele Parnas se desfasoara o ceremonie nocturna n care femeile despletite joaca rolul Baccantelor,
acompaniament de flaut si consumnd vin, alaptnd pruncii fiarelor salbatice si apoi sfsiindui (reeditarea mitului sfrte
Dionysioscopil de catre titani). n epoca elenistica sarbatorile nchinate lui Dionysios devin foarte populare, mai mu
asociatiile culturale dionysiace beneficiaza de un statut cvasiindependent n cadrul cetatii. Acesti thiasoi, alcatuiti din a
adoratoriaizeului(cuuntezaurpropriu),potaveaunrolsociopoliticimportantcaciadunaelementelenonconformistedintr
dar,prinreprezentatiileteatralepecareIeoferadincolodecadrelecetatii,ndeplinescsirolurideambasadori.
Ctprivesteorfismul,acestaestemaimultofilosofiedeviatasioetica dect un simplu curent religios. Doctrina or
raporteazalaadoptareaunuinoumoddeviata(ncarepuritatea,ascezasivegetarianismulocupalocuricentrale)n
pregatiriipentrurentregireauniversuluiperfectdinpartilesalecomponente(cenusunt

altceva dect lucrurile acestei lumi create de Principiul care guverneaza totul). Aceasta rentregire este asteptata la a
generatie,cndDionysiosorfictrebuiesavinaprintreoameni.Acestmoddegndiresideraportarereligioasapornestede
despreOrfeu,poetulcithareddinTraciasifiualluiApolo,sfsiatdeMenadelecareirisipesctrupullandemnulluiDionysios
sauestefolositcaoracoldupaceajungenLesbos.
Credintele funerare ale Grecilor evolueaza n strnsa legatura cu organizarea sociopolitica. Epoca bronzului c
nmormntarile individuale, cu evidentierea prin inventarul funerar a statutului avut n timpul vietii de cel decedat. n p
geometricasefacesaltulcatrecimitirecomune,ncaredefunctiisuntapartinatoriiaceleiasicomunitatifaravreoaltasub
statutuluiavutcndvancetate.Dealtfel,attlaSparta,ctmaialeslaAtenancadetimpuriu(pentruAticaestevorbade
lui Solon de la nceputul sec. al VIlea) se iau masuri mpotriva luxului, att al celor n viata, ct si al ceremoniilor n o
defunctilor. Cnd nsa cetatea traverseaza perioade mai ndelungate de criza, cum este veacul al IVlea, reapar mormin
familie. Din perspectiva publica cetatea organizeaza jocuri n cinstea eroilor sai cazuti pe cmpul de lupta (de ex. Anteste
Atena).AtuncisuntinvocatiTanatos,fiulnoptii,Hades,stapnulceluilalttarmsiHermes,celcareiconducepedefuncti
portilelumiisubpamntenealuiHades,peundepatrundnCmpiileElysetraversndrulStyx.nafaradesecteleorfi
asteptauorencorporareasufletuluiceluimortnarmoniantregului,aprincipiuluiatoatentemeietor,nuexistamanifestari
caresacontinapregatireanfatamortii.Cndaceastaintervine,eareprezintaotrecere din lumea lui Zeus n cea a lui
Celedouarituridenmormntare(nhumatiasiincinerarea)coexista.Corpuldefunctuluiestedepuslaintrareancasaun

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

44/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

deplnsdebocitoareplatite,nmormntareaarelocncimitirulextramurosntimpulnoptiiundesefaclibatiisiseaduco
Locuinta n care a murit un membru al familieisepurificadupanmormntareprinstingereasiapoireaprindereafocului
casei,princuratireaei.
nepocaelenisticaintervin,nprincipal,douamanelementedenoutate.Estevorbanprimulrnddedemitizareapant
grecescparalelcupatrundereadinspatiulorientalaunorcultesidivinitatinoi.Aceastadinurmaaredreptconsecintaoa
ntredivinitatilevechi140

grecesticuceleorientalepebazaatributelorcomune(deexempluZeusHoros,DemeterIsis,AtenaNeith,ctdespreDion
esteadoratpnalahotareleregatuluiSeleucidcazeualvegetatiei,viteideviesialsalbaticiunilor).
naldoilearnd,existentauneiputericentraledetipregalmodificarelatiapoliticareligie,maialesnspatiileorientale.
elenisticestebenficiarulunuicult,deregulacelalsalvatoruluisieliberatorului,primindepitetecasotersalvator,
theosztuprezent.Cabinefacatoralsupusilorsai,regeleprimesteostatuetadecultninteriorultempluluiagalma
picioare sau ecvestra eikn asezata n pjata publica sau n interiorul sanctuarelor. Nu lipsit de importanta est
naintasilordefuncticareseconstituientrunveritabilcultdinastic,fiindunvectordepromovareadivinizariiregelui
fiind.nEgiptmonarhiaesteteocraticadatoritarealitatilortraditionalepecarePtolemeiisileaunsusit,deaceeanasterea
estepermisaattregelui,ctsireginelor.Totodataregeleelenisticareorelatiespecialacutemplele,caroralepoateface
donatii,iarnEgiptraporturilecuaristocratiasacerdotalajoaca,maimultdectoriundenlumeaelenistica,unroldeprim
elaborareaideologieiregale.
B.EvolutiaarteigrecestiI.Artacretominoica

CercetarilentreprinsedeArthurEvanslanceputulsec.XXpeinsulaCretaauscoslaivealaurmeleuneiadinc
vechicivilizatiidinbazinulMediteranei,careanfloritnmileniile.H.Originalitateaacesteicivilizatiiafostdetermi
pozitionareafericitaainsulei,dupaaprecierealuiAristotel,aflataladistantaaproapeegaladeEuropa,AsiasiAfrica.Trepta
devinenunumaiunimportantnoddecomunicatie,undesentretaiautoatecailemaritimecomerciale,darsiuncreuzet,n
au"topit"diverseinfluenteculturale.Dintrooarecareomogenitateculturalaaspatiuluimediteraneanloculde
celor doua culturi, occidentala si orientala la rascrucea mileniilor IV si . H. sau sintetizat trei fenomene culturale d
civilizatiacretana,cucentrunCreta,civilizatiacicladicadininsulesicivilizatiaeladica,nGreciacontinentala.
141

ndezvoltareasa,artacretanasauminoica(dupanumeleregeluilegendarMinos)parcurgectevaetape:minoictimpur
2200.H.),minoicmijlociu(22001600.H.)siminoictardiv(1600l100.H.).
Prima etapa corespunde nceputului epocii bronzului si se caracterizeaza printro dezvoltare nfloritoare a popula
insuleleMediteranei,careafostperturbatadeinvaziadinnordatriburiloraheienilor.Aufostdistrusevechilecivilizatiiale
continentale,doarCretareusestesaevitedezastrul.Maimultdectatt,ncepeoperioadadeavntpolitic,economicsi
cunoscutacutermenulde"epocaprimelorpalate"(19251750.H.).EstevorbadepalateledelaCnossos,Phaistos,Mallia
peinsulaThera,careseconstituienputernicecentrepolitice,economice,religioasesiculturale.

a.Arhitectura
Elaborarea unor structuri palatiale att de complicate desemneaza una din trasaturile distinctive ale artei cr
monumentalitateaarhitecturala,lacareseadaugasipicturanfresca.RuinelepalatuluidelaCnossosfacdovadauneico
impunatoare, cu o suprafata de circa 2 ha. Nu a existat un plan bine definit al edificiului, acesta "crescnd" si extinznd
masuraceconstructiaavansa.Organizareaspatiuluisefaceanjuruluneicurtiinterioaredeproportii,mprejmuitadezidur
dea lungul careia se nsiruiau camerele de locuit. Accesul se facea prin numeroasele coridoare si scari ce legau par
ncaperiledelaetaj.Uneorinjurulcurtiiseamenajaocolonadadinlemncubazedinpiatra,asacumsepoatepresupune
palatuluidinPhaistossauceldinMallia.Constituindusenprincipalapiesaantreguluisistemarhitectural,ncurteseco
celemaiimportantemomentedinviatapalatului,nspecialritualurilereligioase(procesiunireligioase,sacrificii).Organizareas
se facea pe module functionale (cancelaria, sala tronului, salile de cult, sanctuarele, magaziile, atelierele, depozitele). De
saliledelocuiterauamenajatelaetaj.Niciunadinncaperilepalatuluinusemanauntreele,comuneeraudoarcoridoare
legausicareseramificaundiferitedirectiisiniveluri.Aceastaoriginalaconceptiearhitecturalareflectaoanumitafilozofie
specificacretanilorsianumetendintaspremiscare,schimbare,transformare.Spredeosebiredeartaarhitecturalaegipteana,
unuisirdecanoanesirigori,artacretanasedezvoltaliber,spontan,faraconstrngere,evitnd
142

unghiuriledreptesinclinndmaimultspreelegantasiconfort.Saugasitsolutiiingenioasepentruiluminareafiecareincap
numitele"curtidelumina",pentruamenajareaspatiilorderefugiu,destinateodihnei,ntreagastructuraarhitectonicaada
seperfectspecificuluiclimatericalinsulei.
nceeaceprivestearhitecturafunerara,continuesapersisteconstructiilecuplancircular,caracteristiceepociiant
Paralel,seridicasiconstructiidreptunghiulare,asacumodemonstreazaosuarulmonumentaldelaChryssolakkos,delng
DinceadeadouaepocaapalatelorprovinemormntultempludelaCnossos,prevazutcucurtesiportic.

b.Fresca
Pline de vivacitate efect obtinut si prin folosirea culorilor vii (rosu aprins, verde, albastru, maro, alb si negru)
reprezintaoimportantasursadecunoastereaactivitatii,moravurilorsistiluluideviatacretan,cunoscndunavntremarcab
deadouaepocaapalatelor(17501425.H.),cndarelocreconstruireaacestoradupacutremuruldevastatordinjurulanul
.H.DescopeririledelaCnossossiHaghiaTriadafacdovadaproportieipecarealuatoactivitateaedilitara.Salatronului
grifoni), Megaronul reginei, Sala cu duble hasuri sunt denumiri inspirate de compozitiile murale ce nfrumuseteaza
ncaperilorpalatuluideaCnossos.Motivelecompozitionalesuntinspirateattdinlumeaanimalaterestra,ctsidinceasub
(delfini,caracatite,moluste),nsancentralpreocuparilorartisticeseaflaomulRegasimaiciilustratediverseaspectealevie
curte,caretinattdesferasacrului(Dansulsacruexecutatdectevafemeicufustelungi,cuvolanase,careducnmini
uri,"preoteasa"cuosecuredubla(labrys)nmnasimbolculticProcesiuneasacra,cecuprindeosuita de participanti,
care Purtatorul de rhyton), ct si cea a profanului (Printul cu flori de crini, Culegatorul de sofran, Pescarul cu
"Fetitele" boxere sau vestita Parizianca). n ceea ce priveste scenele de acrobatie cu taurul (Taurimahia), acestea ar
clasificatemaidegrabacascenederitual,datfiindfaptulcacretaniivenerautaurul(=fecunditate),alcaruimotiv
regasestenmituldespreregeleMinos.

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

45/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Compozitiileacopereauuneoriperetintregi,cumarfiFrescamaimuteloralbastresiFrescaPrimaveriidinpalatuldela
Traditiapicturiinfrescaseregasestesinspatiulmortuar,astfelpeunsarcofagdecalcardelaHaghiaTriadaaparcteva
circumscrisetematiciifunerare,darasemanatoarecastilcelorcunoscutenpalatelecretane:sacrificareaunuitaur,aduc
ofrandesilibatiimortului.
Daca pentru Prima epoca a palatelor pictura murala este caracterizata de realism, cea dea
particularizeazapnntroputernicatendintadestilizare,asacumsepoateconstataurmarindmotivulgrifonilordin
laCnossos.
Bucuriadeatraicaracterizeazaspiritulunuiepociplinedeelegantasirafinament,cndCretaadatstralucireunei
nfloritoaredinbazinulMediteranei,pnacndaceastanuestecuceritadefinitivdetriburileaheenilor,pela1400.H.

c.Plastica
Inlegaturadirectacuceremoniilereligioase,caresedesfasurauncurteacentralaapalatului,seaflasidescoperireace
statuetemicidinfaiantalaCnossos,ndepozitulunuisanctuar.Acesteareprezintaimagineauneizeite,naltedecea
tinenminidoiserpisimbolalregenerariinaturii.Importantapecareoatribuieartistulcostumului,careesteunuldece
(jupalungacuvolanase,corsetul,ceilasadescoperitisnii,tiaradepecap,deasupracareiaseaflaunleopard)nutinenu
rafinamentulcecaracterizeazatinutavestimentarasipieptanaturafemeilorcretane.vorbadeimagineauneizeiteafecu
alcareiculteralargraspnditninsula,aceastafiind,probabil,ceamaiadoratadivinitatefeminina.nfatazeiteiseaflaucte
umane,reprezentnd,probabil,adoratoriiacesteia,majoritateadintreelefiindfigurinemasculinedinbronz.
UnadincelemaireusitesculpturidinaceastaperioadaestemotivulacrobatuluidepeooglindadelaCnossos,unfr
dintrocompozitiechryselefantina,carecuprindeasifigurataurului,actualmentepierduta.Dibaciaacrobatului,tensiunea
estedegajatadereprezentareausoralungitaacorpului,gatadesaritura.

144

d.Ceramica
Formelesidecorulvaselordeceramicasecaracterizeazaprinaceeasifinetesirafinament,specificearteicretane
nceputulaparitieiei(pelafinelemln..H.),productiaceramicasi,nspecial,decorulacesteiadevinunadinformelec
interesantedeexprimareaspirituluiminoic.Craterulcufloridecactusaplicate,descoperitlaPhaistossauVasulcucarac
laGorniasuntdoardouadinmultipleleexempledevasedetipCamares(ceramicafoartefina,cuperetiisubtiri,cadec
ou), care ofera dovada unor solutii originale att pentru forma recipientelor, ct si pentru decor. Subiectele sunt
lumeavegetalaterestra(palmieri,flori,printrecarenuferi)sicea maritima (delfini, caracatite, moluste, alge), dar nu lips
motiveleantropologice.PeunboldelaPhaistosapareoprimaimagineauneiscenedecultundansritualicnjurulunei
serpi.Treptat,stilulrealistcedeazaloculuneitendintedestilizareadecorului,cunoscutca"stilulpalatelor".Inspiratedina
surse,nspeciallumeavegetala,motiveledecorativesipierdnaturaletea,fiindsupuseuneistilizariaccentuate.Repreze
nacestsenssuntamforelecunaltimeadepnala2m,destinatepastrariiuleiuluidemaslinesiavinului.ntreagasup
acestoraafostacoperitacubenzidecorativeorizontale,compusedinmotivegeometrice,cumarfispiralele,simotive
schematizate.

e.Artametalelor
Gustulesteticalcretanilorsafacutremarcatsincazulbijuteriilor,alpieselordedecorsaualcelordecultdinmetal(aur
bronz),asacumsapututremarca,ndeosebi,ncadruldescoperirilordinnecropoleleregalealepalatelordinCreta.Inmu
Iraklionsepastreazapandantivedinaurdeformaunoralbine,frunzesiflori,toateproveninddinnecropoladelaChrysso
lngaMallia.Fineteaexecutieinfiligranvorbestedesprenaltaspecializareamesteriloraurari,capabilisareprezintelafel
naturalismulsubiectelortratatesausarecurgalaschematizarealor.

f.Artapietrei
Celemaicunoscutepiesesculptatenpiatrasunt:rhytonuldincristaldestncadecoratcuaurdelaZakros,rhyto

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

46/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
steatitaneagra

nformadecapdetaur,cuochiidincristaldestncasijaspsicoarneledinlemnplacatcuaur,delaCnossos.Peunpa
steatitaverzuiedelaHaghiaTriadaapareuntnarprint,cetinenmnaoprajina.
Oaltacategoriedepieseoreprezintavaseledepiatracuscenesculptate.Decorulnreliefcuprindegrupuridese
soldati,carearputeafincadrateunorscenedecult.Foarteinteresantesuntstampileledevasedediverseforme,descope
undepozitdelaZakros,carecuprindunsirdemotivefantastice(grifoninaripati,demonicucapdecapra,femeicuciocde

.Artamiceniana
nraportculumeacretana,semnalamctevadeosebirimajore,nceeaceprivesteorganizareaspatiuluiurban,arh
civilasauceafunerara.nlumeamiceniana,gratiecaracteruluieirazboinic,acropolaseidentificacucetatea,fiindncercuitac
puternice numite ziduri ciclopice. n interiorul acestora apare un alt zid circular, care delimita, de data aceasta, spatiul
megaronului palatului, asa cum se poate observa la Tyrhint. Sau descoperit si ruinele palatelor de la Micene si Pylo
reprezintaoconstructiedreptunghiulara,formatadindouancaperi: pronaosul si megaronul propriuzis (o sala de cerem
mijloculcareiaseaflafoculsacru).
nceeaceprivestearhitecturafunerara,micenienilorleestecaracteristicmormntulcutholos(ex:TezaurulluiAt
al Clitemnestrei), reprezentat printro constructie circulara cu bolta falsa, de forma conica, care avea alaturat o alta nc
camerafunerarapropriuzisa,undesaudescoperitbinecunoscuteletezauredeaur,cecuprindeauvasedeofranda,arme
ultimulrnd,mastiledeaur.Legaturadintrelumeapamnteanasiceadedincolodemormnterafacutadeun
cuzidurisiacoperisndouaape{Poartaleilor).Micenieniiaudezvoltatsculpturanpiatrasifildes.Delaminoicipreiauarta
dar subiectele tratate se deosebesc radical de cele ale civilizatiei minoice, fiind predominante scenele circumscrise t
razboinice.

146

.Greciaveacurilorntunecate(1025sec.VIII.H.)a.Artaceramicii

Invaziadorienilordinsprenorddelasfrsitulmileniului.H.acontribuit la treptata transformare a civilizatiei mic


aruncndGreciantroperioadaobscuraaexistenteisale,numitaGreciaveacurilorntunecate,caracterizataprinrestrnger
economicesisistarealegaturilorcomerciale.nconsecinta,asistamlaunprocesdeschimbareastilurilor,nprincipal,nd
ceramicii.Astfel,ceramicareprezintaceamaiimportantasursaarheologicadecunoastereaacesteiperioade,fiindbine
att n asezari, ct si n necropole. Se evidentiaza mai multe centre ceramice, printre care Atena joaca rolul p
impunnduseprintromanieradeosebitadedecor.
Caracteristica fundamentala a ceramicii din aceasta perioada o constituie simplitatea decorului, care consta din e
simple,liniuteoblice,cercuri,semicercuri,romburi,patrate,"tabladesah",crucidediferiteforme,triunghiuri,meandreordonate
saumaimultebenziorizontale,careausiinspiratdenumireadestilgeometric(sec.IXVEI.H.).
nevolutiaacestuiasepotdistinge3faze:a)perioada"veche"sau"severa"(sec.H.),b)geometriculmijlociu
VUI.H.)sic)geometricultardivsaurecent(jum.asec.VUI.H.).
Spre deosebire de arta cretomiceniana, arta geometrica reprezinta un regres n ceea ce priveste reproducerea
formelornaturale,nsaeareflectaoviziunenetdistinctaasupraactuluiartistic.mbinareaelementelordecorativetindesac
armonie interna sobra, raportata la suprafata si conturul vasului. Repertoriul formelor ceramice este functional si ec
amforecutoarteorizontalesauverticale,oenochoe,urcioarecutoarta,craterepentruamesteculvinului,cupe,vasemin
pentruparfumuri.
Geometriculmijlociuestecaracterizatdeprimareaparitieafiguriiumanenartagreaca.Impresioneaza,deaseme
noul tip de vase, care prin dimensiunea si functia lor confera ceramicii o alura monumentala. Cercetarile arheolog
necropoleledelaDipylon(poartadubla)sauKerameikosdinAtenaauscoslaivealaunsirdevase(cratere,amfore,hy
decorfigurativ.Acesteaaveaudimensiuniimpresionantecea1.55msierauplasatepemormntncalitatedemonumentf
fiindfolositesincadrulritualurilordecomemorarea

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

47/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

defunctului.ntreagasuprafataavaseloreraacoperitacuregistreorizontale,avndcatemacentralascenefunerare,carecuprind

cheiealeceremonieimortuare,deladeplngereadefunctuluidecatrerudelansotireaacestuiaspremormnt,cortegiulfiin
de bogate care funerare. Desi figurile sunt mult schematizate, imaginea nu este lipsita de profunzime. Personajele um
corpurilereprezentatenformadetriunghiuricuvrfulnjos,iarpicioarele,minilesigtulsuntreprezentateprinliniidrepte
esteovalsaurotund,cunasulproeminent.Serespectalegea"profiluluiabsolut",cndminile,picioarelesicapulsu
dinprofil,iartoracelesiochiidinfata.Pentruasugeranumarulanimalelorcesevreaafireprezentat,artistulrecurgelad
liniilordecontur,exploatnd,astfel,ntroformanaivaprincipiulprofunzimii.Dinteamafatade"spatiugol"saudin
raspundeauunorprincipiiestetice,mesterulaumplutcudecororicespatiuliber.Astfelntreagasuprafataavasuluiseprezin
tesatura,ncarebenzilefigurativealterneazacucelegeometrice
n cea dea treia faza a stilului geometric, cunoscuta si prin termenul de stil protoattic, asistam la o diversif
motivelordecorative,carenuselimiteazanumailatematicafunerara,fiind,uneori,deinspiratiemitologica.Dreptexemplu
oferitvasulcereprezintaluptadintreungrecsiuncentaur.Cutoatecaactiuneaestesacrificatanfavoareastilizarii,inte
sceneiesteasiguratadearmonialiniilorsiavolumelor.nafaradescenelemitologice,pevaseleceramicedinadoua
secoluluiVEI.H.aparsialtemotivedecorative,cumarfisceneledevnatoaresaucurseledecare.

b.Plastica
Ca si n cazul decorului de pe vasele ceramice, reprezentarile plastice urmeaza principiile esteticii geometrice
cunoscutectevacategoriidepiese,printrecareremarcampersonajulfeminincuotiarapecap, prevazuta cu coarne si
ridicatenatitudinederuga,imaginidebarbatiaruncndlancea(descopeririledelaDelfisiOlimpia),reprezentaridea
(tauri,berbeci,cai),numarulacestoracrescndconsiderabilnadouajum.asec.VEI.H.Astfel,unelevasesunt
figurinedecai,montatepetortisauservindncalitatedeapucatorpemnerulvasuluiaparunsirdepiesedinceramicapi
statuetedinbronz.Esteinteresantderemarcataparitiaunorcompozitiice
148

cuprinddouasautreipersonaje(ex.:omulsicentaurul,reprezentatifatanfatagrupuluneiiepecumnzulei).Aceleasiprin
simplitate,armoniesevera,echilibruinteriorcaracterizeazasireprezentarileplastice,ncazulfigurinelordeanimalesuntsu
articulatiile,uneoriserecurgesilaundecorsumarincizat.nceeaceprivesteplasticadinbronz,aceastaesteprezentatade
FigurinefemininedinbronzsecunoscnsanctuaruldelaOlimpia,atitudinealor(goale,cuminilenlantuite)exprimndsa
unuiritual.nacestcontextR.Ginouvespresupunesiexistentaunorstatuimaimari,carearfireprezentatdivinitatea(acel
desprecaretraditiaapastratmarturie),lanceputaniconice,iarmaitrziulundchipantropomorf.
Imagineatemplelordinaceastaperioadaestesugeratadectevamodeleminiaturale,careparsaimiteformamegar
salacentraladreptunghiularaapalatelormiceniene.

c.Arhitectura
Tabloulgeneralalvietiicotidienedinperioadasecolelorobscureestereflectatdemodestiatipurilordeconstructiisid
unormodelearhitecturale,caracteristiceperioadeianterioare.Invaziadorianaapuscapatuneitraditiiarhitecturalesomp
marcata de cteva tipuri definitorii pentru societatea miceniana (palate cu megaron, constructii funerare de tip tolos). n
remarca tendinta de renastere a planului megaronului, pe care o regasim n arhitectura templelor si a "tezaurelor". Care
factorul decisiv n rennoirea traditiei arhitecturale miceniene ramne nca o problema nerezolvata. Unii cercetatori mpa
ideeaunorimpulsuriexterne,altiinclinaspreevidentierearoluluitraditieilocale.
Formadominantaaarhitecturiireligioaseoconstituieconstructiadreptunghiularacarereprezentalacasuluneidivinita
facutpreaputinecercetaripentruaceastaepoca(sapaturiledelaThermos,EtoliasiceledintemplulluiApolodinEretria),
parecaacesteedificiireprezintaprototipultempluluigrecescdinsecoleleurmatoare.Spatiulconsacratcinstiriizeuluintrune
structuri: casa divinitatii, de proportii modeste, unde se pastra statuia din lemn sau piatra a acesteia si unde avea acce
personalul de cult si spatiul amenajat n aer liber, unde se desfasurau ceremoniile ritualice (libatii, sacrificii), la care
toatacomunitatea.LaTermosasazisultemplualluiApoloeste

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

48/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

cunoscut cu numele de "megaronul B", care se suprapune pe o constructie anterioara, n forma de potcoava,
"megaronA".Desinliniimarisepastreazaacelasiplanalconstructiei,peretii"megaronuluiB"suntaproaperectilinii,iarn
arheologiiaudescoperitdaledinpiatracarereprezintabazedecoloane.vorbadeunperistasis.carenconjuratemplul.
IV.ArtasecoluluiVII.H.Caracteristicilegenerale

SecolulVIIestemarcatdeunfenomencearevolutionatlumeagreacaprindeschidereapecareaoferitoacesteia
sferele vietii materiale si spirituale: marea colonizare. Fiind determinata de un sir de cauze att economice, politice
demografice, colonizarea sa constituit ntrun fenomen organizat de "expatriere" n grupuri a grecilor, care, prin ntem
oraselorcolonii,se"conecteaza"lapulsulnoilorpietededesfacere.Cerintelemereucrescndeattfatadebunurilede
ctsipentruproductiaartisticaauimpulsionataparitiaunornoiformedecreatie,spargndtipareleconsacrate.Interferentele
dinaceastaperioadasuntcaracterizatedeunprocesdeorientalizareaartei,ilustratacelmaibinedeproductiadecera
arteleminore.Intensitateaacestuifenomennuafostuniformancazultuturorcentrelordeproductie,asacumneodemon
particularitatile decorului din diferite centre mestesugaresti. Gratie pozitiei geografice, Corintul este cel mai "expus" influ
orientale,nemaivorbinddelitoralulAsieiMici.Ciclade,spredeosebiredealteregiuni(Atica)
Orientalitalizareaafostdeterminatadepreluareaunortehnicideprelucrareametalelorsiafildesuluisiauneiiconogra
fantastice (motivul grifonului, a sfinxului, a sirenei s.a.) seminaturaliste (flori de lotus, palmete, rozete s.a), preluate cre
artizaniigreci,careaureusitsacreezecompozitiioriginale,propriiuniversuluilormitologic.

a.Ceramica
Ceramicaprotocorinthicaesteunademareseductie,cumapreciazaR.Ginouves.Seconstataproliferareaunorforme
derivatedinceaaunuivasmic,cugtulfoartengustaryballos,folositnpastrareasitransportatrea uleiului parfumat,
apreciatdetineriiatleti.Seajunge,nfinal,latipulglobular,careeracelmaicomoddetinutnmna.
150

Sentlnescdeasemeneaoenochoe,skyphoi,pixide,ceamaimareparteaproductieifiindorientataspreexport,nspecial,n
Majoritatea vaselor sunt de talie mica si mijlocie, oblignd la un decor miniatural, care sporeste si mai mult stralucir
corintiene.Artizaniicorintienisuntprimiicarerealizeazadesenulcufigurinegre.Odeosebitaatentieseacordadetaliilormusc
alecelordevestimentatie,caresuntincizatepesuprafataacoperitacufirnisnaintedeardere,astfelaparmaideschisela
Seremarcapredilectiapentrupreciziadesenului,iarretusurilesuntfacutecuculorilealbsirosu.Vitalitateasceneloreste
attdedinamicasobraapersonajelorumanesiaanimalelor,ctsidegalbenulcaldalcarnatiei(ex.:vasulurciorChigi,de
nEtruria(Roma,vilaGiulia).Esteunmomentdevrfalceramiciicorintiene,care,nsa,esteurmatdeodecaderemar
stereotipul scenelor cu animale (ex. sfinxi n atitudine heraldica, lei, pantere, tauri), determinata, probabil, de "industria
productiei(productiedeserie).
Paralelcuceramicacorintianaseraspndestesiceaattica,care,nsa,afostfoarteputininfluentatadeartaorienta
protoattic se prezinta ca o evolutie fireasca a geometricului trziu, att n ceea ce priveste formele ceramice, ct si d
Disparvaselemarifunerare(vezidescopeririledelaDipylon),iarnmorminteaparformeelegantemaimicidetiploutrop
mai multe derivate (loutrophore amfore, cu gtul nalt si doua toarte verticale) care contineau libatia oferita defunctului.
vaselorvorbestedesprefunctionalitateaacestoranviatadezicuzi:craterepentruamesteculvinului,hydriapentru
sipastrareaapei.Nuseatestaschimbarimajorenceeaceprivestestiluldecorului,caresecaracterizeaza,ncontinua
sobrietate si prin adaptarea perfecta a decorului la forma vaselor. Dar intervin elemente noi, legate att de motivul ico
evocat,ctsidemoduldestilizareafigurilor,careestemaiputinaspru.
OcapodoperaastiluluiprotoatticlconstituieloutroforuldelaLuvruCA2985.Astfelscenelefuneraredispar,fiind
dealtemotivefigurative,cumarficorul(dansatori?)debarbatisifemei,sustinutde un flautist (registru mijlociu), defilarea
(registrulinferior)siregistrulsuperiorcuceidoisfinxi,carefacpartedinrepertoriuloriental.Spatiuldintreacesteaesteumplut

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

49/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
purdecorative,compusedinelementevegetalesigeometrice.Figurileumaneaupieleaacoperitacuo
151

pastaalba,carecontrasteazaputerniccusuprafatarosiepamntieavasului,generndstilulnumitdeenglezi"Black

nadouajumatateasecoluluiVII.H.aparesisedezvolta"stilulcufigurinegre",carenlocuiesteconceptiasitehnicali
reprsentai e a figurii umane, elibernduse de geometrismul rigid. Reprezentarile sunt mai aproape de realitate, iar ele
decorativedeumpluturasuntplasatentroluminamaidiscreta.SeobservainfluentaCorintuluinadoptareaunortehnici,c
folosirearetusului,ainciziilorsauaunorelementedecorative(ex.rozetedinpuncte).Suntabordatetemedeinspiratiem
(ex.luptadintreHeraklessicentaurulNessosdepeoamfora,nMuzeulNationaldinAtena,PerseuurmaritdeGorgone
delaEleusis).
n afara de Corint si Atena, pictura ceramica orientalizata cunoaste o evolutie interesanta n centrele de productie
(Rodos,Samos),printrecareMiletulareunrolremarcabil.

b.Plastica.Sculpturastatuara
Umanizarea artei ceramice, prin abordarea tot mai frecventa n decor a personajelor umane, a determinat
spectaculoasa a principiilor de reprezentare ale acestora, bazate pe un studiu tot mai aprofundat al anatomiei uman
numai.Inepuizabilultezaurmitologicgrecescofereaspreafiilustrateunsirdemotivecaiecuprindeaudeopotrivao
zei, animale, pasari, creaturi hibride. Aceste noi preocupari si gasesc o reflectare n primele aparitii sculpturale, in
dupacumsepare,depemodeleorientale.nacestsensCretaajucatrolulpredominantnpreluareasitransmiterea
orientale.AparitiauneiseriidefigurinedinlutlaGortyna,caresedetaseazacategoricdetraditiageometrica,reprezintaim
femeicupieptanaturanalta,mbracatenrochieajustata,cuminiledealungulcorpului.Unaltexemplulconferareprezen
basoreliefdepe o friza din templul Prinias: personaje masculine dinamice, dar minusculesuntasociateunoranimale
maiestoase(cai).

c.Arhitectura
SecolulVIIy/.H.marcheazanceputuluneitraditiiarhitecturalenpiatra,carencepesafiefolositadinplinlaconstructiae
publicencepndcupalate,temple,teatresiterminndcuhalecomerciale,bai
152

publice sau grajduri. Cel mai reprezentativ edificiu pentru Grecia antica devine templul din piatra, care ntruneste att p
religioase,ctsiintereseleeconomicesipoliticealecomunitatiirespective.SpresfrsitulsecVII.H.secristalizeazacaract
majorealetempluluigrecescclasic:planuldreptunghiular+celetreiparticonstitutive:fundament,coloanesiacoperis.
CelemaivechiconstructiireligioasedinaceastaperioadasaudescoperitlaPrinias(templulA),Thermos(cladireaC),
(templulHerei).Odatacumbogatireacetatilorsi,respectiv,asanctuarelor,elementeledinlemnsiteracotasuntnlocuite
dinpiatra.
V.Artaarhaicadinsec.VI.H.a.Traditiaurbana

SchimbariledinviatapoliticaacetatilorgrecestidinsecolulVI.H.marcheazanceputuluneinoietapendezvoltareaar
se afla de acum ncolo, pna la impunerea unor regimuri politice democratice, sub obladuirea tiranului. Chemat sa
echilibrai social si politic n cetate, acesta este initiatorul unor ample proiecte edilitare, care urmaresc linia unei ordon
functionalitatiurbanistice(principiulhippodamic,cuordonareaparalelasiperpendicularaastrazilor).Astfel,viatacetatii
ntredouapoluri:acropolasiagora.

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

50/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Acropolareprezintaocetatuieamplasatanpunctulcelmainaltalorasului.nafaradeprotectiapecareoacorda,n
primejdie, orasenilor si locuitorilor din mprejurimi, acropola concentra cele mai semnificative edificii si monumente de
specialtempleleconsacratedivinitatilorpoliadesaualtorzei.Dacaacropolaeraunspatiuoarecumrezervatceremoniilorre
agorareprezentamecanismulcepuneanmiscarentreagaviataacetatii.Aceastaseprezentasubformauneipietepub
forma patrulatera, dea lungul careia se nsirau "halele" comerciale, templele divinitatilor cu functii economice, sediile
judecatoresti, monumente comemorative sau statui ale eroilor cetatii. Aici se ntruneau cetatenii n sedinte, actele a
(decretele)fiindgravatepeopiatrasiplasatelngaziduriletemplelor.
n afara de cele doua elemente obligatorii structurii urbane, acropola si agora, orasul grecesc cuprindea
ansambluriarhitecturaledeunfunctionalismaparte,acaroredificarepresupunea
153
adaptareaperfectalaanumiteformederelief.Estevorbadeteatrulanticsistadionul.

b.Arhitectura
Pentru arta arhitecturala a acestei perioade templul este elementul cel mai reprezentativ. Sincretizarea si gener
principiilor de constructie ale acestuia (plan dreptunghiular, fundamentul, coloanele si acoperisul), nu nseamna n
proliferareaunorformeidentice.Elementuldenoutatelconstituieelaborareacelordouaordinearhitectonice,dorics
care, desi folosesc, n mare, aceleasi elemente,conferaoparticularitatedeosebitaconstructiei.Ordinuldoricsobru,ma
estepreferatmaimultnGreciacontinentala,SiciliasiMagnaGrecia,pecndcelionicsuplu,elegant,ornamental
egeenesipecoastadeestaMediteranei.
ncazultemplelordoricesuntomiseuneledetaliiarhitecturale(deexemplu,coloananuesteprevazutacubaza,fiindc
doardinfussicapitelsisesprijinadirectpestilobat[platformadepiatra]).Pentruadegaja din greutatea antablamen
friza,pecarealterneazametopele,acoperitecubazoreliefurisitriglifele)sirespectivaacoperisului,coloanaaveaform
tronconica, cu suprafata canelata. Capitelul e simplu si are n partea superioara un abac (dala de piatra pe
arhitrava). n traditia ordinului doric se nscrie Heraionul din Samos, reconstruit de catre Polycrates, templul lui Apol
Ortygia,Olimpionul(Siracusa),templulHereidelaOlimpia,"Basilica"dinPaestum(Italia),templulCdepeacropoladela
templulluiApolodinCorint,vechiultemplualAtenei,"Tezaurul"atenienilorsi"Tezaurul"celordinSiciona(Pelopones)delaD
Stilulionicseparticularizeazaprintrocautaredeelementesiformedecorative.Supleteacoloaneieraconferitadeun
maimaredecaneluriaceastasenaltapeobazadindiscurisuprapusesisustineanparteasuperioarauncapitel,formatd
douavolutesimetrice,orientatenjos,pestecaresesuprapuneabaculmpodobitcuove.Spredeosebiredetempluldoric,
desfasoara pe ntreg perimetrul constructiei, fara a fi divizata n metope si triglife. Sunt folosite din plin elemente scu
decorative(perle,ove,palmete,floridelotus),carevinsasubliniezesausapunanvaloareanumitepartialeconstructiei.
celemaicunoscuteedificiicareapartinacestuiordinsenumara
154

templulArtemideidelaEfes,templele4si5consacrateHereidinSamossau,.Tezaurul"celordininsulaSiphnoslaDelfi(lo
sepastraudarurilepentruApolo).
Maitrebuieconcretizatectevalucrurinlegaturacuarhitecturatempluluigrecesc.Structuralorcuprindeadouasaum
ncaperidispuseaxial:pronaos,naos,undeeraexpusastatuiadivinitatiisiopysthodomos(parteadinspate).nceeace
coloanele,acesteaerauordonatefiepeosinguralatura(ceamica,peundeerasiintrareantemplu),fiepedoualaturisau
mprejur. Grecii au desemnat cu termeni separati fiecare model (prostii, amfrprostil, peripter). Dimensiunile temp
aflau ntro relatie de echilibru aproape perfecta cu numarul si naltimea coloanelor. n calitate de material de constr
folosea,nspecial,marmura,dincareserealizasiplacajulperetilor.
c.Artareliefuluiraspundenprimulrndnecesitatilordedecorare
atempluluisipunenevidentansasilogicaconstructiei:frizacu
compozitiidecorativeample(altorelieful,cufigurileputernicreliefate)
mpodobestecaocununaedificiul,oferindspectacolulunuisubiect
mitologic,cesedesfasoarapentreagaeisuprafata,cumencazul
templelorionicesaupeunsirdemetope,cumencazultemplelordorice
(ex.:monumentuldoricdelaDelfi,ridicatcatreanul570.H.,cuprinde
ctevaschememitologice,printrecareVnatoareamistretuluidin
Calydon,Debarcareaargonautilor).Laacesteasemaiadaugasi
grupurilestatuaredepefrontoane(ex.:compozitiaheraldicaaGorgonei
alergnddepetemplulluiArtemisdinPalaepolis(insulaCorfu),flancata
dedouapantereculcate,careafostinspiratademotivul"stapnei
animalelor"dinartaorientalamotivulGigantomahiei(luptadintrezeisi
giganti).DinAcropolaatenianaoseriedefragmentedefrontoanedin
calcar,carentregescctevascenedecorative,uneledeinspiratie
mitologica:doileidevoreazauntaur,luptadintreHeraklessiTryton.
d.nartastatuaratipuriledominantesuntkouros(tnarnud)si
kore(tnaranvesmntata),carentruchipauidealulgrecnceeace
privestevirilitateasifrumusetea,iarreprezentareaacestoraapreocupat
maimultegeneratiideartisti.ProductiaartisticadinsecolulVI.H.este
asiguratadectevacentredecreatie,careseidentificanadevaratescoli
desculptura,cumarficeldinArgolida,dinparteadenordesta

Peloponesului.DeaicivinsistatuilenudealecelordoifratiKleobissiBiton,semnatedesculptorulPolimedes,daruitesanc
delaDelfi.Asistamlaotranspunerenplasticaaconceptieistiluluidoric,marcatdefortasistapniredesine.
O noutate n arta sculpturala o constituie turnarea n bronz a statuilornateliereledinSamos,practicagenera
scurttimpntoataparteadenordaPeloponesului.
O viziune net diferita transpare dintro alta opera celebra a timpului Curosului de la Tenea (localitate de lnga
cunoscutadupapieseledinbronz),careoferaunamestecderobustetesifinete,exprimatprintrunsirdeparticularitati:sur
pechip,elegantamembrelor,muschiputernicis.a.
n ceea ce priveste traditia ionica, aceasta se particularizeaza prin forme mai greoaie, mbracate n vesminte, ca
ascunse,nmareparte,formelecorpului(ex.:statuiaHereidinSamos,Luvru).Situatiaseschimbamultncazulunuigrup
compusdin5personaje,semnatdeGeneleos,undeaparelementedenaturalism.
In ceea ce priveste imaginile feminine, kore, acestea ofera prototipul coloanelorcariatide (ex.: cariatidele care
arhitrava"Tezaurului"celordepeinsulaSiphnoslaDelfi).inutalorestemaidegajata,chiarcochetatrupul,nvesmntatn
sugereazaocoloanaperfecta.Dreptprototipauservitaceletinerefete,slujitoarealedivinitatii,carepurtaudegrijate
cumafostsincazultempluluizeiteiAtenadepeAgoraateniana.

e.Artaceramica
Pentruaceastaperioadadeosebimctevacurentestilisticendecorulceramicii,printrecarestilulfigurilornegre
deAtenasiornamentulpolicromcorinthian.Pentruacreauncontrastdeculoarentrefond si imagine, mesterii olari apli
suprafatavasuluiopastacolorata,cunuantecevariaudelauncentruceramiclaaltul(deex.:rosietica,pentruAtena,por
pentruCorint).Desenulestecreatprinincizii,iarpentruapunenvaloarefigurile,contururileacestorasuntretusatecupasta
Inliniimari,ceramicacufigurinegreadoptaunritmdedesfasurarealert,axatpemotivecompozitionalemaiputinsob
printematica(ex.:dansuri,banchete,jocuri),ctsiprinatitudineapersonajelor.Un
156

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

51/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

prim exemplu n acest sens l reprezinta craterul de tip dinos (vas fara picior, ce se aseza pe un suport) de la Luvr
cuprindemotivuldecapitariiMeduzeidecatrePerseu,cesedesfasoarasubprivirileluiHermessialeAtenei.Peunalt
pastrat imaginea cursei cu cvadrige, care a nsotit funeraliile lui Patrocle, asa cum sunt descrise n poemele homeric
interesant de mentionat aparitia unei inscriptii cu numele pictorului Sofilos, fapt ce demonstreaza aparitia constiintei
CelebrulvasdelaFlorentaVasulFrancois(numitasadupanumeleceluicare1adescoperit),semnatdemesterulolarEr
sidepictorulCitias,exceleazaprinexuberantacompozitionalaamotivelorabordate,caresencadreazaunorcicluriepicom
{Vnatoarea mistretului din Calydon, Razboiul troian, ntoarcerea lui Teseu, Nunta lui Peleit cu Thetis, Lupta pigmeilor m
cocorilors.a)siprinrigoareadesenului.
nceeaceprivesteceramicacorintica,aceastaseaflanconcurentadirectapepiatacuceaattica.Suntabordate
aceleasitememitologice,caroramesteriicorintienincearcasaleconfereoaluravie,bogatcolorata.Legilepieteiaudet
predilectiapentruproductiavaselormicipentruuleiuriparfumate.Cresteinteresulpentrureprezentarileumane,carec
laumanizareamotivelor(deexemplu.cursedecaisauscenabanchetuluipeuncraterdelaVaticanaspectede
organizatencinstealuiDionysios,caresedesfasoaranspecialpevasemari,detipulcraterelor"cucolonete")Cutoatea
nconditiileuneiconcurenteacerbecuvaseleattice,productiacorinticascademult,pnaajungesadisparalamijloculsec.
PutindupanceputulceleideadouajumatatiasecoluluiVI.H.sevaproduceoschimbarerevolutionarantehnicade
caredeschidenoiperspectiventratareactmainaturistaafigurilor,nspecialafizionomiei,aconfiguratieimusculare,ap
acorpurilorprezentaten racursiu. Este vorba de stilul cu figuri rosii, care, pe un fon negru, pastreaza culoarea argilei
imagini.Sediversificamulttematica,careiese,uneori,dincadrulstrictmitologic,axndusepescenedinviatadezicuzi(f
fntna,toaletaefebilors.a.)

VI.Artanperioadaclasica(sec.VIV.H.)marcheazaperioadadevrfaarteigrecesti,caresesubdivizeazan
etape:secolullui
157

Pericle(480420.H.).supranumitsisecoluldeaursisecolulalIV.H.sausecolulmariitriade(Praxiteles,Scopas,Lisip,
.H.)
Peparcursulacirca50deani,caresauscursntresfrsitulperioadeiarhaice(525.H.)sinceputulceleiclasi
.H.),nGreciasedezvoltastilulseversaupreclasic,careesteoproiectieaevenimentelortimpului.Crizapolitica,carea
caderea Pisistrazilor, framntarile sociale din Atena, pna la alegerea lui Clistene, reformele democratice ale acestuia,
persana si razboaiele grecopersane, cucerirea Atenei (a. 480 . H.), nsotita de profanarea si distingerea
Acropolesuntexplicatiilepentruaparitiaaceluistildeausteritate,careansemnat,totodata,nastereauneiviziuninoinfilozo
aidealuriloracesteia.npofidaevenimentelorpoliticenefastepentrudestinullumiigrecesti,arteleplasicenregistreaz
interesante.Totodata,arelocprocesuldeunificareaartei,asacumovomputeaurmarinepocaclasica.

a.Arhitectura
Primelemanifestarialestiluluipreclasicaparndomeniularhitectural, unde se desavrsesc formele templulu
Se reconstruieste Heraionul din Samos de catre Policrates mai trziu, spre sfrsitul secolului VI nceputul sec.
restaurarea templului Atenei si celui al lui Zeus pe Acropola ateniana. Efortul atenienilor se concentreaza si pentru mbo
sanctuaruluiluiApolodelaDelfi,undesevaridicaunporticcu8coloaneionice,ceadaposteapradaderazboidedicataze
dupabataliadelaMaraton,greciivornalta,peunlocdeprestigiu,"Tezaurul"atenianntrofrumoasatraditiedorica:ocella
precedatadepronaoscu2coloanenantis,iarntrenaossiopistodomseaflancaoncapereadyton,undeseconsultao
Decorullconstituieansamblulmetopelorsculptate,carereprezintascenedinluptadintregrecisiamazoane(aluziealupte
"barbarie"sicivilizatie,asacumaufostconceputedegrecirazboaielecupersii)sifapteledevitejiealeluiHeraklessiTez
trziu,peunpostamentlungdinstngaintrarii,voramplasa16statuidezeisieroi,printrecaresipeceaaluiMiltiadate.
Dimensiunile uriase ale unor edificii, cum ar fi templul dedicat lui Zeus Olimpianul din Agrigente, Sicilia, au det
elaborareaunorsolutiiarhitecturalenoiprivindsustinereaantablamentului,caredepasea
158

posibilitatile coloanelor. Astfel cele 7 coloane ale fatadelor si 14 ale laturilor lungi au fost unite printrun pereteecran, d
semicoloane.Lajumatateaintervaluluidintresemicoloane,nparteasuperioaraaperetilor,aufostatasatefigurienormede
caresustineaucucapulsicubratelearhitravadeaicisinumelede"TemplulGigantilor".sininterior,coloanelecaredelimitau
aufostuniteprintrunpereteecran.Instructuracoloaneiseatestaprezentauneibaze,elementstrainstiluluidoric,carere
influentaastiluluiionic,determinatadevaluldepopulatiecareainvadatGreciacontinentalasicoloniileei,fuginddinfatapersil
Unaltelementdenoutatelconstituieridicareaceleideadouacolonadepesteantablamentulsustinutdeprimacolon
prezentanaosul,asacumsepoatevedeancazultempluluidedicatAhaieidepeinsulaEgina,ridicatntreanii495485
b.Sculpturaacesteiperioadeestedeteminatadenumarul
impunatordekoresiefebi.Secautancontinuareprocedeedeanimarea
figurii,cumarfireprezentareaamplaapieptanaturiisauapliurilorn
canelurialevestimentatiei(chitonsihimation),carescotnevidenta
formelecorpului,miscareaminiicareridicausormargineahainei,cum
estecazulstatuilorfemenine.Alteorisencearcapersonificareafigurii,
careseparticularizeazaprinanumitetrasaturi(paruldespartitndoua
deasuprafruntii,nasulcarecontinualiniafruntii,barbiaferma,asacumse
remarcancazulkoreisupranumitaBosumflata,carearesiun
corespondentmasculinEfebulblond).Statuilemasculineinspirao
tensiuneamiscarii(ApolodinbronzdelaPireu,kurosullui
Aristodikos).Rigiditateacanoanelorestespartaprinncercareade
degajareaatitudinei,careanuntaorientareasprenaturalism,cumeste
cazulkurosulluiCritionsaucelalgrupuluistatuaralTiranoctonilor
(ucigasiitiranuluuiHipparhHarmodiossiAristogiton),operalui
KritiassiNesiotes.
c.nceeaceprivesteartaceramicii,stilulcufigurirosiicucereste
vertiginosteren,ndefavoareaceluicufigurinegre.Perfectionarea
tehnicilordelucruaduslasintetizareaunorprincipiigeneralealeartei
grafice.Noitalentesefacremarcateprinpreciziasielegantadesenului,
ctsiprinabordareacurajoasaaunorracursiuri,caremodificamult
opticacompozitiei,oferinduiperspectiva.Estevorbadespreautorul

anonimalcompozitieiHeraklesluptndmpotrivaCerberuluinprezentaAtenei,Eutimidesautorulscenei"narmariiluiHector
dePriantsiHecuba"sauEuphronios1cu"luptadintreHeraklessiAnteu".Suntelaboratenoiformeceramice:cupacupicior,s
sipelike.
A.Perioadadintreanii480420.H.corespundesecoluluiluiPenele,acaruipersonalitatedaculoaresistralucire
cesiatribuialaaceadataroluldeliderallumiielene.AsacummentionaTucidide,Atenadevineo"scoalaaGreciei",prine
artisticasiceaagndiriifilosofice,careatingapogeuldezvoltarii.Cautareaunorformenoideexpresieartisticaadeschis
unorinovatiintoategenuriledearta,careauridicatpenoiculmiputereaspirituluigrec.Acumulatentimpsimereumbu
acestea sau constituit n principiile clasice, adica canonice. n arhitectura acestea privesc raportul dintre partile compone
templului grec cea mai reprezentativa constructie religioasa a lumii antice. Astfel proportiile unui plan clasic sunt d
(numarulcoloanelordepelaturamarecuprindedublulnumaruluiceloradepelaturamica+1),raportuldintrediametrulin

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

52/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

naltimeacoloaneiapropiatdevaloarea4,5.
PrintreconstructiileremarcabilealeacesteiperioadementionamtemplulluiZeusdelaOlimpia,nsapunctulforteala
rezidanansamblurilesculpturaledepefrontoanesimetope.Suntabordatebinecunoscutesubiectemitologice(biografiae
lui Herakles, cu cele 12 munci, ntrecerea dintre Pelops si Oinomaos, lupta dintre lapiti si centauri), unele dintre e
reprezentatenmanierastiluluiarhaic,axatpeactiune,altelefocalizatepecreareaunorprofiluripsihologice,caresuntn
nunelesceneaparentlinistite,dardeoemotionantancarcatura(pregatireantreceriidintrePelopssiOinomaossauHerakl
uciderealeuluidinNemeea).

a.Acropolaateniana
CutoatamaretiatempluluidelaOlimpia,operainegalabilaaarteigrecestioreprezintaansamblularhitecturalalAc
ateniene.Refacereaacesteia,dupadezastrulpecarelaupricinuitpersii,saconstituitntrocauza"nationala"atuturor
ntro datorie morala care a animat cele mai stralucite minti si talente. ,31azonul" acestui centru al civilizatiei grecesti
Acropola,acareirefacereafostperceputacaosarcinadeimportanta"nationala".Pentruacestproiectau
160

fost alocate uriase sume financiare (care ulterior au reprezentat capete de acuzare n procesul intentat lui Fidias si im
Pericle), iar n realizarea lui au fost antrenate cele mai stralucite minti si valori n materie de arta (sculptorul Fidias, ar
Ictinos).Conotatiaspiritualaaacestuiimportantansambluculturalseexplicanunumaiprinvaloarealuiartistica si religio
esteoproiectieaspirituluigrec,libersiindependent.
Din punct de vedere functional, Acropola a fost structurata pe cteva repere arhitecturale, care urmau tras
procesionalepecolinasacraaAtenei.Intrareasefaceapeversantulvestic,prinPropilee(operaluiMnesicles,ridicatantrea
431.H.),careseconstituientroconstructietipcolonada,flancatadedouaaripi(ceadesudgazduiaPinacoteca,iarcead
mairestrnsaarhivelecetatii).SolutiapropusadeMnesiclessencadraperfectncadrulnatural,iarcoloanele(doricen
siioniceninterior)nufaceaudectsadegajezespatiul,lasndsapatrundaliberlumina.Celedouaporticurideacces
privitorului deschiderea spre o piata, situata ntre Erehteion si Partenon, unde se nalta statuia uriasa, de bronz, a zeite
Promachos(luptatoare),culanceanmnasiscutullapicioare.Dimensiuneastatuii(cea15m),ctsistralucireacoifuluisi
ofaceauvizibiladedeparte.TrecnddePropilee,procesiuneareligioasasendreptasprePartenon,ocolindu1dinspre
(intrareasefaceaprinparteadeNE),iardupavizitareatempluluisendreptaspreincintaluiZeusPolieus,dupacaresent
Erehteion. Drumul sacru se abatea usor spre Casa Arreforilor, nainte de a ajunge la statuia Atenei, iar de acolo, nap
Propilee.
nparteadesud,nimediataapropiereaPropileelor,seridicaoconstructiecochetademarmora,dedimensiunimici,
arhitectuluiCalistratestemplulAteneiNike.Acestaeradecoratcuofrizaionicacecuprindeascenedeluptantregrecisipe
obalustradaavictoriilor,ninteriorsenaltastatuiazeiteiNikelegndusisandaua.
CeamaidesavrsitaconstructieaAntichitatii,caredominasincununa,totodata,AcropolaeraPartenonul.Constr
dura15ani(447432.H.),rastimpncaresaucautatsipusnaplicarecelemaiingenioasesolutiiarhitecturale,menites
spatiul si deschiderea necesara unui vast proiect sculptural, care va mpodobi friza si frontoanele acestui im
monumentdoric.Cu8coloanepelatura
161

mica si 17 pe cea mare, Partenonul avea o lungime de circa 70 m si respectiv 3Im, fiind ridicat n totalitate din marm
Pentelic. n cella se nalta statuia gigantica a Atenei Partnos, nalta de cea 10m. La fel de impunatoare este si co
decorativa, pentru care nu se cunosc similitudini. Pe lnga elementele caracteristice friza si metope Partenonu
mpodobit cu o friza sculptata care se desfasura, ca o cununa, pe toate cele patru laturi ale templului. ntreaga compoz
subordonataideiideglorificareazeiteiAtenasiapoporuluipecare1proteja.
O alta constructie originala o reprezinta Erechteionul, construit ntre anii 420 si 406. H., n partea de nord a Ac
Ridicat n stilul aticoionic, templul a pus mari probleme de constructie din cauza reliefului nepotrivit, necesitnd am
suplimentare.Acestuifaptisedatoreazaoconstructieatipica,prevazutacudouafatade(unafrontalasialta laterala), ca
ntrun tot ntreg mai multe cladiri, legate de cultulmaimultordivinitati.ncentruseaflatemplulAteneiPolias,undeex
ncapereconsacrataluiErechteu,regelelegendaralAtenei,identificatulteriorcuPoseidon.Subpodeauavestibululuiseafla
cuapasarata,careatsnitnurmalovituriidetridentaluiPoseidon,ntimpuldisputeiacestuiacuAtenapentrustapnire
Conform traditiei legendare, n subteran, sub cella, traia un sarpe care1 personifica pe un alt rege al Atenei
ntemeietorulcultuluizeiteiAtenaPolias.AnsamblularhitecturalalErechteionuluimaicuprindeasisanctuarul lui Creops
regelegendaralAtenei)sialzeiteiabundenteiPandrosa.TotaiciseaflasiunuldinsimbolurileAticiimaslinulsacru,d
zeitaAtena.
Deoelegantadeosebitaesteporticuldesud,undecoloanelesuntnlocuitecufigurileunortinerefete,caresustinc
antablamentul,inspiratedemodelulfecioarelordincortegiulslujitoarelorzeiteiAtena.
Din aceeasi perioada dateaza si alte constructii, att din Atena (Hefaistionul (449444 .H.), Odeionul (edificiu pentr
muzicale)),ctsidinalteorase(TemplulluiApolodinPhigalia(Arcadia),proiectatdeIctinos,careestesiautorulTelesterio
laEleusis(salaundesedesfasurauadunarilecelorinitiatinmistere).

162
b.Sculptura.GeneratialuiFidias

ExponentstralucitalgeneratieiepociideauraluiPericle,Fidiassiacreatoperasubsemnulprincipiului"Omuleste
tuturorlucrurilor".Celemaiimpresionanteoperealesaleauoferitovaloarenouaconceptieiprivindidealuldecivilizatiealg
carecuprindeadeopotrivaattfrumuseteamorala,ctsiceafizica(Kalocagatia=kalos(frumos)+agatos(bun).Cupart
directa a lui Fidias sa ridicat ansamblul arhitectural al Acropolei, conceput astfel nct sa puna n valoare statuia
Promarchos,ocrotitoareaorasului,naltade15m,caredominanunumaiplatoulAcropolei,cisimprejurimile.Oalta
zeitei Atena Partenos , nalta de 10 m, a fost expusa n cella Partenonului. Maiestoasa, echipata cu scut si coif
ntruchipeazaspirituleroicalepocii,sugeratsideVictoriadinmnadreaptaazeitei.Subaspectfilosofic,aceastareflecta
ratiunii asupra naturii, suprematia spiritului apolinic asupra instinctelor dionisyace. In acelasi spirit este conceputa s
crysoelefantina(combinatiedeaursifildes)aluiZeustronnddinOlimpia,unadintrecelesapteminunialelumii.
UnaltpunctdereferintaalopereiluiFidiaslreprezintaansamblulsculpturalalPartenonului.Acestacuprindeacele
de pe friza dorica (cea care decora colonada exterioara a templului), friza ionica Friza panateneelor (deasupra co
interioare)siceledouafrontoane,custatuinrondebosse.ndeplinacordcurigorileordinuluidoric,subiecteledepe
suntplinededramatism,fiindinspiratedinmitologiagreaca:gigantomahia(parteadeest),luptadintrelapitisi
desud),luptaatenienilorcuamazoanele(parteadevest),cadereaTroiei(parteadenord).Dinnouasistamlatranspunerea
aconfruntariicelordouaprincipii:apolinicdionysiac,binerau,ratiune
instincte,civilizatiebarbarism,grecescnegrecesc.Triumfulratiunii
oadevarataOdaabucurieidefinestestareadearmoniesiechilibru
dintrezeisioamenidepefrizaPanateneelor,crendoatmosferaideala,
animatadecirca400depersonaje.Imaginilesurprindmomentulcnd
ntreagasuflareavechiiEladeveneasaaducaunomagiuzeitei
protectoare.DispunereanacelasispatiuopticaputernicilorOlimpului,
caresporovaiescveselntreei,asezatipeobanchetasiamuritorilor(vezi
ntreagaprocesiuneapurtatorilordedaruri:fecioareleceducpeplos\xl
zeitei,purtatoriideofrandesianimaleledesacrificiu,urmatidecavaleria
163

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

53/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

ateniana) dezvaluie ntreaga conceptie filosofica a operei Jui Fidias. care ridica omul, prin virtutile acestuia, la n
nemuritorilor.FrontonuldeestsiceldevestcuprindeaufiguridezeisiserefereaulanastereazeiteiAtena.
O viziune noua asupra ideii antropocentrice transpare din opera unui alt mare sculptor al timpului
Doriforului si al Diadumenului, doua figuri de atleti, unul purtator de lance, iar celalalt legndusi diadema. Pentru ge
urmatoaredeartistiDoriforulreprezintacanonularmonieiclasiceaproportiilorcorpuluiuman(naltimeacapuluisecuprin
orinnaltimearestuluicorpului).
DinaceeasipleiadadeartistifacepartesiAlcamene,discipolulluiFidias,caruiaiapartinCariatideleErehteionului.P
deinfluentelestiluluidoric,opereleluiAlcamenepastreazadinrobusteteasigravitateaacestuia.Introducereaunuigenno
"naratiuniipsihologice",caracterizeazareliefuriledepeAltarulcelor12zei.depeAcropolaateniana,semnate,probabil,de
autor. Drama lui Orfeu si Euridice se consuma n cteva scene pline de dramatism interior, ntruchipnd, n cele din urm
implacabilaadestinului,darsipeceaapasiuniimistuitoare.OaltalucrarealuiAlcameneestebinecunoscutaAfroditan
ntromanieraabsolutoriginalasigndesteoperaMyron,predecesorulluiFidias,preocupatderedareamiscarii
ipostazele ei. Imaginea aruncatorului de disc (Discobolul) vine sa ntruchipeze aceasta obsesie a artistului, care a re
captezefortagimnastului,ceparesasedezlantuiedinmomentnmoment.
B.ArtasecoluluiIV.H.

a.Arhitectura
Cautarile artistice ale noii epoci se materializeaza att n modificarile pe care le sufera structura decorativa
tipuriarhitectonicetraditionale(ex.:templuldoricalluiAsclepeiondinEpidaur),ctsinelaborareaunorformearhitecton
cumarficonstructiilecircularecucolonadatiptholos(ex:.templulcirculardinsanctuarulluiApolodelaDelfi,TholosuldinE
cu diametrul de cea 23 m). Succese remarcabile se nregistreaza si n domeniul proiectelor de urbanistica, fiind
amplelucrarideamenajaren
164

centreprecumEleutheres,Messena,Priene.Subaspectfilosofic,sistematizareaurbanisticaesteoproiectieastructuriil
labazaactuluidecreatiestatearationamentullogic.nacestsenstrebuieamintitnumeleluiHippodamos,arhitectulfilosof
reusitsaimpunarationamentulurbanisticnfataspontaneitatii,punndbazeleorasuluimoderncustrazidrepte,spatiifun
binedelimitate,principiucareseregasestesinamenajarileinterioare.Aceluiasiarhitectiapartinesiplanuldeamenajarea
Pireu.
ncepnd cu a doua jumatate a sec.IV. H., n ansamblul urbanistic al oraselor grecesti un loc important l ocupa
edificiudestinatdesfasurariispectacolelordramatice.Initial,teatrueranumitconventionalloculdinjurulaltaruluiluiDionysio
sedesfasurauceremoniilereligioasenchinateacesteidivinitati.Seimprovizatemporarorkestra(spatiucircularrezervatc
urmatdescena(skeene)siestrada,nfatacaroraseaflaubancilepentruspectatori.Dezvoltareaarteidramaticearidicatim
problema conceperii unui edificiu special, care ar fi ntrunit, din punct de vedere compozitional, toate elementele arhite
necesarerealizariiunuispectacolsiarfioferit,totodata,posibilitateagazduiriiunuipublicctmainumeros.Sapreferat,n
pantadealurilor,pentruaputeafiamenajatemaiusorlocurilepentruspectatori.Primuledificiudepiatraafostnceputla
pe la 500. H., iar lucrariledeconstructiesauntinsmaimultdejumatatedesecol.Totusi,despre o conceptie arhite
unitara,armonioasasi,totodata,functionala,nuputemvorbimaidevremedemijloculsecoluluiIV.H.,cndesteconstrui
dinEpidaur.Cuocapacitatedecea15.000despectatori,edificiulseprezentasubformaunuievantaicuodeschiderede
formatdincercuriconcentrice.Pentruacreaimaginiplasticectmaiapropiatedesubiectulspectacolului,eraucreatispeci
mobilidecorativi.
SecolulIV.H.estemarcatdegrandoareauneiarteiarhitecturalecucaracterfunerar,MausoleuldinHalicarnascon
unexemplueloc\entnacestsens.Inspiratdintraditiaorientala,cuelementeattanatoliene,ctsiegiptene,acesttipde
secircumscriesiuneiviziunitipicorientaleprivinderoizareadefunctuluidupamoartesidivinizarealuincalitatedeeroufo
(evorbadespreMausolossisotiasaArtemisia).Detaliiprivindaceastaconstructieimpozantadinmarmora,cu
cea50m,caredominamprejurimile

HalicarnasuluigasimlaPliniucelBatrn.Acoperisulaveaformaunuitrunchi de piramida n trepte, n vrf aflnduse u


statuarreprezentndu1 pe Mausolos si sotia sa ntro cvadriga, opera a sculptorului Pytheos. ntre coloanele dorice
amplasatemaimultefigurisculpturale,semnatedeScopassidecolaboratoriisai.Descriereaacestuiimpunatoredificiuoreg
PliniucelBatrn.

b.Sculptura.Secolulmariitriade(Praxitle,Scopas,Lisip)
Porninddelaprincipiulca"omulestemasuratuturorlucrurilor",seproduceoumanizarearaportuluidintreartasculpt
lumea nconjuratoare. Elaborarea unor tipuri psihologice, de o mare sensibilitate artistica, are o dubla semnificatie: fac
ntelegerea mesajului si apropie omul de formele existentei divine (zeii sunt reprezentati n atitudini familiare, p
senzualitate,maintelegatorifatadeproblemelemuritorilor).
DecompozitiilesculpturalealemausoleuluidinHalicarnas,unadincelesapteminunialelumii,seleaganumeleunorart
cunoscutiaitimpului:Scopas,Leochares,Timotheos,Bryaxis.Monumentalitateaconstructieidenotafastuloriental,pecares
greci ncearca sa1 ordoneze. Mentionam aici Amazonomahia de pe friza principala ,cu figurile dezlantuite n lu
nvalmaseala furioasa,., care face sa alerge dea lungul naratiunii un fel de tensiune teribila si continua", asa cum
R.Ginoaves.ntroaltacategoriesenscriufigurilestatuareale membrilor familiei dinastului, grupul statuar de pe acop
cvadrigacustatuileregeluisialereginei),caresecaracterizeazaprintensiuneaformelorsi,totodata,printrunanumitpatos.
Oproiectareplinadedramatismaforteiinstictului,pasiunii,elanuluisitrairilorsufletesticaracterizeazaMenadadez
(Bacanta),lucrareaconsacrataaluiScopas.Surprindereamenadeintimpuldansuluiextazic,cepresupuneamiscari
chiarviolente,afostrealizatacusuccesdeScopas,careareusitprinstructuricompozitionalepropicesaredeantreagaten
momentului.Expresivitateapecareoconferaartistuloperelorsaleriscasasparga,nsa,unitateasiechilibrulcompozitiei,
deosebestecompozitiilesaledecelealeluiFidiassauPoliclet.
ntro maniera originala, ce evoca o noua viziune artistica asupra miscarii, care de data aceasta este mladio
armonioasa,siconcepe
166

operaunaltsculptorvestitaltimpuluiPraxiteles,autorullucrarilorHermescucopilulDionysiosnbrate,AfroditadinCnidas
nudfeminingrecesc)sauApolonSauroctonul(Omortordesoprle),leconferachiarsicelormaivirilefigurimasculin
feminizate.Atitudinile joviale ale acestora confera compozitiilor un aer de seninatate si de senzualitate, care dau o noua
esteticaopereiluiPraxiteles.IdealuldefrumuseteseveraalsecoluluiV.H.,exprimatdefiguraatletuluiluptatoreste
nlocuitdereprezentarileeroticesisenzuale.
Ultimul mare artist al acestei perioade este Lisip,careeraspecializatnsculpturanbronzsicaruiaisuntatrib
multde100delucrari.Preocuparilesculptoruluipentrudezvaluirealaturiipsihologiceapersonajelorsalelauconsacratsicau
portretist,acestafiinddesemnatnfunctiadeportretistalcurtiiregeluimacedoniandensusiAlexandrucelMare,caruiaire
unportret.LuiLisipiapartinstatuideatleti(Agias,Hercule,Apoxiomenos),sculptorulfiindpreocupatdecautareacanonulu
proportiacorpuluiuman.nacestsensLisip1a depasit pe Policlet, optnd pentru forme mai alungite si mai robuste,
formulaoptcapetesijumatate(optsijumatatenaltimialecapuluipentrunaltimearestuluicorpului).Aceastanouaorientare
este surprinsa de Pliniu, care remarca faptul ca, spre deosebire de artistii precedenti, care reprezentau omul asa cum es
realitate,Lisiplreprezintaasacumartrebuisafieacesta.
O alta categorie a sculpturii o reprezinta plastica marunta, cunoscuta n aceasta perioada ca sculptura de Tan
localitate din Beotia). Fiind larg raspndita att n Grecia continentala si insulara, ct si n colonii, statuetele de T
impresioneazaprinspontaneitateasicoloritulatitudinilorsiaatributelorpersonajelor,inspiratesauchiar"decupate"dincotid

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

54/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
statuetaunuibatrn,Paris,Luvrucompozitiasculpturala"nvatatorulsidiscipolul",Berlin).

c.Pictura
Separecaceramicaramnencontinuareceamaicuprinzatoarepentrudefinireauniversuluiartisticgrecesc,fiindp
deopotrivapentruilustrareamiturilorsiaepopeiloreroice,darsiascenelordincotidian{veziceramicacufigurirosiidela
stilul"Kerci",scoliledeceramicadinsudulItaliei(stiluldelaPaestum,stilulcampanian,stilul

tarentins.a).nacestsenssuntdenotorietatectevadintremultimeadevasepictate,printrecarecupaPentheseleeiding
delaMiinchen.craterulcuscenedeteatrualluiAsteassauhidriacu"FaunsifemeiledinLesbos",semnatdepictorullui
nceeaceprivestepicturamurala,exempleleneparvinnuattdinspatiulgrec,ctdincelaflatsubdirectainfluenta
grecesti:ctevamormintemacedoniene(ex.:mormntuldelaPella[Macedonia]sitracice(celdelaKazanlyk[Bulgaria],
interior a fost decorat cu frize picturale. Impresioneaza scena centrala de pe tavanul n forma de cupola a mormntul
Kazanlyk,caresecircumscrietematiciibanchetuluifunerar.Complexitateacompozitieiiadeterminatpeuniicercetatorisaa
estevorbadespreohierogamie(casatoriesacra).
Antichitateaaconsemnatnumeleunormaripictoriaitimpului,cumarfiApelles,Athenodoros,Zeuxis,care,prinlucrarile
dat culoare si personalitate epocii n care au trait. Nu se cunosc originalele, iar ceea ce cunoastem sunt n mare par
romane.ApellesafostpictoruloficialalluiAlexandrucelMare,unadinoperelesalecelebre"BataliadelaIssos,luptaluiAle
cuDarius"sa pastrat ntro copie pe un mozaic din Casa Faunului din Pompei. Portretul lui Alexandru sa pastrat si n
variantesemnatedeLisip,faraaficunoscutoriginalul.
Tematica subiectelor picturale graviteaza att n jurul temelor cotidiene {vezi "Nunta Aldobrandina" din V
"PedepsirealuiDirke"),darsiacelormaiputinexpusentelegeriipubliculuilarg{vezipicturilemuraledinVilladei
carecuprindogalerientreagadechipuriumanesidezeindiferiteipostaze.Depetoatetranscenddiversestarisufletest
interioare,dublateartisticdeclarobscurulcompozitiei,profunzimeaplanurilor,fermitatealiniilor.
V.Artanepocaelenistica(sec.IIII.H.)a.Trasaturigenerale

nesentasa,lumeaelenisticareprezintaunadincelemaifascinanteexperientealeomenirii,ceamarcattoatesfere
socialeconomicesiculturale.VisulluiAlexandradeacreaunnouimperiu,custergereahotarelordintreOccidentsiOrientn
naspectgeografic,dar,nprimulrnd,cultural,sarealizat,chiardacapentruputintimp.Prabusireasistemuluipoliticsiadmi
instituitdeAlexandrunuamaiputut168

staviliacelprocescomplexdeinfluente,interferente,suprapunerisisimbiozeculturalentrediferitelepopoare,pusenmis
lumeagrecomacedoniana,procesdefinitdeistoriculgermanDroysenn1830cutermenuldeelenism.Difuzareaculturii
sialimbiigrecestipeunspatiuenorm,cuprinsntreItalia,lavestsiIndia,laest,adeterminatosimbiozaculturalainedita.n
saputemvorbidespreoartacosmopolita,ncareasistamlaoomogenizareaaspiratiilorsitendintelorartisticediferite,dar
raporteazancontinuarelaidealurileesteticealeclasicismuluigrec.Darnumaiputemvorbincontinuaredesprefrumusetea
aarteiclasice,depastrareaechilibruluisiasimtuluimasurii,deunitateacompozitionala,careacumestesegmentatanparti
"autoprezinta".Esteostaredespiritaepocii,cesecaracterizeazaprinnesiguranta,agitatie,tendintadeaducelucrurile
extrema.

b.Urbanismsiarhitectura
Opera de ntemeiere a oraselor initiata de Alexandru a prins radacini. Astfel n tot imperiul sunt cunoscute peste
Alexandrii.Constituirea unora dintre ele n centre de putere a dat nastere unor rivalitati politice, care au avut si un c
benefic,stimulndtoatefoitelecreatoarenambitiadeaseconstituincevacuadevaratmaiestos.Concentrareaeliteiinte
nnoilecentreurbaneAlexandriaegipteana,Milet,Pergam,Delos,Rodosamarcatdeplasareacentruluiculturaldegreu
parteaoccidentalaalumiianticenceaorientala.SuflulnoiiepocisiagasitreflectarentronouaconceptieurbanisticaaAle
elaboratadearhitectulDmocratesdinRodossiinspiratadepemodelulMiletului,ncaretraditiageometricagreceascasa
cuceaaedificiilormonumentale,reprezentativepentrumonarhiileorientale.Astfel,spiritulpracticsimodernsaimpusnord
functionalaacartierelor, legate de strazi ce ntretaiau n unghi drept artera principala a orasului, cu o deschidere de cea
picioare (30m). Acestea alternau cu constructii de mare anvergura (temple, palatul regal, agora, portul) si cu locurile d
agrementului(parcuri,gradini,teatre).Capitalalagizilorseidentificacuunadintrecelemaiimpresionanteconstructiiale
FainidinAlexandria(Pharos),construitdeSostratosdinCnidnsec..H.naltde120m,acestaputeafivazutpeo
cea60km.

DaredificiilecareauconsacratorasulcapeoadevaratametropolaintelectualaalumiielenisticeaufostBibliotecare
colectiasadepeste700.000devolume,careaatrasclemaistralucite minti ale epocii, constituinduse ntrun prestigios
academicsiMuseionul,careeracentrulcercetariistiintifice.
Celalaltpolallumiielenisticesedeplaseazanzonaesticaacoasteiegeene, unde orasele ioniene, prin efortul con
arhitectilor,constructorilorsiartistilorplastici,sentrecnstraluciresifast.ColosuldinRodos,Sanctuarulcelor12
Altarul lui Zeus din Pergam, Templul Artemisei (Artemisionul) din Efes,refacut, Biblioteca si Teatrul din Efes, Sanctuar
Didima,consacratluiApolon(arhitectiPaioniosdinEfessiDaphnisdinMilet)suntdoarctevamarturiiimpresionanteal
artei ingineresti, arhitecturale si sculpturale din epoca elenistica, caracterizata prin combinarea de stiluri, suprapuneri de
etajarea colonadelor, ceea ce conferea constructiei un spor de monumentalitate. Fiecarui oras i corespunde o co
urbanistica proprie, adaptata formelor specifice de relief (Pergamul pe o stnca terasata, cu naltimea de cea 300
supranumit"cuibdevulturi",Efesulpe platou, avnd cel mai bogat port din Asia Mica, Miletul zamislit de Hippodamo
dezastruldinanul495.H.,ntromanieraoriginala,raportatalaformaortogonala),faptceaimpuscautareaunor
att pentru amplasarea, ct si pentru edificarea ansamblurilor arhitecturale. De exemplu, n cazul Pergamului, teatru
amplasatlaonaltimeconsiderabila,ndepresiuneamuntelui,oferindastfelspectatoruluiopanoramainconfundabila.
Elementelecheiealeansamblurilorurbanisticedinperioadaelenisticacontinuasafieacropolasiagora,lacarese
palatele regale, teatrele, odeoanele, gimnaziile, stadioanele, casele cu peristil, toate dispuse dea lungul unor axe stradale
piete.Aceastasistematizareurbanisticaexprimatendintaspreratiune,attdecaracteristicagrecilor.

c.Sculptura
Caotendintagenerala,seremarcantoarcereasprevalorileclasicismului,care,conformobservatieiluiR.Ginouve
clasice, iar "masa cea mai importanta a productiei elenistice tine de domeniul academismului". Aceasta raportare la
academismuluiadeterminataparitiaunuisirdecopii,care,decelemaimulteori,sunt
170

singurelemarturiidespreoriginal(vezisuitadeAfrodite).Darlucrurilenuseoprescaici,nspiritultraditieiclasicesun
douadintreoperelecelebrealeAntichitatiielenistice:VenusdinMilo(sec..H.)siVictoriadinSamotrace(Luvru,Paris).
Se dezvolta cteva centre de arta (Alexandria, Pergam, Rodos) distincte att prin tematica abordata, ct si prin
reprezentare.Cautarileartistilorgraviteazanjurulsubiecteloreroicesipatetice,fiecasuntinspiratedinmitologie(frizaAlta
Pergam,reprezentndconfruntareadintrezeisigiganti,compozitiastatuaraLaocoonsifiiisai)saudinconfruntarilereale,a
seprezintaceledouaoperecelebre,GalmurindsiGalucigndusisotia.ncazulcelordouaexvotouri,separecaestev
ungrupstatuardinbronzamplasatntemplulAtenei,ceglorificavictoriagrecilorasuprabarbarilorsidincaresau
douacopiidemarmura,GrupulLudovisi(MuzeulNationaldinRoma)siGalmurind(MuzeulCapitoliului).Sceneleimpres
printragismullor,caresevrea,totodata,unimnaduslibertatii,sentimentceseidentificacunsusispiritulgrec,darsiun
adusvirtutilorunuiadversardemn.
Transpunereaunorstarisufletestidemaximaintensitate(groaza,frica,furie,dorintadelibertate,mila,pasiune,b

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

55/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

implicaexploatareatuturorprocedeelorartisticencautareauneiexprimarictmairealiste.Inegalabilanoriginalitateeste
sensfrizade120mdepeAltarulluiZeussialAteneidinPergam,carecuprindepetoatecelepatrulaturiscenedinluptaz
gigantiiGigantomahiao aluzie subtila la victoria dinastiei regale a Pergamului asupra galilor. Figurile, naltedecea
mbinantruntragicspectacolalvietiisimortii,albineluisialraului,alluminiisintunericului,sporitdecontorsionareatrup
formelemonstruoasealegigantilor.

d.Portretul
Dinpunctdevedereartistic,dezvoltareapecareonregistreazaacestgendeartanperioadaelenisticaestenconco
cutendintadeumanizareareprezentarilorumane,caracteristicaarteiportretisticedinsecolulIVH.Totodata,nusepoat
si o anumita tenta de idealizare a portretului, de nnobilare a trasaturilor, pornind si de la convingerea ca nu oricine p
imortalizat,cidoaracelcareprinactivitateasauoperasaacstigatacestdrept.Printrelucrarileacestei

perioaderecunoastemfigurileunorfilosofi(Socrate,Platon,poetitragici(Euripide)sauoamenipolitici(Demostene).
nperioadaelenistica,registrulsubiectilortratatisediversifica,PugilistulSatirossauFilosofulcinic(autorSilanion)su
ctevaexemple.

e.Pictura
Casisculptura,picturanfrescadinperioadaelenisticaesteaxatapedescifrareatipologiilorsiacaracterelorpsiholog
circumscrisacurentului realist. Se cunosc prea putine opere originale din aceasta epoca,iarmaterialuldecaredispune
concentrat n jurul a o serie de fresce descoperite la Pompei si Herculanum, n special, care sunt copii ale unor celebre
grecesti.MarelemozaicdinVillaFaunuluidinPompei,cuBataliadelaIpsos,reprezintaocopiefidelaauneifresce
sfrsitul sec. IV . H. care a mpodobit palatul regilor macedoneni de la Pella. O alta serie de lucrari au fost inspir
mitologie,cumarfiRapireaEuropei,JudecataluiParissauSatirsinimfe,toateparveniteprincopiideepocaromana.D
decoruluiinterior al unor case bogate, picturile sunt executate ntro maniera eleganta,cucompozitiiarmonioase,care
reprezentarileumanecuobogataornamentatievegetala.
O categorie separata o constituie portretele descoperite n oaza Faium din Egipt (nc. sec. I d.H.), caracterizat
individualitatemarcanta.ChipulBaiatului(MuzeulNationaldinAtena)esterelevantnacestsens:ochiimari,usormigdalati
curiozitateasi,totodata,sensibilitateasufleteascambinatacunaturavisatoareaacestuiadolescent.
Cutoatecaartaelenisticanusaridicatlanivelulcreatoralarteidinepocaclasica,eaaavutmeritulsaunistoriaciv
Cresterea valorii individuale a modificat radical conceptia antica despre om, accentund si mai mult ideea antropocen
universului. nceputurile anuntate n toate genurile artistice si vor gasi finalitate abia n arta romana, care se constitui
puternicatraditieelenistica.

172

C.Creatialiterara
a.Poeziaepica,didactica,lirica

Cea mai valoroasa opera literara a grecilor Iliada si Odeseea adevarata Biblie a acestora, ofera imaginea une
complexe,ncaremitologiasempletestecuistorialegendarancepnddinsec.VIE.H.DupaPlaton.Homeraeducat
Elada pe exemplul virtutilor morale si al faptelor de vitejie ale eroilor greci, iar pna pe la mijlocul secolul V
educatia tinerilor se facea pe baza "eroului ideal" din poemele homerice. Din secolul VI . H. poemele homerice
"oficiale",fiindrecititenntregimentimpulPanateneelor,faptcescoatencaodatanevidentafunctialordidacticasipeda
Participarea zeilor la actiunea eroilor confera sacralitate textelor Iliadei si Odiscii, iar aceasta dubla codificare a mesa
adreseazacelordouacategoriidecititori:primei,carecautasadescoperesensulsacralalnaratiuniisiceleideadoua,ca
naintedetoateexempleeticesauaventuricaptivante.
Inafaradepoemelehomerice,nlumeagreacasevehiculeazaunsirdeepopeiepice,careaveaulabazaoistorie
legata,nspecial,dentemeiereaunuisaualtpolissaudevictoriilerepurtate,careseconstituiencicluriepice(ciclultroia
tebanetc.).Tematicaacestoraestepermanentmbogatitacunoisubiectedramatice,inspiratedinfapteledevitejiealelui
HerakJesetc.
Dat fiind valoarea sacra a acestor mituri, ct si importanta poemelor epice pentru fiecare regiune n parte (vn
mistretuiuidinCalydon[Etolia].peregrinarilecorabieiArgo[Tesalia]),exigentelefataderapsod(artistulrecitator)eraudeos
nalte (memorie foarte buna, talent), astfel nct aparitia scolilor de rapsozi n Grecia ridica arta recitarii la
profesionalismului.Concursuriledepoeziedevinunatributalvietiiculturaleacetatii,iarrapsoziiaumenireadeacultiva
criticalascultatorilor.Poeziarecitataerainseparabilademuzica,fiecespectacoldepoeziefiindnsotitdeacompaniamen
sau mai multor instnimente muzicale cu coarde (phorminx, lira) sau de suflat (flaut), executat de muzicieni profesion
participareacetatilorlafestivalurilederecitatsetransformaunadevaratesarbatorialespiritului.

Casiarta,poeziaexprimastareadespiritaepocii,asacumsentmplancazulpoemului"Muncisizile"allui
aresiopregnantafunctiedidactica(contineindicatiiprivindlucrarilecmpului).
naceastaperioadaseformeazasipoezialirica,inspiratadinfondulreligios,inclusivdinvechipracticirituale,ctsid
epic.Seprocedeazalaorestrngereavolumului,hexametrulfiindnlocuitcudimetrulelegiac,versdepatrupicioare.Prin
mairaspnditespeciideimnurireligioase,celemairaspnditesuntpianul(imndemultumireadusunuizeu,darcareputea
imncntatlabanchete)siditirambul(cnteccoralspecificcultuluiluiDionysios).Apogeulacestuigenliteraresteatinsnseco
H.,cnd,dupaapreciereaA.Piatkowski,se"resimtepedeplintriumfulindividualismului,fiecaelmbracanfatisareadecom
politicdinoperaluiSolonsausemanifestaprinaccentepasionatealepoeteiSafo".
Printre numele celebre ale poetilor elegiaci si iambici din secolul VII . H. se numara Callinos, Arhiloh din
Mimnerm, Tirteu, dupa care urmeaza Solon, cunoscut si ca o personalitate politica marcanta a secolului VI . H.,
elegia devine expresia liniei politice democratice, pe care o promova. n ceea ce1 priveste pe Archiloh din Paros, aces
consideratafiprimulpoetliricalAntichitatii,careprinmijloaceabsolutoriginale,reusestesacuprindanpoeziasalumea
aomului,cupreocuparilesalesicelemaiintimesentimente.SfrsitulsecoluluiVIIestemarcatdeoperaluiAlceu,
muzicant remarcabil. El este ntemeietorul cntecului de banchet (Skolia), nsa cea mai valoroasa parte a operei sa
reprezentatadepoemelepolitice(Poletnika)siversurilesatiricelaadresaadversarilor(Stasiotika).Poeziadedragostealui
Erotikanuestedepasitadectdeceaauneimaripoetese,Safo(a.630570.H.),ntemeietoareauneiscolide
Lesbos. Remarcata de critica timpului pentru diversitatea imaginilor folosite, dar si ironizata pentru personalita
neconventionala,Safoacultivatsimtulfrumosuluisubaspectulfizicsimoralsidragosteacaformaaarmonieintreoamen
estefrumos,estefrumospedinafaraCineestebunnuvantrziasafiesifrumos"afirmapoetesadinLesbos.Sapastrat
doarunimnnchinatAfroditei,restulopereifiindcunoscutadoarfragmentar.AttAlceu,ctsiSafoaufostintrodusincanon
9poetilirici,ntocmitdecatreexegetiialexandrini.174

SfrsitulsecoluluiVI a dat Greciei un alt nume sonor Pindar (a. 522/518 442 .H.), autorul unei poezii rafinate s
alcatuite,acaruicreatieafostpusanslujbaproslaviriiprincipiuluiaretteabarbatiei,nobletei,eroismului,curajului.Talentull
naltapreciat,Pindarfiindplasatnfrunteacanonuluialexandrinalcelor9poetilirici.Dinoperaluiausupravetuitdoarct
dedicatenvingatorilorlajocurilepanelenicedelaOlimpia,Delfi,Nemeea,Istmos.Dincelelaltecreatii(imnuri,ditirambi,pea
aupastratdectfragmente.

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

56/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Urmarile cuceririi persane au lasat o amprenta dureroasa n constiinta grecilor, asa cum se poate observa n
semnatedeAnacreondinTeos(sec.VI.H.)>scrisencinsteacompatriotilorsaiucisi.Aceluiasiautorisuntatribuiteu
cnteceerotice,imnuri,ode,poeziisatirice.Prieteniilepecareleacultivatcuctivadinoameniiinfluentiaitimpului,ctsi
saulauadusngratiileunortiranicumarfiPolicratedinSamos,PisistratiziidinAtena,asigurnduiuntraidecentsilipsit
Operasasabucuratdeonaltaapreciereaexegetiloralexandrini,AnacreondinTeosfiindinclusncanonulcelor
Duparazboaielegrecopersane,totmaimultcstigaterengenuldramatic.Abianperioadaelenisticapoezialiricare
forta,fiindelaboratchiaruncanonalpoetilorlirici.

b.Nastereatragedieisiaparitiateatruluigrecesc
Aparitiadrameicagenliterarafostdeterminataderaspndireareligieidionysiace,careiaieraucaracteristiceimpro
Conform parerii lui Aristotel. tragedia sa nascut din ditiramb (imn interpretat de satiri n cinstea lui Dionysios). De un
caracterreligioslanceput,"spectacolul"setransferansferavulgarului,cndschimbuldereplicisefacentromanieradepart
elevata, ntre un personaj si restul participantilor (corul). Laicizarea spectacolului presupune si sustragerea subiectului d
sacrului.Astfelsenastetragedia(tragodia=cntecultapului),careseconstituientroreprezentatiedramatica,inspiratadin
riturilegatedecultivareaviteidevie.Primapunerenscenaatragedieiaavutlocn530.H.,ntimpulceleidea
Treptat,semodificascenografiaspectacolului:apareorchestra(incinta,locdedans),undeeraamplasatcorululteriorsep
dinamizareareprezentatieiprinsuccesiuneascenelorjucatedeactori.ntroatmosfera

literarmuzicalasimimetica,tragediaseprezintadreptunadincelemaimarirealizarialegeniuluigrec.
ParinteleacesteiaesteconsideratafiEschil(525456.H.),acaruioperaestemarcataprofundderazboaieleme
scris peste 70 de tragedii, din care sau pastrat doar 7 (Persii, Orestia, Cei sapte mpotriva Tebei, Agamemnon, Pr
nlantuit,Rugatoareles.a.).InceeaceprivestetragediaPersii,aceastafaceapartedintrotrilogie,iarpunereaeinscen
actorilor.acorului,executiaartistica)afostfinantatadePenele.Subiectulesteinspiratdeevenimentelerazboaielor
lacareaparticipatsiEschil,lundpartelabataliiledelaMaratonsiSalamina.Peparcursulcelor4parti se poate urmar
persilor,delapresimtirileregineiAtossa,sotialuiDariussimamaluiXerxes,pnalanfrngereamilitarasimoralaalui
persoanalui,antregiiPersii.Treptat,sedezvaluiecauzelecareauconduslaacestdezastru,fiecaevorbadeceleumane
nemarginitaluiXerxes,credintanatotputerniciasasiaarmateisale,pedeoparte,sieroismul,darsivicleniaosteanului
dealtaparte)saudivine(geloziazeilor,setealorderazbunare,moarteacarefaceravagiinrndurilearmateipersane).El
novatorlacarerecurgeEschil,unartificiuumbravorbitoarealuiDariusvinesasporeascasimaimulttragismulaceste
deoareceluiDariusiapartinejudecataprivindcauzelegroazniciinfrngeri.PiesasencheieculamentarileluiXerxes
rabzi,o,Soare/Cndapieritpemarisipepamnturi/Putereamea?).
Eschil a introdus al doilea actor, iar o data cu Sofocle (495405 . H.), care introduce al treilea actor, tragedia
perfectiunea.TotSofoclelargesteparticipareacorului,careacumcomenteazaactiuneascenica.Firulrosucaretrecepr
operaluiSofocle(Edipregele,Antigona,Electras.a)estesustinutdeconflictuldramaticdintreomsisoartaimplacabilaaa
ceiesteharazitadezei.nsaAntigona(dintragediacuacelasinume)spargeacestlantalpredestinarilorsialegelegea
celei trecatoare, omenesti, reprezentata de Creon, regele Tebei ("As ndura orice, orict, ca viatan slava sami sf
Nesocotirealegilorstrabune(CreoninterzicesafienmormntattrupulluiPolinike) este platita de razbunarea zeilor: se s
Hemon,fiulluiCreonsidupaelsimamasa,Eurydike.ncapatnareaiafostfatalaluiCreon:"Eusunt,/Darnu,eunum
nimic!",nsalipsavointeidea
176

actionasideaschimbalucrurile,lipsaechilibrului,mpingeexistentasprenoinenorociri.
CeldealtreileacorifeualdrameianticeesteEuripide(480406.H.),careascris92depiese,dincaresaupastratd
printrecareMedeea,Troienele,Rugatoarele.Aristotellapreciazacafiindcelmaitragicpoetsiaceastapentrucalabaza
luiEuripideseaflasubiectelegeneratedeperioadeledecriza.Observam,nsa,oschimbareradicalafatadeproblemade
Spre deosebire de personajele lui Sofocle, care sunt niste marionete n mna destinului, eroii lui Euripide si
personalitatiiasuprasortii.
TragediaTroieneleesteceamailiricadintretragediileacestuiautor,fiindabordatatemadestinuluicruntaltroienelo
"menite prin sorti unui stapn", "celelalte ce nus supuse sortilor, menite/ Ca roabe capitanilor ostirii." Impresioneaza
reginei Hecuba, zguduitoare prin dramatismul ei: dupa ce cade cetatea (,jnarea cetate/ Cetatea carea fost, perita/ N
Troia")sitrecennefiintaPriam(Priame,estimort,/Faramormnt,faraprieteni./Nustiidurereamea."),aheeniisimpart
inclusivfemeilecelorucisi,pecareleasteaptadrumulnecunoscutalrobiei.Ultimapicaturanpaharulsuferinteieste
sau,Astyanax(Nefericitamamaceprintine/siaspulberatnadejdeavietiisale/Ceamare.").Ramasasingurasilaprop
figurat,umilita,Hecubasiducedestinulomuluicareapierduttot:regatul,sotul,fiulsicredintandreptateazeilor.Ramne
convingereacasoartaesteimprevizibilachiarsipentrunvingatori:"Nebuneprintremuritoriacela/Caresebucuracre
fericirea/Luiefaracapat,caciursita/njocurileeiecapaiata/Cesaltaicisiacolo.Nimeninui/Intrunafericit".

c.Aristofansicomediagreaca
Origineaacestuinougenliteraresteobscurasensulcuvntuluicomoidiaarfi"cntecdeospat".mbinareaacestorcn
sceneledramatice,cucaractercomicaudatnasterecomediei.AbianultimulpatraralsecoluluiV.H,comediaesteofic
siintrodusanconcursuriledramaticedinAtena.CelmaiilustmreprezentantalacesteiaesteAristofan(a.a.445386/380
comediograful grec al tuturor timpurilor, autor a peste 40 de comedii, dintre care sau pastrat doar 11 (Acarnienii, Ad
femeilor,Broastele,Norii,Cavalerii,Viespile,

Pasarile, Pacea, Lisistrata, Femeile la sarbatoarea zeitei Demeter, Ploutos). Fantezia bogata se mbina aici cu
usturatoare si nemiloasa, care nu iarta nimic: de la' umorul grosolan si moravurile decazute la luarea n derdere
(Hercule,Dionysios),oamenilorpolitici(Pericle,Cleon).Aristofanatacacuvehementanoileprincipiideeducatie,sustinuted
siSocratenceledinurmacriticachiardemocratia.OperasaestendreptatandirectiareformariimoravurilorAteneisiain
politicealeacesteia(deex.:nCavaleriisiViespileeste criticat Cleon si politica lui demagogica), inclusiv cauza pacii
Pacea,Lisistrata).
D.Delacronicalaistoriografie

nceputurileistorieicastiintasuntmarcatedeactivitatealuiHerodotdinHalicarnas(484424.H.),numitparintea
caresiapetrecutobunapartedinviatacalatorind.Separecaperegrinarilesaleaufostconditionatesideprigonirilelacar
supusHerodot,dupaceparticipaselaluptelepoliticempotrivatiranuluidinorasulnatal.Dupaani,Herodotsestabilestela
undefacepartedincerculluiPericle,fiindunadeptconvinsaldemocratieiateniene.Dusmanaprigaltiraniei,Herodotaspi
regimpoliticideal,bazatpeegalitateatuturorcetatenilornfatalegiisipeparticipareatuturorlatreburilestatului.na.
participatlantemeiereauneicoloniidinsudulItalieiThurioi.
Lucrarile lui Herodot (cele 9 Istorii, denumite cu numele celor 9 muze) mbina observatiile facute privind geografia,
obiceiurilesimoravurileoamenilordinlocurilevizitate(AsiaMica,Mesopotamia,Media,Libia,Egipt,Tracia,stepelenordp
cureflectiileasupraunorevenimentepolitice,pecarencearcasalerelatezentrunspiritctmairealist.Astfel,primacarte
estededicataLydieisiPersiei(pnalaCambyse),ceadeadouaEgiptului,atreiacontinuaistoriaPersieipnalaurc
tronaluiDarius,iarexpeditiaacestuianScitiaestecuprinsancarteaa4a.ParteaadouaaIstoriilor(cartile 59)
razboaielormedicesicuprindecronologicperioadacuprinsantre500479.H.Astfel,pentrumultedinevenimenteler
inclusivrazboaielegrecopersane,Herodotramneizvoruldeprimamna.Pelngabogatiainformatiei,trebuiesamen
ctevadin
178

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

57/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

principiile de studiu, pe care lea respectat Herodot n demersul sau de a ntruni ntrun tot ntreg un material cup
subordonat unei vaste teme conflictele dintre greci si lumea "barbara": detasarea propriei opinii de informatia cul
legatura cu un eveniment sau altul, ncercarea de a explica evenimentele, expunerea propriei viziuni asupra
personajistoric.Dar,cutoateacestea,nuserespectaregulilecriticiiistorice,fiindluatedebunedatecontradictorii,c
face dificila plasarea n spatiu si timp a unor evenimente. Situatia se explica nu numai prin lipsa unor principii clare
culegereasiordonareamaterialuluiistoric,darsiprinfaptulcansesiizvoarelefolositedeHerodotnuerauntotalitate
DesprindereamituluiderealitatereprezintainstrumentulmetodicsialpredecesoruluiluiHerodot,HecateudinMilet
H.),autorulGenealogiilorn2carti,careadunalaunloccunostinteledespreEuropa,Asia,EgiptsiLibia.
Daranalizaevenimentelorseapropiecelmaimultdesensulcontemporanalacestuitermennoperaatenianului
(460395.H.)Istoriarazboiuluipeloponesiacn8carti.Activitateasapoliticaculmineazacualegerea,n424.H.,nfun
strategsitrimitereasa,nplinadesfasurarearazboiuluipeloponesiac,saaperelitoralultracicmpotrivaspartanilor.Dar,
timp,esteacuzatdetradare(areusitsaasigurelatimpcuajutoareorasulAmfipolis)siexilat.RevinelaAtena
ani. Intentia sa de a se documenta si a scrie o cronica a razboiului peloponesiac nu se realizeaza dect partial, firul n
rupnduselaanul411,ramnndneacoperitinca7ani.
Lanceputuldemersuluisau,Tucididesevedeobligatsasubliniezefaptulcaa"obtinutacestrezultatcercetndcuos
celemaisiguredovezi"sica"namsocotitcatrebuiesalescriucumleamauzitdelaceldintivenit,nicidupaimpres
personala,cisiacelealacareeunsumiamfostmartorsicelespusedealtii,leamscrisdupaceamcer
cetatcutoatariguro
posibilafiecarelucrunparte"(1,21,122,2)
Nusimpladescriereaevenimentelor,cicauzelecareaudeterminatizbucnireaconflictului("lacedemonienilorncepus
fie teama de cresterea puterii ateniene" (I, 23.5)) fac obiectul de studiu al acestui prim istoric analist al Antichitatii, c
motiveaza demersul prin convingerea ca o cunoastere corecta a evenimentelor este utila, dat fiind faptul ca ele, n v
caracteruluinostruuman,"sevorproducenviitor.nmodanalog".Cercetndunvastmaterialdocumentar(tratate,

inscriptii), Tucidide si completeaza cunostintele vizitnd locurile bataliilor si dialognd cu participantii la acestea. Cart
structurata n 8 carti. Sunt relatate consecutiv motivele conflictului, fapt pentru care Tucidide face un scurt istoric al de
Atenei(delasfrsitulrazboaielormedicepnalaizbucnireaceluipeloponesiac),evenimentelemilitaredinanii421415,
din Sicilia, razboiul de la Decelea. lovitura de stat oligarhica de la Atena (a. 411).Expunerea riguroasa a campaniilor
alterneazacudiscursurileoamenilorpoliticiaitimpului,carenureproducntocmaimodelele,dupacumavertizeaza
Tucidide,cisuntalcatuite"cummisepareamiecatrebuiesavorbeascamaipotrivitcunecesitatilemomentului"(I,
regasimopartedinviziunilepoliticealeluiTucidide.
ContinuatorulluiTucidideafostXenofon(445/430359/350.H.j,carefacecronicacelorlalti8ani de razboi (de la
undesaopritTucidide,pnalaa.403,cndnAtenaesterasturnatregimulcelor30detiranisiseinstaureazaregimuldem
nprimapartea"IstorieiGreciei".nceadeadouapartealucrarii,carecuprindeevenimentelepnalaa.362,
bataliadelaMantinea,Xenofonalunecadeliberat pe panta subiectivismului, tratnd (sau, uneori, omitnd sa
potrivit propriilor optiuni politice. Pentru a ntelege cauzele care au generat o asemenea atitudine (adept nflacarat al
potrivnic nversunat al Tebei) trebuie sa luam n considerare biografia neobisnuita a acestui istoricluptator, care a trecut
condamnarelamoartepentrutradare,careiafostulteriorridicata,cndAtenadevinealiataSparteimpotrivaTebei.Oalta
importantaaaceluiasiautorAnabasis(Expeditiacelor10mii),constituieunizvordeprimamnanreconstituireaevenimen
tindeexpeditiadina.401.H.acelor10.000demercenarigrecinrolatinarmataprintuluipersanCyrus.fiuS
Darius,carepornestempotrivafrateluisauArtaxexeMnemon,urmasulluiDariuslatron.Xenofonainauguratseriaromanulu
prinCyropedia(EducatialuiCyrus))siaceluibiografic,prinAgesilaos.
IstoriaregimurilorpoliticedelaAtena(dinsec.VIIpnansec.IV.H.),ctsicrizapolisuluigrecescdinsec.IV.H.suntrefle
studiulluiAristotel,ConstitutiaAteniana,descoperitlasfrsitulsec.nEgipt.Parteaistoricaalucrariisembinacucea
(suntprezentate158modeledeconstitutii,caracteristicestatelorgrecestisictorvastate180

negrecesti).IstoriapoliticaaAteneidinsec.IV.H.estemarcatadegraveconflictesocialesipolitice,dincaremotivA
devineunadversarnversunatalregimuluidemocratic,optndpentruintroducereacensuluideaveredreptcriteriudeterm
vedereasustineriiuneiactivitatipolitice.ConceptiilepoliticealeluiAristotelsuntexpusesinoperasadeproportie
cuprindeunsirdeaspecteprivindaparitiasidezvoltareastatului.
n epoca elenistica renaste traditia istoriografca prin Polibiu din Megalopolis (207/200 125 . H.), care trateaza
RomeinparalelcuceaaGrecieisiatarilorelenisticenalesaleIstoriioistorieuniversalan40decarti.Autorulnce
explicecauzelecareaudusladezvoltareasidecadereastatelorantice,ncercndsasedebarasezederetorismsisain
aspectulpoliticalfenomeneloristorice.NutrebuieuitatniciDiodordinSicilia,istoricdinsec.I.H.,caresemneaza
istorican40decarti,pierdutanmareparte.Istoriculsicilianconcepe"olucraredeproportii,ncarefolosesteunsirde
necunoscutesimaiputincunoscutealepredecesorilorsai(inclusivpeEuphoros),pentruoexpunereparalelaaistorieima
civilizatii:Roma,GreciasiOrientul.
IstoriaRomeiestetratatasideDyonisiosdinHalicarnas(sec.I.H.a.10e.n.),iarApiandinAlexandria
H.) a tratat Istoria romana de la origini pna la Traian. n ceea ce priveste informatiile despre oamenii politici ai t
acesteasecuprindntroseriede23debiografii{Vietiparalele)alcatuitadePlutarh(46127d.H.).Oistorien7cartiaexpe
AlexandrucelMareAnabasisesterelatatadeArriandinNicomedia(95175d.H.),caresecaracterizeazaprinriguro
cucareesteprezentatafiguraluiAlexandru.
UnsirdedateprivindistoriaGrecieiseregasescnoperageografuluisicalatoruluiStrabon(sec.I.H
lucrarea sa Geografia. Sec. d.H. readuce n circuit opere literare disparute, integrate de Pausanias (115
DescriereaEladei.Acesteimpresiidecalatorieconstituieosursaineditadeinformatiiprivind,nspecial,istoriaculturalaaG

E.Filosofia
Contributiagreacalaistoriaculturiirezulta,ntrealtele,dinfaptulcaaprelucratinfluentelestraine,adaptndulepropr
filosofiidea

fi.Hegela numit acest spirit "al libertatii si frumusetii". Contactele permanente cu lumea nconjuratoare lea determinat
aparitiaconstiinteiproprieivalori,careisituanantitezaculumea"barbara".Nuattmoduldeperceperearealitatii,undedi
eraatribuitrolulprimordial,cialncadrariiomuluinacestsistem.nconstiintagreacaomulaveapropriulluidestin,peca
sa1 mplineasca. Desi interventia divina n anumite mprejurari era inevitabila, omul nu era o simpla jucarie n fata s
caracterul necontractual al religiei grecesti (spre deosebire de cea romana) i dadea acestuia o oarecare libertate de
gndire.
Dacantroprimafazamitulareusitsasatisfacanevoiadecunoastereaomului,oferinduiraspunsurilelegatedeori
structuraUniversului,descoperireaspirituluiafascinatlumeagreaca,ridicndlaunnivelnoucunoasterea.Explicatiilemi
maisatisfaceaucuriozitateaumana,iarprimelencercaridespargereaorizontuluimiticaumpinscunoastereadesinea
multnainte.Arelocunprocesderationalizareaexperienteiumanesiaceleiuniversale,caretreptatiaconturul unei c
sistematice,careseconstituientroramuraseparataacunoasteriinumitafilosofle.nceputurileacesteiacoboarapna
VI . H., fiind marcata de activitatea reprezentantilor scolii milesiene, iar istoria filosofiei grecesti cuprinde trei mari et
preclasica2)clasica3)elenistica.

1.Premiseleaparitieifilozofieilagreci
Speculatiilelegatedefenomenelelumiisialeexistenteiumaneaucirculatnsocietateagreacasipnalaaparitiafiloz
stiinta.LeregasimntroformapoeticaexpusenIliadasiOdiseea,undeHomerncearcasadeaoprimaimagineauniversu
cumafostperceputdelumeagreaca.Pamntulaparenformaunuidiscplat,nconjuratdefluviulOkeanos.Peboltace
sustinutadeocoloana,traiesczeiicosmicisiSoarele,iardedesubtseaflaHadesulsiTartarul.ToateapardinunirealuiO
(apa vesnica, ce curge permanent) cu Tethis. care dau nastere zeilor. Grecii iau conceput cu chip antropomorf,
oamenilor,cucomportamentasemanator.

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

58/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

Zeilor le erau caracteristice att virtutile, ct si defectele umane, iar interventia lor, uneori irationala, i scoate din
intangibilaaperfectiunii.Maiexistaunlucrucomunoamenilorsizeilor:destinul
182

(nioira)caonecesitateimplacabila,delacarenutepotisustrage.nsaconstientizareaacestuifaptnuaveaunefectinhibator(veziexemplullui
posibilitatea alegerii unei morti demne, eroice, att de glorificata n lumea greaca. Nevoia unui adapost mirific, a unui tarm unde nusi mai
frustrarile,adatnastereCmpiilorElisecasubiect mitologic oreligios , formulat pentru prima data de Homer.Implicitaparesiproblemabinom
suflet,reiesinddinafinnatiileluiHomercalamoarte"cavisul/senaripeazasufletulsizboara".

O conceptie diferita de cea a lui Homer formuleaza Hesiod n opera sa vestita "Theogonia". Poetul formuleaza ideea aparitiei ordinei din
rationalului din nerational (,Jiaosafostlanceput").DinHaosaparepamntul,Gaia,caredanastere"ceruluicustelempnzit","marii vrajmase"
iar din unirea Pamntului cu Cerul se naste Okeanos. Hesiod stabileste ordinea aparitiei si evolutiei Universului, zeilor si oamenilor, personific
naturii.Iarn"Muncisizile"sicontinuademersulncercndsarationalizezesiistoriaumana,caretreceprin5categoriidevrsta:vrstadeaur,de
arama, de bronz si de fier. Caracteristicile fiecaruia dintre aceste metale (n viziunea grecilor) sugereaza involutia societatii si, deci, a omulu
acceptiunealuiHesiod,degradareanuesteunfenomenireversibil,redresareasepoatefacedoarprinmunca,ndeosebiceaagricola.
O noua culme n procesul cunoasterii omului si a posibilitatilor acestuia o nregistreaza doctrina orfica. Esenta mitului lui Orfeu tine de
cunoastere a omului, de fortele spirituale ale acestuia. Prin nsu
s iri magice (muzica si dans) sa reusit dominarea naturii. Este un act care
nebanuitesi1pune,oarecum,nconcurentacuzeii.

CoborrealuinInfern,dupaiubitasaEuridice,aresemnificatiaunuihybrisconstient,auneincalcarideliberateaordiniistabilitedezei.
iubeasca si sa creada n forta dragostei, Orfeu vizeaza nemurirea,iarmitulluiramnepnaastaziunimnalomului,capabilsasischimbe soarta
gndirii.
2.Filosofiapreclasicaa.scoalaionica
Obiectuldestudiualacesteia1aconstituitidentificareaelementelorcareaustatlabazauniversului,maimultarationamentuluiexistentei

acestuia. n locul zeilor si al vointei lor este formulata ideea unei realitati "fizice", a unui principiu fizic care a stat la baz
Primul care concepe o asemenea idee este Tales din Milet (624 546 H.), cunoscut si prin cercetarile sale n d
astronomiei,geometrieisifizicii.Conformteorieiacestuia,elementulprimordialnecreat1aconstituitapa:dineaauaparu
lucrurilesieasecontinentoatectesunt.Relevndpentruprimadataunitatealumiindiversitateaformelorpecarele
Talessustineperfectiuneaprincipiuluiarche,deci,alapei,careestenecreatasivesnica(,esteprincipiultuturorlucrurilor")
ContinuatorulluiTalesafostAnaximandros(610546.H.),pentrucareprincipiullumiiarchslconstituie
nedeterminativul infinit, nematerial, aflat n permanenta miscare. Aceasta presupune aparitia materiei din nema
formeidinneforma.Vesnicaestedoarmiscarea,care,dupaAnaximandros,siarecauzanexistentasiluptacontra
siruldetransformariAnaximandrosncearcasaintercalezeaparitiavietii.Conformacestuia,omulesterezultatulvietiiluian
adicaarputeaprovenisidinaltefiintedectceleumane.
Spre deosebire de profesorul sau, Anaximenes (cea 585 525 . H ) refuza ideea materialitatii principiului pri
considerndcaaerulntrunesteperfectcalitatileacestuia.Argumentatiasebazeazapeinfinitateadeformepecareop
aerul,capacitateadetransformaresimiscarecare1definestecapeunelementperfect,caresecuprindentotsincarese
toate.
CeeaceaconsacratscoaladinMilet,dnduivaloaresiprestigiu,afostfaptulca,pentruprimadata,sapusproblem
cercetarirationaleanaturii,ocercetare"fizica",caresubstituiebazelemituluiprinelaborareaunorprincipiifundamen
careulteriorsaedificatntreagafilozofieanticasimoderna
PrincipiulvesniciideveniristalabazaconceptieifilosoficealuiHeraclitdinEfes(536 470 . H.), caruia i apartin af
,JVimicnuaparedinnimic","nutescalzidedouaorinapaaceluiasifluviu".Cualtecuvinte,estesugerataideeamiscariive
continue,carenasteformesifenomene.Labazaacesteia,casincazulluiAnaximandros,staluptacontrariilor.Interpretnd
capeuntotntreg,Heraclitargumenteaza,nacelasitimp,esentaeidubla,formatadinfenomenecontradictorii, care
exclud,ciseconditioneazareciproc,184

determinnddezvoltareapeipetua.nviziuneaheracliteana,ncentrulUniversuluiseaflafoculcaprincipiufizic,dincarederi
lucrurile.Acestaestevesnic,echivalndcudevenirea,transformareafoculsecontinentoatasubstantalumiimateriale
esentavesnicaalumii.Dinfocfacepartesisufletul,desprecarefilosofulcredeacaeste"oscnteiedeesentasolara"(a
iesteatribuitaluiHeraclitdeAristotel,nlucrareaDeanimaI,2,19),lipsindu1,astfel,deauradivina.Doarratiuneauma
divina,fiinduniculcriteriualadevarului.
nopozitiecuideeaheracliteanaadeveniriiseafladoctrinaluiParmenide.

b.scoalaeleata
Exponentul acestei scoli este Parmenide (nascut pe la 515 . //.), caruia Platon i atribuie epitetul "cel mare", nu
"parintelenostruParmenide"(Platon.Sofistul,24Jd).PrecursorulacesteidoctrineesteXenophanesdinColophon,Ionia/570
H.), care sustinea ideea existentei unui Tot unic, nenascut si neschimbat, "care este Unul si Totul". Criticnd cu nve
mitologiapopularapentrufelulncareiprezintapezeiaidomaoamenilor,cuviciilesicalitatileacestora,Xenophanesla
HomersiHesiodpentruconceptialordesprezei.DoctrinaluiXenophanessustineexistentauneirealitatineschimbatoare,n
vesnice,nemiscate,careseidentificacunsasidivinitatea.
ExistenteiuneisingureFiintevesnice,necreateestesustinutasidezvoltatadeParmenidenunuldinpoemelesale,
natura.CaracterulatotcuprinzatoralFiintei("NuexistanimicnafaraFiinteisinuvaexistanimicnafaraei")implicaneg
vehementaaNefiintei,demostratasipecaleadeductieilogice.CunoastereaadevarataaFiintei,careseidentificacurealitate
dadoarcugetul("etotunaagndisigndulca"ceva"este",deciagndinseamnaafi).AstapresupunecaFiintasign
unitaresiidenticecanatura,iarcaleaadevaruluiestecalearatiunii.ElevulluiParmenideZenon,eleatul,contrapune
senzorialeadevaruldesprefiinta,carenupoatefidescoperitdectpecaleagndirii.
c.scoalapitagoreicasiprincipiilemoralitatii
Ideeacreariiuneiscolifilosofice,cuscopdereformaamoravurilorsireligiei,iaapartinutluiPitagora(nascutnSamo
571.H.).Conceputancadruluneisocietatinchise,maidegrabaunordincutrepte

de initiere si reguli de comportare, unde domneau cele trei principiicheie: ascultarea, tacerea si supunerea, la care se ad
pastrareasecretului,scoalaluiPitagoraaremenireasaficontribuitlaperfectiuneamoralaaindividului,cultivndsimtulpr
curajul,respectulpentruzei,pentruparinti,pentrulegi.
n ceea ce priveste contributia lui Pitagora la elucidarea problemelor ontologice, aceasta se cuprinde n
numaruluicaprincipiualuniversului,careexplicalumeantotalitateaformelorsiaaspectelorpecareleagenerat.DupaP
tot ce este, este numar, adica totul provine din numar si este compus din numar. Numarului i corespunde o anumita e
corporala, o existenta fizica. Astfel, Universul (Kosmos) este exprimat de numarul 10, care reprezinta perfectiunea
echivalent cu tetraktysul (1+2+3+4) "numar ce cuprinde izvorul si radacina vesnic curgatoarei naturi" acesta exprima
masurasiperfectiune.Deexemplu,numarul5definestecalitateasiculoarea,6principiulnsufletirii,7inteligenta,sana
dragostea, prietenia, 9 apa, 11 focul, 13 aerul. Hegel mentiona ca importanta gndirii pythagoreice consta n fap
ndraznitsasustinacaprincipiulnutrebuiesafieneaparatosubstantamateriala,cisiunprodusalgndului.
Unlocimportantndoctrinaphytagoreiclaredefinireasufletului.Deoareceestemuritor,sufletulcunoasteunsirderen
(conceptiametempsihozei),caresfrsescprinrevenireanom.
Contributia acestei scoli este remarcabila n domeniul matematicii (ex. : Teorema lui Pitagora), al astronomiei, al a
muzicale.

d.Empedocle
Personalitatemarcanta,darsicontradictorieatimpuluisau,Empedocleparesafirealizatosintezaagndiriifiloso
pnalael,mbinndntrunsistemfilosoficpropriusiteoriilenaintasilorsai.Astfel,este sustinuta ideea materialitatii prin

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

59/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

primordial,carelaEmpedocleestereprezentatde4elemente:apa,aerul,pamntulsifocul,nviziuneaempedocleana,p
suntfixe,imobile,acesteanusepotnaste prin ele nsele. Trebuia cautata motivatia, cauza miscarii, care se aflanafar
aceasta a fost Philia (prietenie, dragoste) si Nekos (ura, dezbinarea) doua principii contrare si contradictorii, care de
miscarea,devenireasidiversitatealumiintrorelatiedesuccesiune.De
186

aicisisimlalternativdeaparitiii/amestec,asocieresidisparitie/disociere,caracteristicnaturii,societatii,psihiculuiuman.Origin
conceptieiluiEmpedocleesteconferitasideideeansufletiriituturorlucrurilor,reiesinddinfaptulcafiecaredincelepatrue
constitutivealeUniversului(apa,focul,aerulsipamntul)reprezintaunsuflet.Inceeaceprivestesufletulomului,acestaeste
dinaceleasi4principiinemuritoareinconcluzie,sufletulestenemuritor,fiinduicaracteristicamigrarea.

e.Anaxagoras
PrietensisustinatoralluiPenele,AnaxagorasdinClazomenia(500/496428/427.H.)afostmartorulceluimais
etape din istoria Atenei, marcata de triumful Ratiunii. Apropierea de cel mai influent om politic al cetatii a determinat
anumit fel, "ridicarea" convingerilor filosofice ale lui Anaxagoras la nivelul unei filosofii "oficiale", care a teoretizat
Ratiunii, dar totodata neformale, pentru ca se afla n contradictie cu traditia "adevarurilor" despre zei. Fiind nvinuit de im
pentrucapunealandoialaorigineasinaturazeilor,Anaxagorasafostcondamnatlamoartededouaori.
Labazaconceptieisalefilosoficeseaflaprincipiulpluralitatii:totceexistasiareidentitateasa,substantasauprincip
Dupacumexistentelesuntinfinite,asasiprincipiilesuntinfinite.Astfel,fiecaruilucrusaufenomen,fiecareiexistenteicore
osubstantaparticulaspecifica,careprevaleaza,numitadeAnaxagorashomeomerii(deex.:n oase prevaleaza homeom
oase,nfloarehomeomeriidefloare).Homeomeriisuntcorporali,imobilisieterni(nusuntcreatisinupotpieri).Lance
doarhaosul,iarnurmauneimiscariderotatie,homeomeriisauseparatpentruaseunintreeidupaasemanaresidnd
nasterelumii.Origineaacesteimiscari,numitaNous,vinedinafaralorsiesteunadesinestatatoare.Nouseste
intelectul,careseaflannatura,elesteratiunealumii,cauzaaparitieiei.Nuprinactivitateazeilorseexplica"facerealumii"
fenomenenaturale.
nceeaceprivesteesentavietiiumane,Anxagorassustinecaaceastaconstancontemplatieunicasursaadeva
fericire,pentrucadincontemplatiesenastelibertatealibertateaspiritului.

f.Omulnconceptiilefilosoficealeepociiclasice
"SecolulluiPenele"estesisecoluldeauralfilozofieigrecesti,marcat de activitatea unei pleiade de filosofi: De
Socrate, Prodicos, Gorgias, Hippias, Hipocrat, Antiphon Sofistul, Thrasymachos, Critias, Hellanikos, Phaleas din Ch
Andokides,urmatidePlatonsiAristotel.
Dezvoltarea conceptiilor filosofice trebuie puse n relatie cu particularitatile dezvoltarii politice, economice si cult
societatii ateniene a secolului V . H., fiind un ecou al problemelor si tensiunilor existente, legate n special de aspecte
sociale,carenecesitauexplicatii,pentruaputeafidepasite.Astfel,reflectiafilosoficatrecedinsferacosmologieinceasoc
filosofianaturiiestenlocuitacuceaanaturiisiexistenteiumane,"descoperindomulntoateipostazele:constiintadesi
gndeste, care da semnificatii, fiinta istorica naturala, naturalartistica, fiinta activa, fiinta a cetatii, zoon politikon,
individualsauuniversal.specific,fiintacarepunesaudavaloarelumii,fiintacarecunoasteUniversul,caredescoperaa
careinstituieNorma,frumosul,legeaetc.Rasaracum,datoritafilosofiei,omulconstiinteisalesiconstiintadesineaomului
cecreeazauniversul,cafiindchiarcreatoaredeuniversal,permanent,neschimbator"(Gh.Al.Cazan,p.153).
UnadinmintileenciclopedicealeAntichitatiiafostDemocritdinAbdera,carempreunacuLeucipposse nscrie n
esalonalfilosofilor"presocratici".Saupastratfoarteputinefragmentedinimensaluiopera,pastratamaimultncomentariile
aletextelorsale,darcarepermitntregireauneiimaginidesprecontributiapecareaavutoacestnvatatndomeniullogic
educatiei,literaturii,muzicii,picturii,astronomiei,matematicii,fizicii,chimieietc.
ncautareaprincipiuluicreatorallumii,DemocritconcepeTeoriaatomista,conformcareiaprincipiilesuntatomii
spatiul).Atomiisuntclasificatidreptparticulemici,fizicindivizibile,indestructibile,infinite,reale,care,ncuplucuvidul(s
constituiematerialumii.Vidulsecaracterizeazaprinaceleasiparticularitaticasiatomul:estenecreat,infinit,nepieritor,da
deosebiredeatomi,nuaresubstantialitate.Procesulcreatieiimplicaconexiuneacelordoua
188

principii,atomiiexistnddoarnspatiu.Acestiasuntdiferiticaforma,marime,ordinesipozitiereciprocasisemiscaprin
etern.
Oriceformaaexistenteiesterezultatuluneinecesitati,Democritnegndcuvehementantmplareadoarnastereaun
a fost ntmplatoare, pe cnd aparitiile ulterioare au fost necesare, deci se nscriu n parametrii legilor stiintifice. n c
privestesufletul,acestaseprezintacapartearealitatii,fiindalcatuitdinatomicuoformaspeciala.Cunoastereasufletul
poatefacedectpecalerationala.Filosofulconsideracaexistadouacaidecunoastere,caleasimturilor(aperceptiei),pe
depreciazasiceaaintelectului(aratiunii),pecareopreamareste.Cutoateacestea,Democritrelevafaptulcaceledouafo
cunoasteresuntindisolubile,fiindcomplementare

g.Sofistii,Socratesiproblemeleeducatiei
AparutcaonecesitateasocietatiidemocraticeatenienedinsecolulV.H.,unraspunslaproblemelecetatiiprivindedu
instruireacetateanului,curentulfilosofic,etic,politologicalsofistilorseremarcaprintransferulobiectuluicercetariidinsferan
cosmosuluinceaaexistenteipamntene.Sofistiiaupuspentruprimadataproblemainstruiriisieducatieicauntotntreg,c
sa se desfasoare dupa un anumit program si cu concursul unor dascali profesionisti. Credinta n forta instruirii ca e
capabilsaschimbesoartaomului,careerapredestinatdelanastere,astrnitreticentaunorafatadecurentulsofistic,
vedeau o miscare "eretica", ce submina normele morale si religioase traditionale. Pe de alta parte, cetatea avea ne
oameniinstruiti,buniprofesionistintreburilestatului,capabilisaiadeciziisisapoarteraspundereapentruele.Nuestent
faptul,caprintreprieteniiluiPericlesenumarasiProtagorasdinAbdera(481411.//.),sofist, autor de constitutii. De l
ramas mai multe lucrari, printre care Despre zei, Despre existenta, Adevarul s.a., n care autorul si expune atitudinea
preocupariledintotdeaunaaleomului,sustinndca"Omulestemasuratuturorlucrurilor",unadevarprofund,careamarca
creatoralacestuiveacdeaur,constituindusentrunelogiuadusomului.
Un alt sofist celebru este ProdicosdinCeos,ambasadoralcetatiisale la Atena. A teoretizat termenul de Virtute,
valoareasupremapentruompracticareaacesteialajutapeomsaserealizezecafiinta

nzestratacuratiune.Prodicosneagaimplicareazeilornoricareactiuneimana,tocmaipentrufaptulcasuntcreatideoame
nupotaveajuterisupranaturale.nconcluzie,zeiinumaisuntzei.
DinpleiadasofistilortrebuieamintitsiGorgiasdinLeoninoi,carefostsielambasadorulcetatiisalelaAtena.Conce
filosoficeparpune la ndoiala ntreaga gndire filosofica de pna la el privind astereaUniversului.PentruGorgiasn
nimicdacaarexistaceva,iuarputeaficunoscut,iardacaarputeaficunoscutnarexista.demonstrareaacestorjud
bazeazapeeroridelogica,iarntreagagndirealuiGorgiasalunecantrostaredenihilismtotal.
DarstralucireaacesteiepociestedatadepersonalitatealuiSocrate
399.H.)celmainteleptdintregreci,conformoracoluluidelaDelfi
carecontinuasaramnalafeldemisterioasatimpdeaproapedoua
nileniisijumatate,iarscurgereatimpuluinufacedectsaconfirme
idevaratavaloareaopereiacestuimarefilosofalAntichitatii,carepoate
pusasubsemnulproprieicunoasteri,cualtecuvinteacunoasterii

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

60/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

)mului.Nuaacceptatsasiscrieopera,iarfragmentedinnumeroasele
liscutiipecareleapurtatcuconcetateniisaiaufostconsemnaten
ucrarilediscipolilorsai,printrecarePlaton,Xenofans.a.
nceeaceprivesteraportulcudivinitatea,Socratevedelumeacao:reatieazeilordaractiunealornuesteunapurme
zeiivegheaza:aceleexistentesasiducalabunsfrsitmenireapentrucareaufost:reate.Omulfacepartedinsirulcreat
treaptaeisupremadupasocrate,omulestedeaceeasiesentacuzeii,careiconferaprinaceasta)artedinnaturalordivina.
ntregiiactivitatiumanetrebuiesafiendreptatsprecunoastereasinelui.
n domeniul eticii Socrate a sustinut ideea ca omul este n totalitate esponsabil de faptele sale, iar instanta suprema
acesta este propria :onstiinta, privita ca o virtute. Dezbaterile despre Virtute vor constitui iudeul gndirii socratice. Virtu
identificacuratiunea,unprodusaliUfletului,careestenemuritor.Deaicidecurglogicsicelelalteafirmatii:atiuneaestenemuri
virtuteadeasemenea.
IdeileluiSocrateaufostpreluatesivalorificatedeeleviilui,printre:arecelmaideseamaafostfarandoialaPlaton,
Marele ocratic. n opozitie cu acesta se situeaza "micii socratici", a caror :ontributie n dezvoltarea filosofiei nu a fost
substantiala,darnici
90
deneglijat.Samentionamdoarctevacurente,printrecaresenumaracinicii,cirenaiciisimegarienii.

h.scolilepostsocraticesiaspecteleeticealeexistenteiumane
scoala cinica a cultivat ideea independentei individului fata de orice constrngere, de orice natura. Nu au nega
(ordinea, masura) n esenta ei au considerat doar ca aceasta trebuie sa vina deliberat din interiorul fiecaruia. Sau aba
saraciei(pentruaseeliberadeoricefeldedependentefatadelucruri)siaurenuntatlalume,pecareautratat
inclusivstiintelesicultura.CelemaiproeminentefigurialeacestuicurentaufostAntisthenesdinAtenasiDiogenedinSinope
traiantrunbutoisidesprecaretraditiaaconsemnatntlnireamemorabilacuAlexandrucelMare,cndbatrnulfilosofa
saicearaaltcevanafaradeasedalaopartepentruanuiacoperisoarele.
Reprezentantiiscoliicirenaiceseplaseazalapolulopusalviziuniicinicilor,facnddinplacereprincipiialefilosofieilor.n
acestorfilosofi,printrecareseevidentiazaAristipposdinCirene(435350.H.),Hegesias,Tiieodows,Anniceris,
drept metoda de cunoastere, ele determinnd, totodata, comportamentul uman. Prin aducerea n primplanul filosof
senzatiilor,cirenaiciiaupus,ntrunanumitfel,problemadubleiexistenteumane,caracterizataattprinratiune,ctsiprin
ambeleconstituindusenprincipiialecunoasterii.

i.PlatonsiAristotel
DarabiacuPlatonfilosofiasidefinesteconstiintadesinecaunauniversala,deesentadivina.ncautareastiinteis
care iar fi adus omului fericirea, deci mplinirea superioara, Platon descopera stiinta despre Realitatea suprema, abso
stiintaasavrsiriisifolosiriiaceeacesasavrsit.nCharmideseaaparecunumeledestiintaaBinelui,nEuthidemos
zicefilosofie.ncontinuarefilosofulseaflancautareaobiectuluiacesteistiinte,ametodelorprincareeapoateficunoscuta
siamoduluincareacestapoatesaifoloseascaadevarurile.
Nucleulfilosofieiplatonienelconstituieconceptiadesprenatura,structurasifunctiaideilor.DescoperindIdeea
aesenteiunuifenomen,uncriteriudedistingereacevadealtceva,gnditoruli

atribuieoexistentadesinestatatoare,constanta,identicacusinensasi,asemeneafiinteiparmenidiane.Ideileseconstitu
lumeunica,nemiscata:lumeaideilor,careseopunelumiisensibile,dialectice,supusadevenirii,transformarilor,miscarii.Da
ideiloriseatribuierealitateobiectiva,lumeasensibilanuestedectolumeaumbrelor,olumeaproiectieiideilor(Mitulp
ExistentaceleidinurmaesteexplicatadePlatonnumai n legatura cu lumea ideilor, care este.Deci Ideea determina e
lumii.Pentruaexplicarelatiadintreceledouaexistentediferite,amndouareale,Platonaadmisexistentaunuispatiu
unde"arelocdevenirea"(77ma/os,50c,d)(unspatiu,omatriceaformelor,alucrurilor)siarecurslanumereideale,figurii
cantitative,careserveaudreptcaidecomunicarentrelumeaideilorsiceaalucrurilor.
n ceea ce priveste omul, Platon vorbeste despre doua realitati diferite, ncadrate ntro relatie dualista: corpul (m
schimbator,muritor)sisufletul(spiritual,neschimbator,nemuritor,inteligibil).Pentruanvingetrupul,estenecesarapurifica
formasupremaaacesteiaoconstituiefilosofia,carenuesteapanajultuturor.Cunoasterealumii,aadevaruluiesteposibila
cazul omului care a constientizat efemerul existentei n care este lasat de zei sa traiasca. Astfel, omul dobndeste o
multidirectionala,care1ajutasadepaseascagraniteleacesteilumilimitatesisasimplineascalibertateadorita.
Concepndusi opera sub forma de dialoguri (28 din 34 sunt autentice), Platon cauta cu nversunare adevarul
esentalumii,structurilegeneralealeexistentei,loculomuluinsistemulcosmic,posibilitatileacestuiadeacunoasteadevar
ajunge n imperiul Binelui. n perspectiva demonstrarii convingerii ca filozofia poate deveni un instrument politic, ca ea
importantamajoranunumainviataomului,cisiastatului{Republica),PlatonfaceceletreicalatoriinSiracuza,cuinten
puteainfluentatiraniinpracticareavirtutiisilegii,ncercarecaresasoldatcuesec.Aramasnsaunadincelemaifrumo
utopice,cafilosofiasadevinarealitateprinintermediulpoliticii.Spresfrsitulvietii,PlatonscrieLegile,ncaresirevizuieste
pozitiileprivindstructurasiinfrastructurastatuluiideal.Acestaurmasasentemeiezepecomunizareaaverilor,urmndca
viatasiactivitateacetatenilorsaseaflesubcontrolulputerii.Deoareceomul
192

nuestenmasurasaconducatreburiledestat,Platonvorbestedespreosocietate"nchisa",condusadelege.
CelmaicelebruelevalluiPlaton,Aristotel(384322.H.,nascutnStagira,nordulGreciei),vinesancununezecau
mai bine de trei secole ale gndirii filosofice grecesti, erijnduse ntrun adevarat deschizator de drumuri, ntrun
atotcuprinzator prolific. Opera sa vasta cuprinde contributii esentiale n domeniul fizicii (Fizica, Despre cer. Despre gen
distrugere,Meteorologia),biologiei(Istoriaanimalelor,Partileanimalelor),logicii(Organon),retoricii,eticii(EticaNicomahica
Etica,EticaluiEuden),esteticii (Poetica, Retorica), filozofiei (Metafizica), psihologiei (Despre suflet, Parva Naturalia),
(Politica),economieipoliticeetc.DespreaceastaenciclopedieaAntichitatii,cumafostsupranumitAristotel,Hegel
fostunuldincelemaibogatesicuprinzatoaregeniistiintificecareauaparutvreodataafostunbarbatalaturidecarenicioe
poatepuneunulcares1egaleze."(p.562).
bsre imposibil de a rezuma n cteva fraze ntreaga opeia aristotelica,attdecomplexa.nctnevomrezuma
ctevadinconceptiileacestuititanalgndiriiumane.Fiindpreocupatdeexplicareaunitatiilumiindiversitateaceocaracte
Aristotel sustine ca toate stiintele sunt filosofii, adica demersul filosofic este fundamentul tuturor stiintelor (filosofia prima)
conformrationamentuluiaristotelic,surseledecunoasteresiperceperealumiiseaflanafaraomului,spredeosebire
care sustinea ideea autocunoasterii ca punct de pornire.nesentalor,fiecarestiintaseocupadecercetareaunoraspe
Fiintei/Universului,adicaaceeaceeste(Metafizica).Identificareacarzeloraparitiei/disparitiei/transformariloracestora,amu
lor pioprietati nu face dect sa ne dezvaluie elementele comune ale tipurilor de fiinte si ale particularitatilor acestora. n
celorlaltestiinte,superioritateaodetineteologia,pentruca"arecaobiectFiintaceamaivrednicadeslavadintoate"
n ceea ce priveste filosofia, aceasta este stiinta adevarului", care se ocupa de cercetarea "principiilor celor
existente".Aristotelafumacaprincipiulestecauzaprimaraalucrurilor,motivulpentrucareacesteasunt.Nusepoatevorbi
unsingurprincipiu(=cauza),cidemaimulte(numarulacestoraoscileazantre4si6),dintrecare4revinmereunoperaluiA
cauzamateriala,formala,eficientasifinala.

Astfel,labazafenomenelornaturiiseaflacauzamateriala,cauzaformalasiprivatiunea,caresuntuniversalesicomune
lucrurilor.Substantaprimaalucrurilorestemateria,iarnsusilucrulesteprivitcaounitateamaterieisiformei.
n ceea ce priveste problema sufletului, Aristotel divizeaza corpurile naturale n nsufletite si nensufletite. Sufletu

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

61/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice

identificacucorpul,cutoatecaelnuexistanafaracorpului.nviziuneaaristotelicasufletulexistasubdouaforme:sufletulse
sufletul intelectiv (intelectual), care are capacitatea de a judeca imaginile pe care i le ofera simturile. Aceasta capacitate
originedivina,astfelomuluidincndncndiestedatsapoartepeceteadivinitatii.Psihologia,etica,moralaaumenirea
omulsadescoperespecificulesenteiumane,attviatapractica,ctsicea"inteligibila".Scopulvietii,dupaAristotel,este
fericirii. Aceasta depinde de un anumit mod de viata specific omului, care consta "n activitatea sufletului si n actele
conformeazaratiunii".
Conceptiile politice ale lui Aristotel se subscriu preocuparilor privind cunoasterea activitatilor politice ale omului, me
transformebinelenbinesocial.Astfel,filosofulfundamenteazanotiuneadestat,analizeazacauzeleaparitieiacestuiasifun
carelemplineste.nopticaaristotelica,statulestenecesarcetateanului,asigurnddrepturiletuturorprininstituirealegii.An
diverseformedestat,Aristotelajungelaconcluziacaformaperfectaestestatuldemocratic,caresebazeazaperespectull
UnaltaspectinteresantalvietiisiactivitatiiluiAristoteltinedecontributiapecareaavutoacestaninstruirealuiAle
Macedon Deschiderea profesorului pentru toate stiintele ca unica metoda de cunoastere rationala a lumii sa materia
deschidereanvataceluluicatretoateculturile.OperaluiAlexandruosimbiozantreculturileOccidentuluisicelealeOrientu
grecomacedonenisirestullumii,lucrareinimaginabilapnaatunci,esteexpresiauneicuprinderifilosoficeinspiratedeprofesor
k.scolilefilosoficeelenistice
In general, epoca elenistica este marcata de contradictii acute att pe plan socialpolitic si economic, ct si
individualuman.Nesigurantaindividuluinjustitie,nmoralapolisuluiadeterminat
194

proliferareaideilormisticesiaunorideifilosofice,careveneausaraspundantrebariloromuluilegatededobndireal
fericirii,dreptatii.nmajoritatealorestevorbadespreexplicatiisipracticiirationale,carecstigatotmaimultteren,ma
rndulpaturilordefavorizatesicarecultivauretragereaindividuluinsine,cautareafericiriisialinistiiinterioare.

Principiilevietiinviziuneascepticilor,stoicilor,epicureilor
Ceeacedeosebestecurentulscepticdecelelaltedouacurentedinepocaelenisticaestetotalanegatieacunoasteriisi
astiintelorsiaoricarorvalori.Totulestepuslandoiala,oriceadevarestesupusuneicritici.Deasupratuturorlucrurilortre
seastearnaindiferenta,attteoretica,ctsipractica.Nimicnupoatefidefinit,judecat,deoarececeeacepercepemnusu
fenomene/lucruri/corpurinchipuitenrealitateelesuntaltfel.PemormntulluiPyrrhondinElis(cca360270.K),ntemeietor
sceptice,contemporaniiiauscrisurmatoarele:,AiciodihnestePyrrhon,caruiaiparecaamurit".Aceastaatitudine
iarncelmaibuncaznencrezatoarefatadestiinte,adeterminatelaborareauneiatitudinicriticeacunoasterii,adusade
pnalaextrema:refuzulcunoasterii.
Ceadeadouascoalafilosoficaesteceaastoicilor,ntemeiatadeZenonclinCiton(336264.H.)Cultivareaunorv
rabdarea,cumpatarea,echilibrulinterioraufacutdinfilosofiastoicaoartadeatraisubndemnulratiuniisinarmoniecu
Fiecareomsiaresoartasa,pecaretrebuiesourmezesincaretrebuiesasencredinteze.
Stoicismul a exercitat o influenta considerabila asupra crestinismului timpuriu. Printre cele mai cunoscute fig
acestui curent filosofic se numara Zenon din Citon, Persaios din Cition, Ariston din Chios. La baza tuturor fenomene
principiulsaulogosulcaprincipiuuniversalallumii,identificatsiculegeageneralaauniversului,cudivinitatea,cufocul,cura
care exista n toate. Acesta este un principiu activ, care creeaza toate celelalte elemente, cum ar fi apa, focul,
Acestea,larndullor,alcatuiescmateria,principiupasiv,faradecarearfifostimposibilaaparitialucrurilorsiafenomenelor
legaturilesiraporturiledintreacesteanupotexistanafararatiunii,iarscopulomuluiestedeavietuinraportcunatura
cosmosul,ceeacenseamnanfinalafinacordcusinensusi.Eticastoiciloresteunaa

datoriei:datoriadeatrainconcordantaculegilenaturii.nacestsens,omultrebuiesasinfrngapasiunile(placerea,
durerea,mila,rusineas.a.),caresuntirationalesisalenlocuiascacu"staribune".Ulterior,ideilestoiciloraufostmbrat
unsirdepersonalitatiromane,printrecareSeneca,mparatulMarcAureliu,Epictets.a.
Un alt curent filosofic 1a constituit epicureismul, care a avut contributii importante n domeniul fizicii, eticii, c
Reprezentantulsaucelmaideseama,caresidadenumireacurentului,afostEpicur(34/271.H.,nascutpeinsulaSa
caruiopera,asacurnmentioneazaDiogenesdinLaertios,eraunadincelemaivastealeAntichitatiigrecesti.Filosofularec
existentaadevarului,carepoateficunoscutnumaiprincercetaresenzorialasiintelectuala.Inceeaceprivesteproblema
labazalumiiseaflaatomiisividul.Acestiea,combinnduse,daunasterelucrurilor/fenomenelor.Pnasisufletulestealca
atomi,decielestemuritor.Numaizeiisuntnemuritori.nceeaceprivesteomul,scopulvietiiumanelconstituieplacerea.Da
aceasta.individultrebuiesasinfrngadurerea,groaza,frica,pentruaputeadobndilinisteainterioara.

F.stiinta
Grecilor le revine meritul de a ridica cunostintele empirice, n mare parte preluate de la orientali, la nivelul unor
stiintifice, fiind considerati, pe buna dreptate, inventatorii stiintelor. O particularitate a civilizatiei grecesti o constituie fa
dezvoltarea sistemelor stiintifice nu sa facut sporadic, ci n cadrul scolilor filosofice, fiind n strnsa legatura cu prob
ontologice.Treptatcercetarileaucapatatuncaracterpractic,experimental,ndepaitndusedefilozofie.Astfela
dezvoltatfizica,matematica,geometria,astrologia,decaresuntlegatenumeilustrealeAntichitatii,printrecare
autorulteoremeicircumferintei,celcareacalculatnaltimeapiramidelorPitagora(teoremaluiPitagoraprivindlungimealatur
triunghidreptunghic)Euclid(asintetizatntruntratatdematematicatoatecunostinteledindomeniuacumulatenlumea
pna n acea perioada, tratat care a stat la baza stiintei europene), Arhimede (un inventator fara egal, astronom,
matematician,careastabilitformuleledupacaresecalculeazasuprafatasivolumulsferei,lungimea
196

cerculuiapusbazelehidrostaticiiaprefiguratcalcululintegralainventatosumedeniedelucruripractice(surubul,sc
compuss.a.)
AbiacuAristotelstiinteleparsasesustragapreocuparilorfilosoficesisasedezvoltedesinestatator.Oimportanta
auavutoceledouainstitutiirivale,AcademialuiPlatonsiLiceulluiAristotel(Lykeion),caresauconstituitnscolicefun
pebazaunorsistemedeinstruire,ceprevedeaununumainsusireaunorcunostinte,cisiaprofundarea cercetarilor stiin
ObservatorulastronomicsaugradinabotanicadincadrulAcademieiluiPlaton).
DedomeniulmediciniiestelegatnumeleluiHipocratdinKos(460377.H),consideratafiparinteleacesteidisciplin
nprezentJuramntulluiHipocratconstituieesentadeontologieimedicale.Saupastratfragmentedintrunsirdetratate
care cele cu privire la igiena, anatomie, terapeutica, patologie, epidemii. Detasnduse de explicatiile magicoreligioase
aparitiasidezvoltareauneisaualteiboli, Hipocrat pune accentul pe cercetarea amanuntita si continua a simptomelor, p
puteaexplicanaturabolii,carenuestealtcevadectreactiaorganismuluilaactiuneafactorilorexteriori.TotHipocrata
bazaobservatiilor,cele4tipuriumane:coleric,sanguin,limfaticsimelancolic.
Recunoscutdreptspiritulenciclopedicalepociielenistice,EratostenedinCirene(a.284202.H.)saimpusprin
sau la dezvoltarea unui sir de stiinte, printre care astronomia, matematica, geografia, filologia, istoria. Este conside
ntemeietorulgeografieistiintifice(scrietratatulGeographikan3caiti)areusitsacalculezecircumferintapamntului
=39690km,rezultatulfiindfoarteapropiatdecifraactuala40075km).

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

62/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
Bibliografieselectiva

Amouretti,M.C1.,Ruz,Fr.,Ixmondegrecantique,Paris,1990Bengston.H.,GriechischeGeschichtevondenAnfan
indie
romischeKaiserzeit,Munchen,1960Briant,P.,DeCyrusAlexandre.UneHistoiredel'EmpireAchmnide,
Paris,1996
CarlierP.,SecolulalIVleagrec,EdituraUniversitas,Bucuresti,1998Cazan,Gh.AL,Filosofiaantica,EdituraFundatiei
deMine,
Bucuresti,2001Chamoux,Fr.,Civilizatiagreacanepocilearhaicasiclasica,2vol.,
EdituraMeridiane,Bucuresti,1985
Chamoux,Fr.,Civilizatiaelenistica,EdituraMeridiane,Bucuresti,1985.Charbonneaux, J., Martin, R., Villard, E.,
L'Universdes
Formes,Gallimard,Paris,1983Charbonneaux,J.,Martin,R.,Villard,E.,Grcehellnistique,L'Univers
desFormes,Gallimard,Paris,1970FilosofiagreacapnalaPlaton,vol.,Editurastiintificasi
Enciclopedica,Bucuresti,1979
Ginouves, R., Arta greaca, Bucuresti, Editura Meridiane, 1992 Glotz, G., Cetatea greaca, Editura Meridiane, Bucures
Gramatopol,M.,Civilizatiaelenistica,EdituraOrientulLatin,Bucuresti,
1974Hegel,G.W.,Prelegerideistorieafdosofiei,voi.I,EdituraAcademiei,
Bucuresti,1963L'histoiredel'art,sousladirectiondeA.Chatelet,B.F.Groslier,
LAROUSSE,1995Lvy.,GreciansecolulalVlea,delaCleistheneslaSocrates,Editura
Universitas,Bucuresti,1998LevecquePierre,Aventuragreaca,2vol.,EdituraMeridiane,Bucuresti,
1985

Petre,.,Cetateagreaca,EdituraNemira,Bucuresti,2000.
Piatkowski,.,OistorieaGrecieiantice,EdituraAlbatros,Bucuresti
1988Piatkowski,.,Istoriaepociielenistice,EdituraAlbatros,Bucuresti,
1996Poursal,J.C,Greciapreclasica,delaoriginipnalasfrsitulsecolului
V7,Teora,1998Preaux,C,Leinondehellnistique.LaGrceetl'Orientdelamort
d'Alexandrelaconquteromaine,Paris,1975Springer,Ant.,Ricci,G,Manualedistoriadell'arte,1,Arteantica.
Institutoitalianod'artigrafiche,Bergamo,1927Vernant,J.P.,ProblmesdelaguerreenGrceancienne,Haga,
MitsigndirenGreciaantica,EdituraMeridiane,Bucuresti,
1995
VidalNaquet,P.,EconomiesetsocitsenGrceancienne,Paris,1973Idem,Vnatorulnegru,EdituraEminescu,Bucures
Walbank,F.W.,TheHellesnisticWorld,Londra,1981Will..,Histoirepolitiquedumondehellnistique(32330),2
Nancy,19661967

200

DocumentInfo
Accesari:30272
Apreciat:

Comenteazadocumentul:

Nuestiinregistrat
Trebuiesafiiutilizatorinregistratpentruaputea
comenta

Afostutil?

Dacadocumentulafostutilsicrezicamerita
saadaugiunlinkcatreellatineinsite

Copiazacodul
inpaginawebasiteuluitau.
<ahref="http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php"target="_blank"
title="IstoriaGrecieiAnticehttp://www.scritub.com">IstoriaGrecieiAntice</a>

Creazacontnou

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

63/64

09.09.2015

IstoriaGrecieiAntice
CopyrightContact(SCRIGROUPInt.2015)

http://www.scritub.com/istorie/IstoriaGrecieiAntice2311811224.php

64/64